Scînteia, octombrie 1974 (Anul 43, nr. 9987-10013)
1974-10-01 / nr. 9987
PAGINA 2 faptul] divers! I Plopii I lui Coşbuc Erau mulţi plopi falnici pe I marginea călrărilor ce se imple- I teau spre vechea moară din Hordou. Prin stihul său, Coş- I buc le-a făcut frunzişul să frea- I măte peste vreme. Mai dăinuie şi astăzi doi dintre plopii secu- I lari. Ei au fost declaraţi re- I cent monumente ale naturii şi I se bucură de atenta îngrijire a , locuitorilor. De aceeaşi ocroti- I re se bucură şi plopul de la I Mocod, la umbra cărui Coşbuc poposea în timpul drume- I ţiilor. Plopul din Mocod, un u- Iriaş din lumea arborilor, impli- I neşte vîrsta matusalemică de... • 700 de ani. Bucuria unui tată Pensionarul Ion Lascu, fost I muncitor la topitoria de cinepă , Palota (Bihor), a trăit, in ulti- I mul timp, 6... bucurii. 6 din cei I 9 copii ai săi i-au adut tot ati• tea diplome, care s-au idăugat I celorlalte 3, ale celor mai mari : I Florica — absolventă a fa- I cultâţii de filozofie, Mihai — • al facultăţii de statistică, Eva I — liceul pedagogic, Pascu — li- I ceul de cultură generală, Tu•dor — şcoala profesională, loan I — diploma de 8 clase si adeve- I rinta de „admis“ la Liceul de I mecanică din Oradea. 6 diplo• me intr-un simgur an. 6 bucurii care sporesc tihna şi mulţumi- I rea tatălui pensionar. I Dacă ar fi citit faptul divers... I în faptul divers cu titlul : „Poftiţi in vagoane !" din 14 I septembrie semnalam că in ca- I drul unui control efectuat de organele de miliţie şi C.F.R. din I Galaţi fuseseră depistaţi In tre■ nuri o serie de călători fără bi- lete de călătorie... Aceleaşi ore.. I gane de control au efectuat. In I acelaşi tren de pe aceeaşi rută (Galaţi-Birlad), un nou control. I Rezultatul : alţi 141 de călători I „uitaseră“ să-şi cumpere bilet. . fiind amendaţi pe loc. Dacă I ar fi citit faptul divers. I Infecţii I pentru I creduli I De profesie „fără“, Maria I Draga din Petroşani se dădea ■ drept „medic specialist" un fel de fel de boli. S-au păşit ime-I diat creduli, cărora M.D. le ad- I ministre, pentru indiferent ce I boală, acelaşi tip de infecţii I care, chipurile, erau „miracu■ loase“. Acum, „miracolul“ a ie- I şit la iveală : erau injecţii obiş- I nuite, de la orice farmacie, pe • care M. D. plătea citiva lei, dar pe care Incasa, in schimb, in-I ire 1 000 Si 1S00 de lei, pentru ■ că — spunea ea — „vindecăre- I pede si bine“. Numai naivita- I tea credulilor n-a putut-o vin- I deca. Poate de acum încolo, pentru că falsei doctorițe i s-a prescris un „tratament" de a doi ani și jumătate. Nu repede, dar vindecă bine. U wmmmmt I I Atenţie I la tren! I Pe ciobanul unei turme de oi I a Întreprinderii agricole de stat ■ Ivăneşti-Ialomiţa îl chema tot ■ Ciobanu. Plecind dis-de-dimi- neaţă cu turma la păscut, Ion Ciobanu a ajuns cu ea lingă linia ferată. Zărind în depărtare I trenul accelerat 831, care venea I din Bucureşti spre Constanţa. ■ Ion Ciobanu şi-a depărtat tur- I ua de calea ferată. Neascultătoare, o oaie nu se dezlipea de un smoc de iarbă dintre linii, I la kilometrul 99 + 123. Ciobanul s-a dus repede s-o tragă la o parte, dar n-a mai apucat. Sur- I prins de locomotivă, a fost accidentat mortal. I „Ţuica“ I descurcăre-I tului • — De multe ori am fost eu I la ananghie in viata mea, dar I de descurcat, m-am descurcat • totdeauna, ba am si iesit cu fo- I loase — se lăuda, fată de amici, I Costică Bitcasu din Rimnicu- I Vilcea. Probabil la acelasi lucru s-a I gindit si cind s-a urcat la volan sub influenta alcoolului. Sur- I prins de către un lucrător de I miliţie. Costică i-a zimbit amical, după care a scos din buzu- I nar 500 de lei : — Ia şi mătăluţă de-o ţuică... . De data aceasta „descurcăre- I ful" a... incurcat-o. I Rubrică redactată de Petre POPA şi