Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)
1974-03-01 / nr. 9796
PAGINA 2 SClNT El A vineri 1 martie 1974 LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Joi dimineaţă, au fost reluate în plen lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Dezbaterile s-au desfăşurat sub puternica inmurire a cuvintării secretarului general al partidului, adevărată Cartă a agriculturii româneşti, document de însemnătate excepţională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producţie, a întregii noastre economii. Sosirea in incinta Pavilionului expoziţional a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat a fost intimpinată cu puternice ovaţii, cei prezenţi exprimîndu-şi sentimentele de înaltă i stimă şi preţuire, de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută in cuvintarea rostită la deschiderea conferinţei asupra drumului parcurs de agricultura noastră, a căilor şi mijloacelor de creştere in continuare a producţiei agricole, ale perfecţionării activităţii în acest important sector al economiei naţionale, cit şi pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegaţie desfăşurate zi de zi de cei ce lucrează pe ogoare. La lucrările conferinţei au participat : tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drugănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, LeonteRăutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C al P.C.R., membri ai C.C. al F.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, activişti de partid şi de stat, cadre din unele ramuri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură. Lucrările conferinţei au fost deschise de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătărelu, preşedintele Cea de-a doua zi C.A.P. „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa ; Florentin Cîrpan, director al întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Beregsău, judeţul Timiş ; Marin Nedea, director al S.M.A. şi preşedinte al C.A.P. Purani, judeţul Teleorman ; Elena Orzan, şefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; Alexandru Toană, preşedintele C.A.P. „Viaţa nouă", Poiana Mare, Judeţul Dolj ; Vasile Vilcu, prim-secretar al Comitetului Judeţean de partid Constanţa ; Costică Mişcă, preşedintele C.A.P. Bucov, judeţul Prahova ; Ion Davidoiu, preşedinte şi inginer-şef la C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea ; Corneliu Mardare, director al I.A.S. Miroslava, judeţul Iaşi ; Nicolae Babici, director al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor, judeţul Satu-Mare ; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea, judeţul Ilfov; Maria Cucuta, şefă de fermă la C.A.P. Traian, judeţul Tulcea ; Iosif Molnar, inginer-şef la C.A.P. Sinzieni, judeţul Covasna ; Maria Raţa, cooperatoare fruntaşă la C.A.P. Ardusat, judeţul Maramureş; Vasile Bârbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti, judeţul Olt ; Ion Grecu, mecanizator la S.M.A. Bibeşti, judeţul Gorj ; Alexandru Czege, preşedintele C.A.P. Salonta, judeţul Bihor ; Johan Kraus, mecanizator la S.M.A. Reghin, judeţul Mureş ; Marin Traşcă, preşedintele Asociaţiei intercooperatiste de creştere şi ingrăşare a taurinelor Oprişor, judeţul Mehedinţi; Ion Kelemen, preşedintele Consiliului intercooperatist Cîrţa, judeţul Harghita ; Vasile Marin, primsecretar al Comitetului Judeţean Ialomiţa al P.C.R. După-amiază, lucrările s-au desfăşurat pe secţii cooperative agricole de producţie, pe grupe de judeţe, întreprinderi agricole de stat, staţiuni pentru mecanizarea agriculturii. In cadrul dezbaterilor au luat cuvintul un mare număr de participanţi care au analizat, in lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rezultatele dobîndite în dezvoltarea producţiei agricole, vegetale şi animale, experienţa dobîndită in organizarea muncii pe principii moderne. Totodată, vorbitorii au scos in evidenţă, cu simţ de răspundere, deficienţele care mai există în unele sectoare de activitate şi au făcut propuneri judicioase menite să ducă la valorificarea potenţialului real al agriculturii, pentru obţinerea unor producţii ridicate la condiţii economice superioare. Lucrările conferinţei se reiau vineri dimineaţă. DIN CUVINTUL PARTICIPANŢILOR CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION SPĂTĂRELU încerc un sentiment de mindrie pentru posibilitatea ce mi s-a dat de a lua cuvîntul la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. Convocarea acesteia, din iniţiativa conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, demonstrează încă o dată grija permanentă ce o acordă P.C.R. agriculturii, aflată intr-un continuu proces de modernizare şi dezvoltare. Conferinţa noastră se