Scînteia, octombrie 1974 (Anul 43, nr. 9987-10013)

1974-10-01 / nr. 9987

SCÎNTEIA — marţi 1 octombrie 1974 ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI LIBERIEI, WILLIAM R. TOLBERT JR. COMUNICAT COMUN privind vizita preşedintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert jr., în Republica Socialistă România la Invitaţia preşedintelui Repub. 'i Socialiste România, Nicolae Ipanlescu dintre 10 Şi .13 septembrie VqT4, ir- William R. Tolbert jr., preipdwle Republicii Liberia, a efec®,iar o vizită oficială de prietenie Y" tpublica Socialistă România. In *. ntuarea vizitei oficiale, pre~,„,jele Liberiei a petrecut o parig i concediul de odihnă în Româ^jintre 14 și 30 septembrie 1974, o dovadă a dorinţei deosebite antinuare a bunelor relaţii inguvernele şi popoarele României .Iberiei, preşedintele Republicii Kna şi persoanele care l-au îns au bucurat de o călduroasă fire la sosirea la Bucureşti, con cursul vizitelor la uzine, curative agricole de producţie, inprinderi agricole de stat din Coniţa şi Braşov, precum şi în celede locuri pa care le-a vizitat inmânia. în timpul vizitei, intre preşedinte Republicii Socialiste România preşedintele Republicii Liberia au zut loc convorbiri rodnice şi prielneşti cu privire la relaţiile româo-liberiene, precum şi la principaale probleme internaţionale de ineres comun. La convorbiri, desfăşurate într-o atmosferă de cordialitate şi prietenie, au participat : — din partea română : Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Ion Păţan, Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare și apelor, Aurel Duma, șeful Cancelariei C.C. al P.C.R., Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe , Vasile Priaan, consilier al președintelui Republicii Socialiste România , Petrachi Trofin, ambasadorul Republicii Socialiste România in Republica Liberia. — din partea liberiană : James T. Phillips, ministrul agriculturii ; Edward B. Kesselly, ministrul informaţiilor, culturii şi turismului ; Lafayette K. Morgan, ministru de stat fără portofoliu ; R. Francis Okai jr., ministru adjunct al afacerilor externe ; M. Burleigh Holder, adjunct al ministrului de stat pentru probleme prezidenţiale ; Joseph Graham, ambasadorul Liberiei în Republica Socialistă România ; A. B. Tolbert, ambasador itinerant ; Trohoe Kpargahai, directorul Biroului pentru probleme europene din Ministerul Afacerilor Externe ; D. Dueh Chieh, secretar particular al preşedintelui. Preşedintele liberian, dr. William R. Tolbert jr., a felicitat călduros pe preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru realizările remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în cei 30 de ani de la eliberare, pe calea dezvoltării economice, sociale şi cultural-ştiinţifice. Preşedintele Liberiei a dat, de asemenea, o înaltă apreciere şi a exprimat deosebita sa stimă pentru politica externă consecventă şi clarvăzătoare promovată de România, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în interesul cauzei păcii şi cooperării intre naţiunile lumii. Preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, a felicitat călduros pe preşedintele William R. Tolbert jr. pentru succesele importante obţinute de Liberia, sub conducerea dinamică a preşedintelui William R. Tolbert jr., pe calea dezvoltării economice, sociale şi culturale a ţării, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului liberian, ca şi pentru politica externă clară şi progresistă promovată de Liberia. Cei doi preşedinţi au subliniat importanţa deosebită a Declaraţiei solemne comune, semnate cu prilejul vizitei oficiale de prietenie efectuate In Liberia. Intre 3 şi 5 martie 1974, de preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu. De asemenea, ei au subliniat importanţa Comunicatului comun, a acordurilor şi celorlalte instrumente de cooperare încheiate cu ocazia vizitei, documente care au pus bazele pentru explorarea altor posibilităţi de conlucrare reciproc avantajoasă. Luînd notă cu adîncă satisfacţie de creşterea reprezentării celor două misiuni economice la nivel de ambasadă, precum şi de schimbul de ambasadori, ambii preşedinţi au exprimat convingerea că un asemenea pas va contribui la întărirea legăturilor de prietenie statornicite între cele două ţări şi popoare. In dorinţa de a asigura realizarea acordurilor semnate între România şi Liberia, ambii preşedinţi au căzut de acord să se întreprindă de îndată măsuri necesare pentru punerea lor în