Scînteia, aprilie 1975 (Anul 44, nr. 10143-10168)
1975-04-01 / nr. 10143
PAGINA 2 COMUNIŞTII în verigii® hotărîtoare ale întrecerii socialiste • Cum se ciştigă II luni • Doi oameni întemeiază o meserie • De la o maximă a lui Spinoza la „diamantele" umane O ştire laconică anunţa la 1 februarie că întreprinderea de mecanică fină din Capitală şi-a îndeplinit sarcinile planului cincinal în patru ani şi treizeci şi una de zile. Cum acţionează acum organizaţia de partid pentru a dinamiza energiile spre a se dobîndi noi succese în întrecerea in intimpinarea zilei de 1 Mai ? — Dintre diferitele aspecte ale activităţii organizaţiei noastre — spune tovarăşul Ion Iamandi, secretarul comitetului de partid — aş releva preocuparea susţinută pentru buna repartizare a comuniştilor în locurile hotărîtoare ale producţiei, ale întrecerii socialiste, preocupare ale cărei rezultate pozitive se confirmă din plin. Dar mai bine or să vorbească faptele... ...La parterul noului edificiu ridicat în ultimul an lingă vechile clădiri ale întreprinderii se află o vastă hală, cu aspect de laborator, în care maşinile, raţional orinduite, lucrează silenţios, intr-un microclimat plăcut. „îndeplinirea sarcinilor cincinalului în patru ani şi o lună — explică tovarăşul Ion Negrea, locţiitorul secretarului comitetului de partid — se datoreşte şi faptului că în această hală producţia a început anul trecut la 1 decembrie, in loc de al doilea trimestru al anului acesta cum era prevăzut iniţial. Brigăzile de construcţii metalice şi instalaţii din sectorul mecano-energetic au preluat asupra lor răspunderea montării integrale a noilor maşini. Sunt echipe in care, de-a lun- gul anilor, au fost trimişi să lucreze comunişti de prestigiu din colectiv. Cu unul dintre ei puteţi sta de vorbă chiar acum , iată-i...“. Carol Comorovschi este şeful brigăzii de instalaţii. Acum câţiva ani a fost chemat la biroul de partid şi i s-a spus : „Vezi, o să preiei brigada de instalatori. Acolo lucrează mai mulţi tineri, printre care, unii, mai delăsători. E un loc de muncă greu, deoarece de această brigadă depind multe. O să muncească acolo şi un alt comunist, Ion Marin. Trebuie să faceţi din ea un colectiv închegat şi puternic“. Cînd s-a pus problema pregătirii pentru producţie a noii hale cu mult mai devreme decit era prevăzut iniţial, brigada de instalatori era deja închegată, oamenii pregătiţi să-şi asume realizarea integrală a instalaţiei de climatizare. Au muncit toţi membrii brigăzii — urmind îndemnul, dar şi pilda comuniştilor din fruntea lor — cu o pasiune gra uitare de sine care ii făceau să nu mai ţină socoteală de ore, zile, nopţi, duminici. Tineri ca Oprea Birsan şi Gheorghe Paraschiv, care altădată nu prea se omorau cu firea, au început să piardă şi ultimul tren spre casă (sunt navetişti, locuiesc în comune apropiate de Olteniţa), răminind să doarmă pe la colegi din Bucureşti. Iar in răstimpul acesta nimeni nu-i scutea de sarcinile curente. Dar în dimineaţa zilei de 1 decembrie, cînd oamenii au început să lucreze în noua hală, instalaţia de climatizare funcţiona ca un ceasornic, reglînd cu precizie temperatura, presiunea aerului, umiditatea. Aşa cum funcţionează şi astăzi, pentru a asigura un flux normal al producţiei. — Principalul nu e numai să repartizezi comuniştii in locurile decisive — ne spunea maistrul Iancu Mihai, locţiitorul secretarului organizaţiei de bază din sectorul mecano-energetic — ci şi cum ti repartizezi. Altminteri totul riscă să poarte pecetea formalismului : să ai, adică, o hirtie cu nişte nume de oameni plasate în dreptul unor rubrici. Noi ne străduim să punem omul potrivit la locul potrivit şi să-l ajutăm — controlindu-l cu grijă şi