desfăşoară in preajma împlinirii unui sfert de veac de la istorica plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, care a pus bazele trecerii la cooperativizarea agriculturii. Tabloul realizărilor, înfăţişat conferinţei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, confirmă justeţea şi spiritul creator ale politicii partidului şi statului nostru, eforturile susţinute pentru dotarea tehnico-materială şi modernizarea continui a agriculturii. Cooperativa noastră a avut deosebita cinste de a fi vizitată in repetate rînduri de către secretarul general al partidului. Preţioasele indicaţii date cu această ocazie au constituit pentru noi un imbold in muncă, nu au ajutat să ne organizăm mai bine activitatea, să obţinem rezultate prin care cooperatorii din comuna Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa, vor putea raporta Îndeplinirea sarcinilor cutefinalului in patru ani, atit la producţia vegetală, cit şi la cea animalieră. In anul 1973 am obţinut producţii bune la toate culturile : 4 600 kg griu la hectar, 1 790 kg porumb boabe, 45 900 kg sfecli de zahăr, iar la cultura florii-soarelui — 2 614 kg la hectar. Am vîndut statului aproape 23 000 tone produse agrozootehnice, cu 4155 tone mai mult decit cantitatea contractată. Averea obştească a crescut la 40 143 000 lei, respectiv 1 567 000 lei la 100 de hectare, iar retribuţia cooperatorilor la 75 lei pe normă. Desigur, aceste rezultate se datoresc in primul rînd sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului nostru prin mecanizare şi chimizare, dar şi muncii pline de pasiune şi dăruire a oamenilor de aici î n primăvara anului 1973, cu apa pină la briu, bărbaţi şi femei, săptămini întregi, au săpat canale, au smuls pămîntului palmă cu palmă de sub apă şi au însăminţat cu porumb, pină la 30 iunie, peste 600 de hectare, obţinind de pe aceste suprafeţe cite 7 000 kg porumb la ha. Cu asemenea oameni nu-i de mirare că obţinem rezultate bune, dar suntem pe deplin conştienţi că dispunem încă de mari rezerve, că trebuie să muncim cu şi mai multă pricepere pentru punerea lor în valoare. Cuvintarea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, jalonează in faţa conferinţei noastre, a Întregii ţărănimi, un vast şi mobilizator program de acţiune. Ne cereţi să muncim azi mai bine, să acţionăm, totdeauna, cu spirit de iniţiativă şi răspundere. Ţin să vă încredinţez că noi, cooperatorii din inima Bărăganului, vom face totul pentru a ne ridica la înălţimea acestor exigenţe. Ne preocupăm să asigurăm condiţii cithiai bune pentru realizarea unor producţii sporite în acest an. A fost arată incă din toamnă ultima palmă de pămînt, am administrat Îngrăşăminte organice pe 200 ha, am fertilizat suplimentar întreaga suprafaţă cultivată cu griu şi am terminat reparaţiile la maşini şi utilaje, însăminţind o parte din suprafeţele rezervate mazării, ovăzului, borceagului. Am studiat cu atenţie proiectele de statut supuse dezbaterii şi apreciem că acestea clarifică şi concretizează cadrul de desfăşurare a activităţii unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, adincesc concentrarea şi specializarea producţiei agricole.Paralel cu preocuparea pentru creşterea continuă a producţiei agricole, în centrul atenţiei noastre a stat şi crearea unor condiţii tot mai bune de viaţă membrilor cooperatori, tuturor locuitorilor din sat. Comuna este de mulţi ani electrificată, avem un cămin cultural spaţios, o nouă şcoală generală, grădiniţă de copii, dispensar uman, o brutărie şi un magazin modern, iar anul acesta vom construit casa cu etaj, pentru specialişti, mecanizatori şi cooperatori şi ne gîndim să mergem mai departe să construim, cu plata in rate, case pentru cooperatorii tineri. Toate acestea vor contribui la urbanizarea comunei, cointeresarea membrilor cooperatori într-o mai mare măsură pentru a rămâne la muncă în cooperativă. De la această înaltă tribună, adresez mulțumirile cooperatorilor din comuna Gheorghe Doja eroicei noastre clase muncitoare, pentru efortul care îl depune pentru producerea a tot mai multe maşini care ne uşurează munca. Totodată, solicităm să se diversifice şi mai mult gama de maşini agricole pentru a extinde mecanizarea şi a moderniza agricultura ţării noastre. Doresc să exprim, în numele cooperatorilor pe care-i reprezint, şi in acelaşi gind cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, aprobarea deplină faţă de roadele bogate ale vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a intreprins-o în cele patru ţări arabe. Ea reprezintă un nou şi important act al politicii externe a României socialiste, o expresie grăitoare a frăţiei cu toate forţele iubitoare de libertate. Asigur