Scînteia, aprilie 1975 (Anul 44, nr. 10143-10168)

1975-04-01 / nr. 10143

începe al doilea trimestru al anului UN TRIMESTRU pentru toţi cei ce s-au angajat să îndeplinească CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN S-a încheiat cu rezultate bune in muncă pri­mul trimestru din acest ultim an al cincinalu­lui. Puternic stimulaţi de hotărîrile Con­gresului al Xl-lea al partidului, care deschid strălucite perspective Înflorir­ii patriei socialiste, comuniştii, oamenii muncii din întreaga ţară au acţionat cu toată hotărirea pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate in între­cerea din acest an, pentru a încununa cu succes strădaniile întregului popor de a realiza cincinalul înainte de termen. Şi rezultatele hărniciei sunt elocvente: până la sfîrşitul lunii martie, peste 400 de colective de unităţi economice au raportat în­deplinirea prevederilor pe întregul cincinal, iar un număr mare de judeţe — printre care Praho­va, Hunedoara, Constanţa, Olt — au anunţat rea­lizarea planului producţiei industriale pe primul trimestru, cu 3—6 zile mai devreme. Desigur, asemenea succese bucură pe fieca­re, sunt o dovadă grăitoare a patriotismului so­cialist al oamenilor muncii, a hotărîrii lor de a înfăptui neabătut politica partidului pusă in slujba progresului economic şi social al ţării. Esenţial este ca, in continuare, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi şi de pe şantiere să-şi concentreze eforturile pentru a obţine, zi de zi, in întrecerea socialistă rezulta­te cantitative şi calitative tot mai bune, afir­­mindu-şi din plin iniţiativa creatoare şi price­perea in gospodărirea cit mai judicioasă a uni­tăţilor, in folosirea cu randamente maxime a potenţialului tehnic şi a resurselor materiale din fiecare întreprindere. Pentru toate colectivele de întreprinderi, obi­ectivul nr. 1 in această perioadă este realizarea exemplară, la toţi indicatorii, a planului şi a angajamentelor asumate în întrecere. Trimestrul în care om lut. A­l este hotărî­tor in bătălia r intru realizarea cincinalului inainte de termen, pentru consolidarea succeselor de pină acum, pentru obţinerea unor noi avansuri de timp in înfăptui­rea acestui mare obiectiv naţional. Iată de ce, organizaţiile de partid sunt chemate să asigure o tot mai largă desfăşurare a întrecerii socialiste, să mobilizeze pe toţi oamenii muncii la valorifi­carea cît mai intensă a rezervelor interne de sporire a producţiei — mai ales la sortimente­le intens solicitate de economie — de creştere a productivităţii muncii, de reducere a cheltu­ielilor de producţie şi, îndeosebi, a consumu­rilor de materii prime, materiale, energie şi combustibil, astfel ca, în cinstea zilei de 1 Mai,­ fiecare colectiv să poată raporta realizarea unei însemnate părţi din angajamentul anual. Iar realizarea acestor sarcini economice majore cere din partea conducerilor de unităţi, a orga­nizaţiilor de partid o activitate organiza­torică susţinută, promptitudine şi operativitate in soluţionarea oricăror probleme care se ridi­că in vederea realizării planului şi a angaja­mentelor. Trebuie, totodată, arătat că, din păcate, tri­mestrul I nu s-a încheiat pentru toate unităţile. Există unele întreprinderi care au înregistrat restanţe la planul producţiei fizice, restanţe ce­ trebuie să fie recuperate neîntîrziat ; este vor­ba, în principal, de minusuri apărute în fabricaţia unor tipuri de maşini-unelte, în producţia de Îngrăşăminte chimice, utilaje tehnologice sa. Vc resolvaria profptă a unor­­o­t Vi­nte care privesc organizarea internă a produc­­ţiei şi a muncii, întărirea disciplinei tehnologi­ce şi in producţie în întreprinderile vizate, o deosebită importanţă pentru realizarea în rit­mul prevăzut a planului şi a angajamentelor are respectarea cu rigurozitate, de către fiecare unitate, a obligaţiilor contractuale. Iată de ce este necesar ca, neîntîrziat, să se ia toate măsu­rile pentru recuperarea oricăror restante in li­vrarea unor piese şi subansamble, pentru rea­lizarea întocmai a obligaţiilor asumate şi în­scrise în contracte. îndeplinirea planului este o sarcină unitară în ansamblul ei — economia na­ţională