Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)

1974-04-29 / nr. 9855

SCINTEIA — luni 29 aprilie 1974 • SPORT • SPORT • SPORT * SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT fotbal: Etapa a a diviziei A REZULTATE TEHNICE DINAMO — POLITEHNICA IAŞI : 5—2 (1-0). Au marcat : Dinu (min. 15), Dumitrache (min. 56 şi 61), D. Georgescu (min. 58) şi Cheran (min. 85) ; pentru ieşeni : Ailoaie (min. 75) şi Simionaş (min. 90). UNIVERSITATEA CRAIOVA - RAPID : 3-1 (1-0). Au marcat : Bălan (min. 3 şi 75) şi Ţarălungă (min. 60). Pentru oaspeţi : Manea (min. 63). F. C. ARGEŞ — C. S. BACAU : 1-0 (1-0). A marcat : Radu (min. 33). C.F.R. CLUJ - F. C. CONSTANŢA : 0-1 (0-1). A marcat : Tănase (min. 36). JIUL - SPORTUL STUDENŢESC 1-0 (1-0). A marcat : Libardi (1r min. 10). A.S.A. TG. MUREŞ - UNIVERSITATEA CLUJ­­ 2-0 (1-0). Au mar­cat : Mureşan (min. 43) şi Nagy (min. 69). C.S.M. REŞIŢA — U.T.A. : 2—0 (0—0). Au marcat : Beldeanu (min. 46) şi Voinea (min. 67). STEAUA — STEAGUL ROŞU : 2—2 (1—1). Au marcat : Năstase (min. 40) şi Smarandache (min. 75) şi, respectiv, Papuc (min. 3) şi Györfi (min. 52). POLITEHNICA TIMIŞOARA — F. C. PETROLUL : 3—2 (1—1). Au mar­cat : Bojin (min. 19), Mehedinţi (min. 50) şi Daşcu (min. 69), iar pentru oaspeţi Istrătescu (min. 24) şi Rădulescu (min. 63). CLASAMENTUL Univ. Craiova 24 15 4 5 49—27 34 Dinamo 24 12 6 6 37—24 30 F.C. Constanta 24 12 4 8 37—28 28 F.C. Argeş 24 12 3 9 35—34 27 Steagul roșu 24 10 6 8 27—20 26 U.T.A. 24 11 4 9 26—28 26 Jiul 24 10 5 9 31—26 25 Steaua 24 9 7 8 30—25 25 C.S.M. Reşiţa 24 8 8 8 31—27 24 Poli. Timișoara 24 8 8 8 27—29 24 A.S.A. 24 10 4 10 31—39 24 „U“ Cluj 24 9 5 10 22—22 23 Sportul stud. 24 9 3 12 29—29 21 Rapid 24 7 7 10 23—30 21 C.F.R. Cluj 24 7 6 11 24—37 20 F.C. Petrolul 24 7 5 12 21—31 19 S.C. Bacău 24 7 4 13 25—36 18 Poli. Iași 24 7 3 14 26—41 17 ETAPA VIITOARE — 2 mai — Rapid — Jiul ; Steagul roşu — C.F.R. Cluj ; Sportul studen­ţesc — F.C. Argeş ; U.T.A. — A.S.A. Tg. Mureş ; F.C. Con­stanţa — Universitatea Craiova ; Politehnica Timişoara — Di­namo ; Universitatea Cluj — C.S.M. Reşiţa ; F.C. Petrolul — Steaua ; S.C. Bacău — Politeh­nica Iaşi. DIVIZIA B Seria I : Metalul Plopeni — Oţelul Galaţi 3—3 ; Constructorul Galaţi — Victoria Roman 1—0 ; Ceahlăul — Ştiinţa­ Bacău 2—1 ; Petrolul Moi­­neşti — Progresul Brăila 0—0 ; Metalul Mija — Celuloza 3—1 ; Gloria Buzău — C.S.M. Suceava 3—0 ; C.S.U. Galaţi — S. C. Tulcea 2—2 ; Viitorul Vaslui — F.C. Galaţi 1—1. In clasament conduce Gloria Bu­zău cu 34 p, urmată de C.S.M. Su­ceava, Ştiinţa Bacău şi Metalul Plo­peni cu cite 32 p. Seria a II-a : Progresul Bucureşti — Electroputere 3—0 ; C. S. Tirgo­­vişte — Dinamo Slatina 3—0 ; Mine­rul Motru — Tractorul Braşov 1—0 ; Nitramonia — Metalul Drobeta 4—0; Flacăra Moreni — C. S. Rm. Vîl­­cea 1—0 ; Metrom Braşov — S. N. Olteniţa 1—1 ; Metalul Bucureşti — Dunărea 1—0 ; Gaz Metan Mediaş — Carpaţi Braşov 2—0 ; Şoimii Sibiu — Autobuzul Bucureşti 2—1. In clasament conduce Şoimii Si­biu cu 35 p (­F17 golaveraj), urmata de C.S. Rm. Vilcea, tot cu 35 p (+16). Seria a IlI-a : Olimpia Satu-Mare — Olimpia Oradea 1—0 ; Metalur­gistul Cugir — Minerul Baia Mare 1—0 ; Minerul Cavnic — Industria Sirmei 1—0 ; Vulturii — Minerul Anina 3—1 ; Textila Odorhei — Glo­ria 2—0 ; Unirea Arad — C.F.R. Ti­mișoara 0—0 ; U. M. Timișoara — Victoria Cărei 4—0 ; Corvinul — Arieşul 1—1 ; F. C. Bihor — Minerul Deva 1—1. In clasament conduce Olimpia Satu-Mare cu 35 d, urmată de F. C. Bihor şi U. M. Timişoara cu cite 29 p. „CROSUL TINERETULUI“ Finalele bucureştene Iată-ne ajunşi în faza marii finale a „Crosului tineretului“, faza pe ţară. De ieri, judeţele şi Capitala şi-au desemnat reprezentanţii la toate cele trei categorii de vîrstă. Din miile de tineri amatori de cros s-au ales cei mai tari, ciştigătorii crosurilor judeţene. Să sperăm că ochii specialiştilor in atletism vor avea ce vedea şi de unde alege cu prilejul finalelor pe ţară, realizîndu-se astfel joncţiunea de calitate între sportul de mase şi cel de performanţă. Ieri, in Bucureşti, pe Sta­dionul tineretului, am înregistrat următorii învingători : la categoria 15—16 ani fete — Aristiţa Mareş (Şc. gen. nr. 58 — sect. 3) ; 15—16 ani băieţi — Constantin Burnuz (Şc. gen. 185, sect. 8) ; 17—19 ani fete — G. Tache (Grupul şcolar de chimie — sect. 4) ; 17—19 ani băieţi — Hie Buzuleac (Grupul şcolar I.O.R. — sect. 4) ; peste 19 ani, fete — Profira Lungu (I.C.T.B. — sect. 8) ; peste 19 ani, băieţi — Ioan Dălălău (Di­namo Băneasa). DIN TOATE SPORTURILE „CUPA OLIMPIA" LA CICLISM Ieri s-a încheiat în Capitală edi­ţia a XIV-a a „Cupei Olimpia“, la care au luat parte, timp de trei zile, cei mai buni ciclişti, printre care şi componenţii echipei naţionale ce se pregăteşte pentru cea mai importan­tă competiţie europeană rezervată a­­matorilor — „Cursa Păcii“. De alt­fel, trebuie menţionat că, recent, membrii acestei echipe reuşiseră o bună performanţă în Turcia, cîşti- gînd locul I în competiţia interna­ţională „Turul mediteranean", alături de rutieri din R.F.G., R.S.F.I., R.P.R. Etapa a doua a revenit lui T. Va­sile (Dinamo), iar ultima, disputată pe un circuit de 48 km, a revenit lui P. Soare (Steaua). Iată clasamen­tul general final individual : 1. George Negoescu (Steaua) , 2. S. Suditu (Olimpia) la 4 sec. și 3. T. Paterity Th. (Metalul Plopeni) la 5 sec. La juniori mari, întrecerea a revenit lui V. Marin (Sc. ,sp. 2), iar la juniori mici lui V. Căpitanu (Sc. sp. 2). FOTBAL. — CEHOSLOVACIA — FRANŢA 3—3. La Praga, în faţa a 15 000 de spectatori, selecţionatele de fotbal ale Franţei şi Cehoslova­ciei au terminat nedecis : 3—3 (2—2), după un joc de bună factură tehni­că, apreciat, de public şi specialişti. Golurile au fost marcate de Lacombe (2)­ şi Chiesa, pentru oaspeţi, Bi­­kovski, Panenka şi Bracci (autogol) pentru gazde. BOX. — CAMPIONATELE EURO­PENE VOR AVEA LOC IN POLO­NIA. Congresul Asociaţiei europene de box amator, desfăşurat la Edin­burg, a confirmat organizarea viitoa­relor campionate europene la Kato­wice (Polonia), în luna iunie a anu­lui viitor. TENIS. — In turneul de tenis de la St. Louis, Metreveli l-a învins cu 3—6, 6—4, 6—4 pe John Newcombe. In finală, Metreveli îl va întîlni pe americanul Stan Smith, care l-a eli­minat cu 6—2, 6—7, 7—6 pe Dick Crealy (Australia). Yachting pe lacul Herăstrău. Copii şi adolescenţi s-au urcat din nou pe elegantele ambarcaţiuni cu pinze de tip „Optimist“ — pentru cei mai mici — apoi, Finn, F.D. şi Snipe Foto : S. Cristian -------------------------------------------- In luna aceasta, la oraşe şi sate a început desfăşurarea comple­xului polisportiv „Sport şi sănătate“, complex