Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)

1974-04-01 / nr. 9827

PAGINA 2 Carnet cultural SCENA PREMIERE TEATRALE • In cadrul ciclului „Oameni ai filelor noastre“, TEATRUL TV pre­zintă marţi, 2 aprilie 1974, ora 20,35, pr. I, în premieră absolută, specta­colul cu piesa „Personalitate Pentru concurs“ de Corneliu Marcu, lucra­re distinsă cu premiul I la concursul de scenarii radio-TV, ediţia 1973. In distribuţie : Cornel Coman, Cos­­tel Constantin, Petre Gheorghiu, Olga Bucătaru, Draga Olteanu, Jana Gorea, Nicolae Grigore Bălănescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mihai Me­­reuţă, Matei Alexandru, Constantin Diplan. Scenografia : arh. Theodora Dinulescu. Regia artistică : Letiţia Popa. • TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA" a înscris pe afişul său : Chiţimia de Ion Băieşu. Regia : A­lexandru Tatos ; asistent : Victoria De­­ianu. Scenografia : Helmut Stürmer. In distribuţie : Octavian Cotescu, Ro­­dica Tapalagă, Ştefan Bănică, Ovidiu Schumacher, Mihai Mereuţă, Dan Gruţu, Dan Condurache. • TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN CLUJ îşi invită spectatorii la premiera „Electra“ de Sofocle, adap­tare : Bornemisa. Regia : Horvath Bela. Scenografia : Baasz Imre. Cos­tume : Sütö Eva. • TEATRUL GERMAN DE STAT DIN TIMIŞOARA a Înscris pe afiş comedia : „O familie Îndoliată“ de Branislav Nusici. Regia : Dan Radu Ionescu. Scenografia : arh. Traian Zamfirescu. • TEATRUL „MIHAI EMINESCU" DIN BOTOŞANI prezintă in premie­ră pe ţară spectacolul cu piesa „Soare apune, soare răsare“ de Su­­zana Ciortea, dedicat celei de-a XXX-a aniversări a insurecţiei na­ţionale antifasciste armate. Regia : Emil Mândrie. Scenografia : Vasile Jurje. TEATRUL DE STAT DIN PLOIEŞTI — 25 ANI DE ACTIVITATE O săptămînă jubiliară marchează aniversarea unui sfert de veac de la înfiinţarea TEATRULUI DE STAT DIN PLOIEŞTI. Săptămîna care în-­­­cepe astăzi va include numeroase dintre spectacolele teatrului (care vor fi prezentate atît la sediu cit și la Slănic­­i la clubul Rafinăriei—Plo­iești). Evenimentele • In această stagiu­ne, filarmonica „Geor­ge Enescu“ a propus publicului debutul u­­nui tînăr dirijor : Au­rel Niculescu. Cunos­cut pentru calităţile sale de instrumentist (este un bun violonce­list), in ultimii ani Aurel Niculescu, care a suit la pupitrul mai multor orchestre sim­fonice din ţară, a stîr­­nit — prin simplitatea gestului său, prin clari­tatea de analist cu care a ştiut să expună difi­cile opusuri»— un de­osebit interes. De cu­­rind i s-a Încredinţat conducerea unui con­cert al filarmonicii. Este prima sa cola­borare, ca dirijor, cu acest prestigios an­samblu. O iniţiativă lăudabilă (sperăm să­­nu fie o excepţie), iar pentru Aurel Nicules­cu — după succesul obţinut — o carte de vizită deosebit de sem­nificativă. • Orchestra de ca­meră a Radioteleviziu­nii a susţinut cel de-al doilea concert din a­­ceastă stagiune. Şi-a alcătuit programul e­­chilibrînd opusurile clasice cu cele moder­ne, alăturînd lucrări care au afinităţi : Vi­valdi (un Concerto grosso) şi Concertul pentru flaut şi orches­tră de coarde de Joli­­vet (excelentă parti­ciparea lui Ioan Caţia­­nis, strălucirea cu care a parcurs aceste ex­trem de dificile pa­gini), apoi un Divertis­ment de Mozart şi Simfonia simplă de Britten. Un concert in­teresant prin însuşi programul propus, Pe­tre Bocotan şi-a dez­văluit o dată mai mult muzicalitatea, intuiţia culorilor, a construirii contrastelor, pasiunea cu care purcede în descoperirea sensului fiecărei stime. Intr-un cuvînt, despre Orches­tra de cameră a Ra­­dioteleviziunii putem vorbi ca despre un co­lectiv omogen, cu mari resurse interpretative, un colectiv care poate da mari satisfacţii şi celui mai exigent pu­blic. • Ultimul concert al Radioteleviziunii a fost dirijat de Pietro