Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)

1974-03-01 / nr. 9796

PAGINA 2 SClNT El A­­ vineri 1 martie 1974 LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Joi dimineaţă, au fost reluate în plen lucrările Con­ferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din uni­tăţile agricole de stat şi cooperatiste. Dezbaterile s-au desfăşurat sub puternica inm­urire a cuvintă­­rii secretarului general al partidului, adevărată Cartă a agriculturii româneşti, document de în­semnătate excepţională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producţie, a întregii noastre economii. Sosirea in incinta Pavilionului expoziţional a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat a fost intimpinată cu pu­ternice ovaţii, cei prezenţi exprimîndu-şi sentimen­tele de înaltă i stimă şi preţuire, de profundă re­cunoştinţă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută in cu­­vintarea rostită la deschiderea conferinţei asupra drumului parcurs de agricultura noastră, a căilor şi mijloacelor de creştere in continuare a produc­ţiei agricole, ale perfecţionării activităţii în acest important sector al economiei naţionale, cit şi pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegaţie desfăşurate zi de zi de cei ce lucrează pe ogoare. La lucrările conferinţei au participat : tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drugănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte­­Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Do­­brescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C al P.C.R., membri ai C.C. al F.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, activişti de partid şi de stat, cadre din unele ramuri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură. Lucrările conferinţei au fost deschise de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătărelu, preşedintele Cea de-a doua zi C.A.P. „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa ; Floren­tin Cîrpan, director al întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Beregsău, judeţul Timiş ; Marin Nedea, director al S.M.A. şi pre­şedinte al C.A.P. Purani, judeţul Teleorman ; Elena Orzan, şefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; Alexandru Toană, preşedintele C.A.P. „Viaţa nouă", Poiana Mare, Judeţul Dolj ; Vasile Vilcu, prim-secretar al Comitetului Judeţean de partid Constanţa ; Costică Mişcă, preşedintele C.A.P. Bucov, judeţul Prahova ; Ion Davidoiu, pre­şedinte şi inginer-şef la C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea ; Corneliu Mardare, director al I.A.S. Mi­roslava, judeţul Iaşi ; Nicolae Babici, director al Di­recţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor, judeţul Satu-Mare ; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea, judeţul Ilfov; Maria Cucuta, şefă de fermă la C.A.P. Traian, judeţul Tulcea ; Iosif Molnar, inginer-şef la C.A.P. Sinzieni, judeţul Covasna ; Maria Raţa, cooperatoare frun­taşă la C.A.P. Ardusat, judeţul Maramureş; Vasile Bârbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti, judeţul Olt ; Ion Grecu, mecanizator la S.M.A. Bibeşti, ju­deţul Gorj ; Alexandru Czege, preşedintele C.A.P. Salonta, judeţul Bihor ; Johan Kraus, mecanizator la S.M.A. Reghin, judeţul Mureş ; Marin Traşcă, preşedintele Asociaţiei intercooperatiste de creştere şi ingrăşare a taurinelor Oprişor, judeţul Mehedinţi; Ion Kelemen, preşedintele Consiliului intercoopera­tist Cîrţa, judeţul Harghita ; Vasile Marin, prim­­secretar al Comitetului Judeţean Ialomiţa al P.C.R. După-amiază, lucrările s-au desfăşurat pe secţii­­ cooperative agricole de producţie, pe grupe de judeţe, întreprinderi agricole de stat, staţiuni pen­tru mecanizarea agriculturii. In cadrul dezbaterilor au luat cuvintul un mare număr de participanţi care au analizat, in lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rezultatele dobîndite în dezvol­tarea producţiei agricole, vegetale şi animale, expe­rienţa dobîndită in organizarea muncii pe princi­pii moderne. Totodată, vorbitorii au scos in evi­denţă, cu simţ de răspundere, deficienţele care mai există în unele sectoare de activitate şi au făcut propuneri judicioase menite să ducă la va­lorificarea potenţialului real al agriculturii, pentru obţinerea unor producţii ridicate la condiţii eco­nomice superioare. Lucrările conferinţei se reiau vineri dimineaţă. DIN CUVINTUL PARTICIPANŢILOR CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION SPĂTĂRELU încerc un sentiment de min­­drie pentru posibilitatea ce mi s-a dat de a lua cuvîntul la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. Con­vocarea acesteia, din iniţiativa conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, demonstrează încă o dată grija permanentă ce o acordă P.C.R. agriculturii,­ aflată