Scînteia, noiembrie 1973 (Anul 42, nr. 9678-9707)
1973-11-01 / nr. 9678
E lungă toamna, dar prea scurtă pentru cei ce au întîrziat culesul Se cer măsuri hotărîte pentru încheierea recoltatului și livrarea grabnică a produselor contractate ÎN PAGINA A III-A I MODESTIE Flori de sticlă, flori de ceramică. Ni le închipuim ivite din retortele fragile ale meşterilor fabricanţi de sonore stalactite. Si ne imaginăm fabrica de faianţă (si sticlărie) din Sighişoara integrată burgului medieval bogat in turnuri si case cu ochi de vitraliu. Dar nu e asa : fabrica fiinţează (de puţini ani) in afara cetăţii, in plin cimp si ambiţiile meşterilor ei sint mai puţin spectaculoase decit credea poetul. Înainte de a făuri flori si balerine rotitoare si păsări fluide, ceramista gindesc cu modestie cum să împo- dobească odăile oamenilor, dulapurile si mesele de I I I I I PICĂTURA DE CERNEALĂ ospăț. Și cana de apă poate fi un soi de cupă de floa- I re, farfuria poate fi frunză de nufăr, iar paharul cu picior înalt, crin. II I Am cunoscut un om. Constantin Matei, șeful servi- J ciului tehnic, pentru care modestia e cu adevărat un rang nobiliar. Modest cu sine, modest cu cei in mij-I locul cărora munceşte, modest cu vizitatorul. Rar mi-a fost dat să aud pe cineva descriind performan- i tele unei instituţii încă tinere cu un aer atit de fi- • resc. Pentru domnia sa e firesc să contracarezi lipsa • unei tradiţii meşteşugăreşti cu entuziasmul (foarte re- j pede, muncitorii descinzind din alte profesii şi-au in-I suşit enigmele ceramicii), e firesc să intreci (calitativ) unele produse clasice de Maissen ori chiar de... Fa- I enza in mari competiţii internaţionale. Am cunoscut un om pentru care noul nu se exprimă neapărat un • I tirade grandilocvente ci în gesturi de profundă sim- plitate. Iată de ce am citit inscripţiile de pe panouri cu convingerea că rolul lor e mai mult decorativ. I I Meşterii ştiu prea bine, pe „dinafară“ ce anume, ur- . măresc. Economisirea mijloacelor de energie, reducerea timpului de stagnare a mașinilor, utilizarea cu capacitate maximă a tuturor mecanismelor, iată dezi-I derate pe care, sint sigur, fiecare le duce spre im- I plinire. Așadar, un om in halat albastru, un om calm, si • hotărit, va semnifica pentru mine, de acum înainte, nu numai imaginile lumii fantaste a ceramicii, ci si I Modestia... Gheorghe TOMOZEI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE’ UNITIVAl ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9678 1 Joi 1 noiembrie 1973 6 PAGINI — 30 BANI O CERINTA FUNDAMENTALII, IN PERMflNENTII HOMITflTt, A PROGRESULUI SOCIETĂŢII ROMANESTI: Viaţa noastră în deplină concordantă cu normele eticii si echităţii socialiste! întreaga lume trăieşte azi nevoia de a prospecta contururile zilei de mîine. Dar a prospecta viitorul nu înseamnă numai a încerca să descifrezi condiţiile exterioare în care va trăi omul de mîine — şi nici a-l prefigura idilic — ci a-i pregăti încă de astăzi apariţia pe scena istoriei. Singura orînduire socială care s-a dovedit capabilă să realizeze această edificare umană, în mod consecvent ştiinţific şi in raport cu un ideal de viaţă revoluţionar este societatea socialistă. Acesta e şi obiectivul fundamental al vastei opere educative de care o desfăşoară partidul nostru, întreaga noastră societate : făurirea oMULUI NOU, a omului care va clădi şi, totodată, va trăi în societatea socialistă multilateral dezvoltată. Uriaşele prefaceri intervenite in structura economică şi de clasă a societăţii româneşti din ultimele trei decenii au fost