Scînteia, august 1974 (Anul 43, nr. 9935-9960)

1974-08-01 / nr. 9935

SClNTEIA — joi 1 august 1974 ADUNAREA GENERALĂ A REPREZENTANŢILOR OAMENILOR MUNCII DE LA ÎNTREPRINDEREA „INOX“ DIN BUCUREŞTI ÎN CENTRUL DEZBATERILOR: ÎNNOIREA ŞI CREŞTEREA EFICIENŢEI PRODUCŢIEI Adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii de la Întreprinderea „Inox“ din Capitală a fost dominată, deopotrivă, de satisfacţia pentru majorarea substanţială a retribuţiei tarifare, dar şi de hotărirea unanimă de a răspunde prin noi şi importante realizări chemării Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Intr-adevăr, ca urmare a recentelor măsuri stabilite de partid şi stat, colectivul întreprinderii va beneficia, în perioada 1 august—31 decembrie 1974, de o retribuţie suplimentară în valoare de peste 1,5 milioane lei, iar pe intregul an 1975, aceasta se va ridica la peste 3,8 milioane lei. — Grijii statornice a partidului şi statului pentru creşterea nivelului de trai — se arăta in darea de seamă prezentată de ing. Ion Gheorghe, directorul întreprinderii — trebuie să-i răspundem printr-o muncă mai productivă, de calitate superioară ; trebuie să folosim integral timpul de lucru, să valorificăm mai bine materiile prime şi materialele. In acest fel, vom putea realiza o producţie suplimentară anuală de 20 milioane lei si un beneficiu peste plan de 14 milioane lei, ceea ce reprezintă aportul nostru la acoperirea fondurilor necesare noii majorări a retribuţiei oamenilor muncii. Pentru atingerea unor asemenea niveluri, la producţia peste plan şi beneficii suplimentare, colectivul unităţii dispune de o solidă bază de pornire. In primul semestru, planul a fost îndeplinit la toţi indicatorii, iar la unii dintre aceştia s-au obţinut chiar depăşiri, cele mai substanţiale înregistrindu-se la producţia marfă cu 7 la sută, la productivitatea muncii şi beneficii cu 1 la sută. Sunt realizări care trebuie consolidate prin diversificarea mai rapidă a gamei sortimentale, îmbunătăţirea calităţii producţiei şi reducerea consumurilor de materiale. — Angajamentele asumate in întrecere — remarca maistrul Ion Bănică — de a suplimenta producţia si beneficiile sunt pe deplin realizabile. Putem produce mai mult, mai ieftin si mai bine. Dar aceasta prin îmbunătăţirea calităţii produselor, printr-o inaltă exigenţă faţă de cei care se mai abat de la această îndatorire Dacă partidul manifestă o deosebită grijă faţă de noi, dacă a luat noi măsuri pentru majorarea retribuţiei, atunci răspunsul nostru nu poate fi decit acesta : mărfuri de foarte bună calitate ! In aceeaşi ordine de idei, in cuvintul său, ing. Frusina Catrina — şeful biroului organizarea muncii şi a producţiei — s-a referit la ridicarea nivelului conştiinţei muncitoreşti, la împletirea măsurilor întreprinse în acest scop cu cele de stabilizare a forţei de muncă in Întreprindere. — Fără îndoială, sublinia matriţerul Gelu Constantin, noua majorare intăreşte mai mult legătura dintre noi şi întreprinderea în care muncim, ne determină să acordăm o mai mare importanţă intereselor generale ale unităţii, ale economiei. In atelierul unde lucrez există o preocupare continuă pentru reducerea consumurilor de materiale şi executarea unor scule de bună calitate. Dar o colaborare mai strinsă între compartimentul de proiectare şi matriţerie ar impulsiona şi mai mult micşorarea consumului unor materiale destul de scumpe, valorificarea lor superioară. Vizînd şi alte modalităţi concrete de creştere a conştiinţei muncitoreşti în rindul lucrătorilor unităţii, secretarul comitetului U.T.C. al întreprinderii, Teofil Popescu, aprecia : — Recentele majorări privesc în mare măsură pe tinerii muncitori, tehnicieni şi ingineri. Deci, este de datoria noastră să formăm la tineri o gindire economică sănătoasă, pentru ca fiecare să înţeleagă că intre ceea ce primeşte de la societate şi ceea ce dă