Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)
1974-04-01 / nr. 9827
PAGINA 2 Carnet cultural SCENA PREMIERE TEATRALE • In cadrul ciclului „Oameni ai filelor noastre“, TEATRUL TV prezintă marţi, 2 aprilie 1974, ora 20,35, pr. I, în premieră absolută, spectacolul cu piesa „Personalitate Pentru concurs“ de Corneliu Marcu, lucrare distinsă cu premiul I la concursul de scenarii radio-TV, ediţia 1973. In distribuţie : Cornel Coman, Costel Constantin, Petre Gheorghiu, Olga Bucătaru, Draga Olteanu, Jana Gorea, Nicolae Grigore Bălănescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mihai Mereuţă, Matei Alexandru, Constantin Diplan. Scenografia : arh. Theodora Dinulescu. Regia artistică : Letiţia Popa. • TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA" a înscris pe afişul său : Chiţimia de Ion Băieşu. Regia : Alexandru Tatos ; asistent : Victoria Deianu. Scenografia : Helmut Stürmer. In distribuţie : Octavian Cotescu, Rodica Tapalagă, Ştefan Bănică, Ovidiu Schumacher, Mihai Mereuţă, Dan Gruţu, Dan Condurache. • TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN CLUJ îşi invită spectatorii la premiera „Electra“ de Sofocle, adaptare : Bornemisa. Regia : Horvath Bela. Scenografia : Baasz Imre. Costume : Sütö Eva. • TEATRUL GERMAN DE STAT DIN TIMIŞOARA a Înscris pe afiş comedia : „O familie Îndoliată“ de Branislav Nusici. Regia : Dan Radu Ionescu. Scenografia : arh. Traian Zamfirescu. • TEATRUL „MIHAI EMINESCU" DIN BOTOŞANI prezintă in premieră pe ţară spectacolul cu piesa „Soare apune, soare răsare“ de Suzana Ciortea, dedicat celei de-a XXX-a aniversări a insurecţiei naţionale antifasciste armate. Regia : Emil Mândrie. Scenografia : Vasile Jurje. TEATRUL DE STAT DIN PLOIEŞTI — 25 ANI DE ACTIVITATE O săptămînă jubiliară marchează aniversarea unui sfert de veac de la înfiinţarea TEATRULUI DE STAT DIN PLOIEŞTI. Săptămîna care în-cepe astăzi va include numeroase dintre spectacolele teatrului (care vor fi prezentate atît la sediu cit și la Slănici la clubul Rafinăriei—Ploiești). Evenimentele • In această stagiune, filarmonica „George Enescu“ a propus publicului debutul unui tînăr dirijor : Aurel Niculescu. Cunoscut pentru calităţile sale de instrumentist (este un bun violoncelist), in ultimii ani Aurel Niculescu, care a suit la pupitrul mai multor orchestre simfonice din ţară, a stîrnit — prin simplitatea gestului său, prin claritatea de analist cu care a ştiut să expună dificile opusuri»— un deosebit interes. De curind i s-a Încredinţat conducerea unui concert al filarmonicii. Este prima sa colaborare, ca dirijor, cu acest prestigios ansamblu. O iniţiativă lăudabilă (sperăm sănu fie o excepţie), iar pentru Aurel Niculescu — după succesul obţinut — o carte de vizită deosebit de semnificativă. • Orchestra de cameră a Radioteleviziunii a susţinut cel de-al doilea concert din această stagiune. Şi-a alcătuit programul echilibrînd opusurile clasice cu cele moderne, alăturînd lucrări care au afinităţi : Vivaldi (un Concerto grosso) şi Concertul pentru flaut şi orchestră de coarde de Jolivet (excelentă participarea lui Ioan Caţianis, strălucirea cu care a parcurs aceste extrem de dificile pagini), apoi un Divertisment de Mozart şi Simfonia simplă de Britten. Un concert interesant prin însuşi programul propus, Petre Bocotan şi-a dezvăluit o dată mai mult muzicalitatea, intuiţia culorilor, a construirii contrastelor, pasiunea cu care purcede în descoperirea sensului fiecărei stime. Intr-un cuvînt, despre Orchestra de cameră a Radioteleviziunii putem vorbi ca despre un colectiv omogen, cu mari resurse interpretative, un colectiv care poate da mari satisfacţii şi celui mai exigent public. • Ultimul concert al Radioteleviziunii a fost dirijat de Pietro Argento. Atît de mult dorim