contind pe fiecare produs, pe fiecare sortiment în parte. Tocmai de aceea nu se poa­te considera că o întreprindere şi-a realizat pla­nul dacă nu şi-a onorat integral şi contractele. Să facem totul pentru ca întrecerea in intim­­pinarea zilei de 1 Mai să prilejuiască o desfă­şurare amplă a energiilor şi capacităţilor crea­toare ale întregului popor, o manifestare puter­nică a iniţiativei şi elanului constructiv al tu­turor oamenilor muncii, astfel ca în trimestrul în care am intrat tot mai multe colective să ra­porteze realizarea cincinalului, ca planul şi an­gajamentele pe acest an să fie îndeplinite exem­plar în toate întreprinderile şi ramurile eco­nomiei naţionale ! Au realizat planul cincinal întreprinderi din Capitală In aceste zile, alte colective de întreprinderi bucureştene, puter­nic mobilizate în întrecerea pentru întimpinarea zilei de 1 Mai cu noi succese in producţie, se alătură ce­lor care au anunţat îndeplinirea sar­cinilor actualului cincinal. Folosind mai bine capacităţile şi spaţiile de producţie de care dispune, colectivul Filaturii de lină pieptănată, de exem­plu, a reuşit să devanseze cincinalul actual cu incă trei luni faţă de an­gajamentul iniţial. Un succes si­milar au înregistrat şi colectivele întreprinderii de utilaje şi piese de schimb, întreprinderii de construcţii metalice şi lemn, întreprinderii de ţigarete, „Viscofil“ şi altele. 8 unităţi economice din judeţul Mehedinţi Opt unităţi economice din judeţul Mehedinţi au raportat realizarea in­tegrală a sarcinilor cincinalului. Pină in prezent, aceste unităţi au dat, peste plan, o producţie indus­trială în valoare de peste 1,2 miliar­de lei, întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Suceava SUCEAVA (Corespondentul „Scrn­­teii“, Gh. Parascan).­­ In ultima zi a primului trimestru din acest an, har­nicul colectiv de la întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Suceava a raportat îndeplinirea sar­cinilor actualului cincinal. Forestierii Ţării de Sus vor realiza, până la sfirşitul cincinalului, o producţie su­plimentară de cel puţin 835 milioa­ne lei, concretizată, intre altele, in 320 000 mc lemn pentru celuloză, 223 000 mc lobde destinate produc­ţiei plăcilor aglomerate şi fibre lem­noase, 184 000 mc cherestea de dife­rite esenţe, precum şi mobilă in va­loare de 29 milioane lei. La Deva. Noua ţesătorie de mătase funcţionează cu întreaga capacitate DEVA (Corespon­dentul „Scînteii“, Sa­bin Ionescu).­­ Co­lectivul şantierului II al Trustului de con­strucţii Deva a în­cheiat în aceste zile lucrările din cadrul celei de-a doua etape şi ultima, de la noua şi moderna ţesătorie de mătase din Deva, care a intrat astfel in funcţiune cu întreaga capacitate. Noua uni­tate a industriei uşoa­re construită la Deva este dotată cu sute de războaie moderne de mare productivita­te, cu agregate şi in­stalaţii de înaltă teh­nicitate pentru prelu­crarea şi finisarea produselor din măta­se. De asemenea, ţe­­sătoria este inzestrată cu o maşină unicat de vopsit „policrom“, cu ajutorul căreia se rea­lizează ţesături vopsi­te după u­n procedeu nou, cu modele in di­verse nuanţe. În desfăşurarea tot mai viguroasă a mişcării populare, se afirmă puternic rolul şi influenţa Partidului Comunist din Spania Interviu acordat ziarului „Scînteia" de tovarăşul SANTIAGO CARILLO secretar general al Partidului Comunist din Spania IN PAGINA A VI-A Wsf-V»»2­ \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIV Nr. 10143 Prima ediţie Mărfi 1 aprilie 1975 6 PAGINI - 30 BANI PRIMI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Italiei, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare In ziua de 31 martie a.c., la Pala­tul Consiliului de Stat a avut loc ceremonia primirii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România, a scriso­rilor de acreditare a noului amba­Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre-­ şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, luni după-amiază, pe S.A.D. Bukhari, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Islamice Pakistan la Bucureşti, sador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Italiene în ţara noastră. Ernesto