Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)

1974-04-01 / nr. 9827

0 întrecere cu milioane de participanţi, în folosul prosperităţii întregii ţări Distincţiile acordate fruntaşilor din 1973 - puternic imbold pentru realizarea planului şi a angajamentelor in anul gloriosului jubileu al eliberării patriei şi Congresului al Xl-lea al partidului Desfăşurată in impresionanta ambianţă a omagiului unanim pe care întregul nostru popor îl aduce tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul alegerii sale ca intiiul pre­şedinte al Republicii Socialiste România, festivitatea luminării unor înalte distincţii organizaţiilor judeţene de­ partid, consiliilor populare judeţene, întreprinderilor şi institutelor de cercetare şi pro­iectare pentru rezultatele deosebite obţinute în­ îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor de plan şi a anga­jamentelor pe anul 1973 a consti­tuit o expresie grăitoare a preţui­rii pe care partidul şi statul nostru o acordă fruntaşilor muncii, fruntaşilor întrecerii socialiste. Este un act de profundă semnifi­caţie faptul că printre primele de­crete prezidenţiale semnate de preşedintele Republicii Socialiste România a fost cel prin care s-au conferit distincţii menite să cin­stească munca harnică, creatoare a clasei muncitoare, ţărănimii, inte­lectualităţii, eforturile pline de abnegaţie ale oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, consa­crate înfăptuirii hotăririlor Con­gresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale FIC.R., edificării so­., cietăţii socialiste multilateral dez­voltate in patria noastră. La numai o zi după impresio­nantul document programatic pe care l-a constituit cuvinte rea rosti­tă la şedinţa solemnă a Marii Adunări Naţionale care l-a învestit cu înalta funcţie de preşedinte al republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a însoţit conferirea dis­tincţiilor acordate fruntaşilor în­trecerii socialiste de o cuvîntare in­ care calda apreciere pentru succe­sele dobîndite se imbină cu în­demnul mobilizator spre rezulta­te superioare în anul 1974 — anul în care poporul nostru sărbă­toreşte cea de-a XXX-a aniversare a eliberării ţârii de sub jugul fas­cist, anul in care va avea loc fo­rumul suprem al comuniştilor din România, Congresul al XI-lea al P.C.R. Cuvintul rostit în cadrul festivi­tăţii de reprezentanţii comitetelor judeţene de partid şi a celorlalte unităţi distinse, angajamentele ex­primate in mesajele de felicitare adresate preşedintelui republicii, ştirile rare au sosit din toate col­ţurile ţării anunţînd îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe primul trimestru al acestui an atestă ecoul profund pe care chemarea mobilizatoare adresată de secretarul general al partidului a găsit-o în rîndurile clasei mun­citoare, a milioanelor de cetățeni ai patriei. Este una dintre trăsăturile ca­racteristice ale partidului nostru, ale conducerii sale, respingerea oricărei tendinţe de­­ automulţu­­mire, efortul permanent spre per­fecţionarea activităţii în toate do­meniile, astfel încit şi cele mai îmbucurătoare rezultate sunt privi­te ca trepte spre altele­­ superi­oare, ca un imbold spre descope­rirea şi punerea în valoare a noi resurse de accelerare a progresu­lui. Tocmai în acest spirit relevă partidul necesitatea imperioasă de a activiza şi dezvolta căutările creatoare, strădaniile pline de ini­ţiativă şi Inventivitate ale tuturor colectivelor de muncă pentru ca în anul 1974 să depăşească considera­bil cota celor mai bune rezultate dobîndite în anul 1973. Marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor cantitative şi calitative ale planu­lui pe acest an, declanşată de chemările unităţilor fruntaşe, este o întrecere a tuturor celor ce mun­cesc, in care fiecare organizaţie de partid, fiecare colectiv din­­indus­trie, agricultură şi din celelalte ra­muri şi sectoare — muncind cu pasiune şi abnegaţie, cu compe­tenţă şi spirit gospodăresc — are deschise toate posibilităţile de a­ ocupa un loc de frunte. „Eu vă urez tuturor să lucraţi cit mai bine. Fiecare să candidaţi la locul întii“ — spunea secretarul general al partidului la festivitatea inminării înaltelor distincţii. Evident, din a­­ceastă entuziastă întrecere deschi­să tuturor, au de cîştigat nu numai învingătorii, ci toate judeţele, toa­te colectivele care, realizîndu-şi planul şi angajamentele, se auto­­depăşesc , are de cîştigat econo­mia naţională, poporul întreg — beneficiar direct a tot ce se în­făptuieşte prin muncă sa crea-Ceea ce ne cere partidul tuturor, pentru realizarea programului de dezvoltare în ritm rapid a ţării, este înţelegerea faptului că în societatea noastră socialistă dubla calitate a oamenilor muncii — de producă­tori şi proprietari ai mijloacelor de producţie — le impune o­­bligaţia de a imprima muncii (Continuare in pag. a II-a) In atelierul construcţii metalice al întreprinderii de utilaj terasier din Buzău ! Calculatorul a­m impas Inginerul-şef de la oţelăria gălâţeană relatează pe tonul cel mai firesc un fapt de-a dreptul senzaţional. După cum se ştie, instalaţiile moderne de producere a oţelului „de Dunăre“ sunt înzestrate şi cu un calcu­lator electronic. Toate bune. Numai că, depăşindu-se parametrii proiectaţi, înregistrindu-se virfuri de pro­ducţie chiar peste limitele năzuite, specialiştii de aici s-au aflat in faţa unei situaţii imprevizibile, inedite , modelul matematic al calculatorului n-a mai corespuns. PICĂTURA DE CERNEALĂ A fost pus pe o treaptă de inferioritate. In postura de a nu mai ţine pasul cu ritmurile umane. „Şi a­­tunci“ ? „Atunci am reînnoit modelul matematic al maşinii, e drept, şi el gindit de om, dar întrecut tot de inteligenţa omului“. Aşadar, oţelarii de pe platforma siderurgiei gălăţene au adus un impas creierul calculatorului — cea mai complexă şi modernă maşină „gînditoare". Îmi place faptul — văd în el un adevărat simbol al progresului. Nu numai pentru adevăratul înţeles al competiţiei din­tre om şi unealta sa ultramodernă, despre care se vorbeşte atit in ultima vreme, ci, înainte de toate, pentru afirmarea superbelor ritmuri umane ale muncii gindite cu inteligenţă. ....Şi atunci „Atunci am reînnoit modelul matematic al calcula­torului“... Deci tot omul e cel ce scoate din impas calculatorul. • Ilie TANASACHE PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9827 Prima ediţie Luni 1 aprilie 1974 4 PAGINI - 30 BANI Carnet cultural IN PAGINA A ll-A Mă întorc din ulti­mele rămăşiţe ale co­drului Vlasiei unde mă duc ori de cite ori­­mă cuprinde dorul de pădure. Este vremea întine­ririi naturii, vremea sădirii pomilor, timpul miraculos cindi din­­tr-un puiet cu­ nu­iaua, scos dintr-o pe­pinieră, se întrupează intr-un pămint nou bucuria de flori a pri­măverilor viitoare şi rodul bogat al toam­nelor de mai tîrziu. Este vremea cind pă­durea odrăsleşte şi cere omului ajutor, singura lună din an cind povîrnişurile ple­şuvite acceptă trans­plantul de viaţă al arborilor, pentru ca ploile să nu le mai spele pămintul, văile să nu mai fie muti­late de eroziuni ; este vremea cind golurile din munte se pot transforma în puşculi­ţe ale naturii in care dobînzile cresc pe ne­simţite şi recompensa de mai tîrziu se a-' nuntă generoasă. A­­vem o tară mindră, o tară plină de frumu­seţi cu o natură dar­nică, dar care îi cere omului să nu se com­porte în ea ca intr-un templu, ci ca intr-un atelier. „Păcat că luna pă­durilor n-are decit 30 de zile“ — îmi spu­nea deunăzi prietenul meu din codrii Bra­­tocei, brigadierul sil­vic Ion Pirîianu, zis Brăduţ, om care şi-a trăit toată viaţa prin păduri, ca un adevă­rat vistier în minele de aur verde ale ţă­rii. „Dar cit ar trebui să tină o astfel de lună, moş Brăduţ, ca să nu fie păcat ?“ — ii întreb. „Păi ar tre­bui să tină ci­ anul, deşi asta nu pare cu putinţă, dar dacă o lună sădim, apoi este necesar ca unsprezece să îngrijim şi mai a­­les să Învăţăm a iubi pădurea. Trebuie să în­văţăm oamenii, şi mai ales pe tineri să-i în­văţăm să preţuiască pădurea şi s-o îngri­jească aşa cum îşi în­grijesc casele şi dra­gostele lor, şi s-o în­mulţească, şi să se uite la lemn ca la aur, şi să-i doară inima când taie fără să pună la loc, căci fiecare pom e ca un om...