să ascultăm muzică românească în interpretarea muzicieni- CRONICA MUZICALA lor străini, incit era firesc să ne bucurăm văzind în programul acestui concert Divertismentul rustic de Sabin Drăgoi. Păcat însă că dirijorul italian nu a audiat în prealabil vreo imprimare cu această lucrare a lui Drăgoi. Bocetul era doinit, colinda jucăușă... intr-un cuvînt, de nerecunoscut momentele Divertismentului... Hinca Dumitrescu, în cadrul aceleiași seri de muzică ne-a prezentat Concertul în la minor pentru pian şi orchestră de Grieg, intr-o versiune personală. Fără a accentua nota patetică, dramatică, conflictele tipic romantice ale muzicii compozitorului norvegian, interpreta a înclinat mai mult spre sublinierea maleabilităţii frazelor. • Săptămînă trecută. Teatrul de estradă din Deva a fost oaspetele publicului bucureștean. Cu un an în urmă l-am aplaudat pentru revista de succes : „Sus cortina la Cetate“. Teatrul din Deva oferea atunci un spectacol mai bun decit multe din cele prezentate de colectivele de estradă din Capitală. De data aceasta ni s-a propus : „Adam şi... Deva“ de Al. Darian şi C. Zărnescu, o fantezie în care ideile se arătau molcome, în care satira nu-şi reclama în nici un fel ascuţimea, spiritul în care muzica părea o lungă improvizaţie, orchestrată fără culoare. Ca să nu mai amintim acea tobă infernală care a bătut neobosită acelaşi şi acelaşi ritm timp de două ore... Desigur, consemnînd spectacolul „Adam şi... Deva“, nu vom omite să evidenţiem trio-ul talentat — Adrian Nicolau, Andrei Portase, George Casan, prezenţa actorului C. Radulian, a soliştilor Livia Ivan şi Puiu Faur, a cunoscutului cuplu de dansatori Tică şi Eli Hanea. Dar deşi s-au depus eforturi lăudabile, nici o fărîmă de umor, de glumă, nici o frază muzicală nu au trecut rampa. De ce oare nu a funcţionat exigenţa faţă de un text fără calităţi ! Cînd exigenţa nu-şi face datoria, atunci în luminile rampei apar umbre... nedorite ! Smaranda OTEANU ECRANUL UN NOU FILM ROMÂNESC • UN COMISAR ACUZAT producţie a Casei de filme 1. Scenariul : Sergiu Nicolaescu, Vintilă Corbul, Eugen Burada, Mircea Gîndilă, după o idee de Sergiu Nicolaescu. Regia : Sergiu Nicolaescu. Imaginea: Alexandru David. Muzica : Richard Oschanitzky. Decoruri : arh. Marcel Bogos. Coloana sonoră : A. Salamanian. Costume : Oltea Ionescu. Montajul : Dragoş Witkovska. In distribuţie : Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Emmerich Schäffer, Ştefan Mihăilescu-Brăila. • ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBA PROFESIA, producţie a studiourilor sovietice. Scenariul : V. Bahnov, L. Gaidai, după piesa lui Mihail Bulgakov „Ivan Vasilievici“. Regia : Leonid Gaidai. Comedie de moravuri, cu elemente din recuzita ştiinţificofantastică şi gaguri din perioada filmului mut. • BĂRBAŢI fara ocupaţie — producţie a studiourilor bulgare în regia lui Ivan Terziev. Cu : Ştefan Percev, Katia Paskaleva, Meglena Popova, Ştefan Guliamdjis, Anton Karastoianov. Un film despre cinci constructori de şosele — oameni ai zilelor noastre. ÎN SĂLILE DE CONCERT • In Studioul de concerte al Radioteleviziunii, marţi 2 aprilie, ora 20, va avea loc un concert dezbatere cu tema „Creaţia populară — creaţia cultă“. • Este aşteptat cu mult interes recitalul flautistului Voicu Vasinca — miercuri 3 aprilie, ora 20, Sala mică a Palatului. In program : prime audiţii de muzică veche şi pagini de muzică modernă semnate de : Jolivet, Myriam Marbé, Varése, Peter Kolman, Messiaen, St. Niculescu, Liviu Glodeanu. • Simfonicul Radioteleviziunii, joi 4, ora 20, va fi dirijat de Emanuel Elenescu. Solist : violonistul sovietic Ghidon Kremes. EXPOZIŢII • La Galeriile de artă „Orizont“ (B-dul N. Bălcescu nr. 23) pot fi vizitate două noi expoziţii de pictură. Este vorba de lucrările