corespondenţii „Scinteii" CU RĂSPUNDERE COMUNISTApentru transformarea şcolii într-un puternic centru de învâr ti pentru comuniştii de la catedră, din şcoli şi facultăţi, adunările generale de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de bază reprezintă, în aceste zile, cadrul unor rodnice dezbateri: este exprimată cu fermitate .Probarea unanimă a proiectelor de Program şi Directive ce vor fi discutate la cel de-al XI-lea Congres al partidului, este analizată, cu exigenţă şi combativitate, propria activitate, în lumina îndatoririlor de înaltă responsabilitate încredinţate de partid şcolii şi slujitorilor ei, sînt adoptate cuprinzătoare planuri de măsuri pentru transpunerea in viaţă a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie 1973 şi a recomandărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu din cuvintarea rostită, în preajma deschiderii prezentului an şcolar, la Conferinţa cadrelor şi activului de partid din învăţâmintul superior. Pe asemenea coordonate politice majore s-a desfăşurat şi adunarea generală a organizaţiei de bază de la Grupul şcolar de construcţii de maşini de pe lingă Întreprinderea de utilaj petrolier din Tirgovişte. O unitate de învăţămint complexă, ce cuprinde un liceu de mecanică, cu 4 profile de specializare şi o şcoală profesională cu 8 profile, in care invaţă circa 2 300 elevi, cu o organizaţie de partid puternică, ce numără in rindurile sale majoritatea profesorilor, inginerilor şi maiştrilor instructori din acest colectiv didactic. Ca fiecare comunist, ca fiecare cetăţean al ţării noastre am studiat cu mare atenţie proiectele de documente ale apropiatului Congres al partidului, pe care le consider documente de cea mai mare Însemnătate principială şi practică — sublinia maistrul instructor Ilie Şerban. În lumina lor, colectivului nostru didactic, nouă, tuturor, ne revine îndatorirea de a orienta şi mai fern, consecvent, întreaga noastră activitate politică şi profesională spre dezvoltarea şi modernizarea procesului de invătămint in strinsă legătură cu cerinţele procesului de producţie din întreprinderile centru care pregătim egrice calificate. Pornind de la acelaşi imperativ major, mai mulţi participanţi la adunare — ing. Elvira Morarescu, directoarea grupului şcolar, ing. Constantin Marinescu, maistrul instructor Marin Mocanu , au făcut o seamă de propuneri pentru Înlăturarea unor neajunsuri şi pentru transformarea şcolii intr-un puternic centru de invăţămint şi de producţie. Unele rezultate bune consemnate de precedentul an şcolar, faptul, bunăoară, că planul de producţie al atelierelor-şcoală — de 720 000 lei — a fost depăşit cu 45 000 lei sau că s-au amenajat prin autodotare mai multe cabinete şi laboratoare ale şcolii, iar elevii au realizat prin muncă patriotică lucrări pe şantiere de larg interes local în valoare de circa 1,3 milioane lei, au fost folosite ca argumente pentru transpunerea cu mai multă fermitate in viaţă a acestei cerinţe. ..Ceea ce interesează. In primul rind, este nivelul de cunoştinţe ştiinţifice şi practice, modul in care elevii noştri reuşesc să-şi însuşească meseria, să se încadreze operativ şi activ în producţie după terminarea şcolii — spunea ing. Ion Panait, director adjunct. Or, din păcate, mai primim reclamaţii de la întreprinderile în care au fost încadraţi absolvenţi ai şcolii noastre că aceştia nu reuşesc să-şi îndeplinească normelede lucru, au unele abateri disciplinare (lipsuri, intirzieri, schimbări repetate ale locurilor de muncă), ceea ce dovedeşte că nu ne-am ocupat cu exigenţa cuvenită de temeinica lor pregătire. Pentru a dovedi, prin fapte, adeziunea noastră totală la prevederile proiectului de Program al partidului, organizaţia noastră de bază va trebui să se ocupe cu mai multă