intr-un con­tinuu proces de modernizare şi dezvoltare. Conferinţa noastră se desfă­şoară in preajma împlinirii unui sfert de veac de la istorica ple­nară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, care a pus bazele trecerii la cooperativizarea agri­culturii. Tabloul realizărilor, înfăţişat conferinţei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, confirmă justeţea şi spiritul creator ale politicii partidului şi statului nos­tru, eforturile susţinute pentru dotarea tehnico-materială şi mo­dernizarea continui a agricul­turii. Cooperativa noastră a avut deosebita cinste de a fi vizitată in repetate rînduri de către se­cretarul general al partidului. Preţioasele indicaţii date cu a­­ceastă ocazie au constituit pen­tru noi un imbold in muncă, nu­ au ajutat să ne organizăm mai bine activitatea, să obţinem rezultate prin care cooperatorii din comuna Gheorghe Doja, ju­deţul Ialomiţa, vor putea rapor­ta Îndeplinirea­ sarcinilor cu­tefi­­nalului in patru ani, atit la pro­ducţia vegetală, cit şi la cea a­­nimalieră. In anul 1973 am obţi­nut producţii bune la toate cul­turile : 4 600 kg griu la hectar, 1 790 kg porumb boabe, 45 900 kg sfecli de zahăr, iar la cul­tura florii-soarelui — 2 614 kg la hectar. Am vîndut statului a­­proape 23 000 tone produse agro­zootehnice, cu 4155 tone mai mult decit cantitatea contracta­tă. Averea obştească a crescut la 40 143 000 lei, respectiv 1 567 000 lei la 100 de hectare, iar retri­buţia cooperatorilor la 75 lei pe normă. Desigur, aceste rezultate se datoresc in primul rînd spriji­nului permanent primit din par­tea partidului şi statului nostru prin mecanizare şi chimizare, dar şi muncii pline de pasiune ş­i dăruire a oamenilor de aici î n primăvara anului 1973, cu apa pină la briu, bărbaţi şi fe­mei, săptămini întregi, au săpat canale, au smuls pămîntului pal­mă cu palmă de sub apă şi au însăminţat cu porumb, pină la 30 iunie, peste 600 de hectare, obţinind de pe aceste suprafeţe cite 7 000 kg porumb la ha. Cu asemenea oameni nu-i de mira­re că obţinem rezultate bune, dar suntem­ pe deplin conştienţi că dispunem încă de mari re­zerve, că trebuie să muncim cu şi mai multă pricepere pentru punerea lor în valoare. Cuvintarea dumneavoastră, to­varăşe secretar general, jalo­nează in faţa conferinţei noas­tre, a Întregii ţărănimi, un vast şi mobilizator program de ac­ţiune. Ne cereţi să muncim azi mai bine, să acţionăm, totdeau­na, cu spirit de iniţiativă şi răs­pundere. Ţin să vă încredinţez că noi, cooperatorii din inima Bărăganului, vom face totul pen­tru a ne ridica la înălţimea a­­cestor exigenţe. Ne preocupăm să asigurăm condiţii cit­hiai bune pentru realizarea unor producţii sporite în acest an. A fost arată incă din toamnă ul­tima palmă de pămînt, am ad­ministrat Îngrăşăminte organice pe 200 ha, am fertilizat supli­mentar întreaga suprafaţă culti­vată cu griu şi am terminat re­paraţiile la maşini şi utilaje, în­­săminţind o parte din suprafe­ţele rezervate mazării, ovăzului, borceagului. Am studiat cu atenţie proiec­tele de statut supuse dezbaterii şi apreciem că acestea clarifică şi concretizează cadrul de des­făşurare a activităţii unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, adincesc concentrarea şi specia­lizarea producţiei agricole.­­Paralel cu preocuparea pentru creşterea continuă a producţiei agricole, în centrul atenţiei noas­tre a stat şi crearea unor con­diţii tot mai bune de viaţă mem­brilor cooperatori, tuturor locui­torilor din sat. Comuna este de mulţi ani electrificată, avem un cămin cultural spaţios, o nouă şcoală generală, grădiniţă de co­pii, dispensar uman, o brutărie şi un magazin modern, iar anul acesta vom­­ construi­t casa cu etaj, pentru­­ specialişti, mecani­zatori şi cooperatori şi ne gîn­­dim să mergem mai departe să construim, cu plata in rate, case pentru cooperatorii tineri. Toa­te acestea vor contribui la ur­banizarea comunei, cointeresarea membrilor cooperatori într-o mai mare măsură pentru a rămâne la muncă în cooperativă. De la această înaltă tribună, adresez mulțumirile cooperatori­lor din comuna Gheorghe Doja eroicei noastre clase muncitoare, pentru efortul care îl depune pentru producerea a tot mai multe maşini care ne uşurează munca. Totodată, solicităm să se diversifice şi mai mult gama de maşini agricole pentru a extin­de mecanizarea şi a moderniza agricultura ţării noastre. Doresc să exprim, în numele cooperatorilor pe care-i repre­zint, şi in acelaşi gind cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, aprobarea deplină faţă de roa­dele bogate ale vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a intreprins-o în cele patru ţări arabe. Ea reprezintă un nou şi important act al politicii exter­ne a României socialiste, o ex­presie grăitoare a frăţiei cu toate forţele