Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)

1974-03-01 / nr. 9796

SANTErA — vineri 1 martie 1974 PAGINA 3 LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE Dobrogea, primul teritoriu al ţării complet cooperativizat, a simţit din plin efectul politicii agrare profund ştiinţifice şi realiste a partidului nostru. Producţiile realizate în 1973 In agricultura judeţului Constanţa, în comparaţie cu 1957, anul încheierii cooperativizării in Dobrogea, înregistrează creşteri de 3,4 ori la griu, de 4,3 ori la porumb, de 3 ori la floarea-soarelui, iar efectivele de animale de aproximativ 10 ori. Aceste producţii se datoresc, fără îndoială, condiţiilor noi create prin cooperativizarea agriculturii, ajutorului neprecupeţit din partea partidului şi statului, prin mijloace mecanizate, Îngrăşăminte chimice, irigaţii, seminţe, specialişti şi altele. Este suficient să amintesc faptul că în 1950 în întreaga Dobroge existau abia 119 trăţătoare, 124 batoze, 130 secerătorilegători, în timp ce în prezent în judeţul Constanţa dispunem de 6 500 tractoare fizice, 4 000 combine şi o gamă variată de alte maşini agricole ; aceasta arată clar saltul calitativ realizat în dotarea şi modernizarea agriculturii. Ar mai trebui insă adăugat că 33 la sută din suprafaţa arabilă este irigată, iar pentru minuirea şi exploatarea tehnicii din dotare avem aproape 12 000 cadre de mecanizatori, motopompişti, tehnicieni şi ingineri agricoli. Cu ajutorul celor 3 staţiuni de cercetări agricole de pe teritoriul judeţului, al specialiştilor, mecanizatorilor şi ţăranilor cooperatori, avem posibilitatea să valorificăm la un nivel şi mai înalt rezervele de care dispune agricultura din judeţul nostru. Aşa se explică faptul că în anul 1973 agricultura judeţului nostru a obţinut în medie la hectar 3 420 kg griu, 4 634 kg porumb, 2 040 kg floarea-soarelui, iar în sectorul creşterii animalelor s-au realizat 3,5 kg lină pe oaie, 1 850 litri lapte pe vacă furajată şi peste 205 ouă pe găină ouătoare. Au fost livrate statului anul trecut peste 800 mii tone cereale şi plante tehnice, 300 mii tone legume, fructe şi struguri, 1,2 milioane hl lapte de vacă şi oaie, 50 000 tone carne şi altele. Producţia globală a agriculturii din judeţul Constanţa a ajuns in anul trecut la 5,3 miliarde lei şi odată cu aceasta au crescut substanţial veniturile unităţilor agricole. Paralel cu dezvoltarea economică, au crescut nivelul de trai , şi viaţa spirituală a ţărănimii noastre, care astăzi simte din plin binefacerile socialismului. Iată de ce Îndeplinesc cu multă bucurie sarcina încredinţată de lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru de a mulţumi şi cu acest prilej conducerii partidului şi statului, personal a tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu, pentru tot sprijinul şi ajutorul acordat, pentru grija tovărăşească cu care am fost îndrumaţi în întreaga noastră activitate. Noi suntem conştienţi că, deşi am obţinut unele rezultate bune îndeosebi în acest cincinal, faţă de condiţiile de care dispunem, de ajutorul efectiv pe care-l primim, nivelul producţiilor obţinute nu ne mulţumeşte. Aş exemplifica în acest sens nivelul producţiilor obţinute in sistem irigat. In timp ce în unele ferme şi loturi din unităţi ca I.A.S. M. Kogălniceanu, C.A.F. Comana, Tătaru, Techirghiol, Satu Nou şi altele s-au obţinut producţii medii de porumb de 10—12 000 kg, pe suprafeţe alăturate, tot in condiţii de irigare, s-au obţinut numai 5—6 000 kg porumb la ha. Acelaşi lucru se poate arăta şi la griu, floarea-soarelui, cartofi, sfeclă şi alte culturi. Suntem nemulţumiţi şi de faptul că în zootehnie, deşi am obţinut rezultate mai bune in comparaţie cu ultimii ani, nivelul acestora este încă scăzut ca urmare a menţinerii inefective a unor animale neproductive, a slabei îngrijiri şi furajări ce se menţin in unele unităţi, a procentului încă mare de mortalitate, îndeosebi la tineretul animalier. Recenta scrisoare a Secretariatului C.C. al P.C.R., preţioasele indicaţii ce au rezultat din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la conferinţa noastră constituie pentru noi un program concret de acţiuni, un adevărat îndrumar, în baza căruia vom acţiona pentru lichidarea neajunsurilor şi îmbunătăţirea pe mai departe a întregii activităţi din agricultura judeţului