ce îşi propune să angreneze masele de cetăţeni ai ţării la practicarea organizată a exerciţiilor fizice şi a sporturilor în vede­rea dezvoltării fizice armonioase, a menţi­nerii sănătăţii, a creş­terii capacităţii de muncă şi a petrecerii în mod util şi plăcut a timpului liber, potrivit cu vîrsta, particularită­ţile de sex, posibilită­ţile fizice şi dorinţele participanţilor. După cum reiese din regulamentul comple­xului — publicat in ziare şi tipărit in bro­şură — ansamblul de e­­xerciţii fizice, sporturi individuale, jocuri sportive şi activităţi turistice are la bază grupuri de probe şi norme — obligatorii şi la alegere — stabilite diferenţiat în raport cu vîrsta, sexul şi locul de muncă al cetăţeni­lor (elevi, studenţi, militari, salariaţi din întreprinderi, institu­ţii, din cooperaţia meşteşugărească şi din mediul sătesc). Avînd largă accesibilitate, aceste norme şi probe sunt astfel alese incit să contribuie la dez­voltarea deprinderilor motrice de bază, a vi­tezei, forţei, rezisten­ţei şi îndemînării, ca­lităţi cu aplicaţie co­tidiană în activitatea socială. De asemenea, subliniem că fiecare grup de norme îşi gă­seşte corespondenţe in teste de uzanţă inter­naţională, fapt care permite evaluarea gra­dului de pregătire fi­zică generală a popu­laţiei prin comparaţie cu parametrii medii internaţionali. In legătură cu nor­mele şi probele vala­bile pentru „Sport şi sănătate“ am purtat o discuţie cu prof. univ. ION SICLOVAN, rec­tor al Institutului de educaţie fizică şi sport — responsabilul comi­siei care a elaborat regulamentul comple­xului polisportiv — şi cu prof. IONIŢĂ POPA, şeful secţiei or­ganizare din C.N.E.F.S. — care ne-au prezen­tat motivarea crite­riilor pe categorii de ocupaţii specifice. Citeva observaţii ge­nerale se impun de la bun început. Mai întîi, activităţile pentru în­deplinirea normelor complexului, ca şi nor­mele înseşi, sunt core­late cu celelalte acti­vităţi principale avînd caracter educativ-spor­­tiv. In special, pentru masiva categorie a elevilor s-a urmărit îmbinarea armonioasă a cerinţelor programe­lor şcolare şi a norme­lor de control ale ele­vilor cu cele stipulate în regulamentul „Sport şi sănătate". Apoi, odată cu trecerea de la grupurile şcolare la cele privind populaţia adultă se observă creş­terea ponderii norme­lor şi probelor ,.la alegere“, fapt ce co­respunde atit cu pp­­ţiunile deja existente ale adulţilor, cit şi cu necesitatea de accesi­bilitate a desfăşurării continue a activităţii sportive. In sfîrşit, trebuie să ţinem seama de natura experimen­tală a primului an din viaţa complexului po­lisportiv, confruntarea cu realităţile presupu­nind firesc readaptări ulterioare pe baza su­gestiilor şi propuneri­lor participanţilor. Răspunzînd invita­ţiei şi necesităţii de a dezbate regulamen­tul şi a face propu­neri de îmbunătăţire a lui, ziarul nostru va publica — pe măsura desfăşurării acestei largi acţiuni de masă — observaţiile şi su­gestiile participanţilor. Pină atunci însă ne propunem — în arti­colul de faţă — să ar­gumentăm pentru ce au fost stabilite nor­me şi probe obligatorii. Spre exemplificarea utilităţii unor aseme­nea norme să alegem partea din regulament care se adresează ele­vilor, categorie masi­vă, de importanţă de­cisivă pentru viitorul naţiunii. Explicaţiile care urmează nu