Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)
1974-04-29 / nr. 9855
SCINTEIA — luni 29 aprilie 1974 • SPORT • SPORT • SPORT * SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT fotbal: Etapa a a diviziei A REZULTATE TEHNICE DINAMO — POLITEHNICA IAŞI : 5—2 (1-0). Au marcat : Dinu (min. 15), Dumitrache (min. 56 şi 61), D. Georgescu (min. 58) şi Cheran (min. 85) ; pentru ieşeni : Ailoaie (min. 75) şi Simionaş (min. 90). UNIVERSITATEA CRAIOVA - RAPID : 3-1 (1-0). Au marcat : Bălan (min. 3 şi 75) şi Ţarălungă (min. 60). Pentru oaspeţi : Manea (min. 63). F. C. ARGEŞ — C. S. BACAU : 1-0 (1-0). A marcat : Radu (min. 33). C.F.R. CLUJ - F. C. CONSTANŢA : 0-1 (0-1). A marcat : Tănase (min. 36). JIUL - SPORTUL STUDENŢESC 1-0 (1-0). A marcat : Libardi (1r min. 10). A.S.A. TG. MUREŞ - UNIVERSITATEA CLUJ 2-0 (1-0). Au marcat : Mureşan (min. 43) şi Nagy (min. 69). C.S.M. REŞIŢA — U.T.A. : 2—0 (0—0). Au marcat : Beldeanu (min. 46) şi Voinea (min. 67). STEAUA — STEAGUL ROŞU : 2—2 (1—1). Au marcat : Năstase (min. 40) şi Smarandache (min. 75) şi, respectiv, Papuc (min. 3) şi Györfi (min. 52). POLITEHNICA TIMIŞOARA — F. C. PETROLUL : 3—2 (1—1). Au marcat : Bojin (min. 19), Mehedinţi (min. 50) şi Daşcu (min. 69), iar pentru oaspeţi Istrătescu (min. 24) şi Rădulescu (min. 63). CLASAMENTUL Univ. Craiova 24 15 4 5 49—27 34 Dinamo 24 12 6 6 37—24 30 F.C. Constanta 24 12 4 8 37—28 28 F.C. Argeş 24 12 3 9 35—34 27 Steagul roșu 24 10 6 8 27—20 26 U.T.A. 24 11 4 9 26—28 26 Jiul 24 10 5 9 31—26 25 Steaua 24 9 7 8 30—25 25 C.S.M. Reşiţa 24 8 8 8 31—27 24 Poli. Timișoara 24 8 8 8 27—29 24 A.S.A. 24 10 4 10 31—39 24 „U“ Cluj 24 9 5 10 22—22 23 Sportul stud. 24 9 3 12 29—29 21 Rapid 24 7 7 10 23—30 21 C.F.R. Cluj 24 7 6 11 24—37 20 F.C. Petrolul 24 7 5 12 21—31 19 S.C. Bacău 24 7 4 13 25—36 18 Poli. Iași 24 7 3 14 26—41 17 ETAPA VIITOARE — 2 mai — Rapid — Jiul ; Steagul roşu — C.F.R. Cluj ; Sportul studenţesc — F.C. Argeş ; U.T.A. — A.S.A. Tg. Mureş ; F.C. Constanţa — Universitatea Craiova ; Politehnica Timişoara — Dinamo ; Universitatea Cluj — C.S.M. Reşiţa ; F.C. Petrolul — Steaua ; S.C. Bacău — Politehnica Iaşi. DIVIZIA B Seria I : Metalul Plopeni — Oţelul Galaţi 3—3 ; Constructorul Galaţi — Victoria Roman 1—0 ; Ceahlăul — Ştiinţa Bacău 2—1 ; Petrolul Moineşti — Progresul Brăila 0—0 ; Metalul Mija — Celuloza 3—1 ; Gloria Buzău — C.S.M. Suceava 3—0 ; C.S.U. Galaţi — S. C. Tulcea 2—2 ; Viitorul Vaslui — F.C. Galaţi 1—1. In clasament conduce Gloria Buzău cu 34 p, urmată de C.S.M. Suceava, Ştiinţa Bacău şi Metalul Plopeni cu cite 32 p. Seria a II-a : Progresul Bucureşti — Electroputere 3—0 ; C. S. Tirgovişte — Dinamo Slatina 3—0 ; Minerul Motru — Tractorul Braşov 1—0 ; Nitramonia — Metalul Drobeta 4—0; Flacăra Moreni — C. S. Rm. Vîlcea 1—0 ; Metrom Braşov — S. N. Olteniţa 1—1 ; Metalul Bucureşti — Dunărea 1—0 ; Gaz Metan Mediaş — Carpaţi Braşov 2—0 ; Şoimii Sibiu — Autobuzul Bucureşti 2—1. In clasament conduce Şoimii Sibiu cu 35 p (F17 golaveraj), urmata de C.S. Rm. Vilcea, tot cu 35 p (+16). Seria a IlI-a : Olimpia Satu-Mare — Olimpia Oradea 1—0 ; Metalurgistul Cugir — Minerul Baia Mare 1—0 ; Minerul Cavnic — Industria Sirmei 1—0 ; Vulturii — Minerul Anina 3—1 ; Textila Odorhei — Gloria 2—0 ; Unirea Arad — C.F.R. Timișoara 0—0 ; U. M. Timișoara — Victoria Cărei 4—0 ; Corvinul — Arieşul 1—1 ; F. C. Bihor — Minerul Deva 1—1. In clasament conduce Olimpia Satu-Mare cu 35 d, urmată de F. C. Bihor şi U. M. Timişoara cu cite 29 p. „CROSUL TINERETULUI“ Finalele bucureştene Iată-ne ajunşi în faza marii finale a „Crosului tineretului“, faza pe ţară. De ieri, judeţele şi Capitala şi-au desemnat reprezentanţii la toate cele trei categorii de vîrstă. Din miile de tineri amatori de