însoţite şi de profunde înnoiri în conştiinţa oamenilor, înnoiri caracterizate printr-o tot mai trainică înrădăcinare a principiilor şi normelor moralei comuniste. Statornica preocupare cu care partidul nostru se ocupă de aspectele fundamentale ale eticii comuniste este determinată de faptul că după cum socialismul nu e de conceput fără un înalt nivel de dezvoltare a forţelor de producţie şi fără schimbarea revoluţionară a relaţiilor de producţie, tot astfel e de neconceput fără transformări radicale în nivelul de conştiinţă al maselor. Iată de ce în concepţia partidului nostru cultivarea trăsăturilor moralei comuniste constituie o necesitate obiectivă, o cerinţă logică, cu influenţă nemijlocită asupra întregii opere de edificare a societăţii socialiste. La baza intensei activităţi educative desfăşurate de partid în ultimii ani se află documente de o deosebită semnificaţie şi importanţă, în primul rind programul de educaţie comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, cuprins în expunerea de inaltă valoare teoretică şi practică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cadrul istoricei Plenare a C.C. al P.C.R., din noiembrie 1971. a cârii aniversare de doi ani o sărbătorim in aceste zile. Pe temeiul acestui document, deschizător de noi şi rodnice drumuri in activitatea ideologico-educativă apartidului. CorareuinţaNaţională a P.C.R. din iulie 1972 a elaborat Proiectul de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, considerat de întregul nostru popor o adevărată Cartă morală a orînduirii noastre, cartă ale cărei precepte tind să devină un îndrumar cotidian pentru milioane de cetăţeni ai României socialiste. Neîndoielnic, aceste principii şi norme n-au apărut in societatea noastră pe un teren viran ; ele îşi au rădăcina în idealurile seculare ale poporului nostru, in spiritualitatea sa din totdeauna nutrită de o profundă credinţă in om şi omenie, in inevitabila biruinţă a valorilor cu adevărat umane. Aşa cum arăta cu deosebită pregnanţă secretarul general al partidului nostru. „Unul din elementele esenţiale care au dinamizat masele in lupta revoluţionară a fost năzuinţa fierbinte spre dreptate socială, spre instaurarea în viaţa societăţii a egalităţii între oameni, a principiilor moralei comuniste“. Prin „sfănmarea orinduirii crude si nedrepte“, prin construirea societăţii fără exploatare si asuprire pe pămintul României, clasa noastră muncitoare, condusă de partidul ei revoluţionar, a creat premisele materiale ale unei lumi in care etica şi echitatea socialistă să fie pilonii de susţinere ai întregului angrenaj al relaţiilor umane. Pentru inuia oară în istoria ţării noastre, făurirea Omului Nou s-a transformat dintr-un deziderat entuziast, intr-un obiectiv real, concret şi mobilizator al prezentului. Privind prin această prismă întreaga activitate politico-educativă «e»title pertîg- in -«-Haos*- de «•*însemnătate istorică de după congresele al IX-lea si al X-lea ale P.C.R. — activitate pătrunsă de o neslăbită grijă pentru ridicarea conştiinţei maselor la nivelul marilor feluri pe care ni Ie propunem pentru anii ce vin — ne andre cu atit mai îndreptăţit imperativul ca normele înscrise in Carta morală a societăţii noastre să fie nu numai însuşite teoretic, principial, ci şi materializate în fapte cotidiene de viaţă , a devenit o cerinţă la ordinea zilei a trăi sub semnul acestor principii călăuzitoare, a-ţi organiza întreaga viaţă, toate ac(Continuare în pag. a Il-a) . De: ani de " Plenare /" C.C. al P.C.R. din noiembrie 1871 POGRAMm EDUCA