iubitoare de libertate. Asigur conferinţa, pe dum­neavoastră personal, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că ţăra­nii cooperatori din comuna Gheorghe Doja vor depune toate eforturile pentru a se ridica la Înălţimea exigenţelor anului a­­gricol record, pentru a întimpi­­na cu rezultate tot mai bune a­­niversarea a 30 de ani de la eli­berarea patriei şi Congresul al XI-lea al partidului nostru. stanţă a indicatorilor tehnico­­economici, în conformitate cu programul naţional de dezvol­tare a zootehniei, se datoreşte organizării mai judicioase a producţiei şi a muncii, introdu­cerii celor mai noi cuceriri ale cercetării ştiinţifice. Astăzi, toa­te cadrele tehnice de speciali­tate din întreprindere conduc nemijlocit procesul de produc­ţie, sunt angrenate efectiv în activitatea fermelor in care lu­crează, luînd decizii adecvate acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. ^ Comitetul oamenilor muncii se preocupă de perfecţionarea proceselor de producţie, prin extinderea mecanizării acelor lucrări care solicită un volum mare de muncă. Colectivul teh­nic de autoutilaje din între­prindere a elaborat o serie de soluţii noi, printre care trans­portul furajelor în totalitate mecanizat, modernizarea mater­nităţilor, a halelor de creştere şi îngrăşare şi altele. Prin ridi­carea gradului de mecanizare, noi obţinem astăzi o producţie sporită, pe aceleaşi spaţii, cu un număr redus de muncitori. înfiinţarea fermelor de selec­ţie in care producem material de prăsilă testat după consumul specific de furaje, după creşte­rea in greutate, capacitatea de alăptare şi prolificitate, ne-a condus la obţinerea unui ma­terial de reproducţie cu o Înaltă valoare biologică. Informez conferinţa că unita­tea noastră a depus eforturi susţinute pe linia modernizării sectorului gospodăresc de creş­terea porcilor după sistemul in­dustriei euplicat in complexul nostru, fapt ce a făcut ca pro­ducţia din acest sector să fie dublată. Comitetul de partid şi comi­tetul oamenilor muncii s-au preocupat îndeaproape de per­fecţionarea pregătirii profesio­nale, de calificarea tuturor lu­crătorilor — activitate căreia i-am imprimat un caracter per­manent, urmărind creşterea re­ceptivităţii in preluarea şi apli­carea in practică a tot ceea ce este nou în ştiinţa şi tehnica mondială privind creşterea şi ingrăşarea porcilor. Pentru permanentizarea lucră­torilor, conducerea unităţii mani­festă o grijă deosebită in rezol­varea problemelor legate de Îm­bunătăţirea continuă a condi­ţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Din fondurile sta­tului au fost construite peste 100 de apartamente, iar in pre­zent funcţionează în unitatea noastră o cantină şi un maga­zin alimentar, în lumina aprecierilor poziti­ve, precum şi a observaţiilor critice făcute In expunerea dumneavoastră, tovarăşe secre­tar general, trebuie să arăt că in munca noastră au existat şi o serie de lipsuri. Mă refer in mod deosebit la indicii de pro­ducţie care încă nu sunt la ni­velul potenţialului productiv al animalelor, la consumul speci­fic de furaje, incă ridicat, la ne­cesitatea aplicării şi mai rigu­roase a măsurilor sanitar-vete­­rinare în scopul preîntîmpinării pierderilor de efective, în vederea îmbunătăţirii ac­tivităţii de producţie şi econo­mice din fiecare fermă, la fie­care loc de muncă, vom trece la aplicarea şi mai fermă a pro­gramului de măsuri deja Întoc­mit, pentru a asigura ridicarea calităţilor biologice de produc­ţie ale efectivelor existente, pentru prevenirea epizootiilor şi respectarea cu stricteţe şi in mod diferenţiat a programului de furajare. In această privinţă, solicităm şi sprijinul conducerii ministerului nostru, pentru li­vrarea de către F.N.C. a fura­jelor combinate, cu respectarea strictă a reţetelor furajere pe tot parcursul anului ; modifica­rea acestora de la o perioadă la alta duce la mărirea consumului specific pe kg spor şi implicit la diminuarea rezultatelor eco­nomice. Am studiat cu multă atenţie documentele puse in dezbaterea conferinţei noastre. Apreciez in mod deosebit prevederile pro­iectului de statut al cooperării şi asocierii dintre unităţile a­­gricole de stat şi cooperatiste, care va asigura o utilizare mai raţională a mijloacelor de pro­ducţie existente şi a investiţii­lor viitoare din agricultură. Ne declarăm intru totul de a­­cord cu prevederile proiectelor de statut, ale tuturor documen­telor conferinţei, fiind hotăriţi să participăm cu toate forţele noastre la aplicarea în viaţă a acestora. Ne-au umplut inimile de bucu­rie interesul deosebit şi admira­ţia faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, faţă de întregul popor român, manifes­tările de simpatie şi preţuire la adresa soliei noastre, prile­juite de recenta vizită în unele ţări arabe prietene. Docu­mentele