“. Fraţi buni de-ai noştri ne-au fost co­drii, şi baladele popu­lare dovedesc prin toată vibraţia cuvân­tului lor acest lucru. O frăţietate între ro­mân şi codru, amar­nic vitregită cîndva, cind vîntul nebun ne-a dat iama prin păduri şi cind nimeni dintre cei ce trăiau cu adevărat „ca în co­dru“ nu se gindea să pună ceva in loc, de ne-au rămas multe văi sterpe şi munţi dezgoliţi care au în­ceput s-o pornească la vale, ori ne-au ajuns ca nişte peisaje lu­nare — aşa cum pu­tem vedea in Putna Vrancei sau pe dealu­rile din stingă Buzău­lui, de la Plopeasa pină la Pleşcoi. De un şir de ani, prin grija statului şi prin pasiunea tinere­tului participant la „Luna pădurilor“, se nasc livezi noi, codrii tineri cresc apăraţi prin lege, demonstrîn­­du-se astfel grija pre­zentului faţă de vii­tor, atitudinea omului socialist faţă de moş­tenirea pe care o are de lăsat generaţiilor de miine. Viitorii ma­sivi păduroşi plantaţi în Vilcea, Prahova, Buzău şi Vrancea, in locurile cel mai greu afectate de despădu­riri, sunt speranţele verzi ale codrilor de peste cîteva decenii. în mare parte, a­­ceşti pui de codri au fost plantaţi prin munca voluntară a ti­neretului. Peste patru milioane de arbori şi pomi fructiferi au fost plantaţi in 1973 de ti­neretul ţării, aproape un pom pentru fie­care tînăr. Pentru a­­ceasta au funcţionat în „Luna pădurilor“, şi nu numai în a­­ceastă lună. 7 888 de şantiere şi puncte de lucru la care au răs­puns „prezent“ pentru o zi sau pentru mai multe zile 1 500 000 de brigadieri. S-au aco­perit şapte mii de hectare cu livezi şi peste nouă mii de hectare cu păduri. Planul de acţiune al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist pe 1974 pre­vede în acest dome­niu împădurirea — prin munca voluntară prestată de elevi şi studenţi — a 9 410 hectare. In plus, ti­neretul din toate ju­deţele ţării s-a anga­jat să preia in între­ţinere 23 996 hectare de păduri — prelun­gind astfel „Luna pădurilor“ peste toa­te anotimpurile anu­lui — si, totodată, să planteze de-a lungul drumurilor aproape 600 000 de plopi, iar pionierii să stringă 180 000 kg seminţe de pădure şi 616 500 kg fructe de pădure. Dacă la aceste anga­jamente adăugăm alte lucrări prevăzute cum sunt : lucrările din do­meniul sericiculturii, care prevăd plantarea cu duzi a peste 250 de hectare, sau cele din domeniul pomiculturii, constînd în sădirea a 4 470 000 de pomi fruc­tiferi, avem tabloul vast al modului cum tineretul ţării înţelege să răspundă in 1974 la una dintre cele mai nobile datorii ale sale. Desigur, amploarea acestor lucrări capătă caracterul unui imens şantier la scară naţio­nală, un şantier in continuă mobilitate, dotat organizatoric si tehnic cu tot ceea ce îi este necesar. Iar necesarul nu înseam­nă deloc festivism de zile mari. Din par­tea organelor de re­sort, a ministerelor interesate, această ac­ţiune tinerească re­clamă un ajutor con­cret, acordat cu toa­tă grija pentru ob­ţinerea eficienţei mo­rale şi materiale scon­tate. Să nu uităm că unele iniţiative de acest gen din anii trecuţi s-au pier­dut in­atura festivistă a declanşării lor sau datorită unei „organi­zări“ care citeodată făcea ca­ atunci cind erau puteţi să nu e­­xiste cazmale, sau cind se aduceau sape şi hîrleţe să se uite pe undeva pomii şi arbo­rii de pepinieră."Ade­vărata sărbătorire e firesc să se facă la sfirşitul campaniilor, atunci cind bucuria victoriei a fost bine­meritată. Realizarea obiectivelor de acest gen, care antrenează peste 50 000 de stu­denţi şi aproximativ 1,5 milioane de elevi, se cere a fi astfel călăuzită incit fiecare şantier să devină o şcoală de educaţie co­munistă, unde tinerii să descopere satisfac­ţiile şi responsabilită­ţile muncii. Peste şapte milioa­ne de puieţi aşteaptă să te crape mugurii pe ramuri, dar pentru