Scînteia, octombrie 1974 (Anul 43, nr. 9987-10013)

1974-10-01 / nr. 9987

PAGINA 2 faptul] divers! I Plopii I lui Coşbuc Erau mulţi plopi falnici pe I marginea călrărilor ce se imple- I teau spre vechea moară din Hordou. Prin stihul său, Coş- I buc le-a făcut frunzişul să frea- I măte peste vreme. Mai dăinuie­­ şi astăzi doi dintre plopii secu- I lari. Ei au fost declaraţi re- I cent monumente ale naturii şi I se bucură de atenta îngrijire a , locuitorilor. De aceeaşi ocroti- I re se bucură şi plopul de la I Mocod, la umbra cărui Coş­­­­buc poposea în timpul drume- I ţiilor. Plopul din Mocod, un u- I­riaş din lumea arborilor, impli- I neşte vîrsta matusalemică de... • 700 de ani.­ ­ Bucuria­­ unui tată Pensionarul Ion Lascu, fost I muncitor la topitoria de cinepă , Palota (Bihor), a trăit, in ulti- I mul timp, 6... bucurii. 6 din cei I 9 copii ai săi i-au adut tot ati­• tea diplome, care s-au i­dăugat I celorlalte 3, ale celor mai mari : I Florica — absolventă a fa- I cultâţii de filozofie, Mihai — • al facultăţii de statistică, Eva I — liceul pedagogic, Pascu — li- I ceul de cultură generală, Tu­•­dor — şcoala profesională, loan I — diploma de 8 clase si adeve- I rinta de „admis“ la Liceul de I mecanică din Oradea. 6 diplo­• me intr-un simgur an. 6 bucurii­­ care sporesc tihna şi mulţumi- I rea tatălui pensionar. I Dacă ar fi­­ citit faptul­­ divers... I în faptul divers cu titlul : „Poftiţi in vagoane !" din 14 I septembrie semnalam că in ca- I drul unui control efectuat de­­ organele de miliţie şi C.F.R. din I Galaţi fuseseră depistaţi In tre­■ nuri o serie de călători fără bi-­­ lete de călătorie... Aceleaşi ore.. I gane de control au efectuat. In I acelaşi tren de pe aceeaşi rută (Galaţi-Birlad), un nou control. I Rezultatul : alţi 141 de călători I „uitaseră“ să-şi cumpere bilet. . fiind amendaţi pe loc. Dacă I ar fi citit faptul divers. I Infecţii I pentru I creduli I De profesie „fără“, Maria I Draga din Petroşani se dădea ■ drept „medic specialist" un fel de fel de boli. S-au păşit ime-I diat creduli, cărora M.D. le ad- I ministre, pentru indiferent ce I boală, acelaşi tip de infecţii I care, chipurile, erau „miracu­■ loase“. Acum, „miracolul“ a ie- I şit la iveală : erau injecţii obiş- I nuite, de la orice farmacie, pe • care M. D. plătea citiva lei, dar pe care Incasa, in schimb, in-I ire 1 000 Si 1S00 de lei, pentru ■ că — spunea ea — „vindecă­re- I pede si bine“. Numai naivita- I tea credulilor n-a putut-o vin- I deca. Poate de acum încolo,­­ pentru că falsei doctorițe i­­ s-a prescris un „tratament" de a doi ani și jumătate. Nu repede, dar vindecă bine. U w­mmmmt I­ I Atenţie I la tren! I Pe ciobanul unei turme de oi I a Întreprinderii agricole de stat ■ Ivăneşti-Ialomiţa îl chema tot ■ Ciobanu. Plecind dis-de-dimi-­­ neaţă cu turma la păscut, Ion Ciobanu a ajuns cu ea lingă l­i­nia ferată. Zărind în depărtare I trenul accelerat 831, care venea I din Bucureşti spre Constanţa. ■ Ion Ciobanu şi-a depărtat tur- I ua de calea ferată. Neascultă­toare, o oaie nu se dezlipea de un smoc de iarbă dintre linii, I la kilometrul 99 + 123. Ciobanul s-a dus repede s-o tragă la o­­ parte, dar n-a mai apucat. Sur- I prins de locomotivă, a fost ac­cidentat mortal. I „Ţuica“ I descurcăre-I tului • — De multe ori am fost eu I la ananghie in viata mea, dar I de descurcat, m-am