conferinţa, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţăranii cooperatori din comuna Gheorghe Doja vor depune toate eforturile pentru a se ridica la Înălţimea exigenţelor anului agricol record, pentru a întimpina cu rezultate tot mai bune aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al partidului nostru. stanţă a indicatorilor tehnicoeconomici, în conformitate cu programul naţional de dezvoltare a zootehniei, se datoreşte organizării mai judicioase a producţiei şi a muncii, introducerii celor mai noi cuceriri ale cercetării ştiinţifice. Astăzi, toate cadrele tehnice de specialitate din întreprindere conduc nemijlocit procesul de producţie, sunt angrenate efectiv în activitatea fermelor in care lucrează, luînd decizii adecvate acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. ^ Comitetul oamenilor muncii se preocupă de perfecţionarea proceselor de producţie, prin extinderea mecanizării acelor lucrări care solicită un volum mare de muncă. Colectivul tehnic de autoutilaje din întreprindere a elaborat o serie de soluţii noi, printre care transportul furajelor în totalitate mecanizat, modernizarea maternităţilor, a halelor de creştere şi îngrăşare şi altele. Prin ridicarea gradului de mecanizare, noi obţinem astăzi o producţie sporită, pe aceleaşi spaţii, cu un număr redus de muncitori. înfiinţarea fermelor de selecţie in care producem material de prăsilă testat după consumul specific de furaje, după creşterea in greutate, capacitatea de alăptare şi prolificitate, ne-a condus la obţinerea unui material de reproducţie cu o Înaltă valoare biologică. Informez conferinţa că unitatea noastră a depus eforturi susţinute pe linia modernizării sectorului gospodăresc de creşterea porcilor după sistemul industriei euplicat in complexul nostru, fapt ce a făcut ca producţia din acest sector să fie dublată. Comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii s-au preocupat îndeaproape de perfecţionarea pregătirii profesionale, de calificarea tuturor lucrătorilor — activitate căreia i-am imprimat un caracter permanent, urmărind creşterea receptivităţii in preluarea şi aplicarea in practică a tot ceea ce este nou în ştiinţa şi tehnica mondială privind creşterea şi ingrăşarea porcilor. Pentru permanentizarea lucrătorilor, conducerea unităţii manifestă o grijă deosebită in rezolvarea problemelor legate de Îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Din fondurile statului au fost construite peste 100 de apartamente, iar in prezent funcţionează în unitatea noastră o cantină şi un magazin alimentar, în lumina aprecierilor pozitive, precum şi a observaţiilor critice făcute In expunerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, trebuie să arăt că in munca noastră au existat şi o serie de lipsuri. Mă refer in mod deosebit la indicii de producţie care încă nu sunt la nivelul potenţialului productiv al animalelor, la consumul specific de furaje, incă ridicat, la necesitatea aplicării şi mai riguroase a măsurilor sanitar-veterinare în scopul preîntîmpinării pierderilor de efective, în vederea îmbunătăţirii activităţii de producţie şi economice din fiecare fermă, la fiecare loc de muncă, vom trece la aplicarea şi mai fermă a programului de măsuri deja Întocmit, pentru a asigura ridicarea calităţilor biologice de producţie ale efectivelor existente, pentru prevenirea epizootiilor şi respectarea cu stricteţe şi in mod diferenţiat a programului de furajare. In această privinţă, solicităm şi sprijinul conducerii ministerului nostru, pentru livrarea de către F.N.C. a furajelor combinate, cu respectarea strictă a reţetelor furajere pe tot parcursul anului ; modificarea acestora de la o perioadă la alta duce la mărirea consumului specific pe kg spor şi implicit la diminuarea rezultatelor economice. Am studiat cu multă atenţie documentele puse in dezbaterea conferinţei noastre. Apreciez in mod deosebit prevederile proiectului de statut al cooperării şi asocierii dintre unităţile agricole de stat şi cooperatiste, care va asigura o utilizare mai raţională a mijloacelor de producţie existente şi a investiţiilor viitoare din agricultură. Ne declarăm intru totul de acord cu prevederile proiectelor de statut, ale tuturor documentelor conferinţei, fiind hotăriţi să participăm cu toate forţele noastre la aplicarea în viaţă a acestora. Ne-au umplut inimile de bucurie interesul deosebit şi admiraţia faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, faţă de întregul popor român, manifestările de simpatie şi preţuire la adresa soliei noastre, prilejuite de recenta vizită în unele ţări arabe prietene. Documentele politico-economice, întrevederile şi consultările , ampla confirmă din plin importanţa acestei noi şi reprezentative acţiuni de politică externă a României socialiste, al cărei promotor strălucit este secretarul general al Partidului Comunist Român. Luînd act de apropiata vizită in Argentina, Republica Guineea şi Liberia, alături de Întregul popor, vă urăm mult succes, tovarăşe secretar general, în nobila misiune de Întărire a colaborării intre toate ţările, pentru destindere şi pace in lume. Am reţinut din ampla expunere a tovarăşului secretar general progresul realizat de agricultura noastră socialistă, precum şi marile rezerve de care dispune acest important sector al economiei naţionale. Lucrez de aproape 25 de ani in agricultură şi doresc să arăt. In faţa dumneavoastră, cum glndim şi cum ne preocupăm noi să ne realizăm sarcinile. în urmă cu doi ani, membrii cooperatori din comuna Purani m-au ales preşedinte al cooperativei agricole de producţie, fiind in acelaşi timp şi director al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii. Cooperativa avea datorii, producţiile de porumb nudepăşeau 2 500 kg la hectar, iar la celelalte culturi rezult artfele erau şi mai slabe. 'rr Aşa cum, pe bună dreptate, aţi apreciat in expunerea dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in munca noastrăi-au făcut loc unele neajunsuri care s-au menţinut de la un an la altul, rezultatele economice nesatisfăcătoare datorindu-se unor lipsuri în organizarea şi planificarea producţiei, precum şi folosirii nechibzuite a bazei materiale. Dintr-o analiză pe care a făcut-o comitetul de partid, Împreună cu consiliul de conducere, s-a desprins concluzia că la cultura porumbului nu se aplica mai mult de o praşilă manuală, iar toamna culesul dura două luni. Conştienţi de răspunderea ce revine celor două unităţi am unit intr-un colectiv puternic mecanizatorii şi cooperatorii. Am constituit formaţii mixte cărora le-am repartizat o anumită suprafaţă de teren de care să se ocupe de la arat pină la strinsul şi depozitarea recoltei. Sistemul de organizare şi retribuire a muncii în acord global, explicat cu răbdare ţăranilor cooperatori şi mecanizatorilor, aplicat şi generalizat in toate sectoarele de producţie a constituit pentru noi o pirghie importantă în cointeresarea materială. Atitudinea nouă faţă de muncă, răspunderea pentru calitatea lucrărilor au făcut ca in anul 1973 cooperativa noastră să realizeze 5 400 kg porumb boabe la hectar pe teren neirigat. Nu greşesc dacă spun că un spor de cel puţin 200 kg la hectar se datoreşte faptului că am transportat in cimp in doi ani peste 5 000 tone îngrăşăminte naturale. Conduşi de comitetul de partid, am iniţiat acţiuni pentru eliminarea excesului de umiditate pe mari suprafeţe. Un calcul simplu arată că numai prin această lucrare producţia de porumb a crescut cu 800—1 000 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr cu peste 4 000—5 000 kg. In legătură cu aceasta aş avea de făcut şi unele observaţii. Din discuţiile cu mecanizatorii, cu specialiştii şi ţăranii cooperatori, precum şi pe baza constatărilor proprii, am ajuns la concluzia că excesul de apă pe unele suprafeţe este şi consecinţa tasării terenului pe care se fac treceri repetate cu tractoarele pentru executarea lucrărilor agricole. De aceea, consider că este necesar să se introducă tractoare de mare putere, echipate cu întreaga gamă de agregate, care să permită executarea simultană a mai multor lucrări. Pentru a urmări eficienţa economică, noi am introdus sistemul de evidenţă pentru urmărirea preţului de cost şi nu am greşit. Avem o evidenţă clară pe ferme, pe sectoare, pe produse şi oamenii au înţeles mai bine de ce nu trebuie să risipească nici o palmă de pămînt, să nu cheltuiască nici un leu în plus. Sistemul şi formele de cooperare, cuprinse in proiectele de statut, pe care le-am studiat oferă multiple posibilităţi de întărire economică a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Din experienţa proprie cred că e bine ca directorul S.M.A. să fie şi preşedintele consiliului intercooperatist. Numai integrind organic activitatea staţiunii de mecanizare in activitatea economică a cooperativelor agricole reuşim să folosim raţional forţa de muncă a cooperatorilor şi mecanizatorilor in tot timpul în încheiere, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderea noastră, ale căror eforturi au fost răsplătite prin acordarea, in anii 1971 şi 1972, a Ordinului Muncii clasa I, vor face totul pentru a se situa şi in viitor in eşalonul de frunte al agriculturii de stat din ţara noastră. Ml număr printre miile de specialişti care lucrează în producţie, acolo unde se hotărăşte soarta recoltelor, căutind să aduc şi eu