Ar­­gento. Atît de mult do­rim să ascultăm muzi­că românească în in­terpretarea muzicieni- CRONICA MUZICALA lor străini, incit era firesc să ne bucurăm văzind în programul a­­cestui concert Diver­tismentul rustic de Sa­bin Drăgoi. Păcat însă că dirijorul italian nu a audiat în prealabil vreo imprimare cu a­­ceastă lucrare a lui Drăgoi. Bocetul era doinit, colinda ju­căușă... intr-un cuvînt, de nerecunoscut mo­mentele Divertismen­tului... Hinca Dumi­­trescu, în cadrul ace­leiași seri de muzică ne-a prezentat Con­certul în la minor pen­tru pian şi orchestră de Grieg, intr-o ver­siune personală. Fără a accentua nota pate­tică, dramatică, con­flictele tipic romanti­ce ale muzicii compo­zitorului norvegian, interpreta a înclinat mai mult spre subli­nierea maleabilităţii frazelor. • Săptămînă trecută. Teatrul de estradă din Deva a fost oaspetele publicului bucureștean. Cu un an în urmă l-am aplaudat pentru revista de succes : „Sus cortina la Cetate“. Teatrul din Deva ofe­rea atunci un spec­tacol mai bun decit multe din cele pre­zentate de colectivele de estradă din Capi­tală. De data­­ aceasta ni s-a propus : „Adam şi... Deva“ de Al. Da­­rian şi C. Zărnescu, o fantezie în care ideile se arătau molcome, în care satira nu-şi recla­ma în nici un fel as­cuţimea, spiritul­ în care muzica părea o lungă improvizaţie, or­chestrată fără culoare. Ca să nu mai amintim acea tobă infernală care a bătut neobosită acelaşi şi acelaşi ritm timp de două ore... De­sigur, consemnînd spectacolul „Adam şi... Deva“, nu vom omite să evidenţiem trio-ul talentat — Adrian Ni­­colau, Andrei Portase, George Casan, prezen­ţa actorului C. Radu­­lian, a soliştilor Li­­via Ivan şi Puiu Faur, a cunoscutului cu­plu de dansatori Tică şi Eli Hanea. Dar deşi s-au depus efor­turi lăudabile, nici o fărîmă de umor, de glumă, nici o frază muzicală nu au trecut rampa. De ce oare nu a funcţionat exigenţa faţă de un text fără calităţi ! Cînd exigenţa nu-şi face datoria, a­­tunci în luminile ram­pei apar umbre... ne­dorite ! Smaranda OTEANU ECRANUL UN NOU FILM ROMÂNESC • UN COMISAR ACUZA­T pro­ducţie a Casei de filme 1. Scena­riul : Sergiu Nicolaescu, Vintilă Cor­bul, Eugen Burada, Mircea Gîndilă, după o idee de Sergiu Nicolaescu. Regia : Sergiu Nicolaescu. Imaginea: Alexandru David. Muzica : Richard Oschanitzky. Decoruri : arh. Marcel Bogos. Coloana sonoră : A. Salama­­nian. Costume : Oltea Ionescu. Mon­tajul : Dragoş Witkovska. In distri­buţie : Amza Pellea, Gheorghe Di­­nică, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Emmerich Schäffer, Ştefan Mihăilescu-B­răila. • ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBA PROFESIA, producţie a studiourilor sovietice. Scenariul : V. Bahnov, L. Gaidai, după piesa lui Mihail Bul­gakov „Ivan Vasilievici“. Regia : Leonid Gaidai. Comedie de moravuri, cu elemente din recuzita ştiinţifico­­fantastică şi gaguri din perioada fil­mului mut. • BĂRBAŢI fara ocupaţie — producţie a studiourilor bulgare în regia lui Ivan Terziev. Cu : Ştefan Percev, Katia Paskaleva, Meglena Popova, Ştefan Guliamdjis, Anton Karastoianov. Un film despre cinci constructori de şosele — oameni ai zilelor noastre. ÎN SĂLILE DE CONCERT • In Studioul de concerte al Radioteleviziunii, marţi 2 aprilie, ora 20, va avea loc un concert dezbatere cu tema „Creaţia populară — creaţia cultă“. • Este aşteptat cu mult interes recitalul flautistului Voicu Vasinca — miercuri 3 aprilie, ora 20, Sala mică a Palatului. In program : prime audiţii de muzică veche şi pagini de muzică modernă semnate de : Joli­­vet, Myriam Marbé, Varése, Peter Kolman, Messiaen, St. Niculescu, Li­­viu Glodeanu. • Simfonicul Radioteleviziunii, joi 4, ora 20, va fi dirijat de Emanuel Elenescu. Solist : violonistul sovietic Ghidon Kremes. EXPOZIŢII • La Galeriile de artă „Orizont“ (B-dul