nostru. In acest spirit suntem hotărîţi să organizăm mai bine munca, să ne ocupăm mai mult de pregătirea cadrelor din agricultură, să folosim cu mai mare eficienţă baza materială existentă şi să ridicăm simţul răspunderii la fiecare lucrător pentru obţinerea unor producţii la nivelul posibilităţilor, al sarcinilor ce ne revin. Concentrarea şi specializarea producţieigricole în cadrul consiliilor intercooperatiste, activizarea acestor organisme şi dezvoltarea asociaţiilor intercooperatiste sunt pentru noi sarcini de odeosebită însemnătate. In acelaşi timp, statutul consiliilor intercooperatiste, al asociaţiilor şi ,al cooperării intre unităţile de stat şi cooperatiste reprezintă un nou ajutor pe care ţărănimea cooperatistă il primeşte pentru a-şi concentra eforturile materiale şi umane în obiective agroindustriale de Înaltă productivitate. Comitetul judeţean de partid, apreciind rolul prevederilor noilor statute în organizarea activităţii în agricultură, a trecut de-a la aplicarea lor în practică,n prezent, toate consiliile intercooperatiste sunt organizate şi funcţionează pe baza prevederilor statutare, iar asociaţiile economice intercooperatiste de creşterea şi îngrăşarea animalelor din cadrul consiliilor au pus la baza activităţii lor statutul asociaţiilor şi al cooperativelor agricole asociate. Ţăranii cooperatori, adunările generale ale consiliilor intercooperatiste şi adunările împuterniciţilor asociaţiilor şi-au exprimat adeziunea la prevederile din statute, convinşi că prin aplicarea lor in practică se vor putea obţine rezultate tot mai bune în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii. Experienţa practică demonstrează că acolo unde consiliile intercooperatiste, asociaţiile şi cooperativele agricole sunt îndrumate competent şi ajutate efectiv să-şi organizeze munca se obţin producţii mari şi eficiente. Aş arăta, în acest sens, că anul trecut toate cele 21 asociaţii economice intercooperatiste din judeţul nostru şi-au încheiat activitatea cu beneficii (40 milioane). In noile condiţii de organizare şi funcţionare, creşte responsabilitatea, se apropie şi mai mult legătura intre aceste unităţi şi cooperativele agricole, sporind avantajele materiale. In ce priveşte judeţul nostru, considerăm că pe această linie un loc important îl va ocupa dezvoltarea şi specializarea consiliilor intercooperatiste, îndeosebi în zootehnie şi aici am in vedere unirea eforturilor pentru organizarea de noi asociaţii economice de tip industrial pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin, a porcilor, berbecuţilor şi a puilor de carne. De asemenea, vom analiza şi stabili forme de cooperare intre unităţile agricole de stat şi cooperatiste în condiţii avantajoase pentru ambele sectoare, care să ducă la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii din judeţul nostru. Paralel cu aceste probleme suntem preocupaţi de executarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor din campania de primăvară. Am încheiat pe întreaga suprafaţă arăturile şi fertilizarea culturilor de toamnă, s-au însăminţat peste 25 000 ha cu diferite culturi din urgenţa şi se efectuează lucrări de întreţinere a ogoarelor pentru a evita pierderea apei din sol. S-au început şi continuă în ritm susţinut tăierile la pomi şi viţa de vie, se efectuează un volum însemnat de lucrări în răsadniţe şi se execută desecări şi nivelarea terenurilor pentru executarea irigatului prin brazde. Reparaţiile la tractoare, maşini agricole, motopompe şi agregate de udare sunt intr-un stadiu avansat, se desfăşoară în toate unităţile agricole instruirea şi pregătirea cadrelor ce vor lucra la irigat şi s-au intensificat lucrările pentru întreţinerea şi repararea reţelei de canale din sistemele de irigaţii. Noi am luat măsuri pentru realizarea in acest an a unor loturi ile.,50—100 ha cultivate cu porumbi pentru producţii neoligo în toate unităţile din sistemele de irigaţii, pentru organizarea fermelor specializate in scopul obţinerii unei producţii de 30 tone cartofi de toamnă pe hectar. Comitetul judeţean Constanţa, toţi oamenii muncii din această parte a ţării dau o înaltă apreciere activităţii remarcabile desfăşurate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul recentei Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură, organizată din