modesta-mi contribuţie la progresul general al agriculturii ţării noastre. Folosesc acest prilej pentru a exprima cele mai sincere mulţumiri pentru cinstea care mi s-a acordat de a lua parte la această conferinţă, pentru posibilitatea de a transmite direct conducerii partidului, personal iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, gîndurile şi preocupările specialiştilor care lucrează pe ogoarele judeţului Ilfov. Noi, toţi lucrătorii din agricultură, nutrim, tovarăşe secretar general, sentimentul de profundă mindrie patriotică văzînd cum ţara noastră se dezvoltă şi înfloreşte, cum ii creşte tot mai mult prestigiul în lume, datorită politicii sale interne şi externe. Din toată inima ne ataşăm recentei hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care dă o înaltă apreciere remarcabilei activităţi desfăşurate de dumneavoastră în fructuoasa vizită întreprinsă în unele ţări din Orientul Mijlociu. Sîntem convinşi că vizitele ce urmează să le întreprindeţi în următoarele zile în alte ţări ale lumii vor constitui, de asemenea, noi momente în afirmarea politicii partidului şi statului nostru de pace şi colaborare intre popoare. Lucrez ca inginer agronom din anul 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii. Am participat, zi de zi, la toate transformările petrecute in comuna noastră, care au adus modificări esenţiale In bunăstarea celor ce muncesc pe ogoare. La Începutul activităţii mele, ca femeie, trebuia să ciştig încrederea oamenilor cu care lucram. Cu timpul am căpătat şi eu şi el Încredere in forţele şi capacitatea de a îndruma şi conduce, în puterea de a obţine producţii din ce în ce mai mari. In cele ce urmează doresc să reţin atenţia conferinţei asupra citorva aspecte din munca mea. In prezent, lucrez ca şef de fermă specializată în producerea seminţelor la cooperativa agricolă Valea Măcrişului, judeţul Ilfov, alături de soţul meu, care este inginer-şef al cooperativei. Locuim în comună la casa specialiştilor, avind create cele mai bune condiţii de viaţă şi muncă, ceea ce ne ajută foarte mult să punem în slujba producţiei toată capacitatea noastră, tot timpul nostru. Sîntem mulţumiţi şi ne practicăm amindoi cu drag meseria pe care ne-am ales-o, iar satisfacţiile profesionale ne aduc cele mai fericite clipe în viaţa noastră. De aceea sint pe deplin de acord cu măsura preconizată in expunerea tovarăşului secretar general ca toţi specialiştii din agricultură să se stabilească cu domiciliul în comuna unde lucrează. Ferma pe care o conduc produce şi înmulţeşte seminţe de cereale, leguminoase şi plante furajere. Aici lucrează 200 de cooperatori, care s-au specializat în producerea seminţelor. 80 la sută sunt femei şi trebuie să spun că ne înţelegem foarte bine intre noi, femeile, iar bărbaţii ne respectă şi ne apreciază. Respectul şi încrederea in capacitatea noastră le-am cîştigat prin muncă conştiincioasă, prin rezultatele în producţie pe care le-am obţinut. La cultura griului, pe o suprafaţă de 400 ha am obţinut o producţie medie de peste 4 500 kg la,hectar, depăşind cu mult prevederile planului. Vreau să menţionez că In anul 1972 am introdus In cultura pentru înmulţire soiul de griu „Aurora“ pe o suprafaţă de 100 hectare, semănat in rinduri rare. Rezultatul — peste 6 200 kg griu la ha numai bob şi bob, se minunau oamenii de aşa producţie, întreaga cantitate obţinută a fost valorificată către stat şi astfel am ajutat ca şi cooperativele vecine să fie asigurate cu o sămînţă da calitate dintr-un soi de mare productivitate. Rezultate bune peste plan am obţinut şi la celelalte culturi: orz, ovăz, apia, mazăre şi fasole. Cu toate acestea, personal, nu mă declar mulţumită. Pornind de la cerinţele agriculturii moderne, ne-am îndreptat atenţia către pregătirea profesională a ţăranilor cooperatori. Alături de noi avem nevoie de oameni pregătiţi multilateral, capabili să ţină în propriile mîini soarta producţiei agricole. Prin Invăţămîntul agrozootehnic de masă am reuşit să trezim interesul cooperatorilor pentru cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Consider insă că este necesară urgentarea aplicării în practică a unei pregătiri mai sistematizate a membrilor cooperatori, acordarea chiar de diplome, de certificate de muncitori calificaţi, paralel cu studierea posibilităţii diferenţierii retribuţiei. Introducerea preţului de cost in cooperativele agricole de producţie ne obligă ca fiecare măsură tehnico-organizatorică să fie gîndită şi privită prin prisma eficienţei, respectiv fiecare cheltuială să fie realizată in scopul sporirii producţiei, concomitent cu reducerea costurilor pe unitatea de produs. Acest lucru impune insă din partea noastră o analiză periodică a cheltuielilor de producţie, o exigenţă sporită asupra calităţii lucrărilor ce se execută, asupra respectării noilor tehnologii elaborate de minister pentru fiecare cultură. Pentru realizarea sarcinilor mari ce revin agriculturii in acest an, cred că am asentimentul colegilor mei din toată ţara pentru a asigura conducerea noastră de stat şi de partid, personal pe tovarăşul secretar general, Nicolae Ceauşescu, că specialiştii agricoli din România socialstă îşi vor pune în slujba producţiei întreaga lor putere şi capacitate profesională pentru modernizarea agriculturii, pentru sporirea producţiilor an de an. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că vom şti să ne ţinem cuvintul dat. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI MARIN NEDEA anului, să introducem mecanizarea în zootehnie, rezultînd, de aici, avantaje economice pentru ambele unităţi. Şi nu numai economice. Secţia de mecanizare, ca sector mecanic al cooperativei agricole de producţie, trebuie să devină o şcoală muncitorească a ţăranilor cooperatori, să-i facă stăpîni pe tehnica agricolă. Propun ca Decretul privind atribuţiile şi răspunderile consiliului de conducere, ale preşedinţilor, inginerilor-şefi, ale celorlalte cadre tehnice să cuprindă măsuri obligatorii, pe linia formării lucrătorilor din agricultură, pentru că in condiţiile unei agriculturi mecanizate, noi nu putem concepe ca membrul cooperator să fie în afara pregătirii tehnice. E cert că s-au obţinut rezul- CUVÎNTUL TOVARĂŞEI ELENA ORZAN CUVINTUL TOVARĂŞULUI FLORENTIN CÎRPAN Doresc să exprim marea satisfacţie pentru onoarea ce mi s-a acordat de a participa la această Înaltă conferinţă, care se înscrie pe coordonatele preocupării constante a conducerii partidului, de consultare a maselor in rezolvarea tuturor problemelor ce privesc viitorul ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Folosesc acest prilej ca, în numele muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor întreprinderii de stat pentru creşterea şi Îngrăşarea porcilor din Beregsău, judeţul Timiş, să adresez cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului nostru, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită pe care o manifestaţi faţă de dezvoltarea agriculturii, pentru condiţiile tot mai bune ce ni s-au creat in vederea perfecţionării continue a activităţii pe care o desfăşurăm. întreprinderea noastră constituie o expresie elocventă a acţiunii iniţiate de partid pe linia modernizării metodelor de creştere a animalelor. îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii a stat permanent în atenţia comitetului judeţean de partid, care ne-a orientat eforturile spre rezolvarea unor probleme complexe privind organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, promovarea sistematică a progresului tehnic la toate compartimentele procesului de producţie, creşterea eficienţei economice a întregii activităţi. Raportez conferinţei, cu deosebită satisfacţie, că de la intrarea in producţie, în anul 1969, am depăşit an de an sarcinile tehnico-economice. In perioada 1969-1973, colectivul întreprinderii a produs 1600 tone carne de porc peste prevederi, a livrat cooperativelor agricole de producţie şi complexelor nou înfiinţate peste 38 000 scrofiţe şi vieruşi. Prin extinderea mecanizării proceselor de producţie şi introducerea tehnologiilor noi, de înalt randament, productivitatea muncii pe salariat a crescut de la 198 000 lei in 1969, la 270 000 lei in 1973. In aceeaşi perioadă, cheltuielile la 1 000 lei producţie-marfă au scăzut cu 82 lei. Ca urmare a depăşirii an de an a tuturor indicatorilor planului de producţie, investiţia totală a fost recuperată in proporţie de 82 la sută. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului, lucrătorii Întreprinderii noastre, in frunte cu comuniştii, sunt hotărîţi să folosească întreaga pricepere şi hărnicie de care dispun pentru a restitui statului integral investiţia alocată acestui important obiectiv şi a realiza actualul cincinal Înainte de termen. Îndeplinirea ritmică şi con tate deosebite în dotarea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Se pot insă aduce in continuare Îmbunătăţiri. In exploatarea tractoarelor şi maşinilor avem deseori stagnări datorită calităţii slabe a unor piese, îndeosebi a cauciucurilor pentru tractoare şi a curelelor de transmisie la combinele C. 12. Sîntem convinşi că îndeplinirea exemplară a programului amplu stabilit de Congresul al X- lea şi de Conferinţa Naţională depinde de noi, de felul cum vom şti să muncim mai bine pămintul, să îngrijim cu răspundere animalele, să punem in valoare baza materială creată prin grija