acesteia există o legătură indisolubilă. Să răspundem nu prin vorbe, ci prin fapte grijii partidului, prin noi şi noi rezultate menite să sporească avuţia ţării. Prin ce fapte şi pe ce bază ? Mai întîi, aşacum s-a desprins din adunare — cum a relevat şi tov. Hristea Giurculescu, reprezentantul Centralei industriale pentru articole casnice şi utilaj tehnologic — prin efortul propriu al colectivului în vederea introducerii grabnice în fabricaţie a unor produse noi. „Muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri — arătatov. Ion Popescu, secretarul comitetului de partid al Întreprinderii — trebuie să fie permanent preocupaţi de asimilarea unor produse noi. Nu trebuie să ne limităm la copierea unor modele de bunuri de consum. Concepţia proprie în crearea unor noi articole pentru piaţa internă şi externă va întări originalitatea atît de necesară produselor fabricate şi, in această direcţie, mai avem multe de făcut“. Sintetizind necesitatea unor astfel de preocupări stringente, tov. Marin Nedelcu — secretar al comitetului de partid al sectorului 6 — sublinia : — Intensificarea eforturilor colectivului de la „Inox“ pentru asigurarea intrării in fabricaţie a unor produse noi, care se cer pe piaţă, are o însemnătate deosebită. De aceasta depinde in mare măsură încheierea de contracte pentru perioada imediat următoare, pentru trimestrul IV a.c. Deci, nu numai producţie, ci o producţie mereu reînnoită, de calitate — acesta trebuie să fie răspunsul colectivului unităţii la recentele măsuri stabilite de partidul şi statul nostru pentru majorarea retribuţiei tarifare a celor ce muncesc in diferite ramuri si activităţi din economie. Demne de remarcat sunt nu numai observaţiile critice, exigente din cadrul dezbaterilor, opiniile exprimate, ci si măsurile cuprinzătoare incluse în planul aprobat de adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii de la „Inox“ din Bucureşti, plan care în aceste zile este îmbogăţit cu noi şi importante acţiuni. Caracteristice pentru activitatea din lunile viitoare şi din anul viitor sunt tocmai preocupările care vizează înnoirea si modernizarea producţiei, obiective distincte in cadrul amplului program de măsuri adoptat de adunarea generală, pe baza cărora se va obţine o eficientă economiei de 460 000 lei la nivelul anului viitor. După cum alte capitole ale programului se referă la valorificarea superioară a materiei prime şi materialelor — eficienţa economică în anul viitor : 670 000 Iei — precum şi la creşterea productivităţii muncii, la alte acţiuni menite să asigure sporirea contribuţiei unităţii la satisfacerea cerinţelor tot mai înalte ale economiei, în condiţiile unei eficienţe superioare. Anton DUMITRESCU ^Pe platforma chimică Săvineşti — puternică bază a industriei noastre de fire şi fibre sintetice — în fiecare sector de activitate se desfşoară o pasionantă întrecere pentru sporirea producţiei, continua îmbunătăţire a calităţii firelor şi fibrelor fabricate, valorificarea superioară a materiilor prime si materialelor, obţinerea unui spor de producţie cit mai important pe seama creşterii productivităţii muncii şi, concomitent, diminuarea susţinută a cheltuielilor. Nu de multă vreme aici s-a înregistrat un nou succes. In urma intensei activităţi de cercetare şi investiţii s-au finalizat lucrările de la prima instalaţie din ţară pentru realizarea firelor de relon tip ,.covor tufting“. Tehnologia necesară în acest scop a fost concepută de către specialiştii combinatului. Obţinerea noului produs permite valorificarea mai bună a materiei prime şi creează posibilităţi pentru diversificarea în continuare a producţiei. In fotografie : un aspect interior de la Combinatul de fire si fibre chimice Săvinești. Preocupări şi străduinţe în industria cărbunelui: PREMIE SPORITA RIDIT SUPERIOR Este cunoscută preocuparea constantă a conducerii partidului şi a statului