aplicare. In acelaşi timp, ei şi-au manifestat hotărirea de a acţiona de comun acord pentru dezvoltarea cooperării economice şi industriale între cele două ţări în domenii ca : minerit, metalurgie, industrializarea lemnului şi prelucrarea cauciucului natural. In acest context a fost elaborat un plan concret de acţiune pentru îndeplinirea acordurilor în aceste domenii. In dorinţa de a contribui la dezvoltarea relaţiilor şi de a încuraja contactele între popoarele României şi Liberiei, in timpul vizitei s-au semnat acorduri de cooperare tehnico-ştiinţifică şi culturală. In acelaşi timp, cei doi preşedinţi au convenit ca, in baza celor două acorduri, să se extindă colaborarea şi in domeniul pregătirii de cadre, îndeosebi în invăţămîntul profesional şi tehnic. De asemenea, ei au căzut de acord să exploreze posibilităţile de a încheia un acord consular. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, în calitatea sa de secretar general al Partidului Comunist Român, şi preşedintele William R. Tolbert jr., în calitatea sa de conducător al partidului ..True Whig“ din Liberia, au constatat cu deosebită apreciere dezvoltarea relaţiilor dintre cele două partide, care contribuie la întărirea prieteniei dintre cele două ţări şi popoare. In acest cadru a fost exprimată dorinţa de a promova in continuare schimbul de vederi şi de experienţă intre cele două partide. Cei doi preşedinţi au hotărit, într-un efort continuu de a promova contactele dintre popoarele român şi liberian, să încurajeze schimburile de vizite intre organizaţiile sindicale, de tineret, studenţi şi femei. In cadrul schimbului de păreri privind probleme internaţionale de interes comun, cei doi preşedinţi au constatat similitudinea punctelor lor de vedere. Ei au exprimat opinia că relaţiile dintre naţiuni se întemeiază în mod crescînd pe colaborare, cooperare şi înţelegere, că se afirmă cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a-şi dezvolta, liber şi independent, fără amestec din afară, sistemul economico-social şi politic, că toate statele iubitoare de pace şi progresiste, forţele antiimperialiste şi opinia publică din întreaga lume trebuie să-şi intensifice eforturile împotriva politicii reacţionare, colonialiste şi neocolonialiste, de dominaţie şi asuprire. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert jr. au subliniat că toate naţiunile, mici sau mari, trebuie să participe activ la examinarea tuturor problemelor care privesc pacea şi securitatea internaţională şi, de asemenea, să participe la soluţionarea diferendelor internaţionale prin mijloace paşnice. Cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea ca relaţiile dintre naţiuni să se bazeze pe respectarea şi punerea in practică a principiilor universal acceptate ale dreptului internaţional : deplina egalitate în drepturi, respectarea strictă a independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne ale altor naţiuni, renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa, soluţionarea diferendelor prin tratative. In legătură cu situaţia din Africa, cei doi şefi de stat au dat o apreciere pozitivă rolului important jucat de statele africane in găsirea de soluţii pentru problemele internaţionale, în promovarea păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni. Ei au apreciat, de asemenea, activitatea Organizaţiei Unităţii Africane în lupta împotriva rasismului, apartheidului, colonialismului, neocolonialismului şi tuturor formelor de asuprire şi exploatare. Preşedintele William R. Tolbert Jr. a dat o înaltă apreciere sprijinului acordat constant de Republica Socialistă România popoarelor africane pentru eliberarea lor naţională. Republica Socialistă România şi Republica Liberia au fost de acord să continue să sprijine lupta de eliberare naţională pe întregul continent african. Cei doi preşedinţi consideră că lichidarea completă a colonialismului şi neocolonialismului reprezintă unul din obiectivele fundamentale ale contemporaneităţii şi au evidenţiat necesitatea aplicării prevederilor Declaraţiei O.N.U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale şi a rezoluţiilor referitoare la decolonizare, suprimarea şi eliminarea apartheidului. . România şi Liberia vor acorda în continuare sprijin moral, politic şi material popoarelor din Namibia şi Zimbabwe, care luptă pentru eliberarea şi independenţa lor naţională, precum şi poporului din Africa de Sud, care luptă împotriva discriminării