consecvenţă de organizarea pe baze ştiinţifice şi cu reală eficienţă a practicii elevilor in atelierele-şcoală şi in întreprinderi, urmărind nu numai cum invaţă şi lucrează elevii noştri, ci actionând prin modalităţi politico-educative diverse, la formarea conştiinţei lor muncitoreşti, la cultivarea dragostei şi interesului pentru meseria aleasă, a unei atitudini înaintate faţă de muncă, faţă de îndeplinirea obligaţiilor faţă de societate“. Acest punct de vedere a fost susţinut şi de inginerul Cornel Zamfira, profesorii Ion Manolescu şi Alexandra Alexandru, maistrul instructor Iosif Baldeş, de alţi vorbitori care au menţionat Îndatorirea cadrelor didactice, a comuniştilor de la catedră, de a cunoaşte mai bine decit in prezent cerinţele concrete ale Întreprinderilor pentru care se pregătesc elevii, de a căuta metode noi, moderne de transmitere a cunoştinţelor, de educare revoluţionară a tineretului. „Suntem chemaţi să participăm direct la transpunerea in viaţă a unei măsuri importante pe linia dezvoltării şi perfecţionării invăţâmîntului românesc: generalizarea primei trepte a învăţământului liceal — spunea prof. Petre Barbu. Aceasta Înseamnă concret că trebuie să ne ocupăm diferenţiat de elevii noştri, să-i ajutăm nu numai să-şi Însuşească noţiunile şi deprinderile prevăzute în programe, ci şi să le aplice cu eficienţă şi spirit gospodăresc în viaţă, în practică. In acest fel vom reuşi să reducem numărul elevilor care se pierd pe parcursul anilor de şcoală, al repetenţilor, fenomen cu care se confruntă Încă şi unitatea noastră de învăţământ“. Perfecţionarea procesului educativ, parte componentă, indisolubilă din pregătirea viitorilor muncitori, a format obiectul intervenţiei mai multor participanţi la discuţii. Profesorii Angela Verdeaţă, secretara comitetului U.T.C., Matei Negoţ, director adjunct. Elena Ion au evidenţiat necesitatea stabilirii unui dialog rodnic, direct profesor-elev în diferitele activităţi şcolare şi în timpul liber, pentru formarea conştiinţei socialiste şi politice a tinerilor, educarea lor în spirit revoluţionar, marxist-leninist, al dragostei faţă de patrie şi popor, al dorinţei şi hotăririi nestrămutate de a înfăptui politica partidului, pregătindu-se temeinic pentru muncă şi viaţă. In acelaşi climat de răspundere şi exigenţă, comuniştii participanţi la adunare au ales noul birou, precum şi delegaţii la conferinţa comitetului de partid pe întreprinderea de utilaj petrolier Tirgovişte şi un candidat pentru acest comitet. Au fost adoptate, in unanimitate, o hotărire care concretizează în măsuri judicioase angajamentul comuniştilor de a înfăptui neabătut politica partidului nostru, de a contribui la perfecţionarea Invăţămintului, la legarea lui strinsă de viaţă, de producţie şi un program concret de lucru pentru lunile imediat următoare in vederea ridicării nivelului calitativ şi al modernizării cadrului de desfăşurare a întregului proces instructiv-educativ din şcoală. Florica DINUBESCU Constantin SOCI Adunări generale de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de bază A rămas... tablou Relaţiile statornicite in societatea noastră, legile statului, ca şi normele morale ce pavement viaţa socială exclud cu desăvirşire necinstea, indiferent dacă este vorba de fapte mărunte sau cu implicaţii mari. Şi cum incorectitudinea începe de obicei cu „fapte mici“, e bine ca nici acestea să nu fie desconsiderate. Cititorul ziarului nostru, Augustin Săsărman, din Năsăud, bd. Republicii nr. 12, ne-a semnalat următoarele : în luna martie anultrecut, doi delegaţi ai firmei de pictură şi fotografie ,.Foto Elegant“ — Iaşi au contractat cu el executarea unui tablou care costă 180 lei. S-a dat un acont de 100 lei, urmind ca executarea comenzii — potrivit notei de comandă