iniţiativa conducerii partidului nostru, a tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu, ne dă posibilitatea să analizăm modul cum aplicăm hotăririle Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului cu privire la dezvoltarea şi creşterea producţiei agricole. Folosind ajutorul multilateral al statului şi tehnologiile noi, cooperativa agricolă din Bucov a obţinut rezultate bune in toate sectoarele. înainte de a înfăţişa citeva rezultate obţinute de noi, cooperatorii din Bucov, judeţul Prahova, vreau să subliniez atenţia deosebită pe care o acordăm pămintului. La Bucov nu există, practic, teren care să nu producă, iar recoltele medii sunt intr-o permanentă creştere. Am introdus in circuitul agricol şi prundul de grilă din valea rîului Teleajen, unde am plantat cu viţă de vie 60 de hectare. De pe 30 hectare de vie intrată pe rod am recoltat deja anul trecut cite 15 000 kg de struguri de vin la hectar. Pe baza acestor rezultate continuăm amenajarea văii Teleajenului. In sectorul vegetal, ponderea e deţinută de cultura legumelor. Pentru producţiile mari obţinute din anul 1973, de exemplu, am realizat peste 42 000 kg la hectar — cooperativa noastră a fost decorată pentru a treia oară cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Aflindu-ne in imediata apropiere a Ploieştiului, la a cărui aprovizionare avem şi noi obligaţia să participăm in tot timpul anului cu legume, paralel cu măsurile de creştere a producţiei ne-am preocupat permanent de diversificarea sortimentelor. Valorificarea superioară a produselor, sortate şi ambalate corespunzător, constituie pentru noi o sarcină permanentă. Legumele sunt transportate cu mijloacele proprii direct la magazinele C.L.F., astfel că produsele ajung proaspete la consumatori. Prin aceste măsuri am întărit prestigiul unităţii in faţa consumatorilor, am ridicat eficienţa economică a legumiculturii. De altfel, noi am luat asemenea măsuri să nu avem nici un produs nerentabil. In domeniul zootehnic, cooperativa noastră este profilată pe creşterea vacilor de lapte şi a păsărilor pentru ouă. Dacă producţia medie de ouă a ajuns la 234 de bucăţi, producţia devizite efectuate in unele ţări arabe. Suntem mineri că in fruntea partidului şi statului nostru avem un conducător care şi cu acest prilej a promovat politica internaţionaliştii a partidului şi statului, acţionînd în mod strălucit pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre România şi ţările arabe în interesul poporului român şi al acestor popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. In acelaşi timp, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că in tot timpul vizitelor ce urmează să le efectuaţi în Republica Argentina, Guineea şi Liberia vom fi alături de dv. şi vom urmări cu sentimente de profundă recunoştinţă întreaga activitate ce o veţi desfăşura pentru binele şi fericirea poporului nostru, pentru întărirea colaborării, a prieteniei şi păcii in lume. In incheiere, doresc să asiguir conducerea partidului, pe dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, că oamenii muncii din agricultura judeţului Constanţa vor depune toate eforturile pentru a intimpina cel de-al XI-lea Congres şi a XXX-a aniversare a eliberării ţării noastre cu producţii mari în toate sectoarele din agricultura noastră. Fie de lapte e de numai 2 300 de litri ; ea nu ne mulţumeşte. Pentru a spori producţia de lapte, am început ameliorarea vacilor noastre din rasa brună. Junincile obţinute ne-au dat la prima lactaţie 3 200 de litri de lapte anual în medie. Mulţi ne întreabă cum se face că deşi este situată într-o puternică zonă industrială, la numai 4 km de municipiul Ploieşti, cooperativa din Bucov are totuşi forţă de muncă suficientă. Lucrăm cu aproximativ 800 de braţe de muncă, din care 700 sunt femei. Participarea la muncă este determinată de măsurile de cointeresare materială pe care le aplicăm, de creşterea an de an a nivelului de retribuire. Ciştigurile lunare ale membrilor cooperatori sunt de 1 500—1 700 de lei in producţia vegetală şi de 2 200—3 000 de lei la creşterea animalelor. Rezultatele bune obţinute de noi se datoresc şi faptului că an de an am alocat la fondul de dezvoltare sume importante, ajungind pină la 28,5 la sută din valoarea producţiei nete, fapt ce a făcut ca averea obştească să