rasiale. Referitor la Guineea-Bissau, cei doi preşedinţi au salutat cu satisfacţie acordul încheiat la Alger între reprezentanţii P.A.I.G.C. şi ai guvernului portughez, în baza căruia, la 10 septembrie 1974, Portugalia a recunoscut Republica Guineea-Bissau ca stat suveran. Ei au salutat, de asemenea, cu satisfacţie acordul încheiat la 7 septembrie 1974, la Lusaka,intre Frontul de Eliberare din Mozambic şi guvernul portughez privind independenţa Mozambicului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert Jr. au subliniat importanţa Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Ei au exprimat speranţa că această conferinţă, va duce la intensificarea cooperării între ţările europene şi la garantarea drep- / tului fiecărui stoi european să-şi or-/,, ganizeze viaţa fără nici un fel de f amestec din afară. Ei au apreciat că realizarea obiectivelor securităţii şi cooperării în Europa va contribui la pacea internaţională şi securitatea in lume. Preşedintele William R. Tolbert jr. a apreciat rolul României în transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, liniştii, prieteniei şi colaborării. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a apreciat eforturile preşedintelui William R. Tolbert jr. de a dezvolta bune relaţii şi cooperarea cu naţiunile comunităţii vest-africane. In legătură cu situaţia din Cipru, cei doi preşedinţi au declarat ferm că independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Cipru trebuie respectate, că problemele trebuie soluţionate prin mijloace paşnice, că toate trupele străine trebuie retrase din Cipru şi că tuturor cetăţenilor ciprioţi, indiferent de naţionalitate, trebuie să li se acorde deplină egalitate în drepturi. In legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, cei doi preşedinţi, apreciind acordurile de dezangajare militară dintre Egipt şi Israel şi dintre Siria şi Israel ca un pas spre reglementarea justă a conflictului, au remarcat că situaţia din regiune continuă să fie instabilă. In legătură cu aceasta, ei au fost de acord că o pace justă şi trainică în Orientul Mijlociu poate fi realizată prin îndeplinirea Rezoluţiei 242 a Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, adică prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate din anul 1967, prin asigurarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii fiecărui stat din regiune, prin rezolvarea justă a problemei palestinene. In acelaşi timp, cei doi preşedinţi şi-au exprimat speranţa că negocierile de la Geneva privind criza din Orientul Mijlociu vor fi reluate cit mai curind posibil, cu participarea tuturor părţilor interesate. Referitor la Indochina, cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea de a depune eforturi mai mari în vederea îndeplinirii acordurilor de la Paris cu privire la Vietnam. Ei şi-au exprimat speranţa că îndeplinirea acordurilor de la Paris nu numai că va pune capăt definitiv conflictului, dar va ajuta, de asemenea, popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să-şi rezolve problemele lor de sine stătător, fără vreun amestec din afară. Considerînd că problema subdezvoltării are profunde consecinţe asupra întregii evoluţii a vieţii internaţionale, cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea existenţei unor principii echitabile la baza relaţiilor economice dintre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare. Ei consideră că aceasta va contribui la asigurarea unui raport just între preturile materiilor prime si preturile produselor industriale, accesul nestingherit la tehnica modernă si la realizările ştiinţei contemporane, in vederea asigurării unei dezvoltări mai rapide a ţărilor rămase in urmă. Cei doi preşedinţi au declarat că vor acţiona pentru instaurarea unei noi ordini economice în lume, bazate pe echitate şi justiţie internaţională. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert jr. au subliniat importanţa deosebită pe care ţările lor o acordă Organizaţiei Naţiunilor Unite si creşterii rolului ei in reglementarea diferendelor internationale, în aplicarea principiilor dreptului international si în crearea unui climat de pace si securitate internaţională. Cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea ca toţi membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite să-şi aducă contribuţia la creşterea eficienţei organizaţiei. In ceea ce-i priveşte, ei au exprimat hotărirea statelor lor de a acţiona pentru întărirea O.N.U. pe toate căile şi prin toate mijloacele posibile. Cei doi preşedinţi au fost deoarece, că partea şi__se.guritatea... got.fj asigurate mai rapid daca se îmreunind acţiuni pentru Încetarea cursei înarmărilor — în primul rînd a înarmării nucleare — încetarea dezvoltării arsenalului nuclear, reducerea cheltuielilor militare, desfiinţarea bazelor militare străine, retragerea trupelor de pe teritoriile altor state şi reducerea trupelor naţionale. Ei sunt de părere că dacă numeroasele resurse materiale şi umane angajate în cursa înarmărilor ar fi redistribuite în scopul dezvoltării economice, nivelul de trai al omenirii ar fi substanţial îmbunătăţit şi, în acelaşi timp, s-ar contribui la îmbunătăţirea climatului din cadrul comunităţii internaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele William R. Tolbert jr. au subliniat că vizita în Republica Socialistă România este reciproc avantajoasă ambelor ţări. Ea a contribuit într-o însemnată măsură la întărirea relaţiilor existente între Republica Socialistă România şi Republica Liberia, a dat un nou imbold îndeplinirii acordurilor încheiate intre cele două ţări si a deschis noi căi în explorarea unor noi domenii de interes reciproc si cooperare. Preşedintele William R. Tolbert jr., în numele suitei sale si în numele său personal, a exprimat mulţumiri foarte călduroase si profunda sa apreciere pentru calda ospitalitate ce i-a fost acordată cu generozitate lui și suitei sale, în timpul vizitei, de către preşedintele Nicolae Ceaușescu, de guvernul român și de bravul popor al Republicii Socialiste România. București, 30 septembrie 1974 NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România WILLIAM R. TOLBERT JR. Preşedintele Republicii Liberia e direcţii de acţiune se prevăd pentru perfecţionarea organizării, pe baze ştiinţifice, a producţiei şi a muncii? Proiectul de Program al P.C.R. formulează, printre direcţiile în care va acţiona partidul pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, „perfecţionarea în continuare a conducerii şi organizării activităţii economico-sociale în scopul utilizării cit mai eficiente a tuturor resurselor umane şi materiale, al eliminării oricărei forme de risipă, al concentrării eforturilor poporului în direcţiile hotărîtoare ale progresului material şi spiritual, al unirii şi coordonării raţionale, cu maximum de randament, a forţelor societăţii pentru înfăptuirea Programului partidului“. Este o direcţie de acţiune complexă, menită să asigure îmbunătăţirea necontenită a activităţii economico-sociale în ansamblu şi a activităţii în sfera producţiei materiale în special, în vederea valorificării cu efecte maxime a resurselor din industrie, agricultură, investiţii ş.a., pentru accelerarea dezvoltării ţării, pentru progresul multilateral al patriei socialiste. Pornind de la necesitatea obiectivă, potrivit căreia făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune, in primul rind, folosirea cit mai raţională a forţelor şi a posibilităţilor proprii, potenţialul economico-social al ţării, proiectul de Program înscrie, printre obiectivele esenţiale ale conducerii ştiinţifice a societăţii, „utilizarea unei mai bune cunoaşteri şi repartizări a forţelor materiale şi umane în toate sectoarele şi asigurarea unui raport just in repartizarea forţelor de muncă între diferitele sectoare de activitate economico-socială...“. In acest context, atît în proiectul de Program, cit şi în proiectul de Directive, problema unei repartizări judicioase a resurselor (începînd cu repartizarea venitului naţional pentru fondul de dezvoltare şi fondul de consum, cu alocarea din fondul de dezvoltare a celei mai mari părţi pentru investiţii şi terminînd cu repartizarea resurselor la nivel de judeţ, unitate economică ş.a.), revine ca un lait motiv, deoarece repartizarea raţională a resurselor în aşa fel incit să fie folosite cu eficienţă maximă constituie unul din componentele de bază ale procesului de conducere şi organizare ştiinţifică a activităţii economice. Această necesitate apare şi mai evidentă în lumina cerinţelor deosebite ale anilor ce urmează — de pildă, prin prisma sarcinilor din domeniul investiţiilor — în condiţiile în care resursele alocate vor însuma în următorul cincinal 920—960 miliarde lei, se vor materializa în fonduri fixe noi de aproximativ 700 miliarde lei, în peste 2 700 de noi capacităţi de producţie şi care vor antrena crearea de 1—1,2 milioane