COMUNISTE IN ACTIUNE Trei din oamenii celui de-al cincilea Someş, alcătuind echipa lui Eugen Iobagiu, studiază proiectul de execuţie al instalaţiei de ungere de la turbina nr. 1 Foto : S. Cristian REPORTAJ DIN ACTUALITATEA JOIALISTA S.A.,tMtt. In Valea Rea muntele cheamă imaginea altui munte. Potecile pierdute, tăcerile uitate au rămas undeva, cindva, într-o altă viaţă. Intr-o viaţă care şi-a oprit inima acum patru ani. Patru ani cu patru găvane. Zilele cad aici ca aripile rănite peste brazii deveniţi dintr-odată duşmănoşi. Sau ca ortacii vlăguiţi de stihii, de fumul dieselelor din galeria principală de aducţiune. O aducţiune de opt kilometri va călăuzi balaurul lichid pină la confluenţa Someşului Cald cu Leşu, la nici o sută de metri departe de talpa muntelui Mărişelu. Acolo-i uzina. De acolo vor pleca în lume cei două sute de milioane de kilowaţi ore... La „principală“ lucrează Tudor Morar, Erou al Muncii Socialiste. Alături de el sfredelesc muntele Constantin Cernea, Teodor Gîtlan, Vasile Criş, Ştefan Marian, Vasile Frij, Ştefan Mitrea, inginerul Octavian Lungu — toţi comunişti. I-am găsit în... clasă. O cameră obişnuită dintr-o baracă aflată la gura tunelului. Am spus clasă pentru că adunarea generală a celor 24 de comunişti ai organizaţiei „principala“ se transformase intr-o adevărată lecţie. Problema : „Ne-am propus plan pentru 1973 opt sute zece metri liniari de galerie. Am realizat şase sute. De ce ? Din totalul de 3 280 m repartizaţi nouă există doar 2 410 m. Să nu mai vorbim de betoane... De ce ? „De ce“-ul cădea în aerul rece al barăcii ca puşcăturile în galerie. S-a ridicat Florin Petruţa. A încercat o explicaţie. Că galeria a fost inundată. Că sunt proaste burghiele. Că locomotivele le calcă pe urme şi scot fum de nu mai poţi nici să dormi seara acasă. Că lipsesc vagonetele. Că cişmele sunt subţiri şi se rup intr-o săptămînă. Că la „Alimentara“ nu găseşti „salam de 18“. Că... — Astea ar fi, ce ?! Explicaţii ! Nu căutăm explicaţii !... Dar căutau explicaţii. Au luat-o metodic, minereşte. Vasăzică au fost inundaţii ? Au fost. Le puteau opri ? Nu, nu aveau cum opri ploile. Locomotivele ? Acum trei ani erau noi, aşa au sosit pe şantier. Vasăzică nu le întreţinem bine. Burghiele ? La fel. Deci două probleme de care noi ne facem vinovaţi. Cişmele ? Intr-adevăr se rup într-o săptămînă. Dar aşa se rupeau şi anul trecut. Aprovizionarea este ca şi anul trecut — tot deficitară. Ceea ce nu ne-a împiedicat să avem rezultate bune. Deci, nu sunt adevăratele explicaţii. Aerul rece al barăcii devenise dintr-odată cald. Mai ales pentru unii. — Spune, măi tovarăşe Petruţa, şi tovarăşe Bîzdoacă, şi ceilalţi care mai sînteţi în situaţia asta , de cite ori aţi intirziat la program ? De cite ori aţi luat recuperări cind aţi vrut ? Şi ceilalţi n-au procedat la fel ? S-a lipsit nemotivat... Am părăsit baraca. Aerul devenise fierbinte, plasmă adevărată. Topea, una cite una, justificările, indisciplina, egoismul. Topea „explicaţiile“. Aducţiunea principală ? Va fi predată la termen , cu şase luni înainte de ziua fixată in planul de stat. Argument ? Unul singur, esenţial . Şcoala bună de pe Valea Rea. ...O clipă am crezut că vrea să se sinucidă şi că m-ar fi ales martor. Stăteam lingă el, nn strimta cabină a BELAZ-ului şi priveam — cu frică, recunosc — cum opreşte exact în buza prăpastiei. Imagine nu tocmai stenică. Devenisem livid. Conducea cu o singură mină şi a intors intr-un loc în care drumul n-avea mai mult de opt metri lăţime. Cind ştii că hăul are vreo trei sute de metri adîncime