descurcat • totdeauna, ba am si iesit cu fo- I loase — se lăuda, fată de amici, I Costică Bitcasu din Rimnicu- I Vilcea. Probabil la acelasi lucru s-a I gindit si cind s-a urcat la volan­­ sub influenta alcoolului. Sur- I prins de către un lucrător de I miliţie. Costică i-a zimbit ami­cal, după care a scos din buzu- I nar 500 de lei : — Ia şi mătăluţă de-o ţuică... . De data aceasta „descurcăre- I ful" a... incurcat-o. I Rubrică redactată de Petre POPA şi corespondenţii „Scinteii" CU RĂSPUNDERE COMUNISTA­­pentru transformarea şcolii într-un puternic centru de învâr­ ti pentru comuniştii de la cate­dră, din şcoli şi facultăţi, adună­rile generale de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de bază re­prezintă, în aceste zile, cadrul unor rodnice dezbateri: este exprimată cu fermitate .Probarea unanimă a proiectelor de Program şi Directive ce vor fi discutate la cel de-al XI-lea Congres al partidului, este analizată, cu exigenţă şi combati­vitate, propria activitate, în lumi­na îndatoririlor de înaltă respon­sabilitate încredinţate de partid şcolii şi slujitorilor ei, sînt adop­tate cuprinzătoare planuri de mă­suri pentru transpunerea in viaţă a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie 1973 şi a recomandărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu din cuvintarea rostită, în preajma des­chiderii prezentului an şcolar, la Conferinţa cadrelor şi activului de partid din învăţâmintul superior. Pe asemenea coordonate politice majore s-a desfăşurat şi adunarea generală a organizaţiei de bază de la Grupul şcolar de construcţii de maşini de pe lingă Întreprinderea de utilaj petrolier din Tirgovişte. O unitate de învăţămint complexă, ce cuprinde un liceu de meca­nică, cu 4 profile de speciali­zare şi o şcoală profesională cu 8 profile, in care invaţă circa 2 300 elevi, cu o organizaţie de partid puternică, ce numără in rin­­durile sale majoritatea profesorilor, inginerilor şi maiştrilor instructori din acest colectiv didactic.­­ Ca fiecare comunist, ca fie­care cetăţean al ţării noastre am studiat cu mare atenţie proiectele de documente ale apropiatului Congres al partidului, pe care le consider documente de cea mai mare Însemnătate principială şi practică — sublinia maistrul in­structor Ilie Şerban. În lumina lor, colectivului nostru didactic, nouă, tuturor, ne revine îndatorirea de a orienta şi mai fern, consecvent, întreaga noastră activitate politică şi profesională spre dezvoltarea şi modernizarea procesului de invă­­tămint in strinsă legătură cu ce­rinţele procesului de producţie din întreprinderile centru care pregătim egrice calificate. Pornind de la acelaşi imperativ major, mai mulţi participanţi la adunare — ing. Elvira Morarescu, directoarea grupului şcolar, ing. Constantin Marinescu, maistrul in­structor Marin Mocanu , au făcut o seamă de propuneri pentru În­lăturarea unor neajunsuri şi pen­tru transformarea şcolii intr-un puternic centru de invăţămint şi de producţie. Unele rezultate bune consemnate de precedentul an şco­lar, faptul, bunăoară, că planul de producţie al atelierelor-şcoală — de 720 000 lei — a fost depăşit cu 45 000 lei sau că s-au amenajat prin autodotare mai multe cabi­nete şi laboratoare ale şcolii, iar elevii au realizat prin muncă patriotică lucrări pe şantiere de larg interes local în valoare de circa 1,3 milioane