noi locuri de muncă (din care 60 la sută in industrie). In vederea perfecţionării conducerii şi organizării activităţii economice, în general, şi a activităţii de producţie, în special, pentru înfăptuirea prevederilor din proiectele de Program şi de Directive, se va extinde, printre altele, aplicarea metodelor oferite de cercetarea ştiinţifică — tehnici ale calculului economic sau ale cercetării operaţionale, între care balanţa legăturilor intre ramuri, precum şi alte procedee legate de programarea matematică. Prin aceste metode, care — atit la nivel macroeconomic, cit şi la nivelul economiei întreprinderilor — pot da, aşa cum a confirmat practica, rezultate din cele mai promiţătoare, se vor rezolva in mod eficient probleme de maximizare a efectelor, a rezultatelor obţinute şi materializate în beneficii, acumulări nete sau totale, sau de minimizare a consumurilor de resurse materiale şi umane. In centrul atenţiei se vor situa, de pildă, o seamă de metode şi tehnici care permit indicarea modalităţilor de conducere a unei gestiuni privind aprovizionarea, stocarea, desfacerea cu un volum total de eforturi minime (teoria stocurilor). Pentru a se preveni unele neajunsuri în domeniul utilizării capacităţilor de producţie şi pentru a se asigura o bună folosire a zestrei tehnice din întreprinderi se vor extinde metodele care stabilesc în mod ştiinţific momentul optim din punct de vedere economic al înlocuirii unui utilaj sau a unor grupe sau tipuri de utilaje (teoria întreţinerii şi înlocuirii utilajelor). De asemenea, vor fi utilizate metode şi tehnici care permit determinarea celui mai economic raport între eforturile ce trebuie făcute in scopul servirii unei colectivităţi şi aspectul calitativ al acestei serviri materializată, în special, în diminuarea la minim a timpului de aşteptare a celor ce urmează să fie serviţi (teoria aşteptării), sau a celui mai economicos mod de organizare a acţiunilor în cadrul unor lucrări de mare amploare In domeniul investiţiilor (teoria grafelor, in speţă, metoda drumului critic). Prin toate acestea, se va asigura continuarea activităţii de Îmbunătăţire a organizării conducerii şi planificării unitare a întregii vieţi economice, in condiţiile unor cerinţe superioare. Alături de perfecţionarea conducerii activităţii economice, aşa cum se subliniază în proiectele Programului şi Directivelor, „o atenţie deosebită se va acorda organizării ştiinţifice a producţiei şia muncii, folosirii tuturor rezervelor şi resurselor economiei noastre socialiste, a întregului potential economic national". După cum se ştie, de mai mult timp partidul situează în centrul preocupărilor această problemă. In mod firesc, ne acest tărîm, în viitorul cincinal se pun noi sarcini in multiple direcţii. De la îmbunătăţirea in continuare a normării muncii, creşterea gradului de concentrare, specializare şi tipizare a producţiei, la organizarea raţională a fluxurilor tehnologice, pină la delimitarea precisă a sarcinilor şi atribuţiilor tuturor oamenilor muncii, la Întărirea ordinii şi disciplinei în producţie ş.a., întreprinderile, centralele şi ministerele trebuie să acţioneze hotărit pentru introducerea pe scară largă a metodelor şi formelor înaintate, eficiente de conducere şi organizare. In acest cadru, devine tot mai actuală ridicarea nivelului general de cunoştinţe, dar in special a celor economico-matematice a specialiştilor care sunt chemaţi să organizeze şi să conducă activitatea economică productivă, a celor care iau decizii referitoare la această activitate, pentru obţinerea unei eficienţe superioare în toate sectoarele producției materiale. După cum, importante sunt măsurile ce se vor lua în continuare pentru aplicarea strictă a normativelor de structură privind încadrarea cu personal tehnico-administrativ a unităţilor socialiste, pentru orientarea specialiştilor cu deosebire spre activităţile productive, pentru împrospătarea sistematică a aparatului din ministere şi alte instituţii centrale şi rotaţia in sensul unui flux continuu al cadrelor dinspre producţie către aceste sectoare şi invers, asigurindu-se premisele necesare pentru pătrunderea stârnitoare a celor mai noi tehnici şi metode ale organizării şi conducerii direct in sfera producţiei nemijlocite, pentru menţinerea unui contact permanent cu realităţile economicosociale ale ţării, prevenirea şi eliminarea fenomenelor de birocratism, pentru înlăturarea vechiului şi promovarea noului în toate