aceasta mai aşteaptă ceva : întilnirea cu entuziasmul tineretu­lui nostru. Şapte milioane de speranţe verzi pentru tot atâtea braţe ti­nere. Ioan GRIGORESCU „Luna pădurilor“ nu are doar 30 de zile! Vedere parţială a termocentralei din Iaşi în industria municipiului Roman Rezultate de prestigiu la finele primului trimestru Marea întrecere socialistă, care se desfăşoară în unităţile economice din municipiul Ro­man, a fost marcată de obţine­rea unui important şi prestigios succes : realizarea planului pe primul trimestru al anului cu 2 zile mai devreme. Acest re­zultat a creat condiţiile pentru ca la 31 martie oamenii mun­cii din industria municipiului Roman să raporteze producerea suplimentară a 2 000 tone ţevi din oţel fără sudură, 100 bucăţi prăjini de foraj la mare adin­­cime, 50 tone maşini şi utilaje pentru prelucrarea lemnului, 700 metri cubi prefabricate din beton armat, 250 000 bucăţi că­rămizi şi blocuri ceramice, 150 000 unităţi de plăci de tera­cotă, mobilă în valoare de peste 700 000 lei şi multe altele. Mesajele de felicitare adresate preşedintelui Republicii Socialiste tovarăşului Nicolae Ceauşescu DIN ŢARĂ: glasul dragostei poporului, cuvintul încrederii in partid, al hotăririi de muncă pentru înflorirea socialistă a patriei DE PESTE HOTARE: expresia preţuirii şi respec­tului fată de personalitatea si opera sefului statului român, a prestigiului international al României PAGINA A III-A _ « Şi duminica hărnicia e la loc de cinste pe .„ Aşa cum s-a mai anunţat, pină la sfirşitul săptămînii care a trecut a fost insăminţată o suprafaţă de 1 103 500 hectare cu culturi din epocile I şi a II-a. In această săptămină va continua semănatul florii-soarelui şi, în unele zone, se va trece masiv la semănatul porum­bului. Aceasta înseamnă că lucrările se vor aglomera foarte mult. Iată de ce şi in cursul zilei de ieri, aşa cum ne informează corespondenţii „Scinteii", pe ogoare s-a lucrat cu spor. SATU-MARE Intrucit in judeţul Satu- Mare inseminţatul culturi­lor din epoca .I s-a încheiat încă cu cîteva zile în urmă, lucrătorii ogoarelor au lu­crat ieri un ritm susţinut la pregătirea patului ger­minativ pentru cinepă şi porumb. Circa 1 000 de tractoare, cele mai multe din raza consiliilor inter­­cooperatiste Tiream, Cărei, Sanislău etc., au discuit şi grăpat peste 15 000 ha, asi­­gurind astfel un pat germi­nativ de bună calitate care va permite însăminţarea in condiţii optime a cinepii şi porumbului. Paralel cu această acţiune, in multe unităţi, ţăranii cooperatori au transportat şi împrăştiat îngrăşăminte naturale pe terenurile care vor fi cul­tivate cu porumb. Un exemplu edificator îl con­stituie cooperativa agricolă „Someşul“ Satu-Mare, uni­tate fruntaşă pe ţară la cultura porumbului, unde au fost transportate ieri peste 400 tone îngrăşăminte naturale. Duminică a con­tinuat, de asemenea, bătă­lia pentru combaterea efec­telor lipsei de apă din sol, îndeosebi in cooperativele agricole Ghirişa, Aciş, Ve­­tiş, Var, Boghiş, Păuleşti, precum şi la întreprinde­rile agricole de stat Dorolţ şi Odoreu au funcţionat duminică fără întrerupere 200 de agregate cu ajuto­rul cărora s-a irigat o su­prafaţă de 700 ha cultivată cu legume şi plante fura­jere. Octav GRUMEZA TELEORMAN Ieri, în judeţul Teleor­man s-a lucrat din plin la semănat. După cum ne spunea ing. Emilian Mihăi­­lescu, directorul direcţiei agricole, şi în această zi toate cadrele de conducere şi specialiştii organelor agricole s-au aflat pe teren pentru a acorda sprijin concret, la faţa locului, în vederea executării la timp şi in bune condiţii a lu­crărilor. In multe coopera­tive agricole, printre care Drăgăneşti-Vlaşca, Puti­­neiu, Voivoda, Purani şi altele, precum şi la I.A.S. Toporu şi Alexandria, se lucrează din zori pină in­ noapte, folosindu-se cupluri de semănători pentru ur­gentarea lucrărilor. Rezul­tate foarte bune au înre­gistrat mecanizatorii şi co­operatorii din cadrul consi­liilor intercooperatiste Fur­­culeşti, Brinceni, Piatra, Nanov, Orbească, Fintînele