Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)
1974-04-01 / nr. 9827
0 întrecere cu milioane de participanţi, în folosul prosperităţii întregii ţări Distincţiile acordate fruntaşilor din 1973 - puternic imbold pentru realizarea planului şi a angajamentelor in anul gloriosului jubileu al eliberării patriei şi Congresului al Xl-lea al partidului Desfăşurată in impresionanta ambianţă a omagiului unanim pe care întregul nostru popor îl aduce tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul alegerii sale ca intiiul preşedinte al Republicii Socialiste România, festivitatea luminării unor înalte distincţii organizaţiilor judeţene de partid, consiliilor populare judeţene, întreprinderilor şi institutelor de cercetare şi proiectare pentru rezultatele deosebite obţinute în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor pe anul 1973 a constituit o expresie grăitoare a preţuirii pe care partidul şi statul nostru o acordă fruntaşilor muncii, fruntaşilor întrecerii socialiste. Este un act de profundă semnificaţie faptul că printre primele decrete prezidenţiale semnate de preşedintele Republicii Socialiste România a fost cel prin care s-au conferit distincţii menite să cinstească munca harnică, creatoare a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, eforturile pline de abnegaţie ale oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, consacrate înfăptuirii hotăririlor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale FIC.R., edificării so., cietăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. La numai o zi după impresionantul document programatic pe care l-a constituit cuvinte rea rostită la şedinţa solemnă a Marii Adunări Naţionale care l-a învestit cu înalta funcţie de preşedinte al republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a însoţit conferirea distincţiilor acordate fruntaşilor întrecerii socialiste de o cuvîntare in care calda apreciere pentru succesele dobîndite se imbină cu îndemnul mobilizator spre rezultate superioare în anul 1974 — anul în care poporul nostru sărbătoreşte cea de-a XXX-a aniversare a eliberării ţârii de sub jugul fascist, anul in care va avea loc forumul suprem al comuniştilor din România, Congresul al XI-lea al P.C.R. Cuvintul rostit în cadrul festivităţii de reprezentanţii comitetelor judeţene de partid şi a celorlalte unităţi distinse, angajamentele exprimate in mesajele de felicitare adresate preşedintelui republicii, ştirile rare au sosit din toate colţurile ţării anunţînd îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe primul trimestru al acestui an atestă ecoul profund pe care chemarea mobilizatoare adresată de secretarul general al partidului a găsit-o în rîndurile clasei muncitoare, a milioanelor de cetățeni ai patriei. Este una dintre trăsăturile caracteristice ale partidului nostru, ale conducerii sale, respingerea oricărei tendinţe de automulţumire, efortul permanent spre perfecţionarea activităţii în toate domeniile, astfel încit şi cele mai îmbucurătoare rezultate sunt privite ca trepte spre altele superioare, ca un imbold spre descoperirea şi punerea în valoare a noi resurse de accelerare a progresului. Tocmai în acest spirit relevă partidul necesitatea imperioasă de a activiza şi dezvolta căutările creatoare, strădaniile pline de iniţiativă şi Inventivitate ale tuturor colectivelor de muncă pentru ca în anul 1974 să depăşească considerabil cota celor mai bune rezultate dobîndite în anul 1973. Marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor cantitative şi calitative ale planului pe acest an, declanşată de chemările unităţilor fruntaşe, este o întrecere a tuturor celor ce muncesc, in care fiecare organizaţie de partid, fiecare colectiv dinindustrie, agricultură şi din celelalte ramuri şi sectoare — muncind cu pasiune şi abnegaţie, cu competenţă şi spirit gospodăresc — are deschise toate posibilităţile de a ocupa un loc de frunte. „Eu vă