crească de 14 ori în ultimii zece ani. In prezent realizăm venituri băneşti de 12 800 lei la hectar şi vom face eforturi ca la sfirşitul actualului cincinal să ajungem la circa 15 000 lei venituri bănești la fiecare hectar de teren agricol. Folosirea in scopuri productive a fondului de dezvoltare constituie, de asemenea, o preocupare de prim ordin a comitetului de partid și a consiliului de conducere. Noi ne-am construit 2,5 hectare sere de legume, adăposturi moderne pentru animale, am plantat vii, am amenajat terenuri pentru irigaţii, am procurat utilaje, mijloace de transport şi multe alte unelte. Am început in prezent construcţia unei ciupercării pe un hectar. Toate investiţiile le finanţăm din fonduri proprii. Succesele obţinute de cooperativa noastră sunt rodul muncii membrilor cooperatori, care, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi a consiliului de conducere, au aplicat consecvent politica clarvăzătoare a partidului. Permiteţi-mi să transmit, de la tribuna acestei conferinţe, cele mai calde mulţumiri conducerii de partid şi de stat, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru grija acordată dezvoltării agriculturii noastre socialiste, creşterii nivelului de trai al ţărănimii cooperatiste. Trebuie să arăt că în munca noastră intimpinăm şi anumite greutăţi determinate de unele neconcordanţe dintre prevederile unor acte normative. De pildă, prin art. 33 din statut, adunarea generală aprobă volumul investițiilor din fonduri proprii. Prin art. 214, litera „a“ din Legea nr. 9 — Legea finanțelor — Banca Agricolă are dreptul să controleze constituirea fondurilor de investiţii şi utilizarea lor potrivit destinaţiei stabilite prin plan. Se ivesc însă numeroase cazuri cind necesităţi adeseori foarte urgente şi vitale pentru unitate sau posibilităţile financiare interne se nasc după aprobarea planului iniţial, în cursul anului. In această situaţie, deşi in bancă avem disponibilităţi proprii, totuşi nu le putem utiliza, lucrarea nefiind prevăzută în planul iniţial, aprobat la începutul anului. Refuzindu-ne dreptul de a executa imediat aceste lucrări, se încalcă statutul şi dreptul adunării generale de a putea să dispună de fondurile proprii in interesul creşterii producţiei. Propunem reanalizarea şi reformularea art. 214, litera „d“ din Legea 9/1972 pentru a se permite astfel adunărilor generale să-şi exercite obligatii numele cooperatorilor din comuna Tîmboieşti, judeţul Vrancea, exprim înalta noastră recunoştinţă faţă de grija şi preocuparea permanentă a conducerii partidului şi statului nostru, personal a tovarăşului secretar general, Nicolae Ceauşescu, pentru continua dezvoltare a economiei şi culturii ţării noastre, pentru continua ridicare a bunăstării întregului nostru popor. Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură are loc în preajma împlinirii unui sfert de veac de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 martie 1949, care a declanşat procesul cooperativizării agriculturii. Succesele dobindite in agricultură reprezintă o confirmare strălucită a politicii pline de înţelepciune a partidului nostru, a forţei şi puterii sale organizatorice şi, in acelaşi timp, dovedesc prin puterea faptelor ataşamentul total al ţărănimii la politica promovată de partid în domeniul agriculturii, integrarea conştientă a ţărănimii pe drumul socialismului. . ... De la terminarea facultăţii, în anul 1963, locuiesc, împreună cu soţia, care « şi dinsa agronom, in casa construită, depcărce,cooroperativa noastră, care ne-a asigurat condiţii excelente de muncă şi viaţă. Pentru a cimenta şi mai mult legăturile cu oamenii in mijlocul cărora am trăit şi lucrat primii 10 ani de activitate din viaţa mea de inginer agronom, am hotărit ca incă din acest an să-mi construiesc locuinţă la Timboieşti. Aici m-am împlinit ca om, ca specialist, perfecţionîndu-mi pregătirea inginerească pentru a fi cit mai de folos societăţii, oamenilor in mijlocul cărora trăiesc şi muncesc. Cooperativa noastră şi-a sporit an de an patrimoniul viticol. Priceperea viticultorilor noştri, îmbogăţită de cunoştinţele însuşite la cursurile agrozootehnice, a sporit an de an şi producţia — ca atare, veniturile cooperativei au crescut de la 1 417 000 lei in 1959, la aproape 30 milioane lei în 1973. Valoarea averii obşteşti, la