sunt adresate exclusiv şco­larilor şi dascălilor lor. Ele tind să găsească ecou mai ales la pă­rinţi, primii interesaţi şi, totodată, capabili să-şi îndrume cotidian fiii şi fiicele spre o dezvoltare fizică armo­nioasă. Tată, de pildă, una dintre cele opt probe obligatorii : complexul de exer­ciţii de gimnastică. Sunt exerciţii simple, posibil de practicat oriunde, în cameră, in curte sau pe balcon, exerciţii în deplină­ corespundere, dacă vreţi, cu programa şcolară, dar, mai ales, cu cerinţele sănătăţii copilului, ale creşterii lui fizice normale ! La şcoală, sub ochii dascălilor, acasă, sub privirile grijulii ale părinţilor, executarea regulată a unui mă­nunchi de exerciţii simple poate crea o deprindere de cea mai mare utilitate pentru întreaga viaţă. Studii recente — ne spunea prof. univ. Ion Siclo­­van — indică un pro­cent îngrijorător de copii cu deficienţe fi­zice. Aproape 20 la sută dintre elevii tes­taţi pe grupuri impor­tante prezintă defi­cienţe fizice medii şi uşoare. Acestea se pot agrava şi instaura de­finitiv, cauzînd cu trecerea timpului pre­judicii serioase. Şi, totuşi, un asemenea pericol social, despre care ne avertizează astăzi specialiştii, este simplu de înlăturat, la îndemîna fiecărui părinte. Şcoala şi pă­rinţii, lucrînd pe a­­ceeaşi lungime de undă, folosind conco­mitent drept instru­mente sigur eficiente, programele şcolare şi complexul polisportiv ..Sport şi sănătate“, ca şi alte diverse practici sportive, pot realmente determina în relativ scurtă vreme creşte­rea perfect sănătoasă fizic a tinerelor gene­raţii. Calculate precis pe vîrste­ şi sexe sunt alergările de viteză ce se cer elevilor. Acest gen de probe, prin excitantul suplimentar pe care îl conţin, fa­vorizează atît circula­ţia cit şi activitatea respiratorie. Aceleaşi domenii sunt influen­ţate extensiv prin a­­lergările de rezistenţă care uşurează creşterea capacităţii de a în­vinge oboseala. De remarcat că la acest fel de alergări, pentru ca şcolarii mici să poată infringe bariere de ordin psihic, pină la vîrsta de 10 ani in­clusiv, nu se normea­ză timpii, ci numai distanţa de parcurs. Foarte accesibile, ca şi precedentele probe, sint săriturile in lun­gime, cu şi fără elan, ele determinind mo­bilizarea mai multor grupe musculare şi cultivînd, totodată, de­tenta. Toate probele despre care am vorbit pină aici — de viteză, re­zistenţă şi detentă — -.se includ în categoria acelora cu echivalen­ţă îţi testările interna­ţionale, fiind, prin ur­mare, utile în savîrşi­­rea unor comparaţii obiective şi stabilirea parametrilor de creş­tere în viitor. Lor li se adaugă aruncările — cu mingea de oină sau cu greutatea, în raport de virstă — pro­be vizind prioritar forţa şi detenţa mem­brelor superioare, îm­preună cu dezvoltarea coordonării mişcărilor şi a indemînârii. Dacă cele şase cate­gorii de probe prezen­tate pină acum au avut în vedere efortul şi manifestarea pre­ponderent personale ale şcolarului, mai de­parte avem de-a face cu alte două probe o­­bligatorii care au drept trăsătură comună ac­tivitatea în colective : orientarea turistică şi jocul sportiv. Prima dintre ele tinde să deprindă şcolarii să refacă periodic contac­tul direct cu natura, desfăşurînd un aer li­ber un efort fizic mo­derat şi plăcut, com­binat cu o ocupaţie plăcută, de orientare în spaţiu