N. Bălcescu nr. 23) pot fi vizitate două noi expoziţii de pictu­ră. Este vorba de lucrările GABRIE­LEI PATULEA DRĂGUŢ şi ale lui ŞTEFAN ŞTIRBU. • MARIANA POPA prezintă lu­crări de desen şi gravură la" Gale­riile ,de artă „Galateea“ (Calea Vic­toriei 132). " • Expoziţia pictorului GHEOR­GHE STAICU COLONEŞTI se află deschisă la Galeriile de artă „Amfo­ra“ (str. Mihai Vodă nr. 2). • LA TG. MUREŞ a avut loc ver­nisajul expoziţiei artiştilor plastici din judeţ, manifestare dedicată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei. In cele 6 săli de expoziţie ale muzeului judeţean — secţia de isto­rie — sunt înmănuncheate cele mai reprezentative lucrări ale artelor plastice de pe aceste meleaguri : pictură, grafică, ţesături, ceramică, sculptură şi artizanat. (Deaki Lo­­rand). • Muzeul Banatului din Timişoa­ra găzduieşte expoziţia omagială TI­­BERIU BOTTLIK, prilejuită de împli­nirea de către artistul plastic bănă­ţean a 90 de ani de viaţă. Manifestări culturale judeţene • „Slăvim patria şi partidul“. Sub acest generic, sâmbătă şi duminică la Casa de cultură din Cîmpulung Mol­dovenesc au avut loc zilele montaju­lui literar-muzical sucevean. La am­pla manifestare cultural-artistică, de­dicată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi celui de al XI-lea Congres al P.C.R., şi-au dat concursul un număr de 18 formaţii ale cămine­lor culturale, cluburilor muncitoreşti şi caselor de cultură, precum şi nu­meroşi recitatori artistici. (M. Corcaci, corespondentul „Scînteii“). TIMIŞOARA (Corespondentul „Scîn­­teii", Cezar Ioana). Vineri a început la Timişoara suita de spectacole din cadrul celei de-a IX-a ediţii a FESTIVALULUI NAŢIONAL AL ARTEI STUDENŢEŞTI, secţia forma­ţii corale, instrumentale şi vocale, organizat de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Timp de trei zile, pe scenele casei de cultură a studenţilor, liceului de­ muzică „Ion Vidu“ şi clubului uni­versităţii au evoluat ansambluri co­rale, coruri de cameră, grupuri vocale, orchestre simfonice şi de ca­meră, solişti instrumentişti şi vocali din centrele universitare Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, Braşov, Galaţi, Tg. Mureş şi Bacău, CRAIOVA (Corespondentul „Scin­­teii“, N. Ţurcu). Ziua internaţională a teatrului a fost sărbătorită de colec­tivul Teatrului Naţional din Craiova intr-un mod cu totul deosebit In faţa publicului a fost prezentat, în pre­mieră, un spectacol de balade şi li­rică populară românească din princi­palele regiuni folclorice ale ţării, sub genericul „SOARELE ŞI LUNA“. Au interpretat actriţele Marina Başta, Elena Gheorghiu, Iosefina Stoia, Smaragda Olteanu, Ileana Sandu, Mihaela Arsenescu şi Constan­ţa Nicolau. Regia spectacolului este semnată de Marina Başta şi Emil Boroghină, scenografia de Eustaţiu Gregorian, iar ilustraţia muzicală a aparţinut cunoscuţilor interpreţi Gheorghe Zamfir, Marin Popa şi Constantin Chisăr. SLOBOZIA (Corespondentul „Scin­­teii“, Lucian Ciubotarul. In judeţul Ialomiţa săptămînă trecută — foarte bogată in manifestări cul­­tural-artistice — s-a încheiat du­minică la Slobozia prin concursul şi festivalul „FLOARE DE PE BA­­RAGAN“, organizat de comitetul de cultură şi educaţie socialistă în co­laborare cu comitetul U.T.C. Au par­ticipat solişti de muzică populară din judeţele Iaşi, Teleorman, Sibiu, Bra­şov, Bihor, Ialomiţa, Brăila, Prahova, Buzău, Ilfov, Constanţa, Gorj, Dolj şi Olt. Festivalul a fost precedat de un simpozion cu tema : „Coordonatele folclorului în contemporaneitate“ care a prilejuit o sesiune de comunicări prezentate de cercetători de la mu­zeele din Bucureşti, Sibiu, Braşov, Ialomiţa şi Iaşi. Notăm, de asemenea, expoziţia volantă de artă populară din judeţul Ialomiţa — pvanpremieră a apropiatei inaugurări a muzeului de etnografie a Bărăganului. La Călă­raşi, teatrul popular din localitate a găzduit turneul unui ansamblu de cîntece din R.P. Bulgaria, care a pre­zentat spectacolul folcloric „Vecini in cîntece şi jocuri“. ­­V PROGRAMUL I M.SC Emisiune In limba maghiară 19.00 Muzică populară oltenească. 19.20 1001 de seri : Bugs Bunny şi prietenii săi. 19.30 Telejurnal. 20.00 Reportaj TV : Meridiane ale inteligenţei. 20,25 Istoria operetei In personaje 20,45 Film serial de desene anima­te : „Pebbles şi Bamm Bamm au crescut...“. 21.30 Revista literar-artistică TV. 22,15 24 de ore. PROGRAMUL II 17.30 Telex. 17.35 Album coral. 17.45 Vârstele peliculei — magazin de cultură cinematografică. Ediţie specială — Western pro şi contra. 19.20 1001 de seri : Bugs Bunny şi prietenii săi. 19.30 Telejurnal. 20,00 Film serial pentru copil : „Comoara din 13 case“. 20.30 Viața economică a Capitalei. 20,50 Singură... intr-un studio. Ann Christie. Film muzical reali­zat de televiziunea belgiană. 21,10 Muzica românească In con­temporaneitate. Sinteze : Mu­zica programatică. 21,40 Baladă pentru acest pămînt. Șapte scări — sau cum se mai poate ajunge la Piatra Mare. 21,55 Gala maeștrilor. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT IERI A AVUT LOC Al 16-lea start al handbalului In competiţia masculină, principalele pretendente la titlul de campi­oană naţională au obtinut victorii in deplasare : Steaua la Tg. Mureş (22—9 cu A.S.A.), iar Dinamo la Bacău (14—13 cu Ştiinţa). Alte rezultate : Uni­versitatea Cluj—Independenţa Sibiu 18—13 ; Minaur Baia Mare—Politehnica Timişoara 20—17 ; C.S.M. Reşiţa—Dinamo Braşov 17—20. Meciurile din cadrul campionatului feminin s-au încheiat astfel : I.E.F.S.— Voinţa Odorhei 11—8 ; Universitatea Bucureşti—Confecţia 9—9 ; Rulmentul Braşov—Mureşul Tg. Mureş 15—13 ; C.S.M. Sibiu—Textila Buhuşi 4—10 ; Universitatea Iaşi—Rapid 14—8 ; Universitatea Timişoara—Constructorul Ti­mişoara 13—12. Startul in cea de-a 16-a ediţie a campionatelor diviziei A La handbal s-a dat ieri, 31 martie. În cîteva rin­duri în campionatul de rugbi, ieri a avut loc ultima etapă, a 13-a. La ju­mătatea competiţiei, în clasament, pe primele două locuri, la egalitate de puncte (cite 36) se află formaţiile bucureştene Steaua şi Griviţa roşie. Iată rezultatele înregistrate în a­­ceastă etapă : Ştiinţa Petroşani — Universitatea Timişoara 0—3, Agro­nomia Cluj — Vulcan 6—0, Steaua — Rulmentul Birlad 28—8, Dinamo — C.S.M. Sibiu 13—3, Gloria — Farul 0— 4, Politehnica Iaşi — Griviţa ro­şie 0—3. Partida Chimia Năvodari — Sportul studenţesc a fost amînată. La bazinul Floreasca din Capitală s-a disputat ieri dimineață meciul derbi dintre echipele bucureștene Dinamo și Rapid, contînd pentru campionat­ul republican de polo pe apă. La capătul unui joc echilibrat, sportivii fie lg.. Dinamo au terminat învingători cu scorul­­de 4—3 (0—0, 1— 0, 2—2, 1—1). • Campionatul mondial de hochei pe gheaţă (Grupa B) de la Ljubljana s-a încheiat simbătă seara tirziu cu victoria echipei S.U.A. In ultimul meci, nord-americanii au întrecut cu 5—1­ (2—0, 1—1, 2—1) selecţio­nata R. F. Germania. In penulti­mul meci al competiţiei, reprezen­tativa Iugoslaviei a învins cu 9—4 (4—0, 1—2, 4—2) formaţia Olandei, rezultat care i-a adus o binemeri­tată medalie de argint. • La Herisau (Elveţia) a luat sfîrşit Campionatul european de hochei pe gheaţă (Grupa A) rezer­vat echipelor de juniori. Pe primul loc s-a clasat selecţionata Suediei, care a întrecut, in meciul decisiv, cu 4—1 (2—0, 0—1, 2—0) formaţia U.R.S.S. • La Stockholm s-a disputat în­­tîlnirea amicală de hochei pe gheaţă dintre echipele reprezentative ale Suediei, şi U.R.S.S. Partida s-a în­cheiat la egalitate : 1—1 (0—0, 1—1, 0—0). Gazdele au deschis scorul în minutul 39 prin Sederstrom. După numai cîteva secunde, Maltev a egalat. • La sfîrșitul săptămînii trecute în Capitală