GABRIELEI PATULEA DRĂGUŢ şi ale lui ŞTEFAN ŞTIRBU. • MARIANA POPA prezintă lucrări de desen şi gravură la" Galeriile ,de artă „Galateea“ (Calea Victoriei 132). " • Expoziţia pictorului GHEORGHE STAICU COLONEŞTI se află deschisă la Galeriile de artă „Amfora“ (str. Mihai Vodă nr. 2). • LA TG. MUREŞ a avut loc vernisajul expoziţiei artiştilor plastici din judeţ, manifestare dedicată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei. In cele 6 săli de expoziţie ale muzeului judeţean — secţia de istorie — sunt înmănuncheate cele mai reprezentative lucrări ale artelor plastice de pe aceste meleaguri : pictură, grafică, ţesături, ceramică, sculptură şi artizanat. (Deaki Lorand). • Muzeul Banatului din Timişoara găzduieşte expoziţia omagială TIBERIU BOTTLIK, prilejuită de împlinirea de către artistul plastic bănăţean a 90 de ani de viaţă. Manifestări culturale judeţene • „Slăvim patria şi partidul“. Sub acest generic, sâmbătă şi duminică la Casa de cultură din Cîmpulung Moldovenesc au avut loc zilele montajului literar-muzical sucevean. La ampla manifestare cultural-artistică, dedicată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi celui de al XI-lea Congres al P.C.R., şi-au dat concursul un număr de 18 formaţii ale căminelor culturale, cluburilor muncitoreşti şi caselor de cultură, precum şi numeroşi recitatori artistici. (M. Corcaci, corespondentul „Scînteii“). TIMIŞOARA (Corespondentul „Scînteii", Cezar Ioana). Vineri a început la Timişoara suita de spectacole din cadrul celei de-a IX-a ediţii a FESTIVALULUI NAŢIONAL AL ARTEI STUDENŢEŞTI, secţia formaţii corale, instrumentale şi vocale, organizat de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Timp de trei zile, pe scenele casei de cultură a studenţilor, liceului de muzică „Ion Vidu“ şi clubului universităţii au evoluat ansambluri corale, coruri de cameră, grupuri vocale, orchestre simfonice şi de cameră, solişti instrumentişti şi vocali din centrele universitare Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, Braşov, Galaţi, Tg. Mureş şi Bacău, CRAIOVA (Corespondentul „Scinteii“, N. Ţurcu). Ziua internaţională a teatrului a fost sărbătorită de colectivul Teatrului Naţional din Craiova intr-un mod cu totul deosebit In faţa publicului a fost prezentat, în premieră, un spectacol de balade şi lirică populară românească din principalele regiuni folclorice ale ţării, sub genericul „SOARELE ŞI LUNA“. Au interpretat actriţele Marina Başta, Elena Gheorghiu, Iosefina Stoia, Smaragda Olteanu, Ileana Sandu, Mihaela Arsenescu şi Constanţa Nicolau. Regia spectacolului este semnată de Marina Başta şi Emil Boroghină, scenografia de Eustaţiu Gregorian, iar ilustraţia muzicală a aparţinut cunoscuţilor interpreţi Gheorghe Zamfir, Marin Popa şi Constantin Chisăr. SLOBOZIA (Corespondentul „Scinteii“, Lucian Ciubotarul. In judeţul Ialomiţa săptămînă trecută — foarte bogată in manifestări cultural-artistice — s-a încheiat duminică la Slobozia prin concursul şi festivalul „FLOARE DE PE BARAGAN“, organizat de comitetul de cultură şi educaţie socialistă în colaborare cu comitetul U.T.C. Au participat solişti de muzică populară din judeţele Iaşi, Teleorman, Sibiu, Braşov, Bihor, Ialomiţa, Brăila, Prahova, Buzău, Ilfov, Constanţa, Gorj, Dolj şi Olt. Festivalul a fost precedat de un simpozion cu tema : „Coordonatele folclorului în contemporaneitate“ care a prilejuit o sesiune de comunicări prezentate de cercetători de la muzeele din Bucureşti, Sibiu, Braşov, Ialomiţa şi Iaşi. Notăm, de asemenea, expoziţia volantă de artă populară din judeţul Ialomiţa — pvanpremieră a apropiatei inaugurări a muzeului de etnografie a Bărăganului. La Călăraşi, teatrul popular din localitate a găzduit turneul unui ansamblu de cîntece din R.P. Bulgaria, care a prezentat spectacolul folcloric „Vecini in cîntece şi jocuri“. V PROGRAMUL I M.SC Emisiune In limba maghiară 19.00 Muzică populară oltenească. 