şi timp, re­­zultînd din toate a­­cestea foloase practice evidente. Iar jocul sportiv, care după cum bine ştim exercită o atracţie extraordinară, ţinteşte cu precădere să cultive motricitatea generală, concomitent cu educarea voinţei de a acţiona in comun cu partenerii pentru vic­toria sportivă. Completând cadrul probelor cu cele di­verse „la alegere“ — ciclism şi cicloturism, drumeţie şi excursii, gimnastică modernă (fete) şi gimnastică a­­crobatică (băieţi), înot, patinaj, schi,­tir — re­zultă ansamblul „Sport, şi sănătate“ în partea destinată populaţiei şcolare : sport şi să­nătate pentru tinerele generaţii, program sis­tematic de lungă du­rată, la realizarea că­ruia­ trebuie să cub­­cure perseverent toţi factorii interesaţi­­şi răspunzători d­in pri­mele rinduri familia, şcoala, organizaţiile de pionieri şi U.T.C. Valeriu MIRONESCU ____________________________ Ce trebuie să ştim despre complexul „Sport şi sănătate“ Pentru ce sunt necesare normele obligatorii CRONICA JOCURILOR SPORTIVE • Dublu derbi la handbal N-am vrea să încercăm nici o comparaţie, dar la handbal — în campionatele naţionale — partidele directe dintre echipele feminine­ I.E.F.S. şi Universitatea Bucureşti sau dintre formaţiile masculine Steaua şi Dinamo au fost şi sunt în­totdeauna considerate, perfect moti­vat, veritabile derbiuri, sărbători, dacă vreţi, ale vieţii sportive in ge­neral. Normal ar fi ca întotdeauna astfel de derbiuri să fie organizate şi popularizate serios, federaţia de specialitate nelăsind această grijă doar la latitudinea cluburilor,gazda. De ce spunem acest lucru ? Pentru că, din păcate, la ambele derbiuri amintite — primul sîmbătă, la „Ti­neretului“, iar cel de-al doilea, du­minică, la „Steaua“ — tribunele n-au mai fremătat ca altădată, numărul spectatorilor fiind relativ mic. Derbiul feminin, ca joc şi ca re­zultat, a prezentat destul interes. Campioanele, studentele de la I.E.F.S., au avut o primă repriză bună, cînd — e drept, cu dificultate — s-au impus, astfel că la pauză conduceau cu 7-5. In continuare, am asistat la o răsturnare de situaţie. După părerea noastră, ea s-a dato­rat în­ mare, măsură înseși campioa­nelor , cam un sfert de oră au ju­cat în inferioritate numerică, iar portarul a primit câteva goluri prea ușor. Nu înseamnă însă că Univer­sitatea nu a meritat victoria. Echi­pa antrenorului emerit Constantin Popescu, mult mai experimentată, a avut două bune realizatoare : Simo­na Arghir şi Doina Furcoi. O nedumerire pentru cei mai mulţi dintre spectatori : de ce din echipa Universităţii — formaţie studenţeas­că — lipsesc tocmai... studentele ? Alte rezultate : Feminin : Con­structorul Timişoara — Universitatea Iaşi 14—12, Universitatea Timişoara —C.S.M. Sibiu 19—5, Mureşul Tg. Mureş—Confecţia Bucureşti 13—21, Rapid—Textila Buhuşi 16—13, Masculin : Universitatea Cluj— Ştiinţa Bacău 17—14, Dinamo Braşov —Poli Timişoara 11—11, Independen­ţa Sibiu—A.S.A. Tg. Mureş 27—20, C.S.U. Galaţi—C.S.M. Reşiţa 18—17. • Rugbi şi fair-play la Timişoara Etapa de ieri a avut ca punct de atracţie partida de la Timişoara, dintre formaţia locală Universitatea, fostă campioană a ţării, şi Griviţa roşie, una din formaţiile permanent fruntaşe în rugbiul nostru. Griviţe­­nii, învingători în etapa precedentă în faţa actualilor campioni (ne-am referit la