sectoarele de activitate economică şi socială. Rudolf DOOTZ doctor în economie Semnarea unor acorduri româno-liberiene La Bucureşti au fost semnate, în aceste zile, un Aide-Memoire privind cooperarea româno-liberiană în domeniul agriculturii şi un Aide- Memoire referitor la colaborarea în domeniul construcţiei de maşini şi al pregătirii de cadre. Din partea română, documentele au fost semnate de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, şi, respectiv, Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. Iar din partea liberiană de James T. Phillips, ministrul agriculturii. La sediul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor s-a semnat o înţelegere intre ministerele de resort din Republica Socialistă România şi Republica Liberia cu privire la acţiunile de cooperare in domeniul agriculturii. Cele două părţi au convenit să întreprindă acţiunile necesare pentru punerea în valoare a unor terenuri din Liberia, prin înfiinţarea unor ferme de stat pentru cultivarea orezului, bumbacului, soiei, florii-soarelui, porumbului şi altor plante de eficienţă economică. In acest scop urmează să se creeze o societate mixtă româno-liberiană de producţie şi dezvoltare agricolă. Documentul a fost semnat de Angelo Miculescu, ministrul român alagriculturii industriei alimentare şi apelor, şi James T. Philips jr„ ministrul liberian al agriculturii. (Agerpres) PAGINA 3 CEREMONIA SEMNĂRII COMUNICATULUI COMUN (Trimar* din pag. D comună de a continua şi în viitor contactele şi convorbirile lor, în scopul adîncirii bunelor raporturi existente intre România şi Liberia, al contribuţiei comune la cauza prieteniei, păcii şi colaborării intre toate naţiunile lumii. In încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat şi-au reafirmat satisfacţia pentru acordurile şi înţelegerile realizate, s-au îmbrăţişat din nou cu căldură, Inchinind o cupă de şampanie pentru dezvoltarea continuă a bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite intre România şi Liberia, pentru pacea şi progresul omenirii. La solemnitate au asistat tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., miniştri,, ambasadorul ţării noastre la Monrovia. Au fost de faţă James T. Phillips, ministrul agriculturii, R. Francis Okai jr., ministru adjunct al afacerilor externe, M. Burleigh Holder, adjunct al ministrului de stat pentru problemele prezidenţiale, ambasadorul Liberiei în România, alte persoane oficiale liberiene care l-au însoţit pe preşedintele William R. Tolbert jr. în vizita sa oficială în ţara noastră. (Agerpres) (Urmare din pag. I) în această declaraţie. Aceste documente însă ar rămîne lipsite de sens dacă nu am fi animați de spiritul respectului reciproc și mai ales de hotărirea fermă de a duce la îndeplinire toate prevederile lor. V-ați referit, domnule președinte, la principiile care stau la baza relațiilor noastre, care formează fundamentul cooperării noastre. Confirm ceea ce ați spus. Doresc să asigur Partidul Comunist Român, guvernul şi poporul României că guvernul şi poporul liberian, partidul nostru si eu personal vom face tot ce este posibil si rational pentru a pune in aplicare si a executa întocmai aceste acorduri pe care le-am semnat în baza principiilor Declaraţiei solemne comune. Această hotărîre este fermă pentru mine si doresc să vă asigur că am certitudinea că ea corespunde interesului real al guvernului, partidului si poporului tării mele , după cum sînt sigur că este si in interesul guvernului, poporului dumneavoastră si al Partidului Comunist Român. Consider că in lumea de astăzi, cu toată complexitatea problemelor cărora trebuie să le facem fată, acest tip de relaţii si de colaborare internaţională in care am hotărit să acionăm noi este atît în avantajul nostru reciproc, cit si în interesul general al lumii unice în care trăim. Cred că avem îndatorirea să dovedim lumii că două naţiuni, cum sunt cele ale noastre, avînd sisteme politice diferite, dar, în acelaşi timp, convingerea fermă în justiţie, în respectul suveranităţii şi integrităţii tuturor naţiunilor, în respectarea vietii si demnităţii umane, în asigurarea dreptăţii pentru toti oamenii, pot, prin colaborarea lor, să determine o îmbunătăţire a întregii societăţi, astfel încît toti oamenii să trăiască la viitor in pace, securitate si prosperitate. Permiteti-mi, mare și bun prieten, să vă asigur că văd și respect în dumneavoastră unul dintre marii conducători ai lumii de astăzi. Dar, înainte