Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)
1974-03-28 / nr. 9823
TCUVINTAREAOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 25 — 26 martie Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual, al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activităţii de conducere, atît pe linie de partid, cît şi pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare , înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme şi suprapuneri care s-au manifestat în această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se vor asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminindu-se paralelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că în funcţia sau în funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor în care desfăşurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea, trebuie să înţelegem că îmbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condiţii a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării, în ce priveşte modificarea Constituţiei, aşa cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central şi la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, interesele bunăstării şi fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri ; de aceea, faţă de proiectul iniţial, propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ţinind seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie, în ţara noastră — ca în toate ţările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi, care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţionare petrecute în ţara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari şi, în acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare importanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea obştească, faţă de mijloacele de producţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patroni şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producţie, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Trebuie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi necesară societăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţional, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărimea retribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, şi se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unu la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unu. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unu. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenţie deosebită creşterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizindu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii aii de activitate, condiţii materiale mai bune, care să-i permită să păşească în viaţă în raport cu posibilităţile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reţinute măsurile privind simplificarea, faţă de primul proiect, a treptelor de retribuţie, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferenţiere destul de însemnată între salariile mici şi cele mari. O diferenţiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanţă între veniturile mici şi cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condiţiile de astăzi, să nu-l depăşim din nou prin creşterea mai intensă a veniturilor mari. Diferenţierea nu se poate face prin menţinerea la un nivel scăzut a veniturilor mici şi creşterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului in toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producţiei fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creşterii producţiei. Sunt şi astăzi muncitori care cîştigă de două ori mai mult decît alţii din aceeaşi categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obţinerii unei producţii suplimentare, există în toate ramurile de activitate, inclusiv in agricultură. Din toamnă a fost in (Continuare in pag. a Ill-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLIII Nr. 9823 Joi 28 martie 1974 6 PAGINI 30 BANI Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste CONSILIUL A SUSŢINUT CU CĂLDURĂ PROPUNEREA COMITETULUI CENTRAL AL P. C. R. PRIVIND ALEGEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ÎNALTA FUNCŢIE DE PREŞEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei: Modificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut , a spus tovarăşul Gheorghe Pană — plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre sociale şi de stat, atît pe plan intern, cît şi pe planul relaţiilor internaţionale, pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cît mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste româneşti. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuţiile ce revin, Consiliului de Stat atît în relaţiile interne, cît şi în relaţiile internaţionale. In unanimitate, plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea (Continuare în pag. a II-a) Şedinţa Consiliului de Stat în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., şi a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Totodată, Consiliul de Stat, in unanimitate, şi-a însuşit hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca preşedinte al Republicii Socialiste România. Hotărîrile plenarei C. C. al P. C. R.— contribuţie preţioasă la perfecţionarea conducerii statului nostru socialist — au fost primite de organizaţiile partidului, de oamenii muncii, de ţara întreagă cu deplină aprobare şi înaltă apreciere In numeroase telegne şi scrisori este salutată cu satisfacţie si sustinuta cu entuziasm propunerea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie ales presedinte al RepuMoi - mandat puternic sprijinit prin dragostea si încrederea nemărginită a tuturor cetăţenilor României socialiste In pagina a il-a Astăzi, în jurul orei 11,15, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naţionale şedinţa solemnă consacrată alegerii preşedintelui Republicii Socialiste România. „înfăptuim sarcinile economice ce ne revin din programul partidului“ Alte colective de întreprinderi şi şantiere anunţă realizarea planului pe primul trimestru Noi colective de unităţi economice raportează realizarea, inainte de termen, a planului trimestrial, precum şi obţinerea unor succese de prestigiu în entuziasta întrecere socialistă desfăşurată in intimpinarea măreţelor evenimente din acest an — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al P.C.R. In pagina a II-a s. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------/ Interviul tovarășului Nicolae Ceaușescu acordat unui grup de ziare italiene în pagina a llt-a