cros s-au ales cei mai tari, ciştigătorii crosurilor judeţene. Să sperăm că ochii specialiştilor in atletism vor avea ce vedea şi de unde alege cu prilejul finalelor pe ţară, realizîndu-se astfel joncţiunea de calitate între sportul de mase şi cel de performanţă. Ieri, in Bucureşti, pe Stadionul tineretului, am înregistrat următorii învingători : la categoria 15—16 ani fete — Aristiţa Mareş (Şc. gen. nr. 58 — sect. 3) ; 15—16 ani băieţi — Constantin Burnuz (Şc. gen. 185, sect. 8) ; 17—19 ani fete — G. Tache (Grupul şcolar de chimie — sect. 4) ; 17—19 ani băieţi — Hie Buzuleac (Grupul şcolar I.O.R. — sect. 4) ; peste 19 ani, fete — Profira Lungu (I.C.T.B. — sect. 8) ; peste 19 ani, băieţi — Ioan Dălălău (Dinamo Băneasa). DIN TOATE SPORTURILE „CUPA OLIMPIA" LA CICLISM Ieri s-a încheiat în Capitală ediţia a XIV-a a „Cupei Olimpia“, la care au luat parte, timp de trei zile, cei mai buni ciclişti, printre care şi componenţii echipei naţionale ce se pregăteşte pentru cea mai importantă competiţie europeană rezervată amatorilor — „Cursa Păcii“. De altfel, trebuie menţionat că, recent, membrii acestei echipe reuşiseră o bună performanţă în Turcia, cîşti- gînd locul I în competiţia internaţională „Turul mediteranean", alături de rutieri din R.F.G., R.S.F.I., R.P.R. Etapa a doua a revenit lui T. Vasile (Dinamo), iar ultima, disputată pe un circuit de 48 km, a revenit lui P. Soare (Steaua). Iată clasamentul general final individual : 1. George Negoescu (Steaua) , 2. S. Suditu (Olimpia) la 4 sec. și 3. T. Paterity Th. (Metalul Plopeni) la 5 sec. La juniori mari, întrecerea a revenit lui V. Marin (Sc. ,sp. 2), iar la juniori mici lui V. Căpitanu (Sc. sp. 2). FOTBAL. — CEHOSLOVACIA — FRANŢA 3—3. La Praga, în faţa a 15 000 de spectatori, selecţionatele de fotbal ale Franţei şi Cehoslovaciei au terminat nedecis : 3—3 (2—2), după un joc de bună factură tehnică, apreciat, de public şi specialişti. Golurile au fost marcate de Lacombe (2) şi Chiesa, pentru oaspeţi, Bikovski, Panenka şi Bracci (autogol) pentru gazde. BOX. — CAMPIONATELE EUROPENE VOR AVEA LOC IN POLONIA. Congresul Asociaţiei europene de box amator, desfăşurat la Edinburg, a confirmat organizarea viitoarelor campionate europene la Katowice (Polonia), în luna iunie a anului viitor. TENIS. — In turneul de tenis de la St. Louis, Metreveli l-a învins cu 3—6, 6—4, 6—4 pe John Newcombe. In finală, Metreveli îl va întîlni pe americanul Stan Smith, care l-a eliminat cu 6—2, 6—7, 7—6 pe Dick Crealy (Australia). Yachting pe lacul Herăstrău. Copii şi adolescenţi s-au urcat din nou pe elegantele ambarcaţiuni cu pinze de tip „Optimist“ — pentru cei mai mici — apoi, Finn, F.D. şi Snipe Foto : S. Cristian -------------------------------------------- In luna aceasta, la oraşe şi sate a început desfăşurarea complexului polisportiv „Sport şi sănătate“, complex ce îşi propune să angreneze masele de cetăţeni ai ţării la practicarea organizată a exerciţiilor fizice şi a sporturilor în vederea dezvoltării fizice armonioase, a menţinerii sănătăţii, a creşterii capacităţii de muncă şi a petrecerii în mod util şi plăcut a timpului liber, potrivit cu vîrsta, particularităţile de sex, posibilităţile fizice şi dorinţele participanţilor. După cum reiese din regulamentul complexului — publicat in ziare şi tipărit in broşură — ansamblul de exerciţii fizice, sporturi individuale, jocuri sportive şi activităţi turistice are la bază grupuri de probe şi norme — obligatorii şi la alegere — stabilite diferenţiat în raport cu vîrsta, sexul şi locul de muncă al cetăţenilor (elevi, studenţi, militari, salariaţi din întreprinderi, instituţii, din cooperaţia meşteşugărească şi din mediul sătesc). Avînd largă accesibilitate, aceste norme şi probe sunt