nostru pentru dezvoltarea industriei carbonifere. Asigurîndu-se mijloacele tehnice şi financiare necesare valorificării cu rezultate superioare a acestei bogăţii naturala a subsolului, în ultimii ani s-a creat şi cadrul organizatoric care să sprijine sporirea eficienţei economice in această ramură. Măsurile luate pe baza hotărîrilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului din iulie 1972, în vederea perfecţionării formelor şi metodelor de conducere a activităţii economice, şi-au dovedit deplina valabilitate şi inactivitatea practică de conducere a industriei carbonifere. In acest context, sarcinile şi concluziile cuprinse în cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din centratele industriale şi întreprinderi ne obligă la o analiză exigentă a rezultatelor de pină acum şi, în această lumină, ne determină să ne gindim la căile concrete de îmbunătăţire a activităţii de conducere, in spiritul rezoluţiei acestei consfătuiri. Centrala cărbunelui Petroşani. In structura organizatorică actuală, preluînd sarcinile a patru centrale cu profil teritorial, a devenit o centrală industrială de ramură, unicul furnizor de cărbune al ţării. Activitatea productivă a centralei se desfăşoară în 55 de mine, 9 exploatări „la zi“ (cariere), 6 uzine de preparare a cărbunelui şi 3 uzine cu profil de construcţii de maşini, amplasate in zece judeţe ale ţării. In urma reorganizării, pe baza Decretului nr. 162/1973, ea coordonează o activitate de producţie şi investiţii aproape dublă faţă de situaţia anterioară, în timp ce aparatul tehnic şi administrativ de execuţie s-a redus la 130 de cadre, din 770 cit cuprindea aparatul centralelor pe care le-a integrat. Centrala este organizată pe structura platformei „Valea Jiului", care include 9 exploatări miniere şi 3 uzine de preparare din acest important bazin carbonifer. Cercetarea şi proiectarea pentru industria cărbunelui au fost concentrate într-un institut puternic, cu sediul în Valea Jiului şi care are o filială pentru problemele lignitului la Craiova. Totodată, centrala a preluat şi conducă nemijlocit uzinele de utilaj minier, dispune de un oficiu de calcul în scopul modernizării sistemului informaţional, şi a organizat un sistem propriu de perfecţionare a personalului , ţinînd seama de perspectiva extracţiei de lignit, centrala a creat în bazinul Olteniei o întreprindere specială pentru deschiderea de cariere şi mine noi. In strinsă legătură cu acest cadru organizatoric, preocupările noastre majore au fost îndreptate spre fructificarea cit mai raţională a inteligenţei tehnice, redistribuind specialiştii in locurile hotărâtoare ale activităţii de concepţie şi de conducere a procesului de producţie. Numeroase cadre din aparatul fostelor centrale ale cărbunelui au fost trecute in unităţi. Specialişti cu experienţă, care lucrau anterior in diferite compartimente funcţionale ale fostelor centrale, muncesc in prezent cu rezultate bune la Lupeni, Petrila, Paroşeni, Uricani, Rovinari, Motru, în diverse unităţi miniere. De asemenea, se cuvine subliniată in mod deosebit că aplicarea în practică a ideilor valoroase, emanate din rindurile colectivelor de muncă, a reprezentat condiţia esenţială care a asigurat obţinerea de rezultate din ce in ce mai bune în muncă. Dacă centrala a reuşit să organizeze activitatea de producţie, de investiţii şi economică în condiţii mai bune decit înainte, hotărîtoare au fost in această privinţă si îndrumarea, controlul si sprijinul primit din partea organelor şi organizaţiilor de partid în rezolvarea celor mai importante probleme. Comitetele judeţene de partid Hunedoara, Gorj si celelalte organe judeţene de partid au exercitat un control sistematic asupra activităţii unităţilor carbonifere, manifestînd o preocupare deosebită pentru perfecţionarea activităţii acestora şi lichidarea unor neajunsuri. O consultare de