deosebită a partidului şi statului nostru. Am studiat cu atenţie scrisoarea Secretariatului Coasitetului Central al Partidului Comunist, am dezbătut-o cu toţi mecanizatorii şi cooperatorii şi indicaţiile se îndeplinesc cu toată grija. Sunt pe terminate lucrările din urgenţa I şi pregătim condiţiile pentru producţii bune in acest an. Pe aceasta ne-am bazat clnd am hotărit să valorificăm către stat mai mult cu 1 000 tone cereale şi 50 tone carne in anul 1974. Permiteţi-mi ca, In Încheierea cuvîntării mele, să Îmi exprim deplinul acord faţă de rezultatele vizitei făcute de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în cele patru ţări arabe prietene şi să vă urez din toată inima mult succes în vizita pe care o veţi face în alte ţări ale globului, ca sol al politicii de pace şi prietenie a poporului român. Vă asigurăm, stimate secretar general al partidului, că mecanizatorii și cooperatorii din Purani, în frunte cu comuniștii, vor face totul pentru respectarea cuvintului dat. " CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ALEXANDRU TOANĂ Cuvintarea conducătorului iubit al naţiunii noastre socialiste a înfăţişat cu puterea de convingere a faptelor tabloul luminos al succeselor dobîndite in toate domeniile în pătratul de veac ce a trecut de la istorica Plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 martie 1949, care a deschis ţărănimii drumul spre socialism, spre o viaţă mai bună şi mai demnă. De la înalta tribună a conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură ţin să exprime profunda recunoştinţă a cooperatorilor din comuna noastră pentru grija deosebită pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o poartă dezvoltării acestei ramuri de bază a economiei noastre naţionale. In expunerea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au fost scoase în evidenţă marile rezerve de care dispune agricultura ţării, ca şi căile de punere a lor in valoare, de folosire cit mai eficientă a bazei tehnicomateriale, a Întregii noastre capacităţi creatoare. Ne vom întoarce acasă cu un adevărat tezaur de idei, cu un îndreptar preţios în munca noastră de viitor. Permiteţi-mi să Înfăţişez pe scurt in continuare citeva din preocupările cooperativei agricole din comuna Poiana-Mare. Sîntem situaţi în sud-vestul judeţului Dolj, pe prima terasă a-Dunării şi avem in proprietate obştească o suprafaţă de 2 300 hectare teren arabil, in majoritate amenajat pentru irigat, 157 hectare cu vie şi piersici. Sectorul zootehnic cuprindă 1 000 bovine, 2 000 oi şi un efectiv mediu de 2 000 capeta porcine. Anual realizăm o producţie globală de circa 25 milioane lei, revenind la 100 hectare peste un milion lei. Doresc să scot în evidenţă faptul că, în ultimii trei ani, prin aplicarea cu consecvenţă a acordului global, producţiile din sectorul vegetal, la unele culturi, au crescut de 3—4 ori şi chiar de 5 ori. Producţia medie realizată la griu pe ultimii trei ani este de 3 900 kg/ha, iar în 1973 aceasta a fost de 4 500 kg/ha. La porumb, media în ultimii trei ani este de 5 954 kg/ha, iar în 1973 s-a ridicat la 7 230 kg/ha. La sfecla de zahăr am realizat, în medie, 50 000 kg/ha, iar unele ferme au obţinut chiar 80 000—100 000 kg/ha. La legume, de la 712 tone producţie totală în 1970 am ajuns la 1764 tone livrate la fondul de stat, in 1973, de pe aceeaşi suprafaţă. Pentru rezultatele dobîndite, cooperativa noastră a fost distinsă de două ori cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Avind o puternică bază tehnico-materială, folosind judicios tractoarele şi maşinile agricole, ingrăşămintele chimice şi apa din sistemul de irigaţii şi aplicînd o agrotehnică superioară, apropiată de nivelul practicat în staţiunile experimentale, am reuşit să avem rezultate bune. Conştienţi de sarcinile ce ne revin, am procedat cu hotărîre, in primul rînd, la schimbarea soiurilor. La griu am promovat soiurile Kaucaz şi Lovrin, pe întreaga suprafaţă, în proporţii egale, avind in vedere producţiile mari pe care le dau aceste soiuri, cit şi eşalonarea recoltării. In condiţii de irigare, soiul Kaucaz a dat, pe 82 ha, o producţie de 7 000 kg/ha. Am fost mulţumiţi şi de soiul Lovrin 231, care, cultivat pe 200 ha, a dat peste 5 000 kg/ha. De asemenea, la porumb am procurat 1000 kg săminţă din noul hibrid simplu 415, care, cultivat în condiţii agrotehnice corespunzătoare, a reuşit să dea cea mai mare producţie din cooperativă (10 000 kg/ha, pe o suprafaţă de 65 hectare). Imi permit să amintesc creatorilor acestui hibrid unele neajunsuri pentru a le avea in vedere : talia exagerat de Înaltă pentru sistemul de irigat, Inserţia ştiuleţilor la înălţimea de 1,70—1,80 m. O altă sugestie o facem