Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)

1974-03-28 / nr. 9823

T­C­UVINTAREA­OVARĂŞULUI N­ICOLAE C­EAUŞESCU la încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 25 — 26 martie Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deosebită importanţă pentru ac­tivitatea partidului şi statului, pen­tru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pen­tru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual, al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind mo­dificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se ma­nifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organiza­torice. Aceasta, fără nici o în­doială, va avea repercusiuni po­zitive asupra activităţii de condu­cere, atît pe linie de partid, cît şi pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adop­tate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului E­­xecutiv — organul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare , înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme şi supra­puneri care s-au manifestat în a­­ceastă direcţie. Aceste măsuri vor d­uce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoa­rele de bază de partid şi de stat, se vor asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activi­tate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, elimi­­nindu-se paralelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îm­bunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi com­plexe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspun­derii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organiza­torice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fie­care activist de partid şi de stat, a faptului că în funcţia sau în funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pen­tru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru reali­zarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate aces­tea, fără nici o îndoială că rezul­tatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la faptul că for­mele organizatorice nu sunt stabi­lite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcini­lor şi etapelor în care desfăşurăm activitatea de organizare şi condu­cere a partidului şi statului. De aceea, trebuie să înţelegem că îm­bunătăţirea formelor de organiza­re, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesi­tate şi o sarcină permanentă,­ în­totdeauna să pornim de la impe­rativul de a asigura unirea în cît mai bune condiţii a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii parti­dului de dezvoltare multilaterală a ţării, în ce priveşte modificarea Con­stituţiei, aşa cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca ur­mare a experienţei şi practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realităţi im­puse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesi­tatea, asigurînd mai buna funcţio­nare, la nivel central şi la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-minis­­tru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimbarea a fost de­terminată de aprobarea cererii to­varăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprin­dere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a reco­manda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Re­publicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, interesele bună­stării şi fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu în­tregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilate­rală a României socialiste, la în­tărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea mun­cii. După cum se ştie, sunt aproa­pe 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îm­bunătăţiri ; de aceea, faţă de pro­iectul iniţial, propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în pro­iect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să intro­ducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de pro­ducţie. Am considerat că este ne­cesar să introducem această modi­ficare ţinind seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, ba­zate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloa­celor de producţie, în ţara noas­tră — ca în toate ţările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statorni­cind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceas­ta şi să adoptăm noţiuni noi, care, în măsura posibilului, să oglin­dească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglin­dească schimbările revoluţionare petrecute în ţara noastră, să re­flecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari şi, în acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Intro­ducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare importanţă principială şi practică. Ea va tre­bui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind po­ziţia faţă de proprietatea obşteas­că, faţă de mijloacele de produc­ţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patroni şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi mun­citori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpîni ai mijloace­lor de producţie, producătorii bu­nurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Tre­buie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea mun­cii, înscrierea, de la început, în lege a faptului că nimeni nu poa­te realiza venituri prin exploata­rea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi nece­sară societăţii socialiste. Por­nind de aici, fiecare este re­tribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu con­tribuţia directă la dezvoltarea for­ţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producţia ge­nerală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul so­cial, de venitul naţional, de rapor­tul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărimea re­tribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile ge­nerale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a so­cietăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, şi