19.20 1001 de seri : Bugs Bunny şi prietenii săi. 19.30 Telejurnal. 20.00 Reportaj TV : Meridiane ale inteligenţei. 20,25 Istoria operetei In personaje 20,45 Film serial de desene animate : „Pebbles şi Bamm Bamm au crescut...“. 21.30 Revista literar-artistică TV. 22,15 24 de ore. PROGRAMUL II 17.30 Telex. 17.35 Album coral. 17.45 Vârstele peliculei — magazin de cultură cinematografică. Ediţie specială — Western pro şi contra. 19.20 1001 de seri : Bugs Bunny şi prietenii săi. 19.30 Telejurnal. 20,00 Film serial pentru copil : „Comoara din 13 case“. 20.30 Viața economică a Capitalei. 20,50 Singură... intr-un studio. Ann Christie. Film muzical realizat de televiziunea belgiană. 21,10 Muzica românească In contemporaneitate. Sinteze : Muzica programatică. 21,40 Baladă pentru acest pămînt. Șapte scări — sau cum se mai poate ajunge la Piatra Mare. 21,55 Gala maeștrilor. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT IERI A AVUT LOC Al 16-lea start al handbalului In competiţia masculină, principalele pretendente la titlul de campioană naţională au obtinut victorii in deplasare : Steaua la Tg. Mureş (22—9 cu A.S.A.), iar Dinamo la Bacău (14—13 cu Ştiinţa). Alte rezultate : Universitatea Cluj—Independenţa Sibiu 18—13 ; Minaur Baia Mare—Politehnica Timişoara 20—17 ; C.S.M. Reşiţa—Dinamo Braşov 17—20. Meciurile din cadrul campionatului feminin s-au încheiat astfel : I.E.F.S.— Voinţa Odorhei 11—8 ; Universitatea Bucureşti—Confecţia 9—9 ; Rulmentul Braşov—Mureşul Tg. Mureş 15—13 ; C.S.M. Sibiu—Textila Buhuşi 4—10 ; Universitatea Iaşi—Rapid 14—8 ; Universitatea Timişoara—Constructorul Timişoara 13—12. Startul in cea de-a 16-a ediţie a campionatelor diviziei A La handbal s-a dat ieri, 31 martie. În cîteva rinduri în campionatul de rugbi, ieri a avut loc ultima etapă, a 13-a. La jumătatea competiţiei, în clasament, pe primele două locuri, la egalitate de puncte (cite 36) se află formaţiile bucureştene Steaua şi Griviţa roşie. Iată rezultatele înregistrate în această etapă : Ştiinţa Petroşani — Universitatea Timişoara 0—3, Agronomia Cluj — Vulcan 6—0, Steaua — Rulmentul Birlad 28—8, Dinamo — C.S.M. Sibiu 13—3, Gloria — Farul 0— 4, Politehnica Iaşi — Griviţa roşie 0—3. Partida Chimia Năvodari — Sportul studenţesc a fost amînată. La bazinul Floreasca din Capitală s-a disputat ieri dimineață meciul derbi dintre echipele bucureștene Dinamo și Rapid, contînd pentru campionatul republican de polo pe apă. La capătul unui joc echilibrat, sportivii fie lg.. Dinamo au terminat învingători cu scorulde 4—3 (0—0, 1— 0, 2—2, 1—1). • Campionatul mondial de hochei pe gheaţă (Grupa B) de la Ljubljana s-a încheiat simbătă seara tirziu cu victoria echipei S.U.A. In ultimul meci, nord-americanii au întrecut cu 5—1 (2—0, 1—1, 2—1) selecţionata R. F. Germania. In penultimul meci al competiţiei, reprezentativa Iugoslaviei a învins cu 9—4 (4—0, 1—2, 4—2) formaţia Olandei, rezultat care i-a adus o binemeritată medalie de argint. • La Herisau (Elveţia) a luat sfîrşit Campionatul european de hochei pe gheaţă (Grupa A) rezervat echipelor de juniori. Pe primul loc s-a clasat selecţionata Suediei, care a întrecut, in meciul decisiv, cu 4—1 (2—0, 0—1, 2—0) formaţia U.R.S.S. • La Stockholm s-a disputat întîlnirea amicală de hochei pe gheaţă dintre echipele reprezentative ale Suediei, şi U.R.S.S. Partida s-a încheiat la egalitate : 1—1 (0—0, 1—1, 0—0). Gazdele au deschis scorul în minutul 39 prin Sederstrom. După numai cîteva secunde, Maltev a egalat. • La sfîrșitul săptămînii trecute în Capitală a fost programat primul din ultimele trei turnee de sală ale campionatelor