Mario Bolasco. (Cuvântările rostite, în pagina a V-a), în vizită de rămas bun, în legătură cu Încheierea misiunii sale în ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Pakistanului întreprinderea de oţeluri aliate din Tirgovişte: la oţelaria electrică nr. 1 se elaborează o nouă şarjă de oţel înalt aliat în camera de comandă a liniei de ciment de 3 000 tone de la Combinatul de lianţi şi azbociment din Fieni Nu te întîmpină la cobo­­rirea din tren o privelişte prea idilică. Faţadele colo­rate ale clădirilor si rondul clasic cu flori absentează. Un peisaj în curs de modi­ficare şi de reaşezare. Pri­mul contact e uşor aspru, franc totuşi. Te urci in­tr-un autobuz, nici el intru totul agreabil, dar eficient, sosit la vreme şi adevărata călătorie pare să înceapă. Sălajul de altădată, se ştie, a fost un judeţ de margine nu numai prin po­ziţie geografică, ci şi prin lipsa marcată de consonan­ţă cu evoluţia social-eco­­nomică a restului ţării, prin neglijarea şi abandonarea sa într-o stare de acută ve­getare provincială. Desi­gur, urme frecvente de străvechi organizări uma­ne, de aşezări dacice şi cas­­tre romane probează pre­zenţa unei civilizaţii mile­nare pe aceste meleaguri. Sălajul este locul de baştină al luptătorilor pentru li­bertate naţională şi socială Al. Papiu Ilarian şi Simion Bărnuţiu. Flacăra senti­mentului revoluţionar a a­de suflet, inteligenţa şi hărnicia locuitorilor săi, români, maghiari sau apar­ţinând altor naţionalităţi conlocuitoare, înfrăţite prin aceleaşi comune năzuinţi, să se materializeze într-o operă de construcţie fără seamăn in istoria Sălaju­lui, trebuia să izbucnească flacăra miraculoasă sub iradierea căreia infăptuiri­darea efortului, spiritul de ofensivă, dorinţa şi înver­şunarea de a proiecta exis­tenţa ţinutului la cota Îm­plinirilor moderne. Zalaul oferă impresia u­­nui întins şantier, ordonat totuşi şi îngrijit. Printre casele, purtind în înfăţişa­re amprenta grea a anilor scurşi, marca prăfosului tîrg de odinioară, răsar mion Bărnuţiu. Ceea ce modifică insă in primul rind peisajul urbanistic şi-i conferă o tentă de stenică soliditate şi vigoare sunt zidurile şi coşurile uzinelor. In viaţa judeţului şi a ora­şului său de reşedinţă a irupt, cu consecinţe deci­sive in modul de a trăi şi in mentalitatea sălăjanu­­lui, industria modernă. Me­talurgia, strungăria, electro­tehnica au ajuns profesii răspîndite care adaugă un capitol esenţial şiragului tradiţional al îndeletniciri­lor sălăjene. Spre a ilustra sensul schimbărilor săvir­­şite menţionăm doar că o singură astfel de uzină e­­chivalează şi chiar depă­şeşte, ca valoare a produc­ţiei, producţia integrală a vechiului judeţ. Sălajul a încetat de a mai fi o rudă părăsită şi săracă, el a in­trat activ şi cu drepturi egale, prin prezentul său, dar mai cu seamă prin per­spectivele sale, în circuitul economic şi social-cultural al ţării. A fost cuprins in orbita marilor transformări satul sălăjan. Complexe de creştere a animalelor, ca cel din Crasna, sere, întreprin­deri de prelucrare a pro­duselor agricole, construite şi funcţionind în acord cu ultimele exigenţe tehnice şi ştiinţifice, nu s-ar fi putut concepe in afară împreju­rărilor care au propulsat România in sfera civiliza­ (Continuare in pag. a Ill-a) A Scriitorii despre actualitatea socialista a ţarii numai şi aici, prefigurând le contemporane să devină­­ blocuri albe, instituţii şi orizonturile viitorului, cele posibile. Socialismul a magazine, ansambluri arhi­­mai sensibile şi vibrante smuls din amorţire Sălajul, tectonice care bucură şi în­naturi. Pentru ca asemenea imprimindu-i, îndeosebi în­cîntă privirea. Sub razele tradiţii să fie insă , fructiv ultimii ani, ritmurile unei primăvăratice, priveghează ficate, iar bogăţia pămintu- dezvoltări accelerate. Se nu departe acoperişurile lui, deopotrivă cu bogăţia simte pretutindeni vicor- cartierului de locuinţe şi- Intr-o zi cît într-un an... Reportaj de Al. SIMION intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşul Jonas Savimbi, -­­9 preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intîlnit, la 31 martie, cu dr. Jonas