lei, au fost folo­site ca argumente pentru trans­punerea cu mai multă fermi­tate in viaţă a acestei cerinţe. ..Ceea ce interesează. In primul rind, este nivelul de cunoştinţe ştiinţifice şi practice, modul in care elevii noştri reuşesc să-şi însuşeas­că meseria, să se încadreze ope­rativ şi activ în producţie după terminarea şcolii — spunea ing. Ion Panait, director adjunct. Or, din păcate, mai primim reclamaţii de la întreprinderile în care au fost încadraţi absolvenţi ai şcolii noas­tre că aceştia nu reuşesc să-şi în­deplinească normele­­de lucru, au unele abateri disciplinare (lipsuri, intirzieri, schimbări repetate ale locurilor de muncă), ceea ce dove­deşte că nu ne-am ocupat cu exi­genţa cuvenită de temeinica lor pregătire. Pentru a dovedi, prin fapte, adeziunea noastră totală la prevederile proiectului de Program al partidului, organizaţia noastră de bază va trebui să se ocupe cu mai multă consecvenţă de organi­zarea pe baze ştiinţifice şi cu rea­lă eficienţă a practicii elevilor in atelierele-şcoală şi in întreprin­deri, urmărind nu numai cum in­vaţă şi lucrează elevii noştri, ci ac­tionând prin modalităţi politico-e­ducative diverse, la formarea con­ştiinţei lor muncitoreşti, la cultiva­rea dragostei şi interesului pentru meseria aleasă, a unei atitudini îna­intate faţă de muncă, faţă de înde­plinirea obligaţiilor faţă de socie­tate“. Acest punct de vedere a fost susţinut şi de inginerul Cornel Zamfira, profesorii Ion Manolescu şi Alexandra Alexandru, maistrul instructor Iosif Baldeş, de alţi vor­bitori care au menţionat Îndatori­rea cadrelor didactice, a comuniş­tilor de la catedră, de a cunoaşte mai bine decit in prezent cerinţele concrete ale Întreprinderilor pentru care se pregătesc elevii, de a cău­ta metode noi, moderne de trans­mitere a cunoştinţelor, de educare revoluţionară a tineretului. „Suntem­ chemaţi să participăm direct la transpunerea in viaţă a unei mă­suri importante pe linia dezvoltă­rii şi perfecţionării invăţâmîntului românesc: generalizarea primei trepte a învăţământului liceal — spunea prof. Petre Barbu. Aceasta Înseamnă concret că trebuie să ne ocupăm diferenţiat de elevii noştri, să-i ajutăm nu numai să-şi În­suşească noţiunile şi deprinderile prevăzute în programe, ci şi să le aplice cu eficienţă şi spirit gospo­dăresc în viaţă, în practică. In acest fel vom reuşi să reducem numărul elevilor care se pierd pe parcursul anilor de şcoală, al repetenţilor, fe­nomen cu care se confruntă Încă şi unitatea noastră de învăţământ“. Perfecţionarea procesului educa­tiv, parte componentă, indisolubilă din pregătirea viitorilor muncitori, a format obiectul intervenţiei mai multor participanţi la discuţii. Pro­fesorii Angela Verdeaţă, secretara comitetului U.T.C., Matei Negoţ, director adjunct. Elena Ion au evi­denţiat necesitatea stabilirii unui dialog rodnic, direct profesor-elev în diferitele activităţi şcolare şi în timpul liber, pentru formarea conştiinţei socialiste şi politice a ti­nerilor, educarea lor în spirit re­voluţionar, marxist-leninist, al dragostei faţă de patrie şi popor, al dorinţei şi hotăririi nestrămu­tate de a înfăptui politica partidu­lui, pregătindu-se temeinic pen­tru muncă şi viaţă. In acelaşi climat de răspundere şi exigenţă, comuniştii participanţi la adunare au ales noul birou, pre­cum şi delegaţii la conferinţa co­mitetului de partid pe întreprinde­rea de utilaj petrolier Tirgovişte şi un candidat pentru acest comitet. Au fost adoptate, in unanimitate, o hotărire­­ care concretizează în măsuri judicioase angajamentul comuniştilor de a înfăptui neabătut politica partidului nostru, de a contribui la perfecţionarea Invăţă­­mintului, la legarea lui strinsă de viaţă, de producţie şi un program concret de lucru pentru lunile imediat următoare in vederea ridi­cării nivelului calitativ şi al mo­dernizării cadrului de desfăşurare a întregului proces instructiv-edu­­cativ din şcoală. Florica DINUBESCU Constantin SOCI Adunări generale de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de bază A rămas... tablou Relaţiile statornici­te in societatea noas­tră, legile statului, ca şi normele morale ce pavement viaţa so­cială exclud cu desă­­virşire necinstea, in­diferent dacă este vorba de fapte mă­runte sau cu implica­ţii mari. Şi cum in­corectitudinea începe de obicei cu „fapte mici“, e bine ca nici acestea să nu fie desconsiderate. Citito­rul ziarului nostru, Augustin Săsărman, din Năsăud, bd. Re­publicii nr. 12, ne-a semnalat următoarele : în luna martie anul­­trecut, doi delegaţi ai firmei de pictură şi fotografie ,.Foto Ele­gant“ — Iaşi au con­tractat cu el executa­rea unui tablou care costă 180 lei. S-a dat un acont de 100 lei, urmind ca executa­rea comenzii — po­trivit notei de co­mandă nr. 82, semna­tă și ștampilată — să fie gata in luna iunie 1973. După un timp, „Foto Elegant“ a tri­mis clientului său, în joc de tablou, o adre­să, că unitatea este in renovare si, in consecinţă, se amină executarea comenzii. A mai trecut un timp şi la Năsăud a ajuns nu tabloul, ci tot o adresă­ identică cu prima. Văzind că res­pectiva firmă trimite oamenilor, in schim­bul banilor incasaţi, adrese in loc de tablo­uri, A. S. a scris ziarului nostru. Am adresat scrisoarea Consiliului popular municipal Iaşi care, la sfirşitul lunii au­gust a. c., ne-a răs­puns că, „din cercetă­rile (? !) efectuate, a rezultat că tov. Să­­sărman Augustin nu a comandat confec­ţionarea unui tablou“. Semnează tov. vice­preşedinte P. Ştefă­­nescu. Luind de bună­­credinţă răspunsul, i l-am comunicat au­torului sesizării. Fu bună dreptate, omul s-a simţit jignit, de a rămas... tablou. Cum, adică ? El dă banii Şi tot el este făcut min­cinos ? La scrisoarea trimisă în urma aces­tui răspuns a ataşat şi înseşi adresele respec­tivei firme. Nu-i prima dată find la redacţie so­sesc scrisori prin care ni se relatează că di­ferit­ asemenea dele­gaţi impînzesc ţara, contractează cu oa­menii executarea unor lucrări sau servicii — şi apoi ori dispar, ori sunt cuprinşi de „am­nezie“ Credem că a sosit timpul să se pună canat unor ase­menea practici inco­recte d in ce priveşte cazul de la Iaşi, cu siguranţă că, ana­­lizînd situaţia, co­mitetul executiv al consiliului popular municipal ii va trata cum se cuvine pe vi­novaţi. Cariera buclucaşă De la o vreme, să­tenii din Presa, co­muna Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, au în­ceput să aibă necazuri din pricina pîriului din apropiere, care, a­­tunci cind vin ploile, inundă o parte din terenurile arabile. După cum ne-au scris mai mulţi locuitori, situaţia se menţine da la deschiderea u­­nei cariere de piatră la Porpeni , din pri­cina depozitării steri­lului pe albia rîului, aceasta a fost pe alocuri supranivelată, provenind, in perioa­dele cind apa este mai mare, inundaţii. Din răspunsul Con­siliului popular al ju­deţului Gorj se des­prinde că, in urma sesizării, s-au reana­­lizat măsurile luate. Grupul de şantiere căi ferate Drobeta Turnu- Severin, şantierul 73 Rovinari, a m­cerit lu­crările de regulariza­re a piriului de la vărsare in amonte, spre carieră, execu­­tind pină în prezent aproape 40 la sută din porţiunea calami­ta­tă. A fost organizată o consfătuire cu fac­torii competenţi, în cadrul căreia s-au stabilit sarcini preci­se pentru şantierul 73 Rovinari, I.J.I.L. — Gorj, albia piriului urmind a fi coborîtă sub nivelul Iniţia! De toată porţiunea afec­tată. Concis, la obiect Departamentul Căilor Ferate : Personalul şantierelor de construcţii montaj pentru repa­raţii linii, sudare a căii, lucrări ECT şi lu­crări clădiri din subordinea regionalelor C.F. va beneficia de majorarea retribuţiilor la data la care această măsură se va aplica în ramura transportului feroviar. întreprinderea pentru construirea şi vînzarea locuinţelor Bucureşti . In conformitate cu art. 14 din Metodologia nr. 20 122 din 7 august 1973, de aplicare a H.C.M. 880/1973, preţurile lo­cuinţelor proprietate personală şi contractele de construire, care se stabilesc şi se încheie cu cetăţenii după data de 20 iulie 1973, se fac potrivit H.C.M. nr. 880/1973. In consecinţă, s-a procedat la recalcularea preturilor numai pentru apartamentele contractate după 20 iulie 1973, la restul apartamentelor răminind valabile pre­țurile stabilite anterior, conform H.C.M. 1 733/ 1968. Neculai ROSCA O nouă tragere excepţională 1010 Administraţia de Stat Loto- Pronosport informează partici­panţii că in ziua de 8 octombrie 1974 organizează o tragere ex­cepţională Loto. a recoltei. Se vor efectua 5 extrageri astfel : Extragerea I — de 12 numere din 90 , extragerea a II-a (e­­fectuată în continuarea primei) de 12 numere din cele 78 râ­mase in urnă; extragerea a IlI-a de 6 numere din 90 ; extragerea a IV-a (efectuată in continuarea extragerii a Il-a) de 6 numere din cele 84 rămase in urnă; ex­tragerea a V-a (efectuată in con­tinuarea extragerilor a III-a si a IV-a) de 6 numere din restul de 78 rămase în urnă. Partici­parea se face pe bilete de cite 5 lei şi 15 lei, varianta de 15 lei avind dreptul de participare la toate cele 5 extrageri. La această tragere excepţio­nală Loto. a recoltei, se vor a­­tribui 13 categorii de ciştiguri, intre care autoturisme „Dacia 1 300“ si „Skoda S 100“. De­punerea biletelor ciştigătoare se va face pină in ziua de sim­­bătă, 12 octombrie 1974, ora 13, in oraşele reşedinţă de judeţ, şi pină vineri, 11 octombrie 1974, ora ,13, in celelalte localităţi. Imagine din secţia tricotat circulare a Întreprinderii „Tricodava" din Capitală LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu dobindă şi cîştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul III 1974 — Titularii libretelor ciştigătoare pot alege, in limita valorii ciştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. — Ciştigurile, inclusiv cele in aragazuri cu butelii, se acordă integral titularilor libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10% din valoarea cistigului. Pentru ceilalţi titulari, cistigul este de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Libretele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 lei nu beneficiază de ciştig. Cîştigătorii de aragazuri cu butelii trebuie să se prezinte la sucursalele (filialele) C.E.C. in termen de 30 zile de la data tragerii la sorţi. w- Valoarea ciştigurilor Numărul ciştigurilor . . . lui ciştigător- parţială­­ totală 1 1813062 ___50 000___ 50 000 1 2430180 40 000­__ 40 000 1 1853067 30 000 30 000 1 524257 20 000 1 269641 20 000 1 2605830 20 000 1 446130 20 000 1 992625 20 000 100 000 Terminația libretului 33 25142 10 000 33 63604 100 000___ 660 000 33 92385 5 000 33 99652 5 000 33 20210 5 000 33 09993 5 090 33 82814 5 000 ______________33______________ 24388 5 000 990 000 CISTIGURI IN 322 cu 4 focuri 3239­­2 010 647 220 ARAGAZURI BUTELIE 322 CU 3 fOCURi 0432 1151___ 553 008 322­­ 0331 2 000 322 4510 2 000 322 6507 2 000 1 932 000 322 8777 1 000 322 4196 1 000 322 4403 1 000 322 6554 1 000 322 7780 1 000 1 610 000 322 4639 500 322 9737 500 322 6314 500 322 1144 500 322 7215 590 322 6380 500 322 0268 500 322 8085 500 1 288 000 TOTAL : 6 068 cistiguri In obiecte. In valoare de Iei : 7 913 228 SCINTEIA - marți 1 octombrie 1974 Pe şantierul Fabricii de produse refractare Pleaşa-Prahova DACI DIN STIVA DE DOSARE S-AR FI RIDICAT ZIDURILE FABRICII... La Începutul anului 1972, In apro­piere de Ploieşti, se deschidea un nou şantier pentru dezvoltarea Fa­bricii de produse refractare — Plea­­şa. Nu intrăm in „istoria“ plină de peripeţii a începutului acestui obiec­tiv. Precizăm, din capul locului, că întreprinderea de construcţii şi mon­taje siderurgice Galaţi, care a con­tractat investiţia, a tergiversat înce­perea lucrărilor cu aproape 8 luni. Dar şi atunci când s-a hotărit să se apuce de treabă a lucrat în aşa fel incit, la finele anului 1973, bilanţul arăta la capitolul construcţii-mon­­taj o restanţă de lucrări în valoare de 44 milioane lei. Ministerul Indus­triei Metalurgice, in dubla lui cali­tate de beneficiar şi for de resort al constructorului, pentru a curma neajunsurile, a hotărit să încredin­ţeze lucrarea unui constructor mai responsabil. Scopul : recuperarea ră­­mînerii in urmă, punerea în func­ţiune la termen a importantului obiectiv (la 31 mai 1974 — intrarea în producţie a primei capacităţi de 20 000 tone betoane refractare, iar la 30 septembrie a.c. a celei de-a doua capacităţi pentru realizarea a 12 006 de tone produse refractare speciale). Noul construc­tor, întreprinde- ,­­­rea de construcţii şi montaje meta­lurgice — Tîrgo­­vişte (tot din ca­drul ministerului amintit) şi-a în­ceput activitatea pe şantier la 1 ia­nuarie 1974. Ne mmm___ oprim aici cu a­­ceste „date bio­grafice“, pe care le-am considerat absolut necesare pentru a se şti de unde incepe răspunderea noului con­structor şi de a nu i se atribui şi deficienţele provocate de unitatea gălâţeană.­­ Am vizitat de curind şantierul, unde — potrivit termenelor de pu­nere in funcţiune mai sus menţio­nate — trebuia să vedem o capaci­tate in plină producţie şi alta in probe tehnologice finale. N-am intil­­nit aşa ceva. La Pleaşa, toate obiec­tivele : staţia de descărcare, depozi­tul de materii prime, hala de pre­parare, galeria şi cuptorul de şamo­­tizare, ca să amintim doar cîteva, sunt mult rămase in urmă. Abia se fac lucrări de zidărie şi, pe alocuri, se toarnă betoanele de fundaţii. Nici vorbă de Începerea montajului la utilajele care, sosite de mult timp de şantier, stau înşirate pe citeva hectare. Am stat de vorbă cu şeful şantierului, inginerul Gheorghe Va­­silescu, care aprecia (cunoscînd rit­mul de lucru, gradul de mecanizare a lucrărilor, efectivul de oameni) că prima capacitate poate fi predată beneficiarului la sfîrşitu­l trimestru­lui I al anului 1975 (deci, cu 18 luni mai tirziu), iar a doua, in sep­tembrie acelasi an (cu un an intîr­­ziere). — Evident, aceste termene fixate de constructor sint inacceptabile — ne declara inginerul Olimpiu Irimis, directorul fabricii. Dar ceea ce ni se pare și mai grav e faptul că În­treprinderea constructoare pur şi simplu parcă se joacă cu noi — şi nu numai cu noi — modificînd mereu datele de punere in func­ţiune. — Vă rugăm să exemplificaţi această afirmaţie. — Trebuie să arăt că acum ne aflăm la un al treilea program şi grafic „serios", prin care se stabilesc noi măsuri şi noi termene. Terme­nele anterioare, deşi s-au semnat şi parafat acte şi dosare voluminoase, deşi s-au dat asigurări solemne, n-au fost respectate. Am răsfoit procesele verbale În­cheiate după analizele lunare, precum şi după alte analize, speciale, la care au participat numeroase cadre de răspundere din minister şi de la comitetul judeţean de parti­d Dosare voluminoase, incit s-ar pu­­tea spune, simbolic, că dacă din stiva lor s-ar fi ridicat zidurile fa­bricii, lucrările ar fi fost mult mai avansate. Citim in aceste procese verbale că inginerul Costache Zapis, directorul I.C.M.M. Tirgovişte, a promis, cum se zice, „marea cur sa­rea“, dar aproape de fiecare dată nu şi-a onorat promisiunile. Două exem­ple : la 18 ianuarie a.c., in şedinţa de analiză, directorul spunea : „Vor fi pe şantier, in februarie, cel puţin 450 de oameni“. La 1 martie, efecti­vul era de 218. La 5 aprilie declara­­ „Vom avea de acum încolo cel puţin 800 de muncitori pe şantier. Sâmbăta şi duminica vom organiza lucrul cu pompe de beton de mare capacitate , de asemenea, vom asigura 490 de tone ciment „RIM“ pentru turnări rapide“. Efectivul promis, nici astăzi n-a ajuns la cifra respectivă. Restul de promisiuni au rămas și ele în­scrise doar pe hîrtie. In adunarea oamenilor muncii, prezentindu-se an­gajamentele colectivului de construc­tori, s-a afirmat textual : în cinstea zilei de 23 August, lucrările din eta­pa I de punere in funcţiune vor fi terminate. In a- , a­cest scop s-au întocmit un pro­gram şi un grafic voluminos, cu res­ponsabilităţi con­crete, pe obiecti­ve fi oameni. Nici programul, nici termenul n-au fost respec­­tate. Lucrul cu încetinitorul a continuat sub ochii îngăduitori ai beneficiarului (Centrala industrială de produse refractare-Braşov, direc­tor general, inginer Cristian Marcu), ai altor cadre din minister. Există posibilitatea ca ritmul de lucru să fie accelerat ? Această În­trebare am adresat-o mai multor şefi de lot, maiştri şi muncitori construc­tori. Răspunsul a fost afirmativ. „Da, se poate, arăta inginerul Florin Bă­­dican, de la lotul de montaj. Dar cu o condiţie : întreprinderea din Tîrgo­­vişte să ne acorde, în primul rind, un sprijin mai mare in ceea ce pri­veşte asistenţa tehnică, in organiza­rea efectivelor de oameni, în apro­vizionarea cu materiale, unelte şi utilaje“. Şi mai concret, şeful şan­tierului ne-a spus : „Trebuie să ni se dea neapărat o macara „Colles", de mare capacitate. Apoi, să se re­­distribuie forţa de muncă calificată, — domeniu in care ministerul ne-ar putea ajuta (n.n . promisiuni a fă­cut, in acest sens, tovarăşul Iginio Pa­­voni, adjunct al ministrului), incit si dispunem de un număr mai mare de zidari, dulgheri, betonişti. In ceea ce ne priveşte pe noi, von­ lucra In doua Schimburi prelungite, vom lu­cra si duminica, dacă va fi nevoie, pentru a intensifica lucrările de con­strucţii şi a da front de lucru la montaj“. Ne-am îndreptat investigaţia de la constructor la beneficiar. A făcut a­­cesta din urmă totul pentru ca in­vestiţia să iasă din impas ? Socotim că nu. Nici Consiliul judeţean de control muncitoresc al activităţii e­­conomice si sociale n-a dat dovadă de combativitatea necesară chiar d de la primele intirzieri. In şedinţa de birou a comitetului judeţean de partid, in care s-a ana­lizat investiţia de la Pleaşa, s-au concretizat unele măsuri de sprijini­re, de către judeţul Prahova, a şan­tierului. La acestea trebuie să el adauge sprij­inul organelor de resort Incit, pină la Congresul partidului, să fie recuperat cit mai mult din marile restante existente. Constantin CAPRARU corespondentul „Scinteii" Utilajele stau pe timp, iar restantele se acumulează LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 30 septembrie 1974 Cîştigurile revin Întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. În valoarea cişti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ciştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează Prin sucursalele și filialele C.E.C. 3 , A t­izi S3 fis |S3 fini «! Za o z •« »7; 1 09005 74 50 000 1 47821 59 25 000 1 18369 64 15 000 1 15262 25 10 000 1 95706 73 5 000 1 32665 46 5 000 1 17553 77 5 000 1 17363 09 5 000 1 31363 63 5 000 1 66846 57 3 000 1 32194 79 3 000 1 10643 13 3 000 1 81517 80 3 000 1 21374 53 3 000 1 12242 60 3 000 1 29265 16 3 000 1 86107 64 3 000 Terminația seriei obligați­unilor 100 711 06 1 000 100 536 21 2 000 100 863 04 2 000 100 655 67 2 000 100 874 22 2 000 100 499 66 1 000 ICO 210 02 1 000 100 209 11 1 000 100 934 28 1 000 100 426 64 1 000 100 445 46 1 000 100 819 75 1 000 100 376 66 1 000 100 698 66 1 000 100 901 03 1 000 100 923 75 1 000 IOO 899 11 1 009 199 277 53 1 000 100 146 52 1 000 1 000 27 59 800 1 000 79 75 800 1 000 78 28 BOO 1 060 82 05 800 5 917 TOTAL 6 749 COO LISTA OFICIALĂ­ a libretelor de economii cu ciştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi , pentru trimestrul III 1974­­ Terminaţiile­­T , numerelor Procentele de Nr. crt. libretelor ciştig ciştigătoare _________| _­­_________ Calcularea şi Înscrierea câştiguri­lor în librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. 1­­ 358 ' 250% 2 523 200«/« 3 219 100«/« 4 704 50% 5 805 25% 6 037 25% 7 547 25% 8 072 25% 9 610­­ 25% 10 255 25% ,11 301­­ 25% 12 429 1 25% 13 160 , 25% 14 050 25"', 15 132­­ 25% De la ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă pen­tru luna septembrie 1974 au ie­şit următoarele opt combinaţii de litere : 1) U.Q.N. 5) L.V.X. 2) J.Y.T. 6) A.T.B. 3) V.W.H. 7) K.I.P. 4) V G.E. 8) Y.P.V. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din a­­ceste combinaţii de litere În­scrise in poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la ur­mătoarele trageri lunare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la terme­nele stabilite.

Next