nr. 82, semnată și ștampilată — să fie gata in luna iunie 1973. După un timp, „Foto Elegant“ a trimis clientului său, în joc de tablou, o adresă, că unitatea este in renovare si, in consecinţă, se amină executarea comenzii. A mai trecut un timp şi la Năsăud a ajuns nu tabloul, ci tot o adresă identică cu prima. Văzind că respectiva firmă trimite oamenilor, in schimbul banilor incasaţi, adrese in loc de tablouri, A. S. a scris ziarului nostru. Am adresat scrisoarea Consiliului popular municipal Iaşi care, la sfirşitul lunii august a. c., ne-a răspuns că, „din cercetările (? !) efectuate, a rezultat că tov. Săsărman Augustin nu a comandat confecţionarea unui tablou“. Semnează tov. vicepreşedinte P. Ştefănescu. Luind de bunăcredinţă răspunsul, i l-am comunicat autorului sesizării. Fu bună dreptate, omul s-a simţit jignit, de a rămas... tablou. Cum, adică ? El dă banii Şi tot el este făcut mincinos ? La scrisoarea trimisă în urma acestui răspuns a ataşat şi înseşi adresele respectivei firme. Nu-i prima dată find la redacţie sosesc scrisori prin care ni se relatează că diferit asemenea delegaţi impînzesc ţara, contractează cu oamenii executarea unor lucrări sau servicii — şi apoi ori dispar, ori sunt cuprinşi de „amnezie“ Credem că a sosit timpul să se pună canat unor asemenea practici incorecte d in ce priveşte cazul de la Iaşi, cu siguranţă că, analizînd situaţia, comitetul executiv al consiliului popular municipal ii va trata cum se cuvine pe vinovaţi. Cariera buclucaşă De la o vreme, sătenii din Presa, comuna Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, au început să aibă necazuri din pricina pîriului din apropiere, care, atunci cind vin ploile, inundă o parte din terenurile arabile. După cum ne-au scris mai mulţi locuitori, situaţia se menţine da la deschiderea unei cariere de piatră la Porpeni , din pricina depozitării sterilului pe albia rîului, aceasta a fost pe alocuri supranivelată, provenind, in perioadele cind apa este mai mare, inundaţii. Din răspunsul Consiliului popular al judeţului Gorj se desprinde că, in urma sesizării, s-au reanalizat măsurile luate. Grupul de şantiere căi ferate Drobeta Turnu- Severin, şantierul 73 Rovinari, a mcerit lucrările de regularizare a piriului de la vărsare in amonte, spre carieră, executind pină în prezent aproape 40 la sută din porţiunea calamitată. A fost organizată o consfătuire cu factorii competenţi, în cadrul căreia s-au stabilit sarcini precise pentru şantierul 73 Rovinari, I.J.I.L. — Gorj, albia piriului urmind a fi coborîtă sub nivelul Iniţia! De toată porţiunea afectată. Concis, la obiect Departamentul Căilor Ferate : Personalul şantierelor de construcţii montaj pentru reparaţii linii, sudare a căii, lucrări ECT şi lucrări clădiri din subordinea regionalelor C.F. va beneficia de majorarea retribuţiilor la data la care această măsură se va aplica în ramura transportului feroviar. întreprinderea pentru construirea şi vînzarea locuinţelor Bucureşti . In conformitate cu art. 14 din Metodologia nr. 20 122 din 7 august 1973, de aplicare a H.C.M. 880/1973, preţurile locuinţelor proprietate personală şi contractele de construire, care se stabilesc şi se încheie cu cetăţenii după data de 20 iulie 1973, se fac potrivit H.C.M. nr. 880/1973. In consecinţă, s-a procedat la recalcularea preturilor numai pentru apartamentele contractate după 20 iulie 1973, la restul apartamentelor răminind valabile prețurile stabilite anterior, conform H.C.M. 1 733/ 1968. Neculai ROSCA O nouă tragere excepţională 1010 Administraţia de Stat Loto- Pronosport informează participanţii că in ziua de 8 octombrie 1974 organizează o tragere excepţională Loto. a recoltei. Se vor efectua 5 extrageri astfel : Extragerea I — de 12 numere din 90 , extragerea a