Savimbi, pre­şedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei (U.N.I.T.A.), conducătorul delegaţiei U.N.I.T.A., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie in ţara noastră. Au luat parte tovarăşii Cornel Burtică, membru al Comitetului Po­litic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru su­pleant al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., gene­­ral-maior Constantin Olteanu, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a An­golei a fost însoţit la convorbiri de Flaming Fernandes, membru al Bi­roului Politic, secretar cu probleme­le de informaţii, Benjamin Mukinda, membru al Comitetului Central, Am­os Valentini, secretar al organi­zaţiei de tineret, Lote Pena şi Tito Chinanji, militanţi. Salutînd delegaţia U.N.I.T.A., con­dusă de dr. Jonas Savimbi, tovară­şi)! Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat speranţa că vizita şi convorbirile a­­vute cu acest prilej vor pune baza unei colaborări trainice intre Parti­dul Comunist Român şi Uniunea Na­ţională pentru Independenţa Totală a Angolei, între România şi Angola. Relevind că delegaţia este foarte onorată de această întilnire cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu, preşedinte­le U.N.I.T.A., dr. Jonas Savimbi, a adresat profunde mulţumiri, a îm­părtăşit convingerea că cele două popoare sunt legate prin strinse sen­timente de prietenie şi solidaritate militantă. Oaspetele a arătat că sin­ceritatea sentimentelor şi căldura frăţească cu care membrii delega­ţiei au fost Înconjuraţi le întăresc încrederea că intre U.N.I.T.A. şi P.C.R. se vor dezvolta relaţii tot mai strinse, in interesul popoarelor an­golez şi român. Preşedintele U.N.I.T.A. a reînnoit caldele felicitări transmise tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu cu prilejul realegerii sale, ca preşedinte al Re­publicii Socialiste România, adresîn­­du-i şi cu această ocazie cele mai bune urări. In cursul întîlnirii au fost abordate unele probleme privind relaţiile din­tre Partidul Comunist Român şi Uniunea Naţională pentru Indepen­denţa Totală a Angolei, dintre po­porul român şi poporul angolez, ale vieţii politice internaţionale, ale lup­tei popoarelor pentru pace, libertate, independenţă şi progres social. Reafirmind sentimentele de solida­ritate frăţească ale poporului român, ale Partidului Comunist Român faţă de lupta popoarelor pentru libertate şi independenţă naţională din Africa şi de pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că România a acordat şi va acorda poporului ango­lez un larg sprijin politic, diploma­tic şi material afirmării cauzei sale drepte. România — a subliniat secre­tarul general al partidului — care a cunoscut timp de secole dominaţia străină, care a plecat de la un ni­vel scăzut in dezvoltarea sa, înţelege bine lupta popoarelor, pentru elibe­rare naţională, pentru dobîndirea in­dependenţei politice şi economice, pentru progres social, manifestind solidaritatea şi sprijinul său faţă de popoarele angajate pe calea făuririi unei vieţi libere, de sine stătătoare. Evidenţiindu-se relaţiile bune exis­tente deja între P.C.R., pe de o parte, şi Mişcarea Populară pentru Elibe­rarea Angolei şi Frontul Naţional pentru Eliberarea Angolei, pe de altă parte, s-a subliniat că, în condiţiile lumii de astăzi, unitatea pe scară na­ţională şi internaţională a forţelor progresiste, patriotice, constituie fac­torul hotăritor pentru întreaga dez­voltare independentă a popoarelor, în conformitate cu voinţa şi aspiraţiile lor legitime. De ambele părţi s-a apreciat că vizita delegaţiei se înscrie ca un mo­ment important in evoluţia raportu­rilor de prietenie şi colaborare ro­­mâno-angoleze şi s-a convenit să se dezvolte relaţiile dintre Partidul Co­munist Român şi Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a Ango­lei, in interesul ambelor popoare, al luptei pentru progres social şi eco­nomic, pentru Înfăptuirea aspiraţiilor de pace, securitate şi înţelegere in lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat militanţilor Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei, tutu­ror mişcărilor de­ eliberare din An­gola, întregului popor angolez noi victorii