sfirşitul anului 1973 se ridica la peste 40 milioane lei. Desfăşurînd o perseverentă muncă politică pentru permanentizarea forţei de muncă in cooperativă, noi am reuşit să ridicăm nivelul producţiei de la 6 000 kg struguri la hectar in 1959, la 14 000 kg în 1973. Cooperatorii sint hotărîţi să facă totul pentru ca in următorii ani să ridice şi mai sus nivelul producţiei din viticultură. La înfiinţarea cooperativei, structura plantaţiilor de vii se caracteriza prin preponderenţa hibrizilor şi a mozaicului de soiuri — caracteristic micii proprietăţi. Primele probleme pe care le-am urmărit au fost să realizăm plantaţii tinere, cu potenţial de producţie ridicat şi din soiurile corespunzătoare condiţiilor noastre pedoclimatice. In acest interval de timp, de la 138 hectare vii pe rod am ajuns in 1973 să avem 770 hectare. In tot acest interval de timp, de cind lucrez în cooperativă împreună cu membrii cooperatori, am livrat statului la fondul de stat peste 50 000 tone de struguri. In toată perioada, alături de cooperatori m-am simţit într-o continuă întrecere cu propriile-mi rezultate şi cu rezultatele unităţilor fruntaşe cooperatiste sau întreprinderile agricole de stat şi, spre bucuria noastră, am fost mereu printre fruntaşi. Sîntem hotărîţi să participăm in continuare la acest concurs al recoltelor bogate şi ne exprimăm dorinţa ca, alături de culturile principale la care se acordă distincţii pentru producţii mari, să fie inclusă şi producţia de struguri. Incepind cu anul viticol 1961 am înfiinţat un sector de producere a materialului săditor care, de-a lungul anilor, şi-a adus o mare contribuţie la realizarea unor plantaţii de bună calitate, realizind randamente bune de 55 la sută viţe de calitatea I. In prezent, altoim anual peste 4 milioane de viţe, iar viţiile statutare şi astfel cooperativa să poată dispune, sub un control calificat, de disponibilităţile băneşti proprii, chiar pentru obiective de investiţii necuprinse în planul iniţial. Cooperatorii noştri m-au împuternicit să exprim aprobarea lor deplină pentru politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, satisfacţia faţă de roadele recentei vizite a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în ţările arabe. Din presă am aflat, mult stimate tovarăşe secretar general, că aveţi de îndeplinit noi sarcini pe linia promovării politicii externe a României. Suntem siguri că rezultatele vizitelor pe care le veţi face vor fi tot atît de fructuoase ca şi în alte daţe. Sintem mîndri de un asemenea conducător care a făcut să crească prestigiul României în lume. Asigur conducerea de partid şi a statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că membrii cooperativei din Bucov îşi vor intensifica eforturile pentru a spori producţia agricolă vegetală şi animală, contribuind in acest fel la întărirea economiei ţării, la continua înflorire a patriei noastre, întreaga perioadă am altoit peste 30 milioane de viţe. Un accent deosebit am pus pe organizarea muncii şi perfecţionarea formelor de retribuire, în fiecare an am folosit sistemul retribuţiei suplimentare pentru depăşirea producţiei planificate şi, incepind cu 1971, am generalizat sistemul de plată in acord global sub formă de tarife la 1000 lei venit. Considerăm că acesta este sistemul cel mai echitabil, ţinîndu-se seama de efortul real depus de cooperator şi starea plantaţiei. Pe această cale s-a realizat în ultimii cinci ani o retribuţie medie de peste 50 lei la o normă, ceea ce a contribuit la creşterea interesului membrilor cooperatori pentru calitatea muncii lor, pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie. Rezultatele obţinute în producţie s-au răsfrint pozitiv şi au contribuit la ridicarea nivelului de trăi al membrilor cooperatori. Prin contribuţia cooperativei agricole am reuşit să introducem noul in comună. Astfel, în ultimul an am realizat o serie de obiective social-culturale, printre care cităm : trei şcoli, un magazin universal, două grădiniţe,o baie publică şi cu brutărie, urrmînd ca in perioada următoare să construim şi alte obiective. De curind am dezbătut cifrele de plan pe 1974, care, fireşte, sunt mai mari faţă de anul precedent. Cooperatorii din comuna noastră au hotărit să fertilizeze întreaga suprafaţă ocupată cu vii, lucrare care la această oră este încheiată. Pe