stelişti) au avut şi de data aceasta o bună comportare. Dar n-au mai putut termina învin­gători. Ei au condus la pauză cu­ 4-3, în final pierzînd cu 4-9. După cum ne-a transmis corespondentul nostru voluntar P. Arcan, rugbiştii timişo­reni au dominat categoric in partea a doua a întilnirii. A fost un joc plăcut, un adevărat derbi, în care ambele formaţii şi-au disputat şan­sele cu ardoare şi cu deplină spor­tivitate. Pentru gazde au înscris in ordine Iacob (3),­ Duţă (3) şi Ghetu (3). Pentru oaspeţi­i Pavlovici (în­cercare). In Capitală, ceva mai interesant se anunţa a fi meciul de pe stadio­nul „Olimpia“, unde Dinamo întilnea pe Politehnica Iaşi. Dinamoviştii porneau favoriţi, desigur, dar rug­biştii ieşeni aveau posibilităţi să dea o bună replică. Pină la urmă, a fost vorba de un... meci de antrenament al dinamoviştilor : ei au ciştigat cu 39—0. Ieşenii păreau, mai degrabă, spectatori. De aceea au făcut (şi au plătit — nu ei, fireşte) deplasarea pină în Capitală ? Celelalte rezultate : Ştiinţa Petro­şani—Farul 8—6, C.S.M. Sibiu—Chi­mia Năvodari 9—6, Gloria—Rulmen­tul Bîrlad 0—3, Agronomia Cluj— Sportul studenţesc 3—0. Şi juniorii au avut ieri un derbi : Griviţa roşie—Clubul sportiv şcolar, la Bucureşti, pe stadionul din Par­isul copilului. Aşa cum ne-au obiş­nuit, tinerii rugbişti joacă destul de frumos, aproape de fiecare dată pu­blicul spectator (din păcate, nu prea numeros) se declară satisfăcut, de ca­litatea unor astfel de partide. Cum­­arată şi scorul, intre cele două for­maţii menţionate lupta a fost echi­librată. Juniorii griviţeni au ciştigat cu 7—4, după ce la pauză scorul era 3—3. Poate că din punct de vedere al ocaziilor „şcolarii“ au stat mai bi­ne. Fără folos însă, căci au ratat foarte multe — şi transformări, şi o mare situaţie de a culca balonul în botul advers. Ion DUMITRIU DE Maiestăţii Sale Imperiale HIROHITO împăratul Japoniei PALATUL IMPERIAL TOKIO îmi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu ocazia sărbătorii na­ţionale a Japoniei — ziua de naştere a Maiestăţii Voastre — cordiale felicitări şi cele mai bune urări de sănătate personală, de pace şi prospe­ritate poporului japonez prieten. Exprim convingerea că relaţiile româno-japoneze vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două naţiuni ale noastre, al păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului KAKUBI TANAKA Prim-ministru al Japoniei TOKIO Sărbătoarea naţională a Japoniei îmi oferă plăcuta ocazie de a va adresa, Excelenţă, calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate per­sonală, de bunăstare poporului japonez prieten. MANEA MĂNESCU Prim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România Plecarea reprezentanţilor preşedintelui României la funeraliile lui Franz Jonas Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, va fi reprezentat la cere­monia de doliu în memoria pre­şedintelui federal al Republicii Aus­tria, dr. Franz Jonas, de tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, şi Dumitru Aninoiu, ambasa­dorul României la Viena. Duminică după-amiază, la plecarea de pe aeroportul Otopeni, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizil şi Ion Păţan, viceprim-miniştri ai guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alte persoane oficiale. Era de faţă Tassilo