creatorilor soiurilor de griu, subliniind că avem nevoie de soiuri cu port mic, cu pai gros, rezistente la cădere, cu spic des, cu greutatea a 1 000 boabe similară cu a Lovrinului 231 (54 gr). O cultură nouă la noi, introdusă de aproximativ patru ani, este soia. Nu vreau să exagerez, dar apreciez că din partea cadrelor noastre tehnice s-a făcut aproape totul. Avem experienţe cu diferite doze de îngrăşăminte, pregătim terenul exemplar, asigurăm o răsărire şi densitate corespunzătoare, erbicidăm anual toată suprafaţa şi totuşi nu depăşim producţia de 2200 kg/ha. Şi aici consider că trebuie să se întreprindă măsuri de îmbunătăţire sau înlocuire a soiurilor existente. Pentru că nivelul producţiilor depinde intr-o măsură deosebit de mare de cantitatea şi calitatea muncii prestate de mecanizatori consider că este bine ca Hotărlrea 1004 a Consiliului da Miniştri referitoare la premierea acestora — care s-a dovedit un puternic stimulent — să fia reconsiderată şi corelată cu noul sistem de organizare şi retribuire a muncii in acord global. Noi, cooperatorii, avem sarcina să producem recolte din an un an mai mari, ne stă in putere şi facem tot ce depinde de noi pentru a nu îndeplini planul şi angajamentele. Avem insă nevoie de mai mult sprijin din partea celor ce preiau produsele agricole. La bazele întreprinderii de valorificare a cerealelor, operaţiunile de prelucrare a produselor sunt prea puţin mecanizate. De asemenea, întreprinderea viei şi vinului trebuie să asigure prese şi spaţii de depozitare suficiente, deoarece în 1973 din această cauză am pierdut circa 24 la sută din producţia de struguri, creindu-se mari greutăţi în organizarea acordului global. Aceleaşi greutăţi le întimpinăm şi la bazele fabricii de zahăr, unde sîntem obligaţi ca descărcarea să o facem manual, timpul de staţionare mărindu-se exagerat. Conferinţa noastră dezbateţi proiectele de statut privind consiliile intercooperatiste, asociaţiile intercooperatiste şi cooperarea între unităţile de stat şi cooperativele agricole. Aprob întru totul conţinutul lor, convins fiind că ele vor determina o activitate şi mai rodnică pe linia adîncirii procesului de concentrare şi specializare a producţiei agricole, vor deschide un cimp larg de acţiune tehnologiilor modeme, vor avea ca rezultat In ultimă instanţă obţinerea de producţii mai mari, mai ieftine şi de o calitate tot mai bună. Eficienţa eforturilor tuturor lucrătorilor de pe ogoare, antrenaţi In marea Întrecere socialistă pentru Îndeplinirea cincinalului înainte de termen, este condiţionată, aşa cum a subliniat, in cuvintarea sa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi de perfecţionarea stilului de muncă al cadrelor de conducere. De aceea vom face şi in viitor totul pentru respectarea cu stricteţe a democraţiei cooperatiste, vom antrona In fiecare sector de activitate o atmosferă de ordine şi disciplină, un control riguros, von» munci cu rîvnă şi cu spor, cu conştiinţa limpede că fiecara trebuie să-şi facă exemplar datoria. îmi permit ca, in numela cooperatorilor din unitatea pe care o reprezint la această conferinţă, să asigur conducerea de partid şi de stat, personal pa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că sîntem ferm hotăriţi să muncim in aşa fel incit printre unităţile ce vor fi distinse pentru obţinerea de producţii mari in acest an să se numere şi cooperativa agricolă de producţie „Viaţă Nouă“ din Foiana-Mare, judeţul Dolj. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI VASILE VÎLCU Conferinţa cadrelor de conducere din agricultură convocată acum, cind se împlinesc 25 de ani de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, are pentru noi o deosebită semnificaţie, inscriindu-se pe linia trasată de partidul nostru de a intensifica neîntrerupt dezvoltarea şi modernizarea acestui sector de mare însemnătate. Am ascultat cu multă atenţie expunerea de Înaltă ţinută ştiinţifică prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, sintetizînd drumul parcurs de agricultură în anii socialismului, jalonează principalele direcţii ce vor situa această importantă ramură a economiei ţării noastre la nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic. De 25 de ani, partidul şi statul nostru, aplicînd în mod creator la condiţiile specifice ale României învăţătura marxist-leninistă cu privire la politica agrară, a dovedit tuturor celor ce muncesc la sate, întregului popor, că numai o agricultură socialistă, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, poate asigura un belşug de produse care să satisfacă in măsură tot mai mare nevoile economiei și ridicarea continuă a nivelului de trai. (Continuare in pag. a III-a)