în lupta pentru cucerirea independenţei naţionale depline, suc­cese tot mai mari în edificarea noii vieţi. După convorbiri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut la dejun pe dr. Jonas Savimbi şi membrii delegaţiei pe care o conduce — Flaming Fer­nandes, Benjamin Mukinda, Amos Valentini, Lote Pena şi Tito Chi­ninji. Au participat tovarăşii Manea Mă­­nescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Emil Drăgănescu, Gheorghe Oprea, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădu­lescu, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Io­sif Banc, Constantin Olteanu, Con­stantin Vasiliu. In timpul dejunului, tovarășii Nicolae Ceaușescu și dr. Jonas Sa­vimbi au rostit toasturi. Convorbirea și dejunul s-au desfă­șurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească. ♦ Toastul tovarăşului Tovarăşe preşedinte al Uniunii Naţionale pentru Inde­pendenţa Totală a Angolei, Stimaţi tovarăşi, Aş dori să dau expresie sentimentelor de solidaritate şi de prietenie, să exprim satisfacţia noastră pentru vizita pe care o faceţi în România, pentru convorbirile pe care le-am avut cu acest prilej. Aşa cum am arătat in convorbirile de astăzi, Partidul Comunist Român, România au acordat şi acordă un sprijin activ tuturor mişcărilor de eliberare naţională, tu­turor popoarelor care se pronunţă pentru lichidarea do­minaţiei străine, pentru dezvoltarea eco­nomico-socială independentă. Vedem în toate acestea o expresie a soli­darităţii reciproce, a colaborării active a partidelor şi popoarelor noastre în lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru o politici nouă de egalitate intre toate naţiunile, de cooperare şi de pace in lume. Am salutat cu multă bucurie realizarea acordului din­tre cele trei mişcări de eliberare din Angola, constituirea guvernului de tranziţie, care deschide calea ciştigării de­pline a independenţei naţionale a poporului angolez. Ara dori să vă urăm să obţineţi rezultate tot mai bune in con­solidarea acestei colaborări, in cîştigarea deplini a inde­pendentei nationale şi, apoi, pe calea dezvoltării econo­­mico-sociale independente, a asigurării bunăstării şi feri­cirii poporului prieten angolez. Cu aceste sentimente de solidaritate şi de prietenie, doresc să ridic acest pahar şi si vă urez succese in acti­vitatea dumneavoastră ! Pentru o bună colaborare intre Partidul Comunist Ro­mân şi U.N­­.T.A., între popoarele noastre ! Pentru solidaritate, colaborare şi pace in lume ! (Aplauze). Toastul tovarăşului Jonas Savimbi Tovarăşe preşedinte. Tovarăşi, Suntem­ deosebit de onorat­ de a fi avut acest prilej de a avea astăzi convorbiri. Am venit la dumneavoastră cu convingerea că vom întilni aici un popor frate, care a luptat contra domina­ţiei străine şi care continuă lupta sa pentru cucerirea deplinei sale fericiri. Noi cunoaştem rolul pe care dumneavoastră personal l-aţi jucat în această luptă a poporului român. Vă urăm viaţă îndelungată pentru ca dumneavoastră să puteţi continua să conduceţi destinele naţiunii spre cucerirea fericirii materiale și spirituale a poporului dumneavoas­tră. Noi suntem­ incă, in tara noastră, în etapa eliberării nationale. Noi trebuie să mai consolidăm încă unitatea noastră pentru a putea avea un instrument de luptă prin care să putem cuceri, de asemenea, bunăstarea poporului nostru. Calea va fi lungă. Noi dorim să contăm pe soli­daritatea tuturor popoarelor care iubesc pacea şi progre­sul. De aceea, vrem ca in viitor contactele noastre să fie şi mai fertile, ca solidaritatea noastră să îmbrace noi forme concrete în lupta împotriva duşmanilor noştri co­muni, care sunt imperialismul, colonialismul şi neocolonia­lism­. Puteţi fi încredinţaţi că mişcarea noastră se va afla în primele linii ale luptei împotriva acestor duşmani. Vi mulţumim din suflet ! (Aplauze). Azi, în jurul orei 13:00, posturile noastre de ra­dio şi televiziune vor transmite direct solemni­tatea semnării Declara­ţiei comune cu privire la vizita în Republica So­cialistă România a dele­gaţiei Uniunii Naţio­nale pentru Indepen­denţa Totală a Angolei (U.N.I.T.A.). IN PAGINA A II—A Rubrica noastră: DIALOG CETĂȚENESC

Next