astfel alese incit să contribuie la dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, a vitezei, forţei, rezistenţei şi îndemînării, calităţi cu aplicaţie cotidiană în activitatea socială. De asemenea, subliniem că fiecare grup de norme îşi găseşte corespondenţe in teste de uzanţă internaţională, fapt care permite evaluarea gradului de pregătire fizică generală a populaţiei prin comparaţie cu parametrii medii internaţionali. In legătură cu normele şi probele valabile pentru „Sport şi sănătate“ am purtat o discuţie cu prof. univ. ION SICLOVAN, rector al Institutului de educaţie fizică şi sport — responsabilul comisiei care a elaborat regulamentul complexului polisportiv — şi cu prof. IONIŢĂ POPA, şeful secţiei organizare din C.N.E.F.S. — care ne-au prezentat motivarea criteriilor pe categorii de ocupaţii specifice. Citeva observaţii generale se impun de la bun început. Mai întîi, activităţile pentru îndeplinirea normelor complexului, ca şi normele înseşi, sunt corelate cu celelalte activităţi principale avînd caracter educativ-sportiv. In special, pentru masiva categorie a elevilor s-a urmărit îmbinarea armonioasă a cerinţelor programelor şcolare şi a normelor de control ale elevilor cu cele stipulate în regulamentul „Sport şi sănătate". Apoi, odată cu trecerea de la grupurile şcolare la cele privind populaţia adultă se observă creşterea ponderii normelor şi probelor ,.la alegere“, fapt ce corespunde atit cu ppţiunile deja existente ale adulţilor, cit şi cu necesitatea de accesibilitate a desfăşurării continue a activităţii sportive. In sfîrşit, trebuie să ţinem seama de natura experimentală a primului an din viaţa complexului polisportiv, confruntarea cu realităţile presupunind firesc readaptări ulterioare pe baza sugestiilor şi propunerilor participanţilor. Răspunzînd invitaţiei şi necesităţii de a dezbate regulamentul şi a face propuneri de îmbunătăţire a lui, ziarul nostru va publica — pe măsura desfăşurării acestei largi acţiuni de masă — observaţiile şi sugestiile participanţilor. Pină atunci însă ne propunem — în articolul de faţă — să argumentăm pentru ce au fost stabilite norme şi probe obligatorii. Spre exemplificarea utilităţii unor asemenea norme să alegem partea din regulament care se adresează elevilor, categorie masivă, de importanţă decisivă pentru viitorul naţiunii. Explicaţiile care urmează nu sunt adresate exclusiv şcolarilor şi dascălilor lor. Ele tind să găsească ecou mai ales la părinţi, primii interesaţi şi, totodată, capabili să-şi îndrume cotidian fiii şi fiicele spre o dezvoltare fizică armonioasă. Tată, de pildă, una dintre cele opt probe obligatorii : complexul de exerciţii de gimnastică. Sunt exerciţii simple, posibil de practicat oriunde, în cameră, in curte sau pe balcon, exerciţii în deplină corespundere, dacă vreţi, cu programa şcolară, dar, mai ales, cu cerinţele sănătăţii copilului, ale creşterii lui fizice normale ! La şcoală, sub ochii dascălilor, acasă, sub privirile grijulii ale părinţilor, executarea regulată a unui mănunchi de exerciţii simple poate crea o deprindere de cea mai mare utilitate pentru întreaga viaţă. Studii recente — ne spunea prof. univ. Ion Siclovan — indică un procent îngrijorător de copii cu deficienţe fizice. Aproape 20 la sută dintre elevii testaţi pe grupuri importante prezintă deficienţe fizice medii şi uşoare. Acestea se pot agrava şi instaura definitiv, cauzînd cu trecerea timpului prejudicii serioase. Şi, totuşi, un asemenea pericol social, despre care ne avertizează astăzi specialiştii, este simplu de înlăturat, la îndemîna fiecărui părinte. Şcoala şi părinţii, lucrînd pe aceeaşi lungime de undă, folosind concomitent drept instrumente sigur eficiente, programele şcolare şi