suprafeţele destinate celorlalte culturi, încă din toamnă, arăturile fiind executate, am trecut la pregătirea terenului şi am însăminţat o mare parte din culturile din prima urgenţă în anul 1974 şi in perspectivă suntem preocupaţi să extindem plantaţiile de vii şi pomi. Vom continua să plantăm în ritm de 40—50 hectare anual, astfel incit în următorii 3 ani să înlocuim toate viile bătrine, cu potenţial productiv scăzut şi să acoperim toate golurile din vii. Am luat cunoştinţă de conţinutul proiectelor de statut, supuse dezbaterii Conferinţei şi consider că acestea, in totalitatea lor, reflectă cu fidelitate posibilităţile mari pe care le are agricultura noastră de stat şi cooperatistă pentru creşterea producţiilor. In acelaşi timp, ele reflectă schimbările profunde care s-au petrecut în ultimul timp în agricultură şi facilitează noi forme de organizare pentru creşterea eficienţei acestei importante ramuri a economiei naţionale. Mulţumim cu căldură partidului şi statului nostru pentru eforturile permanente pe care le face pentru găsirea acelor soluţii realiste, care corespund pe deplin intereselor unităţilor de stat şi cooperatiste pentru obţinerea unor rezultate superioare. Apreciez in mod deosebit reglementările privind atribuţiile cadrelor din agricultură, forma de organizare a activităţii asociaţiilor intercooperatiste, configuraţia şi atribuţiile consiliului intercooperatist şi îmi exprim convingerea că acest cadru nou va stimula in mare măsură interesul unităţilor şi al producătorilor în creşterea producţiilor vegetale şi animale. Deoarece unitatea noastră a acumulat o bogată experienţă in producerea materialului săditor vom studia posibilitatea realizării unei asociaţii pentru producerea viţei-altoi şi a puieţilor de pomi fructiferi, îndeosebi pentru nuci şi cireşi. Doresc, în încheiere, să exprim sentimentale cooperatorilor din Timboieşti de totală aprobare a politicii partidului şi statului nostru, admiraţia şi respectul nostru pentru tenacitatea şi munca plină de clarviziune a conducerii partidului şi statului şi să asigur pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că ne vom strădui să aplicăm neabătut sarcinile reieşite din documentele Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale, pentru a intimpina cu rezultate sporite măreţele evenimente ale anului, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei, cel de-al XI-lea Congres al partidului, dului şi statului, personal tovarăşul secretar general, Nicolae Ceauşescu, o acordă agriculturii. In anii 1971 şi 1972, I.A.S. Miroslava a fost distinsă cu „Ordinul Muncii“ clasa I pentru cea mai mare producţie de lapte şi soia, iar pentru rezultatele obţinute, pe ansamblul activităţii economice, în întrecerea socialistă dintre unităţile agricole de stat, a primit „Ordinul Muncii“ clasa a II-a şi Steagul de întreprindere fruntaşă pe ţară, întreprinderea noastră, fiind unitate-etalon în producţia de lapte, în sistem gospodăresc, vă rog să-mi permiteţi să mă refer, in continuare, la cîteva probleme legate de acest sector. Zootehnia reprezintă peste 60 la sută din producţia globală, iar în cadrul acesteia, un loc principal il ocupă sectorul de vaci cu lapte, organizat în trei ferme specializate. Preocuparea noastră centrală, pe lingă organizarea mai bună a muncii şi introducerea unei tehnologii adecvate de creştere a animalelor, o constituie baza furajeră. Putem spune astăzi că am reuşit să avem o structură corespunzătoare a furajelor, lucerna reprezentînd peste 65 la sută din suprafaţa destinată bazei furajere. Cu eforturi deosebite s-a reuşit ca o parte din această suprafaţă să fie irigată. Doresc să informez conferinţa că în anul 1973 am realizat, la irigat, aplicînd pe fiecare hectar cantităţi sporite de gunoi de grajd, peste 150 tone de sfeclă furajeră. In atenţia noastră au stat şi măsurile de selecţie şi ameliorare a efectivelor de animale, prin metisarea cu tauri de mara potenţial productiv. Toate acestea au determinat ca an de an să obţinem producţii din ce în ce mai mari. In 1973 am realizat de la cele 1 710 vaci o producţie medie de 3 813 litri de lapte, pe fiecare vacă furajată, reuşind să livrăm la fondul de stat, peste plan, 3 500 hectolitri de lapte. Ca urmare a creşterii producţiei de lapte, a măsurii de raţionalizare a furajelor, am