a fost programat primul din ultimele trei turnee de sală ale cam­pionatelor naţionale de baschet. In grupa 1­6 a campionatului feminin, Politehnica a dispus cu uşurinţă in primele două jocuri de formaţiile Universitatea Timişoara şi „U“ Cluj (94—68 şi 82—63). Cea de-a doua cla­sată, Voinţa — revelaţia actualei edi­ţii — a trecut prin mari emoţii, cîşti­­gînd, în finaluri pasionante, la a­­ceeaşi diferenţă , un singur punct —­­71—70 cu „U“ Cluj şi 75—74, după prelungiri, cu Rapid). TENIS. — In semifinalele tur­neului internaţional de tenis de la Rotterdam, perechea Ilie Năstase (România), Pierre Barthes (Franţa) a învins cu 6—2, 6—2 cuplul Ma­nuel Orantes (Spania), Tony Roche (Australia). In finală, Năstase şi Barthes îi întîlnesc pe Hewitt şi McMillan, care i-au eliminat cu 6—3, 6—3 pe Gorman şi Van Dillen. NATAŢIE. — în cadrul unui con­curs internaţional, la Praga, înotă­­toarea româncă Anca Groza a cîşti-' gat proba de 200 m fluture cu timpul de 2’26’’7/10. O ÎNTRECERE CU MILIOANE DE PARTICIPANT! (Urmare din pag. I) un caracter creativ, astfel incit experienţa şi inteligenţa colectivă a maselor, iniţiativele născute in cadrul întrecerii să amplifice me­reu rodnicia muncii. Iată principa­la direcţie a activităţii organizato­rice şi politico-educative a tuturor organizaţiilor de partid îndreptate spre asigurarea premiselor necesa­re îndeplinirii ritmice a planului şi angajamentelor, ridicării calitative a întregii activităţi economice in anul 1974, ca o condiţie esenţială a realizării marelui obiectiv naţional — cincinalul înainte de termen. Contactul viu, permanent, cu oame­nii muncii, consultarea lor sistema­tică asupra căilor pentru a produce mai mult, mai bine, mai economic reprezintă una dintre principalele cerinţe de care depind stabilirea celor mai bune soluţii privind in­troducerea rapidă în producţie a cu­ceririlor ştiinţei şi tehnologiilor moderne, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, economisirea materiilor prime, combustibilului şi energiei electri­ce d­intr-un cuvînt, impulsionarea tuturor factorilor de care depinde creşterea eficienţei economice. Ne mai despart cîteva săptămini de 1 Mai, cinci, aşa cum a anunţat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor fi distinşi cu ordine şi alte distincţii ale Republicii Socialiste România muncitori, ingineri, activişti de partid, cadre de conducere din eco­nomie care au obţinut rezultate deosebite în întrecerea socialistă din anul trecut. Această practică va deveni o tradiţie, consemnind an de an preţuirea pe care societa­tea noastră socialistă o acordă ace­lora care, prin succesele lor în muncă, se situează în primele rîn­­duri ale luptei pentru înfăptuirea politicii partidului pusă în slujba înfloririi patriei socialiste, aspira­ţiilor de progres şi bunăstare ale întregului popor. Este un îndemn pentru fiecare cetăţean al ţării, un imbold de a munci cu elan şi dă­ruire, cu tot ce are mai bun ca putere de muncă, pricepere şi ini­ţiativă, pentru a-şi aduce o contri­buţie sporită la realizarea cincina­lului înainte de termen, la accele­rarea dezvoltării economico-sociale a României. Buchetul de înfăptuiri cu care fiecare colectiv de muncă va întim­­pina gloriosul jubileu al eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. va reprezenta o minunată mărturie a înaltei conştiinţe socia­liste a oamenilor muncii, a patrio­tismului lor înflăcărat, a unităţii şi coeziunii întregului nostru popor in jurul Partidului Comunist Ro­mân, al secretarului general al parti­dului şi preşedintelui republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, în­cercatul conducător al partidului şi statului nostru pe calea spre viito­rul comunist al României. SANTEIA — luni 1 aprilie 1974 FOTBALEtapa a 22-a Echipele gazdă în dificultate REZULTATE TEHNICE • Rapid — Steaua 2—0 (2—0). Au marcat : Năsturescu (min. 13) și Neagu (min. 24). • Universitatea Craiova — Universitatea Cluj 3—1 (1­1). Al­ mar­cat : Țarălungă (min. 25), Deselnicu (min. 82) și Marcu (min. 89) , respectiv — Fanea Lazăr (min. 5) şi Mureşan (min. 56). In min. 65, Oblemenco a ratat (bară !) un penalti. • A.S.A. Tg. Mureş - F.C. Argeş 0—1 (0-2). Au marcat: Dia (min. 20) şi Prepurgel (min. 43). • Politehnica Timişoara — Politehnica Iaşi 2—1 (0—1). Au marcat : Bojin (min. 62) şi Daşcu (min. 74) , respectiv — Marica (min. 30). • F.C. Petrolul — C.S.M. Reşiţa 1—0 (0—0). • Steagul roşu — F.C. Constanţa 1—0 (0—0). A marcat : Anghelini (min. 89). • Jiul — U.T.A. 2—2 (0—2). Au marcat : Kun (min. .17 şi 45) pentru oaspeţi ; Roznai (min. 53) şi Libardi (min. 88) pentru gazde. • C.F.R. Cluj — S.C. Bacău 2—0 (2—0). Au marcat: Petrescu (min. 14) şi Adam (min. 35). • Sportul studenţesc — Dinamo. La închiderea primei ediţii, partida era în curs de desfăşurare. Pînă la pauză nu se marcase nici un gol. CLASAMENTUL ETAPA Steagul roşu 22 10 4 8 25-18 24 7 APRILIE F. C. Constanta 22 10 4 8 35-26 24 „ U.T.A. 22 10 4 8 25-26 24 Sportul studenţesc Univer­steaua 22 9 5 8 27-22 23 sitatea Craiova ; F.C. Constan-C.S.M. Reşiţa 22 7 8 7 29-26 22 (a _ C.S.M. Reşiţa ; Rapid — A0"ATiTg.Ş°Ma 22 9 4 Util !! CFR' Cluj - Universitatei Jiul 22 8 5 9 28-26 21 Cluj — Politehnica Timişoara ; Univ. Cluj 22 8 5 9 20-20 21 F C Arges _ jiul ; Politehnica Rapid 22 7 6 9 21-26 20 Sportul stud. 21 8 3 10 28-26 19 — Steaua, S.C. Bacau — F. C. Petrolul 22 7 5 10 19-27 19 a.S.A. Tg. Mureș î Steagul C.F.R. Cluj 22 7 5 10 23-35 19 _ nimmrt • IT T A — F C Poli. Iasi 23 7 2 13 21-33 16 10?u ~ Dinam0­­ UlTAl r­ C— S. C. Bacău 22 6 4 12 23-35 16 Petrolul­ Univ. Craiova 22 14 4 4 46-25 32­­J I I T H A P F Dinamo 21 10 5 6 30-22 25 VII I F. C. Argeș 22 11 3 8 34-32 25 Sportul argeşean (Urmare din pag. I) sportive argeşene se acordă priori­tate atletismului, luptelor şi boxului, pentru care există nu numai un po­tenţial uman de acum verificat, ci­­*■ urmarea acestui fapt — un ca­dru organizatoric şi condiţii mate­riale dintre cele mai propice. Spor­tul de performanţă argeşean con­tează azi pe 12 unităţi organizatorice (la Piteşti, Cîmpulung Muscel şi Curtea de Argeş), unde procesul de pregătire este asigurat de peste 60 de cadre tehnice. Reprezentative pentru performanţa sportivă din ju­deţ sunt Liceul central de atletism de la Muscel.. .mai recent, , Centrul naţional, de­ atletică,grea, şi şcolile sportive d­in Piteşti. Nu este deci întimplător­ că Argeşul se situează printre fruntaşi în clasamentul pri­vind contribuţia judeţelor la alcătui­rea loturilor olimpice pentru 1976. Perseverenţă şi sprijin pe plan lo­cal s-au manifestat şi cu privire la asigurarea bazei materiale , terenuri, săli, stadioane şi alte numeroase spaţii au fost, construite sau amena­jate, deopotrivă pentru activitatea sportivă de masă, ca şi pentru per­formanţă. Impresionează în mod plăcut „salba“ de baze sportive din Cîmpulung Muscel, grupul de săli ale şcolii sportive „Viitorul“, sta­dioanele (de fotbal şi de atletism) din Piteşti. Pentru continuarea acestui frumos demaraj, pentru ca rezultatele să fie şi mai bune, decit pînă acum, spor­tul argeşean are nevoie în conti­nuare de un sprijin substanţial, in primul rînd din partea forurilor şi activiştilor sportivi din judeţ. Pă­­trunzînd, ca să spunem aşa, în rîn­­dul judeţelor cu o bogată şi diversă activitate sportivă, Argeşul şi-a do­vedit, intr-adevăr, capacitatea or­ganizatorică, dar şi-a asumat şi­ obli­gaţii suplimentare. Căci îndeplinirea sarcinilor în domeniul sportului ne­cesită o muncă permanentă, pe mul­tiple planuri. Entuziasmul, pasiunea celor ce răspund de organizarea sportului, ca şi dorinţa celor ce vor să-l practice trebuie