politico-economice, în­trevederile şi consultările , am­pla confirmă din plin impor­tanţa acestei noi şi reprezenta­tive acţiuni de politică externă a României socialiste, al cărei promotor strălucit este secreta­rul general al Partidului Comu­nist Român. Luînd act de apropiata vizită in Argentina, Republica Guineea şi Liberia, alături de Întregul popor, vă urăm mult succes, tovarăşe secretar general, în no­bila misiune de Întărire a cola­borării intre toate ţările, pentru destindere şi pace in lume. Am reţinut din ampla expu­nere a tovarăşului secretar ge­neral progresul realizat­ de agri­cultura noastră socialistă, pre­cum şi marile rezerve de care dispune acest important sector al economiei naţionale. Lucrez de aproape 25 de ani in agricultură şi doresc să arăt. In faţa dumneavoastră, cum glndim şi cum ne preocupăm noi să ne realizăm sarcinile. în urmă cu doi ani, membrii coope­ratori din comuna Purani m-au ales preşedinte al cooperativei agricole de producţie, fiind in acelaşi timp şi director al sta­ţiunii pentru mecanizarea agri­culturii. Cooperativa avea dato­rii, producţiile de porumb nu­­depăşeau 2 500 kg la hectar, iar la celelalte­ culturi rezu­lt artfele erau şi mai slabe. 'rr Aşa cum, pe bună dreptate, aţi apreciat in expunerea dumnea­voastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in munca noastră­­i-au făcut loc unele neajunsuri care s-au menţinut de la un an la altul, rezultatele economice nesatisfăcătoare datorindu-se u­­nor lipsuri în organizarea şi pla­nificarea producţiei, precum şi folosirii nechibzuite a bazei ma­teriale. Dintr-o analiză pe care a făcut-o comitetul de partid, Împreună cu consiliul de con­ducere, s-a desprins concluzia că la cultura porumbului nu se aplica mai mult de o praşilă manuală, iar toamna culesul dura două luni. Conştienţi de răspunderea ce revine celor două unităţi am unit intr-un colectiv puternic mecanizatorii şi cooperatorii. Am constituit formaţii mixte cărora le-am repartizat o anu­mită suprafaţă de teren de care să se ocupe de la arat pină la­­ strinsul şi depozitarea recoltei.­­ Sistemul de organizare şi retri­buire a muncii în acord global, explicat cu răbdare ţăranilor cooperatori şi mecanizatorilor, aplicat şi generalizat in toate sectoarele de producţie a con­stituit pentru noi o pirghie im­portantă în cointeresarea mate­rială. Atitudinea nouă faţă de muncă, răspunderea pentru ca­litatea lucrărilor au făcut ca in anul 1973 cooperativa noastră să realizeze 5 400 kg porumb boabe la hectar pe teren neirigat. Nu greşesc dacă spun că un spor de cel puţin 200 kg la hectar se da­toreşte faptului că am transpor­tat in cimp in doi ani peste 5 000 tone îngrăşăminte naturale. Conduşi de comitetul de partid, am iniţiat acţiuni pentru eliminarea excesului de umidita­te pe mari suprafeţe. Un calcul simplu arată că numai prin a­­ceastă lucrare producţia de po­rumb a crescut cu 800—1 000 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr cu peste 4 000—5 000 kg. In legă­tură cu aceasta aş avea de făcut şi unele observaţii. Din discuţi­ile cu mecanizatorii, cu specia­liştii şi ţăranii cooperatori, pre­cum şi pe baza constatărilor proprii, am ajuns la concluzia că excesul de apă pe unele su­prafeţe este şi consecinţa tasării terenului pe care s­e fac treceri repetate cu tractoarele pentru executarea lucrărilor agricole. De aceea, consider că este ne­cesar să se introducă tractoare de mare putere, echipate cu în­treaga gamă de agregate, care să permită executarea simultană a mai multor lucrări. Pentru a urmări eficienţa economică, noi am introdus sis­temul de evidenţă pentru urmă­rirea preţului de cost şi nu am greşit. Avem o evidenţă clară pe ferme, pe sectoare, pe pro­duse şi oamenii au înţeles mai bine de ce nu trebuie să risi­pească nici o palmă de pămînt, să nu cheltuiască nici un leu în plus. Sistemul şi formele de coope­rare, cuprinse in proiectele de statut, pe care le-am studiat oferă multiple posibilităţi de întărire economică a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Din experienţa proprie cred că e bine ca directorul S.M.A. să fie şi preşedintele consiliului intercooperatist. Numai inte­­grind organic activitatea staţiunii de mecanizare in activitatea economică a cooperativelor agri­cole reuşim să folosim raţional forţa de muncă a cooperatorilor şi mecanizatorilor in tot timpul în încheiere, asigurăm condu­cerea partidului, pe dumnea­voastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că muncito­rii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderea noastră, ale că­ror eforturi au fost răsplătite prin acordarea, in anii 1971 şi 1972, a Ordinului Muncii clasa I, vor face totul pentru a se situa şi in viitor in eşalonul de frunte al agriculturii de stat din ţara noastră. Ml număr