mare anvergură a activului de partid şi a masei largi de mineri a fost organizată, din iniţiativa conducerii partidului, la sfîrşitul anului 1973, în unităţile miniere din Valea Jiului ; cu acest prilej s-a stabilit trecerea la săptămîna redusă de lucru, de cinci zile, plus o sîmbătă lucrătoare pe lună, ceea ce a permis reorganizarea temeinică a activităţii din subteran, întărirea disciplinei muncii şi tehnologice, folosirea mai raţională a utilajelor şi a timpului de lucru. Trecerea la noul program de lucru în subteran s-a înfăptuit în condiţiile aplicării unui vast plan de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii economico-sociale, a nivelului de trai al minerilor. Ca urmare a unor astfel de măsuri, în primul semestru din acest an, planul producţiei de cărbune a fost depăşit pe centrală cu 259 mii tone, din care 104 mii tone huilă netă. Minele din platforma „Valea Jiului“, conduse nemijlocit de către centrali, au extras în această perioadă suplimentar 94 mii tone de cărbune net, îndeplinind şi ceilalţi indicatori de bază, precum şi planul de investiţii. Dar, cu toate rezultatele pozitive de pină acum, considerăm că nn munca noastră se manifestă încă deficienţe şi — ca atare — aceasta trebuie continuu îmbunătăţită. Astfel, în cadrul unor organe colective de conducere din unităţi, atenţia nu este întotdeauna îndreptată asupra problemelor hotărîtoare, iar analizele ce se fac nu sunt îndeajuns de complete şi nu se finalizează în efecte practice. Ne preocupăm de înlăturarea acestor deficienţe nu prin substituirea sau tutelarea conducerilor unităţilor respective, ci prin acordarea unui ajutor direct în ridicarea nivelului activităţii acestora, in creşterea exigenţei şi răspunderii tuturor cadrelor faţă de sarcinile încredinţate. Suntem conştienţi că mai avem de luptat in continuare pentru lichidarea unor manifestări de rutină, care urmează iniţiativa, aceasta şi la nivelul unor conducători de unităţi de drept, puţini la număr — care nu au reuşit să exercite complet atribuţiile încredinţate. De asemenea, şi stilul de muncă al unor compartimente şi cadre din centrală trebuie perfecţionat, pentru a asigura o concordanţă deplină între noile competenţe acordate şi modul de traducere a lor în viaţă. Considerăm că printr-o precizare mai bună a atribuţiilor fiecărui compartiment din centrală, pe baza noului regulament tip ce urmează a se experimenta potrivit indicaţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi prin asigurarea cunoaşterii temeinice şi aplicarea fermă de către toate cadrele a legislaţiei economice, prin întărirea răspunderii, ordinii şi disciplinei, vom reuşi în mod cert să îmbunătăţim substanţial activitatea aparatului centralei. Preocupîndu-ne de îndeplinirea exemplară a planului pe acest an, a angajamentelor asumate în întrecere, acordăm o atenţie deosebită măsurilor menite să asigure realizarea şi depăşirea planului pe anul 1975, pe următorul cincinal şi în perspectivă. Pentru îndeplinirea obiectivelor dezvoltării şi modernizării industriei carbonifere, creşterii producţiei şi sporirii eficienţei economice, vom pune accent pe extinderea susţinută a mecanizării şi automatizării extracţiei cărbunelui, pe îmbunătăţirea folosirii utilajelor din dotare, intrarea la timp în funcţiune a noilor capacităţi şi realizarea la termenele prevăzute a marilor linii de extracţie şi haldare la carierele din Oltenia. înfăptuirea acestor sarcini presupune conjugarea eforturilor mai multor ministere, in special ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, Ministerului Industriei Construcţiilor de MaşiniIinelte şi Electrotehnicii şi Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei. Totodată, pentru realizarea sarcinilor ce ne revin, va trebui ca in cadrul centralei să luăm unele măsuri menite să permită o cuprindere mai bună decit pină in prezent a unor