Oglinz, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al Aus­triei la Bucureşti. (Agerpres) Vizita primului ministru al Finlandei, Kalevi Sorsa Duminică, primul ministru al Fin­landei, Tai­to Kalevi Sorsa, şi per­soanele oficiale care il Însoţesc au fost oaspeţii judeţului Suceava. Cu acest prilej au fost vizitate monu­mente istorice şi de artă de la mi­­năstirile Humorului, Voroneţ, Moldo­­viţa, Suceviţa, Dragomirna, precum şi atelierul de ceramică neagră al meşterilor olari din Marginea. La aceste obiective oaspeţii au fost în­­tîmpinaţi de Justin Moisescu, mi­tropolitul Moldovei şi Sucevei. Pe parcursul vizitei, oaspeţii fin­landezi au fost însoţiţi de Miu Do­­brescu, preşedintele comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular al ju­deţului Suceava, şi Ion Cosma, mi­nistrul turismului. Au fost prezenţi, de asemenea, Constantin Vlad, am­basadorul României la Helsinki, şi Pentti Martin Soumela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. (Agerpres) Cronica zilei Duminică, la Ministerul Construc­ţiilor Industriale a avut loc sem­narea contractului pentru realizarea de către A.R.C.G.M. a clădirii parla-­ mentului din capitala Republicii De­mocratice Sudan. La semnarea contractului au fost de față Ion Păran, viceprim-minis­­tru al guvernului, Matei Ghigiu, mi­nistrul construcţiilor industriale, pre­cum şi Mustafa Osman, ministrul lu­crărilor publice din R. D. Sudan. ★ Cu ocazia zilei naţionale a Japo­niei, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, a trimis o tele­gramă de felicitare lui Masayoshi Ohira, ministrul de externe al Japo­niei. ★ S-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia Uniunii Tine­retului Comunist, condusă de tova­răşul Ion Traian Ştefănescu, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, care a participat la lucrările celui de-al XVII-lea Congres al Uniunii Tinere­tului Comunist Leninist. . . *­­ X la Doihnu­l Diosdado Macapagal — cu*­u­noscut om politic filipinez, fost pre­ședinte al Republicii Filipine în pe­rioada 1961—1965, în prezent membru al Consiliului pentru politică exter­nă, în Consiliul de Stat şi în Consi­liul Naţional al Securităţii , care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, ne vizitează ţara, a făcut duminică o călătorie in judeţul Prahova. In cursul dimineţii a avut o întreve­dere la consiliul popular judeţean cu Nicolae Pavelescu, vicepreşedinte al consiliului. In continuare au fost vizitate unele instalaţii ale Combina­tului petrochimic de la Brazi, coo­perativa agricolă de producţie Bu­­cov şi muzeul „Peleş“ din Sinaia.­­­Oaspetele a participat, de aseme­nea, la un dejun oferit de Consiliul popular al judeţului Prahova. (Agerpres) PAGINA 3 NAVE CU TRICOLOR LA YOKOHAMA Tokio înseamnă, înainte de toate, cei peste 11 milioane de locuitori ai săi, pen­tru că ei îi imprimă ritmul trepidant de viaţă. In­ fiecare zi, furnicarul omenesc ia in stăpînire străzile, staţiile de metrouri, trenuri şi autobuze, grăbindu-se spre zo­nele industriale, şan­tierele de construcţii, instituţiile şi cartiere­le comerciale ale ora­şului. Oraş gigant, Tokio, prin noile sale com­poziţii urbanistice, constituie replica ar­hitecţilor, tehnicieni­lor, artiştilor la cerin­ţele secolului nostru. Construirea, în 1969, a primului „zgîrie-nori" — Kasumigaseki Buil­ding — cu 