obţinut numai din producţia de lapte un beneficiu de peste 1 000 000 lei. Cu toate rezultatele bune înregistrate pe ansamblul întreprinderii, trebuie să spunem că producţia de lapte nu ne satisface şi aceasta datorită faptului că mai sunt încă loturi de vaci, sau chiar ferme, care obţin producţii mici. Astfel, ferma Galata a realizat cu 500 litri de lapte pe vacă furajată mai mult decit ferma Scinteia, în timp ce ferma Rebricea a obţinut de la fiecare vacă furajată peste 5 200 litri." Urmărind cu atenţie expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu mi-am dat seama că ,ni$,,pó£',nu ne-am preocupat in suficienta măsură de întărirea ordinii şi disciplinei, de întronarea unei noi atitudini faţă de muncă in toate cele trei ferme specializate. Resurse importante avem şi in ceea ce priveşte sporirea producţiei de furaje. Astfel, in unele ferme am obţinut o producţie de fin la lucernă de 8 100 kg la hectar, în cultură neirigată, în timp ce la altele numai 5 500 kg. Rezultate bune am obţinut şi in sectorul ovin, care are un efectiv de 6 800 capete, realizind de la fiecare oale aproape 7 kg lină. Inscriindu-ne pe linia documentelor elaborate privind cooperarea şi asocierea între unităţile de stat şi cele cooperatiste. Întreprinderea noastră a întărit şi extins in permanenţă relaţiile de colaborare şi întrajutorare cu cooperativele agricole învecinate. Noi am asigurat acestor unităţi tehnologiile de creştere a animalelor, modul de organizare a procesului de producţie, unele mijloace mecanice pentru executarea lucrărilor agricole, in special in recoltarea furajelor, ajutîndu-le concret la organizarea bazei furajere şi stabilirea structurii culturilor. Toate acestea au avut ca rezultat creşterea producţiei de lapte în aceste unităţi cu peste 10 la sută în anul 1973. Trebuie să spunem însă că am făcut foarte puţin în ceea ce priveşte întărirea relaţiilor dintre noi şi cooperative. Există posibilităţi pentru extinderea metodelor avansate privind organizarea muncii în zootehnie, stabilirea unor raţii echilibrate şi economicoase, creşterea procentului de natalitate. De asemenea, putem să livrăm acestor unităţi, eventual în schimb, mai mult material de prăsilă, in scopul îmbunătăţirii raselor. Consider că noul statut de cooperare şi asociere dintre unităţile de stat şi cooperatista creează cadrul corespunzător creşterii continue a puterii economice a fiecărei unităţi, contribuind la sporirea veniturilor, creşterea aportului agriculturii in dezvoltarea economiei naţionale. In zootehnie au fost asigurata afectivele de animale planificate. In prezent, datorită existentei unei puternice baze furajere şi a unei îngrijiri corespunzătoare, de la fiecare vacă furajată obţinem zilnic peste 11 litri da lapte. Analizind posibilităţile pa care le avem, comuniştii, toţi oamenii muncii din întreprindere au hotărit realizarea in acest an, în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist şi a celui de-al XI-lea Congres al partidului, a unor importante sporuri de producţie şi anume : 120 tone la porumb, 30 tone la floarea-soarelui, 500 tone la sfecla furajeră, 75 tone la soia. Ne-am propus să obţinem, de asemenea, o producţie de 3 850 litri de lapte pe cap de vacă furajată şi cel puţin 7,5 kg lină de la fiecare oaie, reducind în acelaşi timp preţul de cost al produselor. Am mandatul să asigur conducerea superioară de partid, duşi dumneavoastră personal, iubita tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că cupeţească eforturile pentru a îndeplini prevederile cincinalului înainte de termen. Tovarăşe secretar general, vă rog să-mi permiteţi ca, în numele lucrătorilor din unitatea noastră, să exprim adeziunea totală pentru activitatea neobosită desfăşurată atît pentru dezvoltarea naţiunii noastre, cit şi pe plan internaţional, să vă urăm succes deplin şi în vizita pe care o veţi face în Argentina, Republica Guineea şi Liberia, convinşi fiind că veţi ridica pe noi culmi prestigiul României socialiste. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI COSTICA MIŞCĂ CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION DAVIDOIU (Urmare din pag. a n-a) CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI CORNELIU MARDARE Vă rog să-mi permiteţi să exprim, în numele comuniştilor şi al celorlalţi oameni ai muncii din întreprinderea agricolă de stat Miroslava, judeţul Iaşi, profunda recunoştinţă pentru sprijinul permanent şi multilateral pe care conducerea parti CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE BABICI Conferinţa noastră, onorată de prezenţa la lucrările sale a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, ridicată la rangul unei înalte şedinţe civice şi patriotice, dezbate problemele majore ale dezvoltării şi consolidării agriculturii româneşti. La un sfert de veac de la istorica Rezoluţie a Plenarei din 3-5 martie 1949 a C.C. al P.C.R. putem constata — şi expunerea pe care noi toţi am ascultat-o cu atita interes stă mărturie — că partidul nostru a ştiut să elaboreze şi să aplice,in problemele transformării socialiste a agriculturii, a satului, o politică intru totul corespunzătoare condiţiilor noastre economice şi sociale. In judeţul Satu-Mare am întreprins recent o analiză amănunţită şi concluzia la care am ajuns a fost că la o serie de culturi avem posibilitatea să realizăm prevederile cincinalului chiar in acest an. Raportăm conducerii superioare de partid şi de stat, dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care ne-aţi vizitat în atîtea rinduri şi ne-aţi dat atitea îndrumări preţioase, că şi în domeniul zootehniei sarcinile cuprinse in programul naţional se Înfăptuiesc cu succes. Răspundem — aşadar — prin fapte chemării adresate de partid, de secretarul său general, de a face totul ca anul 1974 să fie un an agricol record in toate domeniile. Aş dori acum să mă refer la unele probleme a căror rezolvare este de natură, după părerea mea, să determine agricultura românească — eu vorbesc în numele judeţului Satu-Mare, dar cred că şi alţi colegi, din alte judeţe, pot spune la fel — să atingă indicatorii de vîrf care se obţin astăzi în ţările avansate. Voi începe cu folosirea fondului funciar. Datorită ajutorului dat de conducerea superioară de partid şi de stat, s-au efectuat lucrări de desecări, indiguiri, de combatere a eroziunii solului, astfel încît circa 75 la sută din suprafaţa agricolă este pusă la adăpost de stihiile naturii. Pină la sfîrşitul anului 1978 aceste acţiuni vor fi terminate. Se aşteaptă în continuare sprijinul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor care să ne ajute şi mai departe în soluţionarea aspectelor de care depinde folosirea apei în complex, să ţină seamă, in acest sens, de propunerile pe care le-am făcut de a se pune în valoare cele 16 000 hectare de nisipuri din judeţ — care reprezintă o mare rezervă incă nefructificată — cit şi pentru aducţiunea apei pentru irigat în cea mai fertilă zonă pe care o avem — zona de cernoziom de la Cărei. Aşa cum, pe bună dreptate, a fost arătat în expunere, nici in judeţul nostru nu s-a acordat o atenţie mai mare folosirii pămintului. Organele judeţene au aprobat cu prea multă uşurinţă scoaterea din circuitul arabil a unor suprafeţe mări de teren, pentru construcţii social-culturale, cind ele puteau fi amplasate pe suprafeţe mult mai mici şi pe terenuri mai puţin productive. De asemenea, staţiunile şi secţiile de mecanizare nu efectuează în toate cazurile lucrările pe curbe de nivel, mecanizatorii nu sunt obligaţi întotdeauna să execute aceste lucrări de cea mai bună calitate, fapt ce determină să se producă eroziunea solului, să se degradeze mari suprafeţe de teren. Aflindu-ne la o conferinţă de lucru, cred că nu se va supăra nimeni dacă vom formula şi unele critici. Doresc să mă refer la unele aspecte care privesc defalcarea şi urmărirea sarcinilor de plan in cadrul ministerului nostru. De la început vreau să precizez că fiecare dintre noi înţelege că avem obligaţia da a realiza integral şi de a depăşi sarcinile stabilite prin plan şi care reflectă nevoile economiei naţionale. Cred însă că este necesar să se dea o mai mare atenţie stabilităţii planului. Odată primit şi însuşit, odată ce sa stabilesc măsurile menite să ducă la realizarea lui, planul să rămînă lege. Modificările da plan, făcute cu uşurinţă de unele centrale din subordinea Ministerului Agriculturii pentru a echilibra nerealizările altor judeţe, trebuie eliminate. Am impresia că tovarăşi din conducerea unor întreprinderi subordonate acestor centrale par a uita că respectarea legii contractelor, a hotărîrilor Consiliu(Continuare in pag. a IV-a)