eziţi să procedezi astfel, chiar dacă eşti la volanul unui autoturism, darmi-te la cel al unui colos care, cu încărcătură, trece de 54 de tone. Cascadoriei — artă sau meserie ce va fi fiind — nu-i găsesc justificare decit în film. Or, aici, un şantier, nici gind de aşa ceva. Şi, totuşi, nu poţi să nu-i admiri pentru curajul lor pe băieţii ăştia care transportă anrocamentele din carieră în trupul barajului. Trec unii pe lingă alţii precum obuzele. Priviţi din depărtare, par angajaţi intr-o cursă contra cronometru de viteză în coastă. Mulţumită tot barajul se înalţă in fiecare lună cu cite o sută de mii de metri cubi. Sunt oameni fără seamăn, cu singe rece, destoinici, dar cind sunt la volan devin fanatici , le scinteiază ochii şi poţi vedea intr-inşii scinteile. Gheorghe Băltianu, secretarul organizaţiei de partid al coloanei auto, mi-a vorbit în termeni extrem de elogioşi despre şoferii Vasile Ostache, Foma Ehupov, _____Mircea BUNEA (Continuare in pag. a V-a) Al tratilea Somes: SOMEŞUL CONSTRUCTORILOR IN ZIARUL DE AZI: • DEZVOLTAREA RĂSPUNDERII COMUNISTE FAŢĂ DE CALITATEA PRODUSELOR - SUBIECT CENTRAL AL DEZBATERILOR. (Adunări pentru dări de seamă în organizaţiile de bază) • RUBRICILE NOASTRE : TELEX CETĂŢENESC, FAPTUL DIVERS, SPORT Șantierul naval Galați: Aspect de la dana de armare a navelor PAGINA A IV-A Menirea educativă a artei . UN ÎNDEMN DEVENIT PROFESIUNE DE CREDINJA , JUDECĂŢI DE VALOARE CU DISCERNĂMINT ŞI RESPECT PENTRU CITITOR . PUTEREA DE INFLUENŢARE A CELEI MAI CUPRINZĂTOARE MIŞCĂRI ARTISTICE PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, 31 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko, la cererea acestuia. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. Ambasadorul R. S. F. Iugoslavia Miercuri, 31 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Iso Njegovan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. ÎN PAGINA A III-A. Ambiţia sănătoasă a primilor constructori de maşini bistriţeni: NOUA CAPACITATE DE PRODUCŢIE VA FI GATA CU 4 LUNI MAI DEVREME „SECRETUL" PUILOR DE CREVEDIA. Lucrătorii din cunoscuta întreprindere avicolă oferă o bună experienţă La ordinea zilei pentru buna pregătire a investiţiilor din 1974, ÎNCHEIEREA NEÎNTÎRZIATĂ A CONTRACTĂRII UTILAJELOR TEHNOLOGICE CE RELEVĂ UN SONDAJ ÎN PATRU MINISTERE ECONOMICE Pentru desfăşurarea ritmică. In conformitate cu graficele de execuţie şi montaj, a tuturor lucrărilor de investiţii productive prevăzute în anul 1974, o mare însemnătate are asigurarea sosirii la timp a utilajelor tehnologice pe şantiere. Intrucit pină la începutul anului 1974 a mai rămas puţin timp. in sondajul nostru am urmărit stadiul perfectării contractelor economice intre producătorii utilajelor tehnologice şi unii dintre beneficiarii de investiţii, diferite probleme care îşi aşteaptă grabnic soluţionarea. La MINISTERUL ECONOMIEI FORESTKICS Sf .JmATERIALELOR DE CONSTRUCŢII discutăm cu ing. Nicolae lordache, director în acest minister, care ne relatează : — Pină la ora actuală s-a contractat cu producătorii 86 la sută din cantitatea comandată de utilaje tehnologice. Asigurarea restului de utilaje se află in tratative intre părţile interesate, iar contractele vor fi in scurtă vreme perfectate. — Există însă 2 000 de utilaje pentru care nu s-au emis comanzi. — Propriu-zis, pină în prezent nu s-a întocmit documentaţia completă pentru aceste utilaje. S-a stabilit ca ultimele documentaţii să fie predate producătorilor cel tirziu la 15 noiembrie a.c. — Se poate afirma că încă din primul trimestru al anului