naţionale de baschet. In grupa 16 a campionatului feminin, Politehnica a dispus cu uşurinţă in primele două jocuri de formaţiile Universitatea Timişoara şi „U“ Cluj (94—68 şi 82—63). Cea de-a doua clasată, Voinţa — revelaţia actualei ediţii — a trecut prin mari emoţii, cîştigînd, în finaluri pasionante, la aceeaşi diferenţă , un singur punct —71—70 cu „U“ Cluj şi 75—74, după prelungiri, cu Rapid). TENIS. — In semifinalele turneului internaţional de tenis de la Rotterdam, perechea Ilie Năstase (România), Pierre Barthes (Franţa) a învins cu 6—2, 6—2 cuplul Manuel Orantes (Spania), Tony Roche (Australia). In finală, Năstase şi Barthes îi întîlnesc pe Hewitt şi McMillan, care i-au eliminat cu 6—3, 6—3 pe Gorman şi Van Dillen. NATAŢIE. — în cadrul unui concurs internaţional, la Praga, înotătoarea româncă Anca Groza a cîşti-' gat proba de 200 m fluture cu timpul de 2’26’’7/10. O ÎNTRECERE CU MILIOANE DE PARTICIPANT! (Urmare din pag. I) un caracter creativ, astfel incit experienţa şi inteligenţa colectivă a maselor, iniţiativele născute in cadrul întrecerii să amplifice mereu rodnicia muncii. Iată principala direcţie a activităţii organizatorice şi politico-educative a tuturor organizaţiilor de partid îndreptate spre asigurarea premiselor necesare îndeplinirii ritmice a planului şi angajamentelor, ridicării calitative a întregii activităţi economice in anul 1974, ca o condiţie esenţială a realizării marelui obiectiv naţional — cincinalul înainte de termen. Contactul viu, permanent, cu oamenii muncii, consultarea lor sistematică asupra căilor pentru a produce mai mult, mai bine, mai economic reprezintă una dintre principalele cerinţe de care depind stabilirea celor mai bune soluţii privind introducerea rapidă în producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnologiilor moderne, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, economisirea materiilor prime, combustibilului şi energiei electrice dintr-un cuvînt, impulsionarea tuturor factorilor de care depinde creşterea eficienţei economice. Ne mai despart cîteva săptămini de 1 Mai, cinci, aşa cum a anunţat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor fi distinşi cu ordine şi alte distincţii ale Republicii Socialiste România muncitori, ingineri, activişti de partid, cadre de conducere din economie care au obţinut rezultate deosebite în întrecerea socialistă din anul trecut. Această practică va deveni o tradiţie, consemnind an de an preţuirea pe care societatea noastră socialistă o acordă acelora care, prin succesele lor în muncă, se situează în primele rînduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii partidului pusă în slujba înfloririi patriei socialiste, aspiraţiilor de progres şi bunăstare ale întregului popor. Este un îndemn pentru fiecare cetăţean al ţării, un imbold de a munci cu elan şi dăruire, cu tot ce are mai bun ca putere de muncă, pricepere şi iniţiativă, pentru a-şi aduce o contribuţie sporită la realizarea cincinalului înainte de termen, la accelerarea dezvoltării economico-sociale a României. Buchetul de înfăptuiri cu care fiecare colectiv de muncă va întimpina gloriosul jubileu al eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. va reprezenta o minunată mărturie a înaltei conştiinţe socialiste a oamenilor muncii, a patriotismului lor înflăcărat, a unităţii şi coeziunii întregului nostru popor in jurul Partidului Comunist Român, al secretarului general al partidului şi preşedintelui republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, încercatul conducător al partidului şi statului nostru pe calea spre viitorul comunist al României. SANTEIA — luni 1 aprilie 1974 FOTBALEtapa a 22-a Echipele gazdă în dificultate REZULTATE TEHNICE • Rapid — Steaua 2—0 (2—0). Au marcat : Năsturescu (min. 13) și Neagu (min. 24). • Universitatea Craiova — Universitatea Cluj 3—1 (11). Al marcat : Țarălungă (min. 25), Deselnicu (min. 82) și Marcu (min. 89) , respectiv — Fanea Lazăr (min. 5) şi Mureşan (min. 56). In min. 65, Oblemenco a ratat (bară !) un penalti. • A.S.A. Tg. Mureş - F.C. Argeş 0—1 (0-2). Au marcat: Dia (min. 20) şi Prepurgel (min. 43). • Politehnica Timişoara — Politehnica Iaşi 2—1 (0—1). Au marcat : Bojin (min. 62) şi Daşcu (min. 74) , respectiv — Marica (min. 30). • F.C. Petrolul — C.S.M. Reşiţa 1—0 (0—0). • Steagul roşu — F.C. Constanţa 1—0 (0—0). A marcat : Anghelini (min. 89). • Jiul — U.T.A. 2—2 (0—2). Au marcat : Kun (min. .17 şi 45) pentru oaspeţi ; Roznai (min. 53) şi Libardi (min. 88) pentru gazde. • C.F.R. Cluj — S.C. Bacău 2—0 (2—0). Au marcat: Petrescu (min. 14) şi Adam (min. 35). • Sportul studenţesc — Dinamo. La închiderea primei ediţii, partida era în curs de desfăşurare. Pînă la pauză nu se marcase nici un gol. CLASAMENTUL ETAPA Steagul roşu 22 10 4 8 25-18 24 7 APRILIE F. C. Constanta 22 10 4 8 35-26 24 „ U.T.A. 22 10 4 8 25-26 24 Sportul studenţesc Universteaua 22 9 5 8 27-22 23 sitatea Craiova ; F.C. Constan-C.S.M. Reşiţa 22 7 8 7 29-26 22 (a _ C.S.M. Reşiţa ; Rapid — A0"ATiTg.Ş°Ma 22 9 4 Util !! CFR' Cluj - Universitatei Jiul 22 8 5 9 28-26 21 Cluj — Politehnica Timişoara ; Univ. Cluj 22 8 5 9 20-20 21 F C Arges _ jiul ; Politehnica Rapid 22 7 6 9 21-26 20 Sportul stud. 21 8 3 10 28-26 19 — Steaua, S.C. Bacau — F. C. Petrolul 22 7 5 10 19-27 19 a.S.A. Tg. Mureș î Steagul C.F.R. Cluj 22 7 5 10 23-35 19 _ nimmrt • IT T A — F C Poli. Iasi 23 7 2 13 21-33 16 10?u ~ Dinam0 UlTAl r C— S. C. Bacău 22 6 4 12 23-35 16 Petrolul Univ. Craiova 22 14 4 4 46-25 32J I I T H A P F Dinamo 21 10 5 6 30-22 25 VII I F. C. Argeș 22 11 3 8 34-32 25 Sportul argeşean (Urmare din pag. I) sportive argeşene se acordă prioritate atletismului, luptelor şi boxului, pentru care există nu numai un potenţial uman de acum verificat, ci*■ urmarea acestui fapt — un cadru organizatoric şi condiţii materiale dintre cele mai propice. Sportul de performanţă argeşean contează azi pe 12 unităţi organizatorice (la Piteşti, Cîmpulung Muscel şi Curtea de Argeş), unde procesul de pregătire este asigurat de peste 60 de cadre tehnice. Reprezentative pentru performanţa sportivă din judeţ sunt Liceul central de atletism de la Muscel.. .mai recent, , Centrul naţional, de atletică,grea, şi şcolile sportive din Piteşti. Nu este deci întimplător că Argeşul se situează printre fruntaşi în clasamentul privind contribuţia judeţelor la alcătuirea loturilor olimpice pentru 1976. Perseverenţă şi sprijin pe plan local s-au manifestat şi cu privire la asigurarea bazei materiale , terenuri, săli, stadioane şi alte numeroase spaţii au fost, construite sau amenajate, deopotrivă pentru activitatea sportivă de masă, ca şi pentru performanţă. Impresionează în mod plăcut „salba“ de baze sportive din Cîmpulung Muscel, grupul de săli ale şcolii sportive „Viitorul“, stadioanele (de fotbal şi de atletism) din Piteşti. Pentru continuarea acestui frumos demaraj, pentru ca rezultatele să fie şi mai bune, decit pînă acum, sportul argeşean are nevoie în continuare de un sprijin substanţial, in primul rînd din partea forurilor şi activiştilor sportivi din judeţ. Pătrunzînd, ca să spunem aşa, în rîndul judeţelor cu o bogată şi diversă activitate sportivă, Argeşul şi-a dovedit, intr-adevăr, capacitatea organizatorică, dar şi-a asumat şi obligaţii suplimentare. Căci îndeplinirea sarcinilor în domeniul sportului necesită o muncă permanentă, pe multiple planuri. Entuziasmul, pasiunea celor ce răspund de organizarea sportului, ca şi dorinţa celor ce vor să-l practice trebuie continuu întreţinute, continuu