şi Turnu-Măgurele. Ca ur­mare a bunei organizări a muncii, ieri s-a terminat semănatul florii-soarelui. De asemenea, datorită mă­surilor luate pentru folosi­rea cu randament sporit a tractoarelor şi maşinilor, în judeţ a fost insăminţată întreaga suprafaţă plani­ficată pentru sfecla de za­hăr — 6 500 ha, cartofi timpurii — 1 400 ha. In majoritatea cooperativelor agricole şi in I.A.S. prin­cipalele forţe sunt concen­trate acum la pregătirea terenului pentru porumb şi soia — lucrare executată pe mai mult de 80 000 ha. Alexandru BRAD MEHEDINŢI Duminică pe ogoarele mehedinţene s-a lucrat in­tens, cu toate forţele, din zori pină seara. După ce s-a încheiat în urmă cu trei zile semănatul cultu­rilor din epoca I, conside­­rindu-se că este momentul optim s-a trecut in toate unităţile la semănatul po­rumbului. „Numai azi, du­minică — ne spunea Mar­­cu Floarea, ingineră şefă a cooperativei agricole din Salcia — noi am pregătit 210 ha teren care au şi fost insămînţate cu porumb. Se­mănatul acestei culturi pe cele aproape 1 000 ha cite n­e-am­ prevăzut se va în­cheia în cel mult 4 zile şi jumătate“. La cooperativa agricolă din Jiana, unde ne-am oprit în cursul zilei, mecanizatorii reuşiseră să însămînţeze pină la ora prinzului peste 85 ha cu porumb. Pină în seară — după cite ne-au spus ei — urma să mai însămînţeze alte 65 ha. La Izvoarele: Pătule, Rogova, Bicleş şi Vinju-Mare se lucra in ace­laşi ritm intens la semă­natul porumbului. Numai în cursul zilei de dumi­nică, in unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţ s-a pregătit terenul pe mai bine­ de 2 100 ha, s-au însămînţat cu floarea­­soarelui 1100 ha şi peste 1 000 ha cu porumb. Tot duminică s-au plantat 85 ha cu pomi si peste 110 ha cu legume timpurii in cimp. Virgil TATARU Sportul argeşean în competiţie cu el însuşi Cu cîtva timp in urmă, intr-una din şedinţele sale de lucru, biroul Comitetului judeţean de partid Ar­geş a discutat pe larg — în spiri­tul răspunderii ce revine organizaţii­lor de partid prin hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie—2 martie 1973 cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi spor­tului — modul în care îşi realizează sarcinile mişcarea sportivă argeşea­­nă. A fost, fără îndoială, un prilej pentru cei prezenţi de a cunoaşte şi a dezbate o serie întreagă de as­pecte ale activităţii sportive de pe aceste meleaguri. Cum e şi firesc, forurile locale de resort s-au preocupat, in principal, de lărgirea caracterului de masă al spor­tului. In asociaţiile sportive sindicale, calendarul activităţilor destinate masei mari a salariaţilor a cuprins numeroase întreceri permanente (în special la jocurile sportive), con­cursuri ocazionale între care parti­cipări la etapele de masă ale unor competiţii cu caracter republican, drumeţii etc. In vederea promovării activităţii sportive în rîndul femei­lor au fost organizate concursuri speciale, care s-au bucurat de un frumos succes. Răspunzind intere­sului manifestat de săteni, in unele locuri s-au constituit şi funcţionează cu frumoase rezultate centre de ini­ţiere sportivă (la Titeşti, Lereşti etc). Prin preocuparea organizaţiilor de pionieri şi U.T.C. au fost orga­nizate multe excursii, drumeţii. O bună orientare se constată şi în ceea ce priveşte activitatea de per­formanţă. Sportivii argeşeni sunt in ultima vreme mereu prezenţi — şi cu rezultate meritorii — la nume­roase competiţii de nivel republican, unii dintre ei, in special juniorii, deţinind titluri sau recorduri. Pal­maresul anului 1973 este edificator : un titlu de campion mondial (tine­ret) la lupte greco-romane, un loc trei la „europenele“ atleţilor juniori, 12 titluri balcanice (la atletism şi lupte libere), 64 de titluri de cam­pioni naţionali şi 82 de recorduri naţionale. O bogată activitate are şi echipa de fotbal F.C. Argeş — cu­noscută nu numai in ţară, ci şi peste hotare. Este de reţinut că in cluburile Ion DUMITRIU (Continuare In pag. a II-a) Actualitatea sportivă IN PAGINA A ll-A

Next