de toate, vă stimez ca un mare om. Am văzut la dumneavoastră dragostea pentru poporul român. Văd că aveţi interesele poporului dumneavoastră la inimă. După cum aveţi la inimă interesele tuturor popoarelor lumii în vederea îmbunătăţirii şi însănătoşirii întregii vieţi internaţionale, încerc, deci, un sentiment de bucurie si satisfacţie deplină in momentul în care vă confirm acum dorinţa de a acţiona in strînsă colaborare cu dumneavoastră si cu toţi cei care, ca si dumneavoastră, urmează principiile pe care le-am proclamat. Vă asigur, domnule preşedinte, că voi relata în mod fidel guvernului, poporului si partidului meu despre întreaga ospitalitate de care ne-ara bucurat in minunata dumneavoastră ţară, despre toate semnele de atenţie pe care ni le-aţi oferit dumneavoastră, domnule preşedinte, guvernul, partidul şi poporul român în cursul vizitei noastre aici. Doresc să vă asigur că aşteptăm cu nerăbdare revenirea dumneavoastră, împreună cu mult stimata doamnă Ceausescu d in Liberia. Intr-un loc pe care îl puteti considera o a doua casă a dumneavoastră, în aceeasî măsură în care si eu consider azi că mă aflu în a doua casă a mea. Personal vă urez multă sănătate, viată lungă si fericire pentru întreaga familie. Guvernului, partidului si poporului român, sub conducerea dumneavoastră dinamică, le doresc un progres tot atît de puternic si în continuare. Doresc ca relaţiile dintre România si Liberia să se întărească şi să se dezvolte, cum se spune la noi, în lung si in lat şi în toate direcţiile. (Aplauze). Cuvintul preşedintelui William R. Tolbert ir. Plecarea din Capitală Vizita oficială de prietenie în ţara noastră, întreprinsă la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Republicii Liberia, William R. Tolbert jr., s-a Încheiat luni dimineaţă, când şeful statului liberian a părăsit Bucureştiul. început în primăvara acestui an la Monrovia şi continuat cu succes în capitala României, dialogul la nivel înalt româno-liberian a pus baze trainice colaborării prieteneşti, pe multiple planuri, între cele două ţări, in interesul propăşirii lor economice, spre binele si folosul ambelor popoare, al cauzei cooperării, progresului si păcii în lume. Totodată, timp de trei săptămîni, șeful statului liberian a avut prilejul să ia contact direct cu activitatea si preocupările creatoare ale poporului român, exprimîndu-și, în repetate rinduri, admiraţia şi preţuirea faţă de realizările remarcabile ale României pe calea dezvoltării rapide a economiei şi culturii, a bunăstării întregii naţiuni, a sporirii prestigiului său internaţional. Ceremonia plecării a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodobit sărbătoreşte, cu prilejul acestui eveniment, cu portretele celor doi preşedinţi şi drapelele României şi Liberiei, cu urări în limbile română şi engleză. „Să se dezvolte şi să se întărească prietenia dintre popoarele Republicii Socialiste România şi Republicii Liberia !“, „Trăiască pacea şi prietenia intre popoare !“ — scria pe mari pancarte. Preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a condus pe înaltul oaspete de la reşedinţa oficială şi pină la aeroport, unde cei doi şefi de stat au fost salutaţi cu însufleţite ovaţii şi aplauze de numeroşi cetăţeni, care au manifestat îndelung pentru prietenia româno-liberiană, pentru pace şi prietenie intre naţiuni. O gardă militară a prezentat onorul. In timp ce se intonau Imnurile de stat ale celor două state, au răsunat 21 salve de artilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. au trecut apoi în revistă garda militară de onoare. In continuarea ceremoniei, Înaltul oaspete liberian, şi-a luat rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la perso- nalităţile oficiale române venite la aeroport — membri ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali şi ofiţeri superiori. Un grup de pionieri a oferit flori preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. Şeful statului liberian şi-a luat apoi rămas bun de la primul ministru al guvernului român, Manea Mănescu. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat un călduros drum bun preşedintelui liberian. Cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile prieteneşte, s-au Îmbrăţişat cu căldură, exprimîndu-şi dorinţa de a se revedea şi de a continua rodnicul dialog la nivel Înalt româno-liberian. Avionul prezidenţial a decolat la ora 10:30, escortat de reactoare ala forţelor noastre armate. (Agerpres)