stimulate. Şedinţa biroului comitetului judeţean de partid a apreciat că încă nu s-au făcut suficiente eforturi pentru ca sportul să aibă o arie de cuprindere cu adevărat de masă, iar activitatea să fie continuă. Aşa se face, spre exemplu, că la o unitate ca „Textila“ Piteşti, cu mii de salariaţi (in mare majoritate femei), sportul de masă este o noţiune acceptată în teorie, acordîndu-i-se atenţie... numai în planurile de măsuri. Gimnastica zilnică la locul de muncă — posibil să fie practicată pe scară largă — se desfăşoară sporadic şi numai de către un foarte mic număr de salariaţi. Alte activităţi ? Mai nimic, dacă exceptăm, bineînţeles, echipa masculină de fotbal, de a cărei „viaţă“ (undeva, în coada clasamentului diviziei C) se ocupă cu mult zel întreg consiliul asociaţiei sportive. Din păcate, acest exemplu nu este singular. Consiliul judeţean al sindicatelor recunoaşte in mod autocritic (ceea ce, desigur, nu-i suficient) că formele simple, uşor accesibile de practicare a sportului, a exerciţiilor fizice sunt încă slab folosite, că asociaţiile sportive din întreprinderi nu pun accent pe organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de masă la nivelul secţiilor de producţie, schimburilor, grupelor sindicale. Tendinţa de a neglija verigile de bază ale mişcării sportive în favoarea organizării unor acţiuni reprezentative, adesea cu caracter festivist, pentru popularizarea în primul rînd... a organizatorilor, apare destul de frecvent. Referirile de mai sus privesc, desigur, în bună măsură şi organizaţiile de tineret şi pionieri. In şcoli şi în întreprinderi, la sate, în diferite alte locuri de muncă, un număr mult prea mare de tineri şi tinere rămîn in afara sportului. Vina nu-i numai a lor, ci, poate, mai cu seamă a celor care au răspunderea de a asigura toate condiţiile necesare. Analiza şi discuţiile despre sportul argeşean au arătat că există suficiente mijloace şi condiţii pentru o activitate sportivă cit mai largă şi permanentă. Mai e nevoie să se facă unele amenajări, mai trebuie procurat poate echipament ori material sportiv. Dar, concomitent cu preocupările pentru îmbunătăţirea bazei materiale, trebuie acţionat cu mult mai multă insistenţă şi in strînsă colaborare — activiştii tuturor forurilor locale cu atribuţii In — Titularii libretelor ciştigătoare pot alege, în limita valorii cîştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. — Cîştigurile, inclusiv cele în aragazuri cu butelii, se acordă integral titularilor libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10% din valoarea ciştigului. Pentru ceilalţi titulari, cîştigul este de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Libretele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 lei nu beneficiază de câştig. Cîştigătorii de aragazuri cu butelii trebuie să se prezinte la sucursalele (filialele) C.E.C. în termen de 30 zile de la data tragerii la sorţi. sport , pentru transpunerea în viaţă, la nivelul sarcinilor stabilite de documentele de partid, a cerinţei ca sportul să fie la indemîna tuturor, să devină prieten al tuturor. Un plus de atenţie, un mai mare sprijin necesită, totodată, şi sportul de performanţă. Neajunsurile din activitatea nucleelor de performanţă au, în majoritatea situaţiilor, cauze pe plan local. Nu e firesc, spre exemplu, ca la un liceu de specialitate sportivă, cum este cel de atletism din Cîmpulung Muscel, să se constate că mai bine de o treime din efectiv o alcătuiesc elevii nedotaţi pentru performanţă. Rabatul ce s-a făcut la selecţia iniţială, la, admiterea in liceu, îşi arată efectele. Din păcate, abia,după ce s-au irosit sume de bani şi muzica profesorilor de specialitate ! In acest sens, ni se pare îndreptăţită solicitarea conducerii liceului ca, în