complexul polisportiv ..Sport şi sănătate“, ca şi alte diverse practici sportive, pot realmente determina în relativ scurtă vreme creşterea perfect sănătoasă fizic a tinerelor generaţii. Calculate precis pe vîrste şi sexe sunt alergările de viteză ce se cer elevilor. Acest gen de probe, prin excitantul suplimentar pe care îl conţin, favorizează atît circulaţia cit şi activitatea respiratorie. Aceleaşi domenii sunt influenţate extensiv prin alergările de rezistenţă care uşurează creşterea capacităţii de a învinge oboseala. De remarcat că la acest fel de alergări, pentru ca şcolarii mici să poată infringe bariere de ordin psihic, pină la vîrsta de 10 ani inclusiv, nu se normează timpii, ci numai distanţa de parcurs. Foarte accesibile, ca şi precedentele probe, sint săriturile in lungime, cu şi fără elan, ele determinind mobilizarea mai multor grupe musculare şi cultivînd, totodată, detenta. Toate probele despre care am vorbit pină aici — de viteză, rezistenţă şi detentă — -.se includ în categoria acelora cu echivalenţă îţi testările internaţionale, fiind, prin urmare, utile în savîrşirea unor comparaţii obiective şi stabilirea parametrilor de creştere în viitor. Lor li se adaugă aruncările — cu mingea de oină sau cu greutatea, în raport de virstă — probe vizind prioritar forţa şi detenţa membrelor superioare, împreună cu dezvoltarea coordonării mişcărilor şi a indemînârii. Dacă cele şase categorii de probe prezentate pină acum au avut în vedere efortul şi manifestarea preponderent personale ale şcolarului, mai departe avem de-a face cu alte două probe obligatorii care au drept trăsătură comună activitatea în colective : orientarea turistică şi jocul sportiv. Prima dintre ele tinde să deprindă şcolarii să refacă periodic contactul direct cu natura, desfăşurînd un aer liber un efort fizic moderat şi plăcut, combinat cu o ocupaţie plăcută, de orientare în spaţiu şi timp, rezultînd din toate acestea foloase practice evidente. Iar jocul sportiv, care după cum bine ştim exercită o atracţie extraordinară, ţinteşte cu precădere să cultive motricitatea generală, concomitent cu educarea voinţei de a acţiona in comun cu partenerii pentru victoria sportivă. Completând cadrul probelor cu cele diverse „la alegere“ — ciclism şi cicloturism, drumeţie şi excursii, gimnastică modernă (fete) şi gimnastică acrobatică (băieţi), înot, patinaj, schi,tir — rezultă ansamblul „Sport, şi sănătate“ în partea destinată populaţiei şcolare : sport şi sănătate pentru tinerele generaţii, program sistematic de lungă durată, la realizarea căruia trebuie să cubcure perseverent toţi factorii interesaţişi răspunzători din primele rinduri familia, şcoala, organizaţiile de pionieri şi U.T.C. Valeriu MIRONESCU ____________________________ Ce trebuie să ştim despre complexul „Sport şi sănătate“ Pentru ce sunt necesare normele obligatorii CRONICA JOCURILOR SPORTIVE • Dublu derbi la handbal N-am vrea să încercăm nici o comparaţie, dar la handbal — în campionatele naţionale — partidele directe dintre echipele feminine I.E.F.S. şi Universitatea Bucureşti sau dintre formaţiile masculine Steaua şi Dinamo au fost şi sunt întotdeauna considerate, perfect motivat, veritabile derbiuri, sărbători, dacă vreţi, ale vieţii sportive in general. Normal ar fi ca întotdeauna astfel de derbiuri să fie organizate şi popularizate serios, federaţia de specialitate nelăsind această grijă doar la latitudinea cluburilor,gazda. De ce spunem acest lucru ? Pentru că, din păcate, la ambele derbiuri amintite — primul sîmbătă, la „Tineretului“, iar cel de-al doilea, duminică, la „Steaua“ — tribunele n-au mai fremătat ca altădată, numărul spectatorilor fiind relativ mic. Derbiul feminin, ca joc şi ca rezultat, a prezentat destul