continuu între­ţinute, continuu stimulate. Şedinţa biroului comitetului judeţean de partid a apreciat că încă nu s-au fă­cut suficiente eforturi pentru ca sportul să aibă o arie de cuprin­dere cu adevărat de masă, iar acti­vitatea să fie continuă. Aşa se face, spre exemplu, că la o unitate ca „Textila“ Piteşti, cu mii de salariaţi (in mare majoritate femei), sportul de masă este o noţiune acceptată în teorie, acordîndu-i-se atenţie... nu­mai în planurile de măsuri. Gim­nastica zilnică la locul de muncă —­­ posibil să fie practicată pe scară largă — se desfăşoară sporadic şi numai de către un foarte mic nu­măr de salariaţi. Alte activităţi ? Mai nimic, dacă exceptăm, bineîn­ţeles, echipa masculină de fotbal, de a cărei „viaţă“ (undeva, în coada clasamentului diviziei C) se ocupă cu mult zel întreg consiliul asocia­ţiei sportive. Din păcate, acest exem­plu nu este singular. Consiliul ju­deţean al sindicatelor recunoaşte in mod autocritic (ceea ce, desigur, nu-i suficient) că formele simple, uşor accesibile de practicare a spor­tului, a exerciţiilor fizice sunt încă slab folosite, că asociaţiile sportive din întreprinderi nu pun accent pe organizarea şi desfăşurarea acţiuni­lor de masă la nivelul secţiilor de producţie, schimburilor, grupelor sindicale. Tendinţa de a neglija ve­rigile de bază ale mişcării sportive în favoarea organizării unor acţiuni reprezentative, adesea cu caracter festivist, pentru popularizarea în primul rînd... a organizatorilor, apare destul de frecvent. Referirile de mai sus privesc, de­sigur, în bună măsură şi organiza­ţiile de tineret şi pionieri. In şcoli şi în întreprinderi, la sate, în dife­rite alte locuri de muncă, un număr mult prea mare de tineri şi tinere rămîn in afara sportului. Vina nu-i numai a lor, ci, poate, mai cu sea­mă a celor care au răspunderea de a asigura toate condiţiile necesare. Analiza şi discuţiile despre sportul argeşean au arătat că există sufi­ciente mijloace şi condiţii pentru o activitate sportivă cit mai largă şi permanentă. Mai e nevoie să se facă unele amenajări, mai trebuie procurat poate echipament ori ma­terial sportiv. Dar, concomitent cu preocupările pentru îmbunătăţirea bazei materiale, trebuie acţionat cu mult mai multă insistenţă şi in strînsă colaborare — activiştii tu­turor forurilor locale cu atribuţii In — Titularii libretelor ciştigătoare pot alege, în limita valorii cîştiguri­­lor ce li se cuvin, obiectele preferate. — Cîştigurile, inclusiv cele în ara­gazuri cu butelii, se acordă integral titularilor libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10% din valoarea ciştigu­­lui. Pentru ceilalţi titulari, cîştigul este de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Li­bretele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 lei nu beneficiază de câştig. Cîştigătorii de aragazuri cu butelii trebuie să se prezinte la sucursalele (filialele) C.E.C. în termen de 30 zile de la data tragerii la sorţi. sport , pentru transpunerea în viaţă, la nivelul sarcinilor stabilite de docu­mentele de partid, a cerinţei ca sportul să fie la indemîna tuturor, să devină prieten al tuturor. Un plus de atenţie, un mai mare sprijin necesită, totodată, şi sportul de performanţă. Neajunsurile din activitatea nucleelor de performanţă au, în majoritatea situaţiilor, cauze pe plan local. Nu e firesc, spre exemplu, ca la un liceu de speciali­tate sportivă, cum este cel de atle­tism din Cîmpulung Muscel, să se constate că mai bine de o treime din efectiv o alcătuiesc elevii nedotaţi pentru performanţă. Rabatul ce s-a făcut la selecţia iniţială, la, admite­rea in liceu, îşi arată efectele. Din păcate, abia,după ce s-au­ irosit sume de bani şi muzica profesorilor de specialitate ! In acest sens, ni se pare îndreptăţită solicitarea condu­cerii liceului ca, în