compartimente, cum ar fi, de exemplu, domeniul investiţiilor, în sensul asigurării documentaţiilor tehnice şi organizării corespunzătoare a execuţiei lucrărilor, exercitării unui control riguros şi acordării asistenţei tehnice şi de conducere cit mai eficiente. Participanţi activi la marea întrecere socialistă, lucrătorii din ramura noastră vor munci cu abnegaţie pentru a asigura ţării cărbunele necesar dezvoltării şi înfloririi sale mai rapide, pe această linie înscriindu-se şi rezultatele bune cu care ei vor întîmpina apropiata „Zi a minerului“ şi cele două istorice evenimente ale acestui an — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. Dr. Ing. Ioan MINEU adjunct al ministrului minelor, petrolului şi geologiei, director general al Centralei cărbunelui Petroşani (Urinare din pag. I) tul anului, s-a stabilit ca realizarea planului producţiei marfă să se asigure in primele două decade ale fiecărei luni, urmînd ca în ultima decadă să se obţină semifabricatele necesare continuării optime a laminării, evitindu-se „golurile“ de producţie, pierderile de timp productiv. Aşa cum acţionează siderurgiştii din Reşiţa acţionează şi colectivele din numeroase alte întreprinderi, urmărind ca planul să fie depăşit la produsele necesare economiei naţionale, pentru satisfacerea nevoilor ei crescinde şi a solicitărilor la export. — Aici, la Roman — transmite corespondentul nostru, Ion Manea — ziua care a adus vestea hotăririi partidului privind majorarea retribuţiei tarifare a oamenilor muncii a coincis cu înregistrarea unui nou şi prestigios succes : realizarea planului pe cele 7 luni ale anului la nivelul industriei municipiului. Tovarăşul Ioan Vlad, prim-secretar al comitetului municipal de partid, ne prezintă un calcul sugestiv din care rezultă că, prin noile măsuri de majorare a retribuţiei, oamenii muncii din acest oraş vor beneficia, pină la sfirşitul cincinalului, de un venit suplimentar de peste 100 milioane lei. O analiză exigentă a rezervelor existente in toate unităţile economice a dus la concluzia că aceste fonduri pot fi acoperite in întregime prin eforturile care se depun pentru obţinerea unei producţii suplimentare şi creşterea eficienţei economice. Iată de ce, acum in întreg municipiul, se dă „bătălia“ pentru cîştigarea celor 100 milioane de Iei. — Ce măsuri concrete se iau in acest sens în întreprinderi ? — O producţie suplimentară de 50 milioane lei se va realiza încă din acest an de către colectivul nostru — ne spunea maistrul Gheorghe Apostoaie, de la întreprinderea de ţevi din localitate. La venituri sporite, răspundere sporită pentru creşterea avuţiei ţării ! Aceasta este deviza sub care acţionează în prezent intregul nostru colectiv. Iniţial, noi ne-am angajat să realizăm în acest an o producţie suplimentară in valoare de 25 milioane lei. De fapt, pînă acum, am şi dat peste prevederile planului pe 7 luni o producţie de 10 000 tone ţevi din oţel fără sudură. Ca răspuns la noile măsuri luate de partid pentru majorarea retribuţiei am găsit soluţii pentru ca, pînă la finele anului 1974, această producţie suplimentară să fie dublată. Poposind in halele laminoarelor ne-am convins despre hotărirea colectivului de aici de a-şi onora în mod exemplar acest nou angajament. Peste tot se acţionează concret, şi cu răspundere pentru gospodărirea cu grijă a metalului, îmbunătăţirea calităţii ţevilor, diminuarea consumului de energie şi combustibil, întărirea ordinii şi disciplinei. Menţionăm, în acest sens, măsurile care privesc reducerea cu circa 500 tone a consumului de metal, în principal prin realizarea unor noi tipodimensiuni de ţevi, cu pereţi mai subţiri, fără însă a diminua cu nimic calitatea acestora. De asemenea, s-a trecut la generalizarea tehnologiei de fabricaţie a burlanelor din oţel înalt aliat pentru foraj la mare adincime, devenita competitive pe piaţa externă. Şi încă un fapt