se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari şi veniturile mici,­ realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între ve­niturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unu la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unu. Prin propunerile prezentate plenarei, a­­cest raport va fi mai mic de şase la unu. Aceasta arată preocupa­rea consecventă de a realiza în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­­tenţie deosebită creşterii mai pu­ternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, reali­­zindu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar într-un ra­port mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor bene­ficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ai­i de acti­vitate, condiţii materiale mai bune, care să-i permită să pă­şească în viaţă în raport cu posi­bilităţile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reţinute măsurile privind simplifi­carea, faţă de primul proiect, a treptelor de retribuţie, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a co­interesa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în dife­rite ramuri, la o diferenţiere des­tul de însemnată între salariile mici şi cele mari. O diferenţiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu pro­ducem o nouă discrepanţă între veniturile mici şi cele mari. Tre­buie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condiţiile de astăzi, să nu-l de­păşim din nou prin creşterea mai intensă a veniturilor mari. Dife­renţierea nu se poate face prin menţinerea la un nivel scăzut a veniturilor mici şi creşterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportu­lui pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea pre­vede posibilitatea acordului in toate sectoarele de activitate, in­clusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării pro­ducţiei fizice, veniturile să creas­că nelimitat, ca rezultat al creş­terii producţiei. Sunt şi astăzi mun­citori care cîştigă de două ori mai mult decît alţii din aceeaşi cate­gorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obţinerii unei producţii suplimentare, există în toate ra­murile de activitate, inclusiv in agricultură. Din toamnă a fost in­ (Continuare in pag. a Ill-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLIII Nr. 9823 Joi 28 martie 1974 6 PAGINI 30 BANI Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste CONSILIUL A SUSŢINUT CU CĂLDURĂ PROPUNEREA COMITETULUI CENTRAL AL P. C. R. PRIVIND ALEGEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ÎNALTA FUNCŢIE DE PREŞEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei: Modificările la Constituţia Repu­blicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezba­terii şi în plenara Consiliului Na­ţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al­ Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut , a spus tovarăşul Gheorghe Pană — plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a a­­probat la 26 martie a.c. propune­rile referitoare la modificările u­­nor prevederi ale Constituţiei Re­publicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotă­­rîre, s-a stabilit să fie supusă a­­probării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre so­ciale şi de stat, atît pe plan intern, cît şi pe planul relaţiilor interna­ţionale, pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cît mai deplin cerin­ţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste româneşti. In vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Comitetului Central al­­ P.C.R. a apreciat ca fiind necesară institui­rea funcţiei de preşedinte al Re­publicii Socialiste România, care va continua să păstreze în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al­­ Con­­siliului de Stat. Preşedintele Repu­blicii Socialiste România va exer­cita o parte din atribuţiile ce revin, Consiliului de Stat atît în relaţiile interne, cît şi în relaţiile interna­ţionale. In unanimitate, plenara Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost fă­cută această propunere este aceea (Continuare în pag. a II-a) Şedinţa Consiliului de Stat în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate proiec­tul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărî­­rilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., şi a hotărît ca acest proiect să fie supus spre a­­doptare Marii Adunări Naţionale. Totodată, Consiliul de Stat, in unanimitate, şi-a însuşit hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca preşedinte al Republicii Socialiste România. Hotărîrile plenarei C. C. al P. C. R.— contribuţie preţioasă la perfecţionarea conducerii statului nostru socialist — au fost primite de organizaţiile partidului, de oamenii muncii, de ţara întreagă cu deplină aprobare şi înaltă apreciere In numeroase telegne şi scrisori este salutată cu satisfacţie si sustinuta cu entuziasm propunerea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie ales presedinte al RepuMoi - mandat puternic sprijinit prin dragostea si încrederea nemărginită a tuturor cetăţenilor României socialiste In pagina a il-a Astăzi, în jurul orei 11,15, posturile noas­tre de radio şi tele­viziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naţio­nale şedinţa solemnă consacrată alegerii preşedintelui Repu­blicii Socialiste România. „înfăptuim sarcinile economice ce ne revin din programul partidului“ Alte colective de întreprinderi şi şantiere anunţă realizarea planului pe primul trimestru Noi colective de unităţi economice raportează realizarea, inainte de termen, a planului trimestrial, precum şi obţinerea unor succese de prestigiu în entuziasta întrecere socialistă desfăşurată in intimpinarea măreţelor evenimente din acest an — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al P.C.R. In pagina a II-a s. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------/ Interviul tovarășului Nicolae Ceaușescu acordat unui grup de ziare italiene în pagina a llt-a

Next