urez tuturor să lucraţi cit mai bine. Fiecare să candidaţi la locul întii“ — spunea secretarul general al partidului la festivitatea inminării înaltelor distincţii. Evident, din această entuziastă întrecere deschisă tuturor, au de cîştigat nu numai învingătorii, ci toate judeţele, toate colectivele care, realizîndu-şi planul şi angajamentele, se autodepăşesc , are de cîştigat economia naţională, poporul întreg — beneficiar direct a tot ce se înfăptuieşte prin muncă sa crea-Ceea ce ne cere partidul tuturor, pentru realizarea programului de dezvoltare în ritm rapid a ţării, este înţelegerea faptului că în societatea noastră socialistă dubla calitate a oamenilor muncii — de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie — le impune obligaţia de a imprima muncii (Continuare in pag. a II-a) In atelierul construcţii metalice al întreprinderii de utilaj terasier din Buzău ! Calculatorul am impas Inginerul-şef de la oţelăria gălâţeană relatează pe tonul cel mai firesc un fapt de-a dreptul senzaţional. După cum se ştie, instalaţiile moderne de producere a oţelului „de Dunăre“ sunt înzestrate şi cu un calculator electronic. Toate bune. Numai că, depăşindu-se parametrii proiectaţi, înregistrindu-se virfuri de producţie chiar peste limitele năzuite, specialiştii de aici s-au aflat in faţa unei situaţii imprevizibile, inedite , modelul matematic al calculatorului n-a mai corespuns. PICĂTURA DE CERNEALĂ A fost pus pe o treaptă de inferioritate. In postura de a nu mai ţine pasul cu ritmurile umane. „Şi atunci“ ? „Atunci am reînnoit modelul matematic al maşinii, e drept, şi el gindit de om, dar întrecut tot de inteligenţa omului“. Aşadar, oţelarii de pe platforma siderurgiei gălăţene au adus un impas creierul calculatorului — cea mai complexă şi modernă maşină „gînditoare". Îmi place faptul — văd în el un adevărat simbol al progresului. Nu numai pentru adevăratul înţeles al competiţiei dintre om şi unealta sa ultramodernă, despre care se vorbeşte atit in ultima vreme, ci, înainte de toate, pentru afirmarea superbelor ritmuri umane ale muncii gindite cu inteligenţă. ....Şi atunci „Atunci am reînnoit modelul matematic al calculatorului“... Deci tot omul e cel ce scoate din impas calculatorul. • Ilie TANASACHE PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9827 Prima ediţie Luni 1 aprilie 1974 4 PAGINI - 30 BANI Carnet cultural IN PAGINA A ll-A Mă întorc din ultimele rămăşiţe ale codrului Vlasiei unde mă duc ori de cite orimă cuprinde dorul de pădure. Este vremea întineririi naturii, vremea sădirii pomilor, timpul miraculos cindi dintr-un puiet cu nuiaua, scos dintr-o pepinieră, se întrupează intr-un pămint nou bucuria de flori a primăverilor viitoare şi rodul bogat al toamnelor de mai tîrziu. Este vremea cind pădurea odrăsleşte şi cere omului ajutor, singura lună din an cind povîrnişurile pleşuvite acceptă transplantul de viaţă al arborilor, pentru ca ploile să nu le mai spele pămintul, văile să nu mai fie mutilate de eroziuni ; este vremea cind golurile din munte se pot transforma în puşculiţe ale naturii in care dobînzile cresc pe nesimţite şi recompensa de mai tîrziu se a-' nuntă generoasă. Avem o tară mindră, o tară plină de frumuseţi cu o natură darnică, dar care îi cere omului să nu se comporte în ea ca intr-un templu, ci ca intr-un atelier. „Păcat că luna pădurilor n-are decit 30 de zile“ — îmi spunea deunăzi prietenul meu din codrii Bratocei, brigadierul silvic Ion Pirîianu, zis Brăduţ, om care şi-a trăit toată viaţa prin păduri, ca un adevărat vistier în minele de aur verde ale ţării. „Dar cit ar trebui să tină o astfel de lună, moş Brăduţ, ca să nu fie păcat ?“ — ii întreb. „Păi ar trebui să tină ci anul, deşi asta nu pare cu putinţă, dar dacă o lună sădim, apoi este necesar ca unsprezece să îngrijim şi mai ales să Învăţăm a iubi pădurea. Trebuie să învăţăm oamenii, şi mai ales pe tineri să-i învăţăm să preţuiască pădurea şi s-o îngrijească aşa cum îşi îngrijesc casele şi dragostele lor, şi s-o înmulţească, şi să se uite la lemn ca la aur, şi să-i doară inima când taie fără să pună la loc, căci fiecare pom e ca un om...