de ultimă oră : pentru a grăbi ritmul de punere în funcţiune a noii secţii de redus la cald şi tras la rece a ţevilor şi pentru reducerea efortului valutar, colectivul întreprinderii de ţevi din Roman s-a angajat să treacă de îndată la realizarea, prin forţe proprii, a 3 bancuri unicat de 45 tone-forţă, utilaje de înaltă complexitate tehnică. Numeroasele relatări ale corespondenţilor noştri atestă cu toată forţa de convingere a faptelor că pretutindeni, în întreaga ţară, colectivei de oameni ai muncii, sub conducerea organizaţiilor de partid, au trecut prompt la aplicarea efectivă a măsurilor practice în vederea creşterii suplimentare a producţiei fizice şi sporirii eficienţei economice. Pentru creşterea suplimentară a producţiei PAGINA 3 In întrecerea socialistă in cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi celui de-al XI-lea Congres al partidului, harnicii metalurgişti de la întreprinderea bucureşteană „Republica“ au înregistrat pină acum valoroase succese. In prima jumătate a anului, de exemplu, ei au realizat peste plan o producţie marfă de 7,6 milioane lei, beneficii care depăşesc 2,4 milioane lei, dînd in această perioadă economiei naţionale, suplimentar, 4 403 tone ţevi şi 1718 tone laminate finite pline. La buna funcţionare a utilajelor şi aparaturii tehnice, care asigură fluxul continuu al muncii la nivelul cerinţelor, o contribuţie apreciată de întregul colectiv din care face parte aduce şi comunistul Aurel Moraru, maistru principal. In jurul şi cu sprijinul lui s-au format numeroase cadre specializate în întreţinerea, depanarea şi reviziile instalaţiilor de electronică industrială. In decursul anilor de cînd lucrează în întreprindere s-a afirmat ca un pasionat căutător al ideilor tehnice noi a realizat peste 80 de inovaţii şi deţine un brevet de inventator. In fotografie , maistrul principal Aurel Moraru, împreună cu cîţiva muncitori, discută în secţia filetaj despre modul de optimizare a balanţei hidraulice de la presa de probat tevi la rezistenţă pină la 1 300 atmosfere. Foto : E. Dichiseanu La recoltatul griului Oră de oră, zi de zi cu toate forţele * Aşa cum am anunţat, pină marţi, 30 iulie, potrivit datelor centralizate la ministerul de resort, griul a fost recoltat de pe 81 la sută din suprafeţele cultivate în întreprinderile agricole de stat şi de pe 60 la sută în cooperativele agricole. De luni se lucrează cu toate forţele şi in Judeţele In care cerealele păioase au dat in copt mai ttrziu. In cadrul raidului-anchetă Întreprins în ctteva Judeţe am căutat răspuns la douft întrebări . 1. CInd se va Încheia secerişul griului T 2. Ce măsuri au fost luate In vederea intensificării acestei lucrări. Iată răspunsurile primite. BACAU 1. Lucrările sunt abia la început şi ne trebuie circa 15 zile ca întreaga recoltă de griu să fie strinsă şi depozitată in hambare — este de părere tov. Dumitru Găină, directorul direcţiei agricole. Cu mijloacele existente se pot recolta, in fiecare zi, cite 3 000 hectare cu griu, viteză pe care vrem să o depăşim. 2. Au fost luate măsuri speciale care să asigure un ritm rapid la recoltatul şi transportul griului. Astfel, pentru un număr mare de maşini s-a asigurat schimbul doi. Ca urmare, ziua se lucrează la recoltat, iar noaptea la strînsul paielor şi la executarea arăturilor. A fost asigurat, de asemenea, un mare număr de trasini care transportă produsele. Ca urmare, tot ceea ce se recoltează intr-o zi se transportă pină seara în magazii. Totodată, au fost luate măsuri ca la bazele de recepţie mijloacele de transport să nu staţioneze. Intr-adevăr, de cîteva zile, se lucrează din plin si pe ogoarele judetului Bacău. Mari suprafeţe au fost recoltate pînă la această dată în cooperativele agricole din Găiceana, Podu-Turcului, Pincesti, Buhoci, Lipova. Pe lingă cele peste 500 de combine, mii de cooperatori string griul cu secerile și