printre miile de specialişti care lucrează în pro­ducţie, acolo unde se hotărăşte soarta recoltelor, căutind să a­­duc şi eu modesta-mi contribu­ţie la progresul general al agri­culturii ţării noastre. Folosesc acest prilej pentru a exprima cele mai sincere mulţumiri pen­tru cinstea care mi s-a acordat de a lua parte la această con­ferinţă, pentru posibilitatea de a transmite direct conducerii partidului, personal iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, gîndurile şi preocupările specialiştilor care lucrează pe ogoarele judeţului Ilfov. Noi, toţi lucrătorii din agricul­tură, nutrim, tovarăşe secretar general, sentimentul de pro­fundă mindrie patriotică văzînd cum ţara noastră se dezvoltă şi înfloreşte, cum ii creşte tot mai mult prestigiul în lume, datorită politicii sale interne şi externe. Din toată inima ne ataşăm re­centei hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care dă o înaltă apreciere remarca­bilei activităţi desfăşurate de dumneavoastră în fructuoasa vizită întreprinsă în unele ţări din Orientul Mijlociu. Sîntem convinşi că vizitele ce urmează să le întreprindeţi în următoa­rele zile în alte ţări ale lumii vor constitui, de asemenea, noi momente în afirmarea politicii partidului şi statului nostru de pace şi colaborare intre po­poare. Lucrez ca inginer agronom din anul 1962, anul încheierii coope­rativizării agriculturii. Am par­ticipat, zi de zi, la toate trans­formările petrecute in comuna noastră, care au adus modificări esenţiale In bunăstarea celor ce muncesc pe ogoare. La Începutul activităţii mele, ca femeie, trebuia să ciştig în­crederea oamenilor cu care lu­cram. Cu timpul am căpătat şi eu şi el Încredere in forţele şi capacitatea de a îndruma şi con­duce, în puterea de a obţine producţii din ce în ce mai mari. In cele ce urmează doresc să reţin atenţia conferinţei asupra citorva aspecte din munca mea. In prezent, lucrez ca şef de fermă specializată în produce­rea seminţelor la cooperativa a­­gricolă Valea Măcrişului, jude­ţul Ilfov, alături de soţul meu, care este inginer-şef al coopera­tivei. Locuim în comună la casa specialiştilor, avind create cele mai bune condiţii de viaţă şi muncă, ceea ce ne ajută foarte mult să punem în slujba pro­ducţiei toată capacitatea noas­tră, tot timpul nostru. Sîntem mulţumiţi şi ne practicăm a­­mindoi cu drag meseria pe care ne-am ales-o, iar satisfacţiile profesionale ne aduc cele mai fericite clipe în viaţa noastră. De aceea sint pe deplin de acord cu măsura preconizată in ex­punerea tovarăşului secretar ge­neral ca toţi specialiştii din a­­gricultură să se stabilească cu domiciliul în comuna unde lu­crează. Ferma pe care o conduc pro­duce şi înmulţeşte seminţe de cereale, leguminoase şi plante furajere. Aici lucrează 200 de cooperatori, care s-au speciali­zat în producerea seminţelor. 80 la sută sunt femei şi trebuie să spun că ne înţelegem foarte bine intre noi, femeile, iar băr­baţii ne respectă şi ne aprecia­ză. Respectul şi încrederea in capacitatea noastră le-am cîşti­­gat prin muncă conştiincioasă, prin rezultatele în producţie pe care le-am obţinut. La cultura griului, pe o suprafaţă de 400 ha am obţinut o producţie medie de peste 4 500 kg la,hectar, depă­şind cu mult prevederile pla­nului. Vreau să menţionez că In anul 1972 am introdus In cultura pen­tru înmulţire soiul de griu „Au­rora“ pe o suprafaţă de 100 hec­tare, semănat in rinduri rare. Rezultatul — peste 6 200 kg griu la ha numai bob şi bob, se mi­nunau oamenii de aşa producţie, întreaga cantitate obţinută a fost valorificată către stat şi astfel am ajutat ca şi coopera­tivele vecine să fie asigurate cu o sămînţă da calitate dintr-un soi de mare productivitate. Re­zultate bune peste plan am obţinut şi la celelalte culturi: orz, ovăz, apia, mazăre şi fasole. Cu toate acestea, personal, nu mă declar mulţumită. Pornind de la cerinţele agriculturii mo­derne, ne-am îndreptat atenţia către pregătirea profesională a ţăranilor cooperatori. Alături de noi avem nevoie de oameni pre­gătiţi multilateral, capabili să ţină în propriile mîini soarta producţiei agricole. Prin Invă­­ţămîntul agrozootehnic de masă am reuşit să trezim interesul cooperatorilor pentru cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii agricole. Consider insă că este necesară urgentarea apli­cării în practică a unei pregătiri mai sistematizate a membrilor cooperatori, acordarea chiar de diplome, de certificate de mun­citori calificaţi, paralel cu stu­dierea posibilităţii diferenţierii retribuţiei. Introducerea preţului de cost in cooperativele agricole de pro­ducţie ne obligă ca fiecare mă­sură tehnico-organizatorică să fie gîndită şi privită prin prisma eficienţei, respectiv fiecare chel­tuială să fie realizată in scopul sporirii producţiei, concomitent cu