viitor, cu sprijinul F.R.A., al conducerii C.N.E.F.S., să se asigure, pe ţară, o preselecţie a tuturor elementelor cu aptitudini, cei mai buni elevi atleţiurmînd a fi îndrumaţi să dea examen de admitere la acest liceu. Aceste aspecte ale sportului argeşean (şi încă altele, la fel de importante) au prilejuit biroului comitetului judeţean sublinierea obligaţiilor ce revin tuturor organelor şi organizaţiilor locale cu îndatoriri prin lege în domeniul sportului, pentru impulsionarea, pentru dezvoltarea continuă a activităţii generale a cetăţenilor, pentru afirmarea şi mai pregnantă a sportului de performanţă argeşean. Una din principalele condiţii de reuşită este — aşa cum s-a arătat în concluziile şedinţei — ca la nivelul judeţului, la municipiu, în oraşe şi în comune, în întreprinderi şi în şcoli, organizaţiile sportive, de sindicat, U.T.C., consiliile populare, permanent îndrumate şi controlate de organizaţiile de partid, să colaboreze îndeaproape, să acţioneze împreună cu înalt simţ de răspundere. LISTA OFICIALA • libretelor de economii cu dobindi şi cîştiguri ieşite ciştigitoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul 11971 .. Valoarea ciştigurilor Numărul ciştigurilor , ------------------------------lui cistigator parțială | totală 1 1592 907 50 000 _ 50 000 1 1 574 539 40 000 ~ 40 000 1 377 129 30 000 _ 30 000 1 954 447 20 000 1 2 493 284 20 000 1 1 313 806 20 000 1 595 291 20 000 1 1 140 467 20 000 100 000 Terminația libretului 31 49 275 10 000 31 33 457 10 000 31 46 538 5 000 620 000 31 12 590 5 000 31 64 621 5 000 31 03 491 5 000 31 53 432 5 000 ----------------------—--------------------- 95 064 5 000 930 000 CÎȘTIGURI I 309 CU 4 focuri * 795 2 010 «91 nan ARAGAZURI Z —----------- «21 090 CU 309 cu 3 focuri „ ... 1 764 ... BUTELIE___________________ 7 444 ------1-122---- 545 076 309 1 325 2 000 309 0 284 2 000 309 4 709 2 000 1 854 000 309 4 190 1 000 309 2 948 1 000 309 6 426 1 000 309 7 271 1 000 309 7 368 1 000 1 545 000 309 8 616 500 309 6 474 500 309 8 434 500 309 2 942 500 309 3 544 500 309 1 038 500 309 2 316 500 1 081 500 TOTAL : 5 509 cîștiguri in obiecte, in valoare de lei : 7 416 666 Rezultate in divizia B Seria I: Metalul Mija — Gloria Buzău 1—0, Petrolul Moineşti — Ceahlăul Piatra Neamţ 1—1, C.S.M. Suceava — S. C. Tulcea 1—0, F. C. Galaţi — Ştiinţa Bacău 1—0, Victoria Roman — C.S.U. Galaţi 0—0, Celuloza Călăraşi — Metalul Plopeni 2—1, Oţelul Galaţi — Progresul Brăila 3—2, Viitorul Vaslui — C.F.R. Paşcani 2—1, Caraimanul Buşteni — Constructorul Galaţi 3—2. In clasament, după 21 de etape, conduce Gloria Buzău (29 p), urmată de CS.M. Suceava şi Ştiinţa Bacău (ambele cite 28 p). Seria a II-a. Autobuzul Bucureşti— Nitramonia Făgăraş 3—1, Minerul Moril— Gaz Metan Mediaş 2—1, Flacără Morehii — Metrom Braşov 0—0, Carpaţi Braşov — Dunărea Giurgiu 0-1 0, Tractorul Braşov —Dinamo Slatina 1—0, C. S. Rîmnicu Vîlcea — Electroputere Craiova 1—0, Şantierele Navale , Olteniţa — Progresul Bucureşti 0—1, Şoimii Sibiu — C. S. Tîrgovişte 4—0, Metalul Drobeta Turnu-Severin — Metalul Bucureşti 2—1. După 21 de etape, In clasament conduce C. S. Rimnicu-Vilcea (29 p.), urmată de Şoimii Sibiu (28 p.) şi Tractorul Braşov (27 p.). Seria a II-a: Minerul Baia Mare — C.F.R. Timişoara 3—0, Corvinul Hunedoara — Olimpia Oradea 0—0, Minerul Cavnic — Metalurgistul Cugir 2—1, U. M. Timişoara — Vulturii Textila Lugoj 0—0, Textila Odorhei — Unirea Arad 0—0, Mureşul Deva — Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 1—0, Minerul Anina — Arieşul Turda 2—1, F. C. Bihor — Olimpia Satu-Mare 2—0, Victoria Cărei — Gloria Bistriţa 2—0. In clasament, după 21 de etape, pe locul întii : Olimpia Satu-Mare (28 puncte). Pe locul doi — F. C. Bihor (28 p), iar pe trei — Minerul Baia Mare (24 p).