viitor, cu spri­jinul F.R.A., al conducerii C.N.E.F.S., să se asigure, pe ţară, o preselecţie a tuturor elementelor cu aptitudini, cei mai buni elevi­ atleţi­­urmînd a fi îndrumaţi să dea examen de ad­mitere la acest liceu. Aceste aspecte ale sportului arge­­şean (şi încă altele, la fel de im­portante) au prilejuit biroului comi­tetului judeţean sublinierea obliga­ţiilor ce revin tuturor organelor şi organizaţiilor locale cu îndatoriri prin lege în domeniul sportului, pen­tru impulsionarea, pentru dezvol­tarea continuă a activităţii gene­rale a cetăţenilor, pentru afirma­rea şi mai pregnantă a sportului de performanţă argeşean. Una din principalele condiţii de reuşită este — aşa cum s-a arătat în concluziile şedinţei — ca la nivelul judeţului, la municipiu, în oraşe şi în comune, în întreprinderi şi în şcoli, organi­zaţiile sportive, de sindicat, U.T.C., consiliile populare, permanent în­drumate şi controlate d­e organiza­ţiile de partid, să colaboreze îndea­proape, să acţioneze împreună cu înalt simţ de răspundere. LISTA OFICIALA • libretelor de economii cu dobindi şi cîştiguri ieşite ciştigitoare la tra­gerea la sorţi pentru trimestrul 11971 .. Valoarea ciştigurilor Numărul ciştigurilor , ------------------­------------­lui cistigator parțială | totală 1 1592 907 50 000 _ 50 000 1 1 574 539 40 000 ~ 40 000 1 377 129 30 000 _ 30 000 1 954 447 20 000 1 2 493 284 20 000 1 1 313 806 20 000 1 595 291 20 000 1 1 140 467 20 000 100 000 Terminația libretului 31 49 275 10 000 31 33 457 10 000­ 31 46 538 5 000 620 000 31 12 590 5 000 31 64 621 5 000 31 03 491 5 000 31 53 432 5 000 ----------------------—--------------------- 95 064 5 000 930 000 CÎȘTIGURI I­ 309 CU 4 focuri * 795 2 010 «91 nan ARAGAZURI Z —----------- «21 090 CU 309 cu 3 focuri „ ... 1 764 ... BUTELIE___________________ 7 444 ------1-122---- 545 076 309 1 325 2 000 309 0 284 2 000 309 4 709 2 000 1 854 000 309 4 190 1 000 309 2 948 1 000 309 6 426 1 000 309 7 271 1 000 309 7 368 1 000 1 545 000 309 8 616 500 309 6 474 500 309 8 434 500 309 2 942 500 309 3 544 500 309 1 038 500 309 2 316 500 1 081 500 TOTAL : 5 509 cîștiguri in obiecte, in valoare de lei : 7 416 666 Rezultate in divizia B Seria I: Metalul Mija — Gloria Bu­zău 1—0, Petrolul Moineşti — Cea­hlăul Piatra Neamţ 1—1, C.S.M. Su­ceava — S. C. Tulcea 1—0, F. C. Galaţi — Ştiinţa Bacău 1—0, Victoria Roman — C.S.U. Galaţi 0—0, Celulo­za Călăraşi — Metalul Plopeni 2—1, Oţelul Galaţi — Progresul Brăila 3—2, Viitorul Vaslui — C.F.R. Paşcani 2—1, Caraimanul Buşteni — Con­structorul Galaţi 3—2. In clasament, după 21 de etape, conduce Gloria Buzău (29 p), urmată de C­S.M. Suceava şi Ştiinţa Bacău (ambele cite 28 p). Seria a II-a. Autobuzul Bucureşti— Nitramonia Făgăraş 3—1, Minerul Mo­­ril­— Gaz Metan Mediaş 2—1, Flacără Morehii —­­ Metrom Braşov 0—0, Carpaţi Braşov — Dunărea Giurgiu 0-1­ 0, Tractorul Braşov —­Di­­namo Slatina 1—0, C. S. Rîmnicu Vîlcea — Electroputere Craiova 1—0, Şantierele Navale , Olteniţa — Pro­gresul Bucureşti 0—1, Şoimii Sibiu — C. S. Tîrgovişte 4—0, Metalul Dro­­beta Turnu-Severin — Metalul Bucu­reşti 2—1. După 21 de etape, In clasament conduce C. S. Rimnicu-Vilcea (29 p.), urmată de Şoimii Sibiu (28 p.) şi Tractorul Braşov (27 p.). Seria a II-a: Minerul Baia Mare — C.F.R. Timişoara 3—0, Corvinul Hu­nedoara — Olimpia Oradea 0—0, Mi­nerul Cavnic — Metalurgistul Cugir 2—1, U. M. Timişoara — Vulturii Textila Lugoj 0—0, Textila Odorhei — Unirea Arad 0—0, Mureşul Deva — Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 1—0, Minerul Anina — Arieşul Turda 2—1, F. C. Bihor — Olimpia Satu-Mare 2—0, Victoria Cărei — Gloria Bistri­ţa 2—0. In clasament, după 21 de etape, pe locul întii : Olimpia Satu-Mare (28 puncte). Pe locul doi — F. C. Bi­­hor (28 p), iar pe trei — Minerul Baia Mare (24 p).

Next