“. Fraţi buni de-ai noştri ne-au fost codrii, şi baladele populare dovedesc prin toată vibraţia cuvântului lor acest lucru. O frăţietate între român şi codru, amarnic vitregită cîndva, cind vîntul nebun ne-a dat iama prin păduri şi cind nimeni dintre cei ce trăiau cu adevărat „ca în codru“ nu se gindea să pună ceva in loc, de ne-au rămas multe văi sterpe şi munţi dezgoliţi care au început s-o pornească la vale, ori ne-au ajuns ca nişte peisaje lunare — aşa cum putem vedea in Putna Vrancei sau pe dealurile din stingă Buzăului, de la Plopeasa pină la Pleşcoi. De un şir de ani, prin grija statului şi prin pasiunea tineretului participant la „Luna pădurilor“, se nasc livezi noi, codrii tineri cresc apăraţi prin lege, demonstrîndu-se astfel grija prezentului faţă de viitor, atitudinea omului socialist faţă de moştenirea pe care o are de lăsat generaţiilor de miine. Viitorii masivi păduroşi plantaţi în Vilcea, Prahova, Buzău şi Vrancea, in locurile cel mai greu afectate de despăduriri, sunt speranţele verzi ale codrilor de peste cîteva decenii. în mare parte, aceşti pui de codri au fost plantaţi prin munca voluntară a tineretului. Peste patru milioane de arbori şi pomi fructiferi au fost plantaţi in 1973 de tineretul ţării, aproape un pom pentru fiecare tînăr. Pentru aceasta au funcţionat în „Luna pădurilor“, şi nu numai în această lună. 7 888 de şantiere şi puncte de lucru la care au răspuns „prezent“ pentru o zi sau pentru mai multe zile 1 500 000 de brigadieri. S-au acoperit şapte mii de hectare cu livezi şi peste nouă mii de hectare cu păduri. Planul de acţiune al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist pe 1974 prevede în acest domeniu împădurirea — prin munca voluntară prestată de elevi şi studenţi — a 9 410 hectare. In plus, tineretul din toate judeţele ţării s-a angajat să preia in întreţinere 23 996 hectare de păduri — prelungind astfel „Luna pădurilor“ peste toate anotimpurile anului — si, totodată, să planteze de-a lungul drumurilor aproape 600 000 de plopi, iar pionierii să stringă 180 000 kg seminţe de pădure şi 616 500 kg fructe de pădure. Dacă la aceste angajamente adăugăm alte lucrări prevăzute cum sunt : lucrările din domeniul sericiculturii, care prevăd plantarea cu duzi a peste 250 de hectare, sau cele din domeniul pomiculturii, constînd în sădirea a 4 470 000 de pomi fructiferi, avem tabloul vast al modului cum tineretul ţării înţelege să răspundă in 1974 la una dintre cele mai nobile datorii ale sale. Desigur, amploarea acestor lucrări capătă caracterul unui imens şantier la scară naţională, un şantier in continuă mobilitate, dotat organizatoric si tehnic cu tot ceea ce îi este necesar. Iar necesarul nu înseamnă deloc festivism de zile mari. Din partea organelor de resort, a ministerelor interesate, această acţiune tinerească reclamă un ajutor concret, acordat cu toată grija pentru obţinerea eficienţei morale şi materiale scontate. Să nu uităm că unele iniţiative de acest gen din anii trecuţi s-au pierdut inatura festivistă a declanşării lor sau datorită unei „organizări“ care citeodată făcea ca atunci cind erau puteţi să nu existe cazmale, sau cind se aduceau sape şi hîrleţe să se uite pe undeva pomii şi arborii de pepinieră."Adevărata sărbătorire e firesc să se facă la sfirşitul campaniilor, atunci cind bucuria victoriei a fost binemeritată. Realizarea obiectivelor de acest gen, care antrenează peste 50 000 de studenţi şi aproximativ 1,5 milioane de elevi, se cere a fi astfel călăuzită incit fiecare şantier să devină o şcoală de educaţie comunistă, unde tinerii să descopere satisfacţiile şi responsabilităţile muncii. Peste şapte milioane de puieţi aşteaptă să te crape mugurii pe ramuri, dar pentru aceasta mai aşteaptă ceva : întilnirea