36 de eta­je a spulberat ideea că asemenea edificii nu pot fi ridicate în Japonia, ţară frămin­­tată de cutremure. De atunci, alte construc­ţii aveau să sfideze seismele, înălţin­du-şi siluetele elegan­te şi îndrăzneţe. Dez­voltarea pe verticală a capitalei nipone s-a materializat intr-un proiect de anvergură în cartierul Shinjuku, unde a fost construit un complex de „zgî­rie-nori", dintre care „Keio Plaza“ are 47 de etaje. Dar cea mai înaltă construcție a capitalei nipone este „Tokyo Tower“, da 333 metri care ser­veşte şi ca turn de radio şi televiziune. De pe ultima sa plat­formă, accesibilă vizi­tatorilor, situată la al­titudinea de 250 me­tri, poţi distinge în zilele senine silueta impresionantă a mun­telui Fuji. Coexistenţa acestor construcţii ul­tramoderne cu uni­versul micilor case vechi, din lemn, în­ghesuite pe străduţe înguste, uneori foarte aproape de marile bu­levarde ale oraşului, dă capitalei nipone farmecul său aparte. Cea mai mare parte a activităţii economice a Japoniei se concen­trează în zona capita­lei. O statistică publi­cată recent relevă că în regiunea Tokio se realizează 61,1 la sută din producţia indus-CORESPONDENŢA DIN TOKIO trială a ţării. In ju­rul capitalei sunt re­prezentate aproape toate d ramurile indus­triale. Pentru a în­ţelege ce înseamnă marea zonă industria­lă Tokio—Kawasaki- Yokohama trebuie să parcurgi autostrăzile ce unesc aceste trei oraşe. De fapt nici nu ai impresia de a fi ieşit din Tokio, deşi fumul mai dens şi­­concentrarea obiecti­velor industriale a­­nunţă oraşul Kawa­saki, veritabil nucleu industrial al Japo­niei. Am vizitat aici Centrul de cercetări şi dezvoltare al fir­mei „Toshiba“, pio­nier al electronicii ni­pone, „creierul" care dirijează activitatea fabricilor şi uzinelor firmei şi elaborează tehnologia nouă, me­nită să fie ulterior introdusă în produc­ţia de masă. Cele şapte laboratoare ale centrului, adevărate uzine ştiinţifice. • lu­crează în strinsă coo­perare cu unităţile productive, realizînd aplicarea rapidă în practică a descoperiri­lor tehnologice. In prezent, centrul işi concentrează cercetă­rile în direcţia minia­turizării circuitelor in­tegrate, aplicabile în cele mai variate do­menii, şi obţinerii unui randament ener­getic maxim pe uni­tatea de combustibil consumat, întreaga zonă pu­ternic industrializată, alcătuită din Tokio şi oraşele din jurul său, îşi asigură cea mai mare parte a schim­burilor comerciale cu străinătatea prin Yo­­kohama, principalul port al Japoniei. Zil­nic sosesc în rada portului peste 300 de nave, purtind pavi­lioane ale unor ţări de pe toate continen­tele , inclusiv trico­lorul României. Este şi aceasta o ilustrare a cursului ascendent pe care îl cunosc în ultimii ani relaţiile româno-japoneze. A­­ceste relaţii îşi găsesc variate forme de ex­presie, de la creşterea volumului comerţului la schimburile tot mai frecvente de vi­zite ale unor delega­ţii economice, ştiinţi­fice şi culturale. Creş­terea continuă a po­tenţialului economic al României, vocaţia economiei japoneze spre o largă coopera­re internaţională, in­teresul ambelor ţări in menţinerea şi con­solidarea păcii consti­tuie premise dintre cele mai bune pentru continua dezvoltare şi diversificare a rapor­turilor de colaborare pe diverse tărîmuri dintre România şi Ja­ponia. Paul DIACONVU

Next