coasele. Pe tarlalele de la Luncani, peste 700 cooperatori stringeau astfel recolta. La cooperativa agricolă din Săucești, toate cele 6 combine lucrează in schimburi prelungite. Presele de balotat au fost prevăzute cu sănii speciale pentru a transporta paiele la marginile tarlalelor. Cu spor se lucrează si in cooperativele agricole din Stănişeşti, Glăvăneşti, Hemeiusi, Cleja etc. Ca urmare, pină la 30 iulie griul a fost recoltat de pe 24 la sută din suprafeţele cultivate în cooperativele agricole. Gheorghe BALTA CARAŞSEVERIN 1. Consider că în această săptămîna— ne-a declarat tov. Petru Vişescu, directorul direcţiei agricole judeţene — vom recupera răminerea în urmă cauzată de ploi, iar recolta de griu va fi pusă la adăpost. 2. Pentru grăbirea lucrărilor, afirma directorul direcţiei agricole, au fost luate măsuri de redistribuire a utilajelor, de îndată ce, într-o unitate se încheie recoltatul. E de menţionat în acest sens exemplul consiliilor intercooperatiste Moldova şi Zlatiţa, care, pe măsură ce se apropie de terminarea recoltatului, dirijează utilajele spre unităţile din zona Oravita si Bozovici. Pînă ieri, în întreprinderile agricole de stat s-a recoltat 52 la sută din suprafaţa cu griu, iar în cooperativele agricole — 60 la sută, linele cooperative agricole : Socol, Zlatita, Grădinari, Ticvaniu-Mare si Ticvaniu-Mic, Moldova Veche, au si încheiat recoltatul. Am notat si alte initiative. La cooperativa agricolă Zorlentu-Mare, pentru a veni in sprijinul mecanizatorilor, grîul este pus în saci. Pe cîmp se face cîntărirea produselor spre a elimina pierderile de timp la bază. Asemănător se proceda si în cooperativa agricolă Barliste. Printr-o bună organizare a muncii, în cooperativele agricole din Vrani, Vărădia si Mercina, lucrările sint neterminate. Iată însă că am întîlnit si unele carențe în organizarea muncii. La Brebu, din trei combine găsite în lanuri — două erau defecte. Inginerul-şef, Iosif Cornea, spunea că se aşteaptă anumite piese de schimb. De ce oare nu s-a acţionat şi aici, ca în alte părţi, pentru a se face reparaţii operative, la faţa locului, cu ajutorul atelierelor mecanice mobile ? Nicolae CATANA urai . Recoltatul griului de pe cele 48 000 hectare a debutat din această săptămînă, cind timpul a devenit frumos şi călduros , ne-a declarat tov. Ioan Murăşan, directorul direcţiei agricole. Cele 803 combine folosite în această campanie pot atinge zilnic o viteză medie de lucru de 3150 ha. Aceasta înseamnă că recoltatul se va incheia în 14 zile. 2. Avînd în vedere condiţiile deosebite în care se recoltează cerealele în acest an — umiditate ridicată, lanuri îmburuienite — organele agricole judeţene au pregătit campania în două variante. In toate unităţile există liste cu cosaşi şi secerători pentru a intra la timpul potrivit în lanurile inaccesibile forţelor mecanice. De asemenea, s-a prevăzut recoltatul mecanic in două faze — seceratul si apoi treieratul — acolo unde gradul de umiditate se dovedeşte a fi prea ridicat. La indicaţiile biroului comitetului judeţean de partid am luat măsuri ca mijloacele mecanice din zonele mai întîrziate — Huedin, Săvădisla, Gîrbou —■ să fie mobilizate în unităţile de cimpie, pe Valea Arieşului şi Someşului, unde recoltatul intră în plin în zilele ce urmează. In acest an, dispunem de 600 de combine C 1 si C 3, 84 combine „Gloria“, 160 piese de balotat, aproape 2 000 de tractoare. In afară de acestea au sosit din judeţul Constanta, sau sunt pe drum, 50 combine. Din judeţele Timiş, Arad vor mai sosi 75 de combine în cadrul ajutorării reciproce. Măsurile luate au permis ca, în ultimele zile, pe judeţ viteza de lucru să ajungă la peste 3 900 ha. Desigur, campania de recoltare în judeţul Cluj este abia la început. Se poate aprecia însă că sunt toate condiţiile create pentru a stringe fără pierderi recolta într-un timp cit mai scurt. Alexandru MUREŞANU .