cu entuziasmul tineretului nostru. Şapte milioane de speranţe verzi pentru tot atâtea braţe tinere. Ioan GRIGORESCU „Luna pădurilor“ nu are doar 30 de zile! Vedere parţială a termocentralei din Iaşi în industria municipiului Roman Rezultate de prestigiu la finele primului trimestru Marea întrecere socialistă, care se desfăşoară în unităţile economice din municipiul Roman, a fost marcată de obţinerea unui important şi prestigios succes : realizarea planului pe primul trimestru al anului cu 2 zile mai devreme. Acest rezultat a creat condiţiile pentru ca la 31 martie oamenii muncii din industria municipiului Roman să raporteze producerea suplimentară a 2 000 tone ţevi din oţel fără sudură, 100 bucăţi prăjini de foraj la mare adincime, 50 tone maşini şi utilaje pentru prelucrarea lemnului, 700 metri cubi prefabricate din beton armat, 250 000 bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 150 000 unităţi de plăci de teracotă, mobilă în valoare de peste 700 000 lei şi multe altele. Mesajele de felicitare adresate preşedintelui Republicii Socialiste tovarăşului Nicolae Ceauşescu DIN ŢARĂ: glasul dragostei poporului, cuvintul încrederii in partid, al hotăririi de muncă pentru înflorirea socialistă a patriei DE PESTE HOTARE: expresia preţuirii şi respectului fată de personalitatea si opera sefului statului român, a prestigiului international al României PAGINA A III-A _ « Şi duminica hărnicia e la loc de cinste pe .„ Aşa cum s-a mai anunţat, pină la sfirşitul săptămînii care a trecut a fost insăminţată o suprafaţă de 1 103 500 hectare cu culturi din epocile I şi a II-a. In această săptămină va continua semănatul florii-soarelui şi, în unele zone, se va trece masiv la semănatul porumbului. Aceasta înseamnă că lucrările se vor aglomera foarte mult. Iată de ce şi in cursul zilei de ieri, aşa cum ne informează corespondenţii „Scinteii", pe ogoare s-a lucrat cu spor. SATU-MARE Intrucit in judeţul Satu- Mare inseminţatul culturilor din epoca .I s-a încheiat încă cu cîteva zile în urmă, lucrătorii ogoarelor au lucrat ieri un ritm susţinut la pregătirea patului germinativ pentru cinepă şi porumb. Circa 1 000 de tractoare, cele mai multe din raza consiliilor intercooperatiste Tiream, Cărei, Sanislău etc., au discuit şi grăpat peste 15 000 ha, asigurind astfel un pat germinativ de bună calitate care va permite însăminţarea in condiţii optime a cinepii şi porumbului. Paralel cu această acţiune, in multe unităţi, ţăranii cooperatori au transportat şi împrăştiat îngrăşăminte naturale pe terenurile care vor fi cultivate cu porumb. Un exemplu edificator îl constituie cooperativa agricolă „Someşul“ Satu-Mare, unitate fruntaşă pe ţară la cultura porumbului, unde au fost transportate ieri peste 400 tone îngrăşăminte naturale. Duminică a continuat, de asemenea, bătălia pentru combaterea efectelor lipsei de apă din sol, îndeosebi in cooperativele agricole Ghirişa, Aciş, Vetiş, Var, Boghiş, Păuleşti, precum şi la întreprinderile agricole de stat Dorolţ şi Odoreu au funcţionat duminică fără întrerupere 200 de agregate cu ajutorul cărora s-a irigat o suprafaţă de 700 ha cultivată cu legume şi plante furajere. Octav GRUMEZA TELEORMAN Ieri, în judeţul Teleorman s-a lucrat din plin la semănat. După cum ne spunea ing. Emilian Mihăilescu, directorul direcţiei agricole, şi în această zi toate cadrele de conducere şi specialiştii organelor agricole s-au aflat pe teren pentru a acorda sprijin concret, la faţa locului, în vederea executării la timp şi in bune condiţii a lucrărilor. In multe cooperative agricole, printre care Drăgăneşti-Vlaşca, Putineiu, Voivoda, Purani şi altele, precum şi la I.A.S. Toporu şi Alexandria, se lucrează din zori pină in noapte, folosindu-se cupluri de semănători pentru urgentarea lucrărilor. Rezultate foarte bune au înregistrat mecanizatorii şi cooperatorii din cadrul consiliilor intercooperatiste Furculeşti, Brinceni, Piatra, Nanov, Orbească, Fintînele şi Turnu-Măgurele. Ca urmare a bunei organizări a muncii, ieri s-a terminat semănatul florii-soarelui. De asemenea, datorită măsurilor luate pentru folosirea cu randament sporit a tractoarelor şi maşinilor, în judeţ a fost insăminţată întreaga suprafaţă planificată pentru sfecla de zahăr — 6 500 ha, cartofi timpurii — 1 400 ha. In majoritatea cooperativelor agricole şi in I.A.S. principalele forţe sunt concentrate acum la pregătirea terenului pentru porumb şi soia — lucrare executată pe mai mult de 80 000 ha. Alexandru BRAD MEHEDINŢI Duminică pe ogoarele mehedinţene s-a lucrat intens, cu toate forţele, din zori pină seara. După ce s-a încheiat în urmă cu trei zile semănatul culturilor din epoca I, considerindu-se că este momentul optim s-a trecut in toate unităţile la semănatul porumbului. „Numai azi, duminică — ne spunea Marcu Floarea, ingineră şefă a cooperativei agricole din Salcia — noi am pregătit 210 ha teren care au şi fost insămînţate cu porumb. Semănatul acestei culturi pe cele aproape 1 000 ha cite ne-am prevăzut se va încheia în cel mult 4 zile şi jumătate“. La cooperativa agricolă din Jiana, unde ne-am oprit în cursul zilei, mecanizatorii reuşiseră să însămînţeze pină la ora prinzului peste 85 ha cu porumb. Pină în seară — după cite ne-au spus ei — urma să mai însămînţeze alte 65 ha. La Izvoarele: Pătule, Rogova, Bicleş şi Vinju-Mare se lucra in acelaşi ritm intens la semănatul porumbului. Numai în cursul zilei de duminică, in unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţ s-a pregătit terenul pe mai bine de 2 100 ha, s-au însămînţat cu floareasoarelui 1100 ha şi peste 1 000 ha cu porumb. Tot duminică s-au plantat 85 ha cu pomi si peste 110 ha cu legume timpurii in cimp. Virgil TATARU Sportul argeşean în competiţie cu el însuşi Cu cîtva timp in urmă, intr-una din şedinţele sale de lucru, biroul Comitetului judeţean de partid Argeş a discutat pe larg — în spiritul răspunderii ce revine organizaţiilor de partid prin hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie—2 martie 1973 cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului — modul în care îşi realizează sarcinile mişcarea sportivă argeşeană. A fost, fără îndoială, un prilej pentru cei prezenţi de a cunoaşte şi a dezbate o serie întreagă de aspecte ale activităţii sportive de pe aceste meleaguri. Cum e şi firesc, forurile locale de resort s-au preocupat, in principal, de lărgirea caracterului de masă al sportului. In asociaţiile sportive sindicale, calendarul activităţilor destinate masei mari a salariaţilor a cuprins numeroase întreceri permanente (în special la jocurile sportive), concursuri ocazionale între care participări la etapele de masă ale unor competiţii cu caracter republican, drumeţii etc. In vederea promovării activităţii sportive în rîndul femeilor au fost organizate concursuri speciale, care s-au bucurat de un frumos succes. Răspunzind interesului manifestat de săteni, in unele locuri s-au constituit şi funcţionează cu frumoase rezultate centre de iniţiere sportivă (la Titeşti, Lereşti etc). Prin preocuparea organizaţiilor de pionieri şi U.T.C. au fost organizate multe excursii, drumeţii. O bună orientare se constată şi în ceea ce priveşte activitatea de performanţă. Sportivii argeşeni sunt in ultima vreme mereu prezenţi — şi cu rezultate meritorii — la numeroase competiţii de nivel republican, unii dintre ei, in special juniorii, deţinind titluri sau recorduri. Palmaresul anului 1973 este edificator : un titlu de campion mondial (tineret) la lupte greco-romane, un loc trei la „europenele“ atleţilor juniori, 12 titluri balcanice (la atletism şi lupte libere), 64 de titluri de campioni naţionali şi 82 de recorduri naţionale. O bogată activitate are şi echipa de fotbal F.C. Argeş — cunoscută nu numai in ţară, ci şi peste hotare. Este de reţinut că in cluburile Ion DUMITRIU (Continuare In pag. a II-a) Actualitatea sportivă IN PAGINA A ll-A