interes. Campioanele, studentele de la I.E.F.S., au avut o primă repriză bună, cînd — e drept, cu dificultate — s-au impus, astfel că la pauză conduceau cu 7-5. In continuare, am asistat la o răsturnare de situaţie. După părerea noastră, ea s-a datorat în mare, măsură înseși campioanelor , cam un sfert de oră au jucat în inferioritate numerică, iar portarul a primit câteva goluri prea ușor. Nu înseamnă însă că Universitatea nu a meritat victoria. Echipa antrenorului emerit Constantin Popescu, mult mai experimentată, a avut două bune realizatoare : Simona Arghir şi Doina Furcoi. O nedumerire pentru cei mai mulţi dintre spectatori : de ce din echipa Universităţii — formaţie studenţească — lipsesc tocmai... studentele ? Alte rezultate : Feminin : Constructorul Timişoara — Universitatea Iaşi 14—12, Universitatea Timişoara —C.S.M. Sibiu 19—5, Mureşul Tg. Mureş—Confecţia Bucureşti 13—21, Rapid—Textila Buhuşi 16—13, Masculin : Universitatea Cluj— Ştiinţa Bacău 17—14, Dinamo Braşov —Poli Timişoara 11—11, Independenţa Sibiu—A.S.A. Tg. Mureş 27—20, C.S.U. Galaţi—C.S.M. Reşiţa 18—17. • Rugbi şi fair-play la Timişoara Etapa de ieri a avut ca punct de atracţie partida de la Timişoara, dintre formaţia locală Universitatea, fostă campioană a ţării, şi Griviţa roşie, una din formaţiile permanent fruntaşe în rugbiul nostru. Griviţenii, învingători în etapa precedentă în faţa actualilor campioni (ne-am referit la stelişti) au avut şi de data aceasta o bună comportare. Dar n-au mai putut termina învingători. Ei au condus la pauză cu 4-3, în final pierzînd cu 4-9. După cum ne-a transmis corespondentul nostru voluntar P. Arcan, rugbiştii timişoreni au dominat categoric in partea a doua a întilnirii. A fost un joc plăcut, un adevărat derbi, în care ambele formaţii şi-au disputat şansele cu ardoare şi cu deplină sportivitate. Pentru gazde au înscris in ordine Iacob (3), Duţă (3) şi Ghetu (3). Pentru oaspeţii Pavlovici (încercare). In Capitală, ceva mai interesant se anunţa a fi meciul de pe stadionul „Olimpia“, unde Dinamo întilnea pe Politehnica Iaşi. Dinamoviştii porneau favoriţi, desigur, dar rugbiştii ieşeni aveau posibilităţi să dea o bună replică. Pină la urmă, a fost vorba de un... meci de antrenament al dinamoviştilor : ei au ciştigat cu 39—0. Ieşenii păreau, mai degrabă, spectatori. De aceea au făcut (şi au plătit — nu ei, fireşte) deplasarea pină în Capitală ? Celelalte rezultate : Ştiinţa Petroşani—Farul 8—6, C.S.M. Sibiu—Chimia Năvodari 9—6, Gloria—Rulmentul Bîrlad 0—3, Agronomia Cluj— Sportul studenţesc 3—0. Şi juniorii au avut ieri un derbi : Griviţa roşie—Clubul sportiv şcolar, la Bucureşti, pe stadionul din Parisul copilului. Aşa cum ne-au obişnuit, tinerii rugbişti joacă destul de frumos, aproape de fiecare dată publicul spectator (din păcate, nu prea numeros) se declară satisfăcut, de calitatea unor astfel de partide. Cumarată şi scorul, intre cele două formaţii menţionate lupta a fost echilibrată. Juniorii griviţeni au ciştigat cu 7—4, după ce la pauză scorul era 3—3. Poate că din punct de vedere al ocaziilor „şcolarii“ au stat mai bine. Fără folos însă, căci au ratat foarte multe — şi transformări, şi o mare situaţie de a culca balonul în botul advers. Ion DUMITRIU DE Maiestăţii Sale Imperiale HIROHITO împăratul Japoniei PALATUL IMPERIAL TOKIO îmi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu ocazia sărbătorii naţionale a Japoniei — ziua de naştere a Maiestăţii Voastre — cordiale felicitări şi cele mai bune urări de sănătate personală, de pace şi prosperitate poporului japonez prieten. Exprim convingerea că relaţiile româno-japoneze vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două naţiuni ale noastre, al păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului KAKUBI TANAKA Prim-ministru al Japoniei TOKIO Sărbătoarea naţională a Japoniei îmi oferă plăcuta ocazie de a va adresa, Excelenţă, calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate personală, de bunăstare poporului japonez prieten. MANEA MĂNESCU Prim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România Plecarea reprezentanţilor preşedintelui României la funeraliile lui Franz Jonas Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, va fi reprezentat la ceremonia de doliu în memoria preşedintelui federal al Republicii Austria, dr. Franz Jonas, de tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Dumitru Aninoiu, ambasadorul României la Viena. Duminică după-amiază, la plecarea de pe aeroportul Otopeni, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizil şi Ion Păţan, viceprim-miniştri ai guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alte persoane oficiale. Era de faţă Tassilo Oglinz, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti. (Agerpres) Vizita primului ministru al Finlandei, Kalevi Sorsa Duminică, primul ministru al Finlandei, Taito Kalevi Sorsa, şi persoanele oficiale care il Însoţesc au fost oaspeţii judeţului Suceava. Cu acest prilej au fost vizitate monumente istorice şi de artă de la minăstirile Humorului, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Dragomirna, precum şi atelierul de ceramică neagră al meşterilor olari din Marginea. La aceste obiective oaspeţii au fost întîmpinaţi de Justin Moisescu, mitropolitul Moldovei şi Sucevei. Pe parcursul vizitei, oaspeţii finlandezi au fost însoţiţi de Miu Dobrescu, preşedintele comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Suceava, şi Ion Cosma, ministrul turismului. Au fost prezenţi, de asemenea, Constantin Vlad, ambasadorul României la Helsinki, şi Pentti Martin Soumela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. (Agerpres) Cronica zilei Duminică, la Ministerul Construcţiilor Industriale a avut loc semnarea contractului pentru realizarea de către A.R.C.G.M. a clădirii parla- mentului din capitala Republicii Democratice Sudan. La semnarea contractului au fost de față Ion Păran, viceprim-ministru al guvernului, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, precum şi Mustafa Osman, ministrul lucrărilor publice din R. D. Sudan. ★ Cu ocazia zilei naţionale a Japoniei, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, a trimis o telegramă de felicitare lui Masayoshi Ohira, ministrul de externe al Japoniei. ★ S-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia Uniunii Tineretului Comunist, condusă de tovarăşul Ion Traian Ştefănescu, primsecretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, care a participat la lucrările celui de-al XVII-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist Leninist. . . * X la Doihnul Diosdado Macapagal — cu*unoscut om politic filipinez, fost președinte al Republicii Filipine în perioada 1961—1965, în prezent membru al Consiliului pentru politică externă, în Consiliul de Stat şi în Consiliul Naţional al Securităţii , care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, ne vizitează ţara, a făcut duminică o călătorie in judeţul Prahova. In cursul dimineţii a avut o întrevedere la consiliul popular judeţean cu Nicolae Pavelescu, vicepreşedinte al consiliului. In continuare au fost vizitate unele instalaţii ale Combinatului petrochimic de la Brazi, cooperativa agricolă de producţie Bucov şi muzeul „Peleş“ din Sinaia.Oaspetele a participat, de asemenea, la un dejun oferit de Consiliul popular al judeţului Prahova. (Agerpres) PAGINA 3 NAVE CU TRICOLOR LA YOKOHAMA Tokio înseamnă, înainte de toate, cei peste 11 milioane de locuitori ai săi, pentru