II-a (efectuată în continuarea primei) de 12 numere din cele 78 râmase in urnă; extragerea a IlI-a de 6 numere din 90 ; extragerea a IV-a (efectuată in continuarea extragerii a Il-a) de 6 numere din cele 84 rămase in urnă; extragerea a V-a (efectuată in continuarea extragerilor a III-a si a IV-a) de 6 numere din restul de 78 rămase în urnă. Participarea se face pe bilete de cite 5 lei şi 15 lei, varianta de 15 lei avind dreptul de participare la toate cele 5 extrageri. La această tragere excepţională Loto. a recoltei, se vor atribui 13 categorii de ciştiguri, intre care autoturisme „Dacia 1 300“ si „Skoda S 100“. Depunerea biletelor ciştigătoare se va face pină in ziua de simbătă, 12 octombrie 1974, ora 13, in oraşele reşedinţă de judeţ, şi pină vineri, 11 octombrie 1974, ora ,13, in celelalte localităţi. Imagine din secţia tricotat circulare a Întreprinderii „Tricodava" din Capitală LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu dobindă şi cîştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul III 1974 — Titularii libretelor ciştigătoare pot alege, in limita valorii ciştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. — Ciştigurile, inclusiv cele in aragazuri cu butelii, se acordă integral titularilor libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10% din valoarea cistigului. Pentru ceilalţi titulari, cistigul este de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Libretele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 lei nu beneficiază de ciştig. Cîştigătorii de aragazuri cu butelii trebuie să se prezinte la sucursalele (filialele) C.E.C. in termen de 30 zile de la data tragerii la sorţi. w- Valoarea ciştigurilor Numărul ciştigurilor . . . lui ciştigător- parţială totală 1 1813062 ___50 000___ 50 000 1 2430180 40 000__ 40 000 1 1853067 30 000 30 000 1 524257 20 000 1 269641 20 000 1 2605830 20 000 1 446130 20 000 1 992625 20 000 100 000 Terminația libretului 33 25142 10 000 33 63604 100 000___ 660 000 33 92385 5 000 33 99652 5 000 33 20210 5 000 33 09993 5 090 33 82814 5 000 ______________33______________ 24388 5 000 990 000 CISTIGURI IN 322 cu 4 focuri 32392 010 647 220 ARAGAZURI BUTELIE 322 CU 3 fOCURi 0432 1151___ 553 008 322 0331 2 000 322 4510 2 000 322 6507 2 000 1 932 000 322 8777 1 000 322 4196 1 000 322 4403 1 000 322 6554 1 000 322 7780 1 000 1 610 000 322 4639 500 322 9737 500 322 6314 500 322 1144 500 322 7215 590 322 6380 500 322 0268 500 322 8085 500 1 288 000 TOTAL : 6 068 cistiguri In obiecte. In valoare de Iei : 7 913 228 SCINTEIA - marți 1 octombrie 1974 Pe şantierul Fabricii de produse refractare Pleaşa-Prahova DACI DIN STIVA DE DOSARE S-AR FI RIDICAT ZIDURILE FABRICII... La Începutul anului 1972, In apropiere de Ploieşti, se deschidea un nou şantier pentru dezvoltarea Fabricii de produse refractare — Pleaşa. Nu intrăm in „istoria“ plină de peripeţii a începutului acestui obiectiv. Precizăm, din capul locului, că întreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi, care a contractat investiţia, a tergiversat începerea lucrărilor cu aproape 8 luni. Dar şi atunci când s-a hotărit să se apuce de treabă a lucrat în aşa fel incit, la finele anului 1973, bilanţul arăta la capitolul construcţii-montaj o restanţă de lucrări în valoare de 44 milioane lei. Ministerul Industriei Metalurgice, in dubla lui calitate de beneficiar şi for de resort al constructorului, pentru a curma neajunsurile, a hotărit să încredinţeze lucrarea unui constructor mai responsabil. Scopul : recuperarea rămînerii in urmă, punerea în funcţiune la termen a importantului obiectiv (la 31 mai 1974 — intrarea în producţie a primei capacităţi de 20 000 tone betoane refractare, iar la 30 septembrie a.c. a celei de-a doua capacităţi pentru realizarea