reducerea costurilor pe uni­tatea de produs. Acest lucru impune insă din partea noastră o analiză periodică a cheltuieli­lor de producţie, o exigenţă spo­rită asupra calităţii lucrărilor ce se execută, asupra respectării noilor tehnologii elaborate de minister pentru fiecare cultură. Pentru realizarea sarcinilor mari ce revin agriculturii in acest an, cred că am asentimen­tul colegilor mei din toată ţara pentru a asigura conducerea noastră de stat şi de partid, per­sonal pe tovarăşul secretar ge­neral, Nicolae Ceauşescu, că spe­cialiştii agricoli din România socialstă îşi vor pune în slujba producţiei întreaga lor putere şi capacitate profesională pentru modernizarea agriculturii, pentru sporirea producţiilor an de an. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că vom şti să ne ţinem cuvintul dat. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI MARIN NEDEA anului, să introducem mecani­zarea în zootehnie, rezultînd, de aici, avantaje economice pentru ambele unităţi. Şi nu numai economice. Secţia de mecaniza­re, ca sector mecanic al coope­rativei agricole de producţie, tre­buie să devină o şcoală munci­torească a ţăranilor cooperatori, să-i facă stăpîni pe tehnica a­­gricolă. Propun ca Decretul privind atribuţiile şi răspunde­rile consiliului de conducere, ale preşedinţilor, inginerilor-şefi, ale celorlalte cadre tehnice să cu­prindă măsuri obligatorii, pe li­nia formării lucrătorilor din agricultură, pentru că in condi­ţiile unei agriculturi mecaniza­te, noi nu putem concepe ca membrul cooperator să fie în afara pregătirii tehnice. E cert că s-au obţinut rezul- CUVÎNTUL TOVARĂŞEI ELENA ORZAN CUVINTUL TOVARĂŞULUI FLORENTIN CÎRPAN Doresc să exprim marea sa­tisfacţie pentru onoarea ce mi s-a acordat de a participa la a­­ceastă Înaltă conferinţă, care se înscrie pe coordonatele preocu­pării constante a conducerii partidului, de consultare a ma­selor in rezolvarea tuturor pro­blemelor ce privesc viitorul ţă­rii, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Folosesc acest prilej ca, în numele muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor întreprinderii de stat pentru creşterea şi În­grăşarea porcilor din Beregsău, judeţul Timiş, să adresez cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului nostru, dumneavoastră personal, tovară­şe Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită pe care o mani­festaţi faţă de dezvoltarea agri­culturii, pentru condiţiile tot mai bune ce ni s-au creat in ve­derea perfecţionării continue a activităţii pe care o desfăşurăm. întreprinderea noastră consti­tuie o expresie elocventă a ac­ţiunii iniţiate de partid pe li­nia modernizării metodelor de creştere a animalelor. îmbună­tăţirea continuă a activităţii în­treprinderii a stat permanent în atenţia comitetului judeţean de partid, care ne-a orientat efor­turile spre rezolvarea unor pro­bleme complexe privind organi­zarea pe baze ştiinţifice a pro­ducţiei şi a muncii, promovarea sistematică a progresului tehnic la toate compartimentele pro­cesului de producţie, creşterea eficienţei economice a întregii activităţi. Raportez conferinţei, cu deo­sebită satisfacţie, că de la in­trarea in producţie, în anul 1969, am depăşit an de an sar­cinile tehnico-economice. In pe­rioada 1969-1973, colectivul în­treprinderii a produs 1600 tone carne de porc peste pre­vederi, a livrat cooperativelor agricole de producţie şi com­plexelor nou înfiinţate peste 38 000 scrofiţe şi vieruşi. Prin extinderea mecanizării procese­lor de producţie şi introducerea tehnologiilor noi, de înalt ran­dament, productivitatea muncii pe salariat a crescut de la 198 000 lei in 1969, la 270 000 lei in 1973. In aceeaşi perioadă, cheltuielile la 1 000 lei produc­­ţie-marfă au scăzut cu 82 lei. Ca urmare a depăşirii an de an a tuturor indicatorilor pla­nului de producţie, investiţia totală a fost recuperată in pro­porţie de 82 la sută. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului, lucrăto­rii Întreprinderii noastre, in frunte cu comuniştii, sunt hotă­­rîţi să folosească întreaga pri­cepere şi hărnicie de care dis­pun pentru a restitui statului integral investiţia alocată aces­tui important obiectiv şi a rea­liza actualul cincinal Înainte de termen. Îndeplinirea ritmică şi con­ tate deosebite în dotarea staţiu­nilor pentru mecanizarea agri­culturii. Se pot insă aduce in continuare Îmbunătăţiri. In ex­ploatarea tractoarelor şi maşi­nilor avem deseori stagnări da­torită calităţii slabe a unor pie­se, îndeosebi a cauciucurilor pentru tractoare şi a curelelor de transmisie la combinele C. 12. Sîntem convinşi că îndeplinirea exemplară a programului am­plu stabilit de Congresul al X- lea şi de Conferinţa Naţională depinde de noi, de felul cum vom şti să muncim mai bine pămintul, să îngrijim cu