că ei îi imprimă ritmul trepidant de viaţă. In fiecare zi, furnicarul omenesc ia in stăpînire străzile, staţiile de metrouri, trenuri şi autobuze, grăbindu-se spre zonele industriale, şantierele de construcţii, instituţiile şi cartierele comerciale ale oraşului. Oraş gigant, Tokio, prin noile sale compoziţii urbanistice, constituie replica arhitecţilor, tehnicienilor, artiştilor la cerinţele secolului nostru. Construirea, în 1969, a primului „zgîrie-nori" — Kasumigaseki Building — cu 36 de etaje a spulberat ideea că asemenea edificii nu pot fi ridicate în Japonia, ţară frămintată de cutremure. De atunci, alte construcţii aveau să sfideze seismele, înălţindu-şi siluetele elegante şi îndrăzneţe. Dezvoltarea pe verticală a capitalei nipone s-a materializat intr-un proiect de anvergură în cartierul Shinjuku, unde a fost construit un complex de „zgîrie-nori", dintre care „Keio Plaza“ are 47 de etaje. Dar cea mai înaltă construcție a capitalei nipone este „Tokyo Tower“, da 333 metri care serveşte şi ca turn de radio şi televiziune. De pe ultima sa platformă, accesibilă vizitatorilor, situată la altitudinea de 250 metri, poţi distinge în zilele senine silueta impresionantă a muntelui Fuji. Coexistenţa acestor construcţii ultramoderne cu universul micilor case vechi, din lemn, înghesuite pe străduţe înguste, uneori foarte aproape de marile bulevarde ale oraşului, dă capitalei nipone farmecul său aparte. Cea mai mare parte a activităţii economice a Japoniei se concentrează în zona capitalei. O statistică publicată recent relevă că în regiunea Tokio se realizează 61,1 la sută din producţia indus-CORESPONDENŢA DIN TOKIO trială a ţării. In jurul capitalei sunt reprezentate aproape toate d ramurile industriale. Pentru a înţelege ce înseamnă marea zonă industrială Tokio—Kawasaki- Yokohama trebuie să parcurgi autostrăzile ce unesc aceste trei oraşe. De fapt nici nu ai impresia de a fi ieşit din Tokio, deşi fumul mai dens şiconcentrarea obiectivelor industriale anunţă oraşul Kawasaki, veritabil nucleu industrial al Japoniei. Am vizitat aici Centrul de cercetări şi dezvoltare al firmei „Toshiba“, pionier al electronicii nipone, „creierul" care dirijează activitatea fabricilor şi uzinelor firmei şi elaborează tehnologia nouă, menită să fie ulterior introdusă în producţia de masă. Cele şapte laboratoare ale centrului, adevărate uzine ştiinţifice. • lucrează în strinsă cooperare cu unităţile productive, realizînd aplicarea rapidă în practică a descoperirilor tehnologice. In prezent, centrul işi concentrează cercetările în direcţia miniaturizării circuitelor integrate, aplicabile în cele mai variate domenii, şi obţinerii unui randament energetic maxim pe unitatea de combustibil consumat, întreaga zonă puternic industrializată, alcătuită din Tokio şi oraşele din jurul său, îşi asigură cea mai mare parte a schimburilor comerciale cu străinătatea prin Yokohama, principalul port al Japoniei. Zilnic sosesc în rada portului peste 300 de nave, purtind pavilioane ale unor ţări de pe toate continentele , inclusiv tricolorul României. Este şi aceasta o ilustrare a cursului ascendent pe care îl cunosc în ultimii ani relaţiile româno-japoneze. Aceste relaţii îşi găsesc variate forme de expresie, de la creşterea volumului comerţului la schimburile tot mai frecvente de vizite ale unor delegaţii economice, ştiinţifice şi culturale. Creşterea continuă a potenţialului economic al României, vocaţia economiei japoneze spre o largă cooperare internaţională, interesul ambelor ţări in menţinerea şi consolidarea păcii constituie premise dintre cele mai bune pentru continua dezvoltare şi diversificare a raporturilor de colaborare pe diverse tărîmuri dintre România şi Japonia. Paul DIACONVU