atenţie in îndeplinirea sarcinilor.. — Cum realizaţi această cerinţă ? — In primul rînd, membrii biroului sînt repartizaţi şi ei pe brigăzi şi ateliere, pentru a urmări îndeaproape şi a da sprijin la vreme comuniştilor cărora li se Încredinţează felurite locuri de muncă mai dificile. Apoi, periodic, fiecare dintre membrii organizaţiei este chemat în faţa biroului sau a adunării generale spre a informa despre modul cum îşi îndeplineşte sarcina de partid. Comunistul răspunde nu numai de propria muncă, ci şi de modul cum muncesc colegii din preajma sa, de modelarea conştiinţei lor, de modul in care işi realizează sarcinile de plan şi angajamentele în întrecerea socialistă. Nu întîmplător deci ideea „răspundem pentru modelarea oamenilor“ a revenit mereu, ca un laitmotiv, în discuţiile cu membrii de partid. Elocvent ni s-a înfăţişat această preocupare a comuniştilor, trimişi să muncească în locurile-cheie ale producţiei, într-un atelier tînăr, trăscut odată cu o producţie nouă, fără antecedente nu numai în această întreprindere, di in întreaga ţară : atelierul de scule diamantate. Acum doi ani, doi comunişti au fost trimişi în străinătate spre a se specializa într-o dublă meserie de foarte înaltă calificare — aceea de şlefuitor de diamante industriale şi de realizator de scule diamantate. La întoarcerea în ţară, celor doi ________________ li s-a încredinţat misiunea de a forma un întreg colectiv care să lucreze in această meserie. Astăzi — cum se spune in uzină — „din doi s-au făcut treizeci“. — Aveţi o nobilă tradiţie în această meserie, tovarăşe Nicolae Lambă. — Ştim şi o preţuim — răspunde zîmbind unul din cei doi comunişti care au pus bazele atelierului. Printre precursorii meseriei noastre a fost ginditorul umanist Spinoza, care a spus că „nimic nu e mai de preţ omului decit omul". Cind şlefuieşti diamantul uneori te poticneşti şi nu mai poţi găsi linia celei mai potrivite tăieturi. Atunci îl laşi o zi-două de o parte şi pe urmă începi din nou. Nu-1 părăseşti, ci continui să-l şlefuieşti. Şi nu se poate să nu izbuteşti întocmai ca atunci cind te ocupi cu răspundere şi dragoste de educarea comunistă a oamenilor... Ca şi cum ar fi vrut cu tot dinadinsul să ilustreze acest adevăr, la un moment dat in uzină ne-a ieşit în cale un tinăr vioi, surîzător : — Mulţumesc „Scînteii“ şi colectivului in care lucrez că, intr-o clipă grea a vieţii mele, m-au ajutat... Despre ce era vorba ? Constantin Boboc — acesta este numele tinărului — a fost sancţionat acum doi ani pe linie de partid pentru un şir de abateri de la normele de comportare comunistă, iar ziarul nostru a relatat acest caz în articolul intitulat „Vot de blam egoismului“. Organizaţia de bază din care face parte tînărul l-a ajutat in acest răstimp să înţeleagă sensul exact al sancţiunii — acela de stimulent moral pentru o radicală transformare a atitudinii faţă de muncă şi faţă de colectiv. — Biroul organizaţiei noastre l-a repartizat intr-un loc de muncă cu probleme complicate, l-a pus să răspundă de întreaga activitate profesională şi de partid de la vopsitorie — spunea secretarul organizaţiei, Constantin Lăcraru. Nu ne-am mulţumit cu atîta : am mers pe rînd, fiecare membru din birou, la locul de muncă, să-l vedem cum lucrează, cum se comportă, să-l ajutăm. L-am chemat in faţa adunării generale să raporteze cum îşi duce la îndeplinire sarcina. Pină la urmă nu numai că sancţiunea i-a fost ridicată cu unanimitate de voturi, dar, în toamna anului trecut, a şi fost ales membru în biroul organizaţiei. ...Intr-adevăr, în întreprinderea de mecanică fină repartizarea comuniştilor la locurile hotărîtoare işi dovedeşte esenţa reală : „şlefuirea“ cu grijă şi migală a „diamantelor“ umane. Victor BIRLADEANU viaţa de partid Un nou produs chimici realizat în ţară ORADEA (Corespondentul „Scînteii“, Dumitru Gâţă). Specialiştii de la întreprinderea chimică „Sinteza“ din Oradea au pus la punct tehnologia de fabricaţie a bisulfurii de molibden, utilizată la ungerea motoarelor cu ardere internă şi a organelor de transmisii în mişcare. Primele cantităţi de bisulfură de molibden — realizată pentru prima oară în ţara noastră — au întrunit girul specialiştilor şi beneficiarilor. In acest an se trece la fabricaţia pe scară largă a acestui produs. Bisulfura de molibden fabricată aici va înlocui importul şi va contribui la prelungirea vieţii motoarelor din sistemul de transporturi auto al ţării. Informaţii, sesizări, propuneri de la cititorii şi corespondenţii „Scînteii Locuinţe, spaţii comerciale, lucrări edilitare • VASLUI: Au fost date in folosinţă primele blocuri din acest an. Unul din ele se află în noua zonă de locuinţe din partea de est a oraşului, unde pină la sfirşitul anului 1975 vor mai fi construite 500 apartamente. Printre obiectivele social-culturale ce se vor ridica în această zonă, şi care vor fi date in curind în folosinţă, se află o creşă şi o grădiniţă cu 220 locuri. (Crăciun Lăluci). • CARACAL : A Început construcţia unui nou şi modern cartier de locuinţe, denumit „Horia, Cloşca şi Crişan“. Amplasat in partea de sud a oraşului, noul cartier va avea in final 5 500 de apartamente şi numeroase construcţii edilitar-gospodăreşti : creşe, cămine, şcoli, cinematograf. (Emilian Rouă). • SALAJ: Pentru ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al localităţilor din judeţ, in acest an se vor efectua, prin muncă voluntarpatriotică, lucrări în valoare de peste 120 milioane lei. Se vor construi 341 000 mp străzi, 87 000 mp trotuare, 75 km drumuri, iar 668 mp străzi şi trotuare vor fi reparate. De asemenea, vor fi amenajate 31 ha spaţii şi zone verzi, 107 baze sportive, iar numărul pomilor plantaţi va creşte cu încă 200 000. (Gheorghe Rusu). • ARAD : In satele judeţului Arad au fost sau urmează a fi date in folosinţă magazinele universale din localităţile Căpruţa, Nadăş, Crocna, Chisindia, Bonţeşti, Şepreuş, Gurahonţ, iar alte unităţi comerciale se vor deschide la Pincota, Chişineu-Criş, Curtici, Sebeş, Sintana. Se vor dezvolta, de asemenea, prestările de servicii prin înfiinţarea a încă 200 unităţi de profiluri diferite, îndeosebi in zonele Pecica, Săvîrşin, Beliu, Gurahonţ, Sintana. (Constantin Simion). NOUTĂŢI TURISTICE PE VALEA OLTULUI Argumente care pledează pentru un călduros „Bun venit“ — 1975 : creşterea spaţiilor de cazare, înfiinţarea de noi secţii şi servicii de tratament, extinderea celor existente. Noutăţi de ultimă oră : sosirea unui număr de 15 aparate pentru electroteranie, amenajarea unei secţii de kinetoterapie si a unei piscine pentru băi cu iod la Govora, captarea izvoarelor termale de pe malul drept al Oltului (pentru noua si cocheta staţiune Cozia), dezvoltarea si reprofilarea clinicii balneare de la Călimăneşti, profilată pe tratamente reumatologice, urologice şi de boli digestive. Directorul O.J.T. Vîlcea, Marin Sandu, mai precizează : „ încă in acest an vom da in folosinţă unul din cele trei hoteluri (fiecare cu cite 400 de locuri) aflate în construcţie la Cozia. De asemenea, ne-am propus ca pină la sfîrşitul anului să deschidem o nouă staţiune montană, de astă dată la Vidra, pe malul lacului de acumulare al hidrocentralei de pe lotru. Noua staţiune va fi dotată şi cu piftii de schi, teleferice, o bază nautică. (Ion Stanciu). PE SCURT • Bilete pentru litoral. Agenţiile de turism din Capitală şi din ţară au început vinzarea biletelor de odihnă şi tratament