viitor sint ■ai-iaurate ri^Uajele--'pentri.,' nwwfiâj — In bună măsură da, dacă ţinem seama de intensa mobilizare a colectivelor din unităţile producătoare pentru livrarea la termen şi in bune condiţii calitative a utilajelor. Cli toate acestea, faţă de timpul scurt rămas pină la sfirşitul anului, consider că se menţin unele incertitudini privind sosirea unor utilaje ce urmează a fi montate in trimestrul I 1974. Mă gindesc la 650 tone utilaje formate din părţi ale unui cuptor rotativ şi ale unei mori de făină — furnizor restanţier : întreprinderea de maşini grele Bucureşti — la alte 157 tone compuse din subansamble ale unui electrofiltru, ce nu sunt livrate la termen de ,,Independenţa“ din Sibiu, precum şi la 3 transportoare metalice — furnizor I.M.U.M. Medgidia. Toate aceste utilaje sunt necesare Fabricii de ciment şi var de la Hoghiz. Aşadar, in momentul de faţă două probleme majore se află în atenţia titularului de investiţii — Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii — şi a beneficiarilor direcţi : pe de o parte, urgentarea definitivării recurmentaţiilor şi predarea lor neintirziată — acţiune pentru care sunt direct răspunzători, iar, pe de altă parte, impulsionarea execuţiei şi livrării utilajelor de către producători. O proporţie mai redusă in privinţa încheierii contractelor de livrare a utilajelor tehnologice — 77 la sută — se înregistrează la MINISTERUL INDUSTRIEI METALURGICE. Interlocutorul nostru, ing. Mircea Nistor, director general adjunct in acest minister, ne explică : — Nu s-au predat producătorilor decit 90 la sută din proiectele de execuţie a utilajelor pe repere de urinare. Aceasta, deoarece elaborarea restului documentaţiilor este condiţionată de primirea unor date tehnice de la anumiţi furnizori externi. Unele unităţi ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele refuză să contracteze 1 315 tone utilaje tehnologice, care condiţionează punerea în funcţiune a unor importante obiective metalurgice la Galaţi, Slatina şi Oţelul roşu. Bunăoară, pentru a putea contracta fabricarea unei foarfeci de sleburi, necesară laminorului de benzi la cald, de la întreprinderea de prelucrare a aluminiului de la Slatina, delegaţii noştri s-au deplasat de mai multe ori la I.C.M. Reşiţa, „Progresul“ din Brăila, I.M.G. Bucureşti şi „1 Mai“ din Ploieşti, în căutarea unui producător dispus să accepte comanda. „ Apreciaţi, prin urmare, că nivelurile aprobate la utilajele tehnologice nu satisfac integral necesităţile ? — Da. Şi voi fi foarte concret. Cotele pentru maşini-unelte repartizate reprezintă numai 20 la sută din ceea ce avem nevoie pentru a pune în funcţiune atelierele de întreţinere de la unităţi din Tîrgovişte, Galaţi, Hunedoara, Baia Mare. La fel stau lucrurile in cazul aparatajului si echipamentului electric de înaltă tensiune, al transformatoarelor. Deosebit de critică este situaţia podurilor rulante. Producătorii consideră că, In cantitatea ce a fost stabilită să se fabrice in anul 1974, ar fi cuprinse Corneliu CÂRLAN (Continuare in pag. a IlI-a) LA ROGOJELU SE MONTEAZĂ AL 4-LEA CAZAN GIGANT TG. JIU (Corespondentul „Scinteii“, M. Dumitrescu). Montorii Șantierului Centralei termoelectrice Rovinari-Rogojelu, respectindu-și angajamentele asumate, au trecut, cu mult înainte de data consemnată în plan, la montarea celui de-al 4-lea cazan de 1035 tone abur-oră, ultimul din cea de-a doua etapă de dezvoltare a termocentralei. Volumul total de utilaje și echipament, care vor trebui puse în operă la acest cazan, se ridică la peste 15 000 tone.