a 12 006 de tone produse refractare speciale). Noul constructor, întreprinde- ,rea de construcţii şi montaje metalurgice — Tîrgovişte (tot din cadrul ministerului amintit) şi-a început activitatea pe şantier la 1 ianuarie 1974. Ne mmm___ oprim aici cu aceste „date biografice“, pe care le-am considerat absolut necesare pentru a se şti de unde incepe răspunderea noului constructor şi de a nu i se atribui şi deficienţele provocate de unitatea gălâţeană. Am vizitat de curind şantierul, unde — potrivit termenelor de punere in funcţiune mai sus menţionate — trebuia să vedem o capacitate in plină producţie şi alta in probe tehnologice finale. N-am intilnit aşa ceva. La Pleaşa, toate obiectivele : staţia de descărcare, depozitul de materii prime, hala de preparare, galeria şi cuptorul de şamotizare, ca să amintim doar cîteva, sunt mult rămase in urmă. Abia se fac lucrări de zidărie şi, pe alocuri, se toarnă betoanele de fundaţii. Nici vorbă de Începerea montajului la utilajele care, sosite de mult timp de şantier, stau înşirate pe citeva hectare. Am stat de vorbă cu şeful şantierului, inginerul Gheorghe Vasilescu, care aprecia (cunoscînd ritmul de lucru, gradul de mecanizare a lucrărilor, efectivul de oameni) că prima capacitate poate fi predată beneficiarului la sfîrşitul trimestrului I al anului 1975 (deci, cu 18 luni mai tirziu), iar a doua, in septembrie acelasi an (cu un an intîrziere). — Evident, aceste termene fixate de constructor sint inacceptabile — ne declara inginerul Olimpiu Irimis, directorul fabricii. Dar ceea ce ni se pare și mai grav e faptul că Întreprinderea constructoare pur şi simplu parcă se joacă cu noi — şi nu numai cu noi — modificînd mereu datele de punere in funcţiune. — Vă rugăm să exemplificaţi această afirmaţie. — Trebuie să arăt că acum ne aflăm la un al treilea program şi grafic „serios", prin care se stabilesc noi măsuri şi noi termene. Termenele anterioare, deşi s-au semnat şi parafat acte şi dosare voluminoase, deşi s-au dat asigurări solemne, n-au fost respectate. Am răsfoit procesele verbale Încheiate după analizele lunare, precum şi după alte analize, speciale, la care au participat numeroase cadre de răspundere din minister şi de la comitetul judeţean de partid Dosare voluminoase, incit s-ar putea spune, simbolic, că dacă din stiva lor s-ar fi ridicat zidurile fabricii, lucrările ar fi fost mult mai avansate. Citim in aceste procese verbale că inginerul Costache Zapis, directorul I.C.M.M. Tirgovişte, a promis, cum se zice, „marea cur sarea“, dar aproape de fiecare dată nu şi-a onorat promisiunile. Două exemple : la 18 ianuarie a.c., in şedinţa de analiză, directorul spunea : „Vor fi pe şantier, in februarie, cel puţin 450 de oameni“. La 1 martie, efectivul era de 218. La 5 aprilie declara „Vom avea de acum încolo cel puţin 800 de muncitori pe şantier. Sâmbăta şi duminica vom organiza lucrul cu pompe de beton de mare capacitate , de asemenea, vom asigura 490 de tone ciment „RIM“ pentru turnări rapide“. Efectivul promis, nici astăzi n-a ajuns la cifra respectivă. Restul de promisiuni au rămas și ele înscrise doar pe hîrtie. In adunarea oamenilor muncii, prezentindu-se angajamentele colectivului de constructori, s-a afirmat textual : în cinstea zilei de 23 August, lucrările din etapa I de punere in funcţiune vor fi terminate. In a- , acest scop s-au întocmit un program şi un grafic voluminos, cu responsabilităţi concrete, pe obiective fi oameni. Nici programul, nici termenul n-au fost respectate. Lucrul cu încetinitorul a continuat sub ochii îngăduitori ai beneficiarului (Centrala industrială de produse refractare-Braşov, director general, inginer Cristian Marcu), ai altor cadre din minister. Există posibilitatea ca ritmul de lucru să fie accelerat ? Această Întrebare am adresat-o mai multor şefi de lot, maiştri şi muncitori constructori. Răspunsul a fost afirmativ. „Da, se poate, arăta inginerul Florin Bădican, de la lotul de montaj. Dar cu o condiţie : întreprinderea din Tîrgovişte să ne acorde, în primul rind, un sprijin mai mare in ceea ce priveşte asistenţa tehnică, in organizarea efectivelor de oameni, în aprovizionarea cu materiale, unelte şi utilaje“. Şi mai concret, şeful şantierului ne-a spus : „Trebuie să ni se dea neapărat o macara „Colles", de mare capacitate. Apoi, să se redistribuie forţa de muncă calificată, — domeniu in care ministerul ne-ar putea ajuta (n.n . promisiuni a făcut, in acest sens, tovarăşul Iginio Pavoni, adjunct al ministrului), incit si dispunem de un număr mai mare de zidari, dulgheri, betonişti. In ceea ce ne priveşte pe noi, von lucra In doua Schimburi prelungite, vom lucra si duminica, dacă va fi nevoie, pentru a intensifica lucrările de construcţii şi a da front de lucru la montaj“. Ne-am îndreptat investigaţia de la constructor la beneficiar. A făcut acesta din urmă totul pentru ca investiţia să iasă din impas ? Socotim că nu. Nici Consiliul judeţean de control muncitoresc al activităţii economice si sociale n-a dat dovadă de combativitatea necesară chiar d de la primele intirzieri. In şedinţa de birou a comitetului judeţean de partid, in care s-a analizat investiţia de la Pleaşa, s-au concretizat unele măsuri de sprijinire, de către judeţul Prahova, a şantierului. La acestea trebuie să el adauge sprijinul organelor de resort Incit, pină la Congresul partidului, să fie recuperat cit mai mult din marile restante existente. Constantin CAPRARU corespondentul „Scinteii" Utilajele stau pe timp, iar restantele se acumulează LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 30 septembrie 1974 Cîştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 200 lei. În valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ciştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează Prin sucursalele și filialele C.E.C. 3 , A tizi S3 fis |S3 fini «! Za o z •« »7; 1 09005 74 50 000 1 47821 59 25 000 1 18369 64 15 000 1 15262 25 10 000 1 95706 73 5 000 1 32665 46 5 000 1 17553 77 5 000 1 17363 09 5 000 1 31363 63 5 000 1 66846 57 3 000 1 32194 79 3 000 1 10643 13 3 000 1 81517 80 3 000 1 21374 53 3 000 1 12242 60 3 000 1 29265 16 3 000 1 86107 64 3 000 Terminația seriei obligațiunilor 100 711 06 1 000 100 536 21 2 000 100 863 04 2 000 100 655 67 2 000 100 874 22 2 000 100 499 66 1 000 ICO 210 02 1 000 100 209 11 1 000 100 934 28 1 000 100 426 64 1 000 100 445 46 1 000 100 819 75 1 000 100 376 66 1 000 100 698 66 1 000 100 901 03 1 000 100 923 75 1 000 IOO 899 11 1 009 199 277 53 1 000 100 146 52 1 000 1 000 27 59 800 1 000 79 75 800 1 000 78 28 BOO 1 060 82 05 800 5 917 TOTAL 6 749 COO LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu ciştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi , pentru trimestrul III 1974 TerminaţiileT , numerelor Procentele de Nr. crt. libretelor ciştig ciştigătoare _________| __________ Calcularea şi Înscrierea câştigurilor în librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. 1 358 ' 250% 2 523 200«/« 3 219 100«/« 4 704 50% 5 805 25% 6 037 25% 7 547 25% 8 072 25% 9 610 25% 10 255 25% ,11 301 25% 12 429 1 25% 13 160 , 25% 14 050 25"', 15 132 25% De la ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă pentru luna septembrie 1974 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) U.Q.N. 5) L.V.X. 2) J.Y.T. 6) A.T.B. 3) V.W.H. 7) K.I.P. 4) V G.E. 8) Y.P.V. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere Înscrise in poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri lunare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite.