Scînteia, noiembrie 1973 (Anul 42, nr. 9678-9707)

1973-11-01 / nr. 9678

E lungă toamna, dar prea scurtă pentru cei ce au întîrziat culesul Se cer măsuri hotărîte pentru încheierea recoltatului și livrarea grabnică a produ­selor contractate ÎN PAGINA A III-A I MODESTIE Flori de sticlă, flori de ceramică. Ni le închipuim ivite din retortele fragile ale meşterilor fabricanţi de sonore stalactite. Si ne imaginăm fabrica de fa­ianţă (si sticlărie) din Sighişoara integrată burgului medieval bogat in turnuri si case cu ochi de vitraliu. Dar nu e asa : fabrica fiinţează (de puţini ani) in afara cetăţii, in plin cimp si ambiţiile meşterilor ei sint mai puţin spectaculoase decit credea poetul. Înainte de a făuri flori si balerine rotitoare si păsări fluide, ceramista gindesc cu modestie cum să împo-­­ dobească odăile oamenilor, dulapurile si mesele de I I I I I PICĂTURA DE CERNEALĂ ospăț. Și cana de apă poate fi un soi de cupă de floa- I re, farfuria poate fi frunză de nufăr, iar paharul cu­­ picior înalt, crin. I­I I Am cunoscut un om. Constantin Matei, șeful servi- J ciului tehnic, pentru care modestia e cu adevărat un­­ rang nobiliar. Modest cu sine, modest cu cei in mij-I locul cărora munceşte, modest cu vizitatorul. Rar­­ mi-a fost dat să aud pe cineva descriind performan- i tele unei instituţii încă tinere cu un aer atit de fi- • resc. Pentru domnia sa e firesc să contracarezi lipsa • unei tradiţii meşteşugăreşti cu entuziasmul (foarte re- j pede, muncitorii descinzind din alte profesii şi-au in-I suşit enigmele ceramicii), e firesc să intreci (calitativ) unele produse clasice de Maissen ori chiar de... Fa- I enza in mari competiţii internaţionale. Am cunoscut­­ un om pentru care noul nu se exprimă neapărat un • I tirade grandilocvente ci în gesturi de profundă sim-­­ plitate. Iată de ce am citit inscripţiile de pe panouri cu convingerea că rolul lor e mai mult decorativ. I I Meşterii ştiu prea bine, pe „dinafară“ ce anume, ur- . măresc. Economisirea mijloacelor de energie, reduce­rea timpului de stagnare a mașinilor, utilizarea cu­­ capacitate maximă a tuturor mecanismelor, iată dezi-I derate pe care, sint sigur, fiecare le duce spre im- I plinire.­­ Așadar, un om in halat albastru, un om calm, si • hotărit, va semnifica pentru mine, de acum înainte,­­ nu numai imaginile lumii fantaste a ceramicii, ci si I Modestia...­­ Gheorghe TOMOZEI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE’ UNITI­VAl ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI­ COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9678 1 Joi 1 noiembrie 1973 6 PAGINI — 30 BANI O CERINTA FUNDAMENTALII, IN PERMflNENTII HOMITflTt, A PROGRESULUI SOCIETĂŢII ROMANESTI: Viaţa noastră în deplină concordantă cu normele eticii si echităţii socialiste! întreaga lume trăieşte azi nevoia de a prospecta contururile zilei de mîine. Dar a prospecta viitorul nu înseamnă numai a încerca să des­cifrezi condiţiile exterioare în care va trăi omul de mîine — şi nici a-l prefigura idilic — ci a-i pregăti încă de astăzi apariţia pe scena istoriei. Singura orînduire socială care s-a dovedit capabilă să reali­zeze această edificare umană, în mod consecvent ştiinţific şi in ra­port cu un ideal de viaţă revolu­ţionar este socie­tatea socialistă. Acesta e şi obiec­tivul fundamen­tal al vastei ope­re educative de care o desfăşoa­ră partidul nos­tru, întreaga noas­tră societate : făurirea o­MULUI NOU, a omului care va clădi şi, totodată, va trăi în socie­tatea socialistă multilateral dez­voltată. Uriaşele prefaceri intervenite in structura economică şi de clasă a societăţii româneşti din ultimele trei decenii au fost­ însoţite şi de profunde înnoiri în conştiinţa oa­menilor, înnoiri caracterizate prin­­tr-o tot mai trainică înrădăcinare a principiilor şi normelor moralei co­muniste. Statornica preocupare cu care partidul nostru se ocupă de as­pectele fundamentale ale eticii co­muniste este determinată de faptul că după cum socialismul nu e de conceput fără un înalt nivel de dez­voltare a forţelor de producţie şi fără schimbarea revoluţionară a re­laţiilor de producţie, tot astfel e de neconceput fără transformări radi­cale în nivelul de conştiinţă al ma­selor. Iată de ce în concepţia par­tidului nostru cultivarea trăsături­lor moralei comuniste constituie o necesitate obiectivă, o cerinţă lo­gică, cu influenţă nemijlocită asu­pra întregii opere de edificare a societăţii socialiste. La baza intensei activităţi educa­tive desfăşurate de partid în ultimii ani se află documente de o deose­bită semnificaţie şi importanţă, în primul rind programul de educaţie comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, cuprins în expunerea de inaltă valoare teo­retică şi practică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cadrul istori­cei Plenare a C.C. al P.C.R., din noiembrie 1971. a cârii aniversare de doi ani o sărbă­torim in aceste zile. Pe temeiul a­­cestui document, deschizător de noi şi rodnice drumuri in activitatea ideologico-educativă a­­partidului. Corareuinţa­­Naţională a P.C.R. din iulie 1972 a elaborat Proiectul de norme ale vieţii şi muncii comu­niştilor, ale eticii şi echităţii socia­liste, considerat de întregul nostru popor o adevărată Cartă morală a orînduirii noastre, cartă ale cărei precepte tind să devină un îndru­mar cotidian pentru milioane de cetăţeni ai României socialiste. Neîndoielnic, aceste principii şi norme n-au apărut in societatea noastră pe un teren viran ; ele îşi au rădăcina în idealurile seculare ale poporului nostru, in spirituali­tatea sa din totdeauna nutrită de o profundă credinţă in om şi ome­nie, in inevitabila biruinţă a valo­rilor cu adevărat umane. Aşa cum arăta cu deosebită pregnanţă secre­tarul general al partidului nostru. „Unul din elementele esenţiale care au dinamizat masele in lupta re­voluţionară a fost năzuinţa fier­binte spre dreptate socială, spre instaurarea în viaţa societăţii a e­­galităţii între oameni, a principi­ilor moralei comuniste“. Prin „sfă­­nmarea orinduirii crude si nedrep­te“, prin construirea societăţii fără exploatare si asuprire pe pămin­­tul României, clasa noastră mun­citoare, condusă de partidul ei re­voluţionar, a cre­at premisele ma­teriale ale unei lumi in care eti­ca şi echitatea so­cialistă să fie pi­lonii de susţinere ai întregului an­grenaj al relaţii­lor umane. Pen­­tru inu­ia oară în istoria ţării noastre, făurirea Omului Nou s-a transformat din­­tr-un deziderat entuziast, intr-un obiectiv real, concret şi mobilizator al prezentului. Privind prin această prismă în­treaga activitate politico-educativă «e»title pertîg- in -«-Haos*- de «•*­­însemnătate istorică de după con­gresele al IX-lea si al X-lea ale P.C.R. — activitate pătrunsă de o neslăbită grijă pentru ridicarea conştiinţei maselor la nivelul ma­rilor feluri pe care ni Ie propunem pentru anii ce vin — ne andre cu atit mai îndreptăţit imperativul ca normele înscrise in Carta morală a societăţii noastre să fie nu numai însuşite teoretic, principial, ci şi materializate în fapte cotidiene de viaţă , a devenit o cerinţă la or­dinea zilei a trăi sub semnul a­­cestor principii călăuzitoare, a-ţi organiza întreaga viaţă, toate ac­(Continuare în pag. a Il-a) . De: ani de " Plenare /" C.C. al P.C.R. din noiembrie 1871 POGRAMm EDUCA COMUNISTE IN ACTIUNE Trei din oamenii celui de-al cincilea So­meş, alcătuind echipa lui Eugen Iobagiu, studiază proiectul de execuţie al instala­ţiei de ungere de la turbina nr. 1 Foto : S. Cristian REPORTAJ DIN ACTUALITATEA JOIALISTA S.A.,tMtt. In Valea Rea muntele cheamă imaginea altui munte. Potecile pierdute, tăcerile uitate au rămas undeva, cindva, într-o altă viaţă. Intr-o viaţă care şi-a oprit inima acum patru ani. Patru ani cu­ patru gă­vane. Zilele cad aici ca aripile rănite peste brazii deveniţi dintr-odată duş­mănoşi. Sau ca ortacii vlă­guiţi de stihii, de fumul dieselelor din galeria prin­cipală de aducţiune. O aducţiune de opt kilo­metri va călăuzi balaurul li­chid pină la confluenţa So­meşului Cald cu Leşu, la nici o sută de metri departe de talpa muntelui Mărişelu. Acolo-i uzina. De acolo vor pleca în lume cei două sute de milioane de kilo­waţi ore... La „principală“ lucrează Tudor Morar, Erou al Mun­cii Socialiste. Alături de el sfredelesc muntele Constantin Cernea, Teodor Gîtlan, Vasile Criş, Ştefan Marian, Vasile Frij, Ştefan Mitrea, inginerul Octavian Lungu — toţi comunişti. I-am găsit în... clasă. O cameră obişnuită dintr-o baracă aflată la gura tu­nelului. Am spus clasă pentru că adunarea gene­rală a celor 24 de comu­nişti ai organizaţiei „prin­cipala“ se transformase in­tr-o adevărată lecţie. Pro­blema : „Ne-am propus plan pentru 1973 opt sute zece metri liniari de gale­rie. Am realizat şase sute. De ce ? Din totalul de 3 280 m repartizaţi nouă există doar 2 410 m. Să nu mai vorbim de betoane... De ce ? „De ce“-ul cădea în ae­rul rece al barăcii ca puş­­căturile în galerie. S-a ri­dicat Florin Petruţa. A în­cercat o explicaţie. Că ga­leria a fost inundată. Că sunt proaste burghiele. Că locomotivele le calcă pe urme şi scot fum de nu mai poţi nici să dormi seara acasă. Că lipsesc va­­gonetele. Că cişmele sunt subţiri şi se rup intr-o săptămînă. Că la „Alimen­tara“ nu găseşti „salam de 18“. Că... — Astea ar fi, ce ?! Ex­plicaţii ! Nu căutăm expli­caţii !... Dar căutau explicaţii. Au luat-o metodic, minereşte. Vasăzică au fost inunda­ţii ? Au fost. Le puteau opri ? Nu, nu aveau cum opri ploile. Locomotivele ? Acum trei ani erau noi, aşa au sosit pe şantier. Va­săzică nu le întreţinem bine. Burghiele ? La fel. Deci două probleme de care noi ne facem vinovaţi. Cişmele ? Intr-adevăr­ se rup într-o săptămînă. Dar aşa se rupeau şi anul tre­cut. Aprovizionarea este ca şi anul trecut — tot de­ficitară. Ceea ce nu ne-a împiedicat să avem rezul­tate bune. Deci, nu sunt adevăratele explicaţii. Aerul rece al barăcii de­venise dintr-odată cald. Mai ales pentru unii. — Spune, măi tovarăşe Petruţa, şi tovarăşe Bîz­­doacă, şi ceilalţi care mai sînteţi în situaţia asta , de cite ori aţi intirziat la pro­gram ? De cite ori aţi luat recuperări cind aţi vrut ? Şi ceilalţi n-au procedat la fel ? S-a lipsit nemotivat... Am părăsit baraca. Aerul devenise fierbinte, plasmă adevărată. Topea, una cite una, justificările, indisci­plina, egoismul. Topea „ex­plicaţiile“. Aducţiunea prin­cipală ? Va fi predată la termen , cu şase luni înainte de ziua fixată in planul de stat. Argu­ment ? Unul singur, e­­senţial . Şcoala bună de pe Valea Rea. ...O clipă am crezut că vrea să se sinucidă şi că m-ar fi ales martor. Stă­team lingă el, nn strimta cabină a BELAZ-ului şi priveam — cu frică, recu­nosc — cum opreşte exact în buza prăpastiei. Ima­gine nu tocmai stenică. Devenisem livid. Conducea cu o singură mină şi a in­tors intr-un loc în care drumul n-avea mai mult de opt metri lăţime. Cind ştii că hăul are vreo trei sute de metri adîncime eziţi să procedezi astfel, chiar dacă eşti la volanul unui autoturism, dar­mi-te la cel al unui colos care, cu încărcătură, trece de 54 de tone. Cascadoriei — ar­tă sau meserie ce va fi fiind — nu-i găsesc justi­ficare decit în film. Or, aici, un şantier, nici gind de aşa ceva. Şi, totuşi, nu poţi să nu-i admiri pentru curajul lor pe băieţii ăştia care trans­portă anrocamentele din carieră în trupul barajului. Trec unii pe lingă alţii precum obuzele. Priviţi din depărtare, par angajaţi in­tr-o cursă contra cronome­tru de viteză în coastă. Mulţumită tot barajul se înalţă in fiecare lună cu cite o sută de mii de me­tri cubi. Sunt oameni fără seamăn, cu singe rece, destoinici, dar cind sunt la volan devin fanatici , le scinteiază ochii şi poţi ve­dea intr-inşii scinteile. Gheorghe Băltianu, secre­tarul organizaţiei de partid al coloanei auto, mi-a vor­bit în termeni extrem de elogioşi despre şoferii Va­sile Ostache, Foma Ehupov, _____Mircea BUNEA (Continuare in pag. a V-a) Al tratilea Somes: SOMEŞUL CONSTRUCTORILOR IN ZIARUL DE AZI: • DEZVOLTAREA RĂS­PUNDERII COMUNIS­TE FAŢĂ DE CALITA­TEA PRODUSELOR - SUBIECT CENTRAL AL DEZBATERILOR. (Adunări pentru dări de seamă în organi­zaţiile de bază) • RUBRICILE NOAS­TRE : TELEX CETĂ­ŢENESC, FAPTUL DI­VERS, SPORT Șantierul naval Galați: Aspect de la dana de armare a navelor PAGINA A IV-A Menirea educativă a artei . UN ÎNDEMN DEVE­NIT PROFESIUNE DE CREDINJA , JUDECĂŢI DE VA­LOARE CU DISCER­­NĂMINT ŞI RESPECT PENTRU CITITOR . PUTEREA DE IN­FLUENŢARE A CELEI MAI CUPRINZĂTOA­RE MIŞCĂRI ARTIS­TICE PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, a primit, miercuri, 31 octombrie, pe ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al U­niunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko, la cererea acestuia. La întrevedere a participat to­varăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire tovărăşească. Ambasadorul R. S. F. Iugoslavia Miercuri, 31 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Iso Njegovan, ambasa­dorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucu­reşti. La întrevedere, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă tovărăşeas­că, a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. ÎN PAGINA A III-A. Ambiţia sănătoasă a primilor constructori de ma­şini bistriţeni: NOUA CAPACITATE DE PRODUCŢIE VA FI GATA CU 4 LUNI MAI DEVREME „SECRETUL" PUILOR DE CREVEDIA. Lucrătorii din cunoscuta întreprindere avicolă oferă o bună experienţă La ordinea zilei pentru buna pregătire a investiţiilor din 1974, ÎNCHEIEREA NEÎNTÎRZIATĂ A CONTRACTĂRII UTILAJELOR TEHNOLOGICE CE RELEVĂ UN SONDAJ ÎN PATRU MINISTERE ECONOMICE Pentru desfăşurarea ritmică. In conformitate cu graficele de exe­cuţie şi montaj, a tuturor lucrărilor de investiţii productive prevă­zute în anul 1974, o mare însemnătate are asigurarea sosirii la timp a utilajelor tehnologice pe şantiere. Intrucit pină la începutul anu­lui 1974 a mai rămas puţin timp. in sondajul nostru am urmărit sta­diul perfectării contractelor economice intre producătorii utilajelor teh­nologice şi unii dintre beneficiarii de investiţii, diferite probleme care îşi aşteaptă grabnic soluţionarea. La MINISTERUL ECONOMIEI FO­­RESTKICS Sf .Jm­ATERIALELOR DE CONSTRUCŢII discutăm cu ing. Nicolae lordache, director în acest minister, care ne relatează : — Pină la ora actuală s-a contrac­tat cu producătorii 86 la sută din cantitatea comandată de utilaje teh­nologice. Asigurarea restului de uti­laje se află in tratative intre părţile interesate, iar contractele vor fi in scurtă vreme perfectate. — Există însă 2 000 de utilaje pen­tru care nu s-au emis comanzi. — Propriu-zis, pină în prezent nu s-a întocmit documentaţia completă pentru aceste utilaje. S-a stabilit ca ultimele documentaţii să fie predate producătorilor cel tirziu la 15 noiem­brie a.c. — Se poate afirma că încă din primul trimestru al anului viitor sint ■ai-iaurate ri^Uajele--'pentri.,' nwwfiâj — In bună măsură da, dacă ţinem seama de intensa mobilizare a colec­tivelor din unităţile producătoare pentru livrarea la termen şi in bune condiţii calitative a utilajelor. Cli toate acestea, faţă de timpul scurt rămas pină­ la sfirşitul anului, consi­der că se menţin unele incertitudini privind sosirea unor utilaje ce ur­mează a fi montate in trimestrul I 1974. Mă gindesc la 650 tone utilaje formate din părţi ale unui cuptor rotativ şi ale unei mori de făină — furnizor restanţier : întreprinderea de maşini grele Bucureşti — la alte 157 tone compuse din subansamble ale unui electrofiltru, ce nu sunt li­vrate la termen de ,,Independenţa“ din Sibiu, precum şi la 3 transpor­toare metalice — furnizor I.M.U.M. Medgidia. Toate aceste utilaje sunt necesare Fabricii de ciment şi var de la Hoghiz. Aşadar, in momentul de faţă două probleme majore se află în atenţia titularului de investiţii — Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii — şi a beneficiarilor direcţi : pe de o parte, urgentarea de­finit­ivării recurmentaţiilor şi pre­darea lor neintirziată — acţiune pen­tru care sunt direct răspunzători, iar, pe de altă parte, impulsionarea execuţiei şi livrării utilajelor de că­tre producători. O proporţie mai redusă in privinţa încheierii contractelor de livrare a utilajelor tehnologice — 77 la sută — se înregistrează la MINISTERUL INDUSTRIEI METALURGICE. In­terlocutorul nostru, ing. Mircea Nis­­tor, director general adjunct in acest minister, ne explică : — Nu s-au predat producătorilor decit 90 la sută din proiectele de execuţie a utilajelor pe repere de urinare. Aceasta, deoarece elaborarea restului documentaţiilor este condi­ţionată de primirea unor date tehni­ce de la anumiţi furnizori externi. Unele unităţi ale Ministerului Indus­triei Construcţiilor de Maşini Grele refuză să contracteze 1 315 tone uti­laje tehnologice, care condiţionează punerea în funcţiune a unor impor­tante obiective metalurgice la Galaţi, Slatina şi Oţelul roşu. Bunăoară, pentru a putea contracta fabricarea unei foarfeci de sleburi, necesară laminorului de benzi la cald, de la întreprinderea de prelucrare a alu­miniului de la Slatina, delegaţii noş­tri s-au deplasat de mai multe ori la I.C.M. Reşiţa, „Progresul“ din Brăila, I.M.G. Bucureşti şi „1 Mai“ din Ploieşti, în căutarea unui produ­cător dispus să accepte comanda. „ Apreciaţi, prin urmare, că nive­lurile aprobate la utilajele tehnolo­gice nu satisfac integral necesită­ţile ? — Da. Şi voi fi foarte concret. Co­tele pentru maşini-unelte repartizate reprezintă numai 20 la sută din ceea ce avem nevoie pentru a pune în funcţiune atelierele de întreţinere de la unităţi din Tîrgovişte, Galaţi, Hunedoara, Baia Mare. La fel stau lucrurile in cazul aparatajului si echipamentului electric de înaltă ten­siune, al transformatoarelor. Deose­bit de critică este situaţia podurilor rulante. Producătorii consideră că, In cantitatea ce a fost stabilită să se fabrice in anul 1974, ar fi cuprinse Corneliu CÂRLAN (Continuare in pag. a IlI-a) LA ROGOJELU SE MONTEAZĂ AL 4-LEA CAZAN GIGANT TG. JIU (Corespondentul „Scinteii“, M. Dumitrescu).­­ Montorii Șantierului Centra­lei termoelectrice Rovinari-Ro­­gojelu, respectindu-și angaja­mentele asumate, au trecut, cu mult înainte de data consemna­tă în plan, la montarea celui de-al 4-lea cazan de 1035 tone abur-oră, ultimul din cea de-a doua etapă de dezvoltare a ter­mocentralei. Volumul total de utilaje și echipament, care vor trebui puse în operă la acest cazan, se ridică la peste 15 000 tone.

Next