răspun­dere animalele, să punem in valoare baza materială creată prin grija deosebită a partidu­lui şi statului nostru. Am studiat cu atenţie scri­soarea Secretariatului Coasitetu­­lui Central al Partidului Comu­nist, am dezbătut-o cu toţi mecanizatorii şi cooperatorii şi indicaţiile se îndeplinesc cu toa­tă grija. Sunt pe terminate lucră­rile din urgenţa I şi pregătim condiţiile pentru producţii bune in acest an. Pe aceasta ne-am bazat clnd am hotărit să valo­rificăm către stat mai mult cu 1 000 tone cereale şi 50 tone car­ne in anul 1974. Permiteţi-mi ca, In Încheierea cuvîntării mele, să Îmi exprim­­ deplinul acord faţă de rezulta­tele vizitei făcute de dumnea­voastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în cele patru ţări arabe prietene şi să vă urez din toată inima mult succes în vizita pe care o veţi face în alte ţări ale globului, ca sol al politicii de pace şi prietenie a poporului român. Vă asigurăm, stimate secretar general al partidului, că meca­nizatorii și cooperatorii din Pu­rani, în frunte cu comuniștii, vor face totul pentru respectarea cuvintului dat. " CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ALEXANDRU TOANĂ Cuvintarea conducătorului iu­bit al naţiunii noastre socialiste a înfăţişat cu puterea de con­vingere a faptelor tabloul lumi­nos al succeselor dobîndite in toate domeniile în pătratul de veac ce a trecut de la isto­rica Plenară a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân din 3—5 martie 1949, care a deschis ţărănimii drumul spre socialism, spre o viaţă mai bună şi mai demnă. De la înalta tri­bună a conferinţei pe ţară a ca­drelor de conducere din agri­cultură ţin să exprime profunda recunoştinţă a cooperatorilor din comuna noastră pentru grija deosebită pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o poartă dezvoltării acestei ramuri de bază a econom­iei noastre na­ţionale. In expunerea făcută de tova­răşul Nicolae Ceauşescu au fost scoase în evidenţă marile re­zerve de care dispune agricul­tura ţării, ca şi căile de punere a lor in valoare, de folosire cit mai eficientă a bazei tehnico­­materiale, a Întregii noastre ca­pacităţi creatoare. Ne vom în­toarce acasă cu un adevărat te­zaur de idei, cu un îndreptar preţios în munca noastră de viitor. Permiteţi-mi să Înfăţişez pe scurt in continuare citeva din preocupările cooperativei agri­cole din comuna Poiana-Mare. Sîntem situaţi în sud-vestul judeţului Dolj, pe prima terasă a­-Dunării şi avem in proprie­tate obştească o suprafaţă de 2 300 hectare teren arabil, in ma­joritate amenajat pentru irigat, 157 hectare cu vie şi piersici. Sectorul zootehnic cuprindă 1 000 bovine, 2 000 oi şi un efec­tiv mediu de 2 000 capeta por­cine. Anual realizăm o produc­ţie globală de circa 25 milioane lei, revenind la 100 hectare pes­te un milion lei. Doresc să scot în evidenţă faptul că, în ultimii trei ani, prin aplicarea cu consecvenţă a acordului global, producţiile din sectorul vegetal, la unele cul­turi, au crescut de 3—4 ori şi chiar de 5 ori. Producţia medie realizată la griu pe ultimii trei ani este de 3 900 kg/ha, iar în 1973 aceasta a fost de 4 500 kg/ha. La porumb, media în ul­timii trei ani este de 5 954 kg/ha, iar în 1973 s-a ridicat la 7 230 kg/ha. La sfecla de zahăr am realizat, în medie, 50 000 kg/ha, iar unele ferme au obţinut chiar 80 000—100 000 kg/ha. La legume, de la 712 tone producţie totală în 1970 am ajuns la 1764 tone livrate la fondul de stat, in 1973, de pe aceeaşi suprafaţă. Pentru rezultatele dobîndite, coopera­tiva noastră a fost distinsă de două ori cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Avind o puternică bază teh­nico-materială, folosind judi­cios tractoarele şi maşinile a­­gricole, ingrăşămintele chimice şi apa din sistemul de irigaţii şi aplicînd o agrotehnică supe­rioară, apropiată de nivelul practicat în staţiunile experi­mentale, am reuşit să avem rezultate bune. Conştienţi de sarcinile ce ne revin, am procedat cu hotărîre, in primul rînd, la schimbarea soiurilor. La griu am promovat soiurile Kaucaz şi Lovrin, pe întreaga suprafaţă, în proporţii egale, avind in vedere produc­ţiile mari pe care le dau aceste soiuri, cit şi eşalonarea recoltă­rii. In condiţii de irigare, soiul Kaucaz a dat, pe 82 ha, o pro­ducţie de 7 000 kg/ha. Am fost mulţumiţi şi de soiul Lovrin 231, care, cultivat pe 200 ha, a dat peste 5 000 kg/ha. De ase­menea, la porumb am procurat 1000 kg săminţă din noul hi­brid simplu 415, care, cultivat în condiţii agrotehnice cores­punzătoare, a reuşit să dea cea mai mare producţie din coope­rativă (10 000 kg/ha, pe o supra­faţă de 65 hectare). Imi permit să amintesc creatorilor acestui hibrid unele neajunsuri pentru a le avea in vedere : talia exa­gerat de Înaltă pentru sistemul de irigat, Inserţia ştiuleţilor la înălţimea de 1,70—1,80 m. O altă sugestie o facem creatori­lor soiurilor de griu, subliniind că avem nevoie de soiuri cu port mic, cu pai gros, rezisten­te la cădere, cu spic des, cu greutatea a 1 000 boabe simi­lară cu a Lovrinului 231 (54 gr). O cultură nouă la noi, intro­dusă de aproximativ patru ani, este soia. Nu vreau să exage­rez, dar apreciez că din partea cadrelor noastre tehnice s-a făcut aproape totul. Avem ex­perienţe cu diferite doze de în­grăşăminte, pregătim terenul exemplar, asigurăm o răsărire şi densitate corespunzătoare, erbicidăm anual toată supra­faţa şi totuşi nu depăşim pro­ducţia de 2200 kg/ha. Şi aici consider că trebuie să se între­prindă măsuri de îmbunătăţire sau înlocuire a soiurilor exis­tente. Pentru că nivelul producţiilor depinde intr-o măsură deosebit de mare de cantitatea şi calita­tea muncii prestate de mecani­zatori consider că este bine ca Hotărlrea 1004 a Consiliului da Miniştri referitoare la premie­rea acestora — care s-a dovedit un puternic stimulent — să fia reconsiderată şi corelată cu noul sistem de organizare şi re­tribuire a muncii in acord global. Noi, cooperatorii, avem sar­cina să producem recolte din an un an mai mari, ne stă in putere şi facem tot ce depinde de noi pentru a nu îndeplini planul şi angajamentele. Avem insă nevoie de mai mult spri­jin din partea celor ce preiau produsele agricole. La bazele întreprinderii de valorificare a cerealelor, operaţiunile de pre­lucrare a produselor sunt prea puţin mecanizate. De asemenea, întreprinderea viei şi vinului trebuie să asi­gure prese şi spaţii de depozi­tare suficiente, deoarece în 1973 din această cauză am pier­dut circa 24 la sută din produc­ţia de struguri, creindu-se mari greutăţi în organizarea a­­cordului global. Aceleaşi greu­tăţi le întimpinăm şi la bazele fabricii de zahăr, unde sîntem obligaţi ca descărcarea să o fa­cem manual, timpul de staţio­nare mărindu-se exagerat. Conferinţa noastră dezbate­ţi proiectele de statut pri­vind consiliile intercooperatiste, asociaţiile intercooperatiste şi cooperarea între unităţile de stat şi cooperativele agricole. Aprob întru totul conţinutul lor, convins fiind că ele vor deter­mina o activitate şi mai rodni­că pe linia adîncirii procesului de concentrare şi specializare a producţiei agricole, vor deschi­de un cimp larg de acţiune tehnologiilor modeme, vor avea ca rezultat In ultimă instanţă obţinerea de producţii mai mari, mai ieftine şi de o cali­tate tot mai bună. Eficienţa eforturilor tuturor lucrătorilor de pe ogoare, an­trenaţi In marea Întrecere so­cialistă pentru Îndeplinirea cin­cinalului înainte de termen, este condiţionată, aşa cum a subliniat, in cuvintarea sa to­varăşul Nicolae Ceauşescu, şi de perfecţionarea stilului de muncă al cadrelor de conduce­re. De aceea vom face şi in viitor totul pentru respectarea cu stricteţe a democraţiei coo­peratiste, vom antrona In fie­care sector de activitate o at­mosferă de ordine şi discipli­nă, un control riguros, von» munci cu rîvnă şi cu spor, cu conştiinţa limpede că fiecara trebuie să-şi facă exemplar da­toria. îmi permit ca, in numela cooperatorilor din unitatea pe care o reprezint la această con­ferinţă, să asigur conducerea de partid şi de stat, personal pa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că sîntem ferm hotăriţi să muncim in aşa fel incit printre unităţile ce vor fi distinse pen­tru obţinerea de producţii mari in acest an să se numere şi cooperativa agricolă de pro­ducţie „Viaţă Nouă“ din Fo­­iana-Mare, judeţul Dolj. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI VASILE VÎLCU Conferinţa cadrelor de condu­cere din agricultură convocată acum, cind se împlinesc 25 de ani de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, are pentru noi o deosebită sem­nificaţie, inscriindu-se pe linia trasată de partidul nostru de a intensifica neîntrerupt dezvolta­rea şi modernizarea acestui sector de mare însemnătate. Am ascultat cu multă atenţie expunerea de Înaltă ţinută ştiinţifică prezentată de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, care, sintetizînd drumul parcurs de agricultură în anii socialismului, jalonează principalele direcţii ce vor situa această importantă ramură a economiei ţării noastre la nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic. De 25 de ani, partidul şi statul nostru, aplicînd în mod creator la condiţiile specifice ale Româ­niei învăţătura marxist-leni­­nistă cu privire la politica a­­grară, a dovedit tuturor celor ce muncesc la sate, întregului popor, că numai o agricultură socialistă, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii, poate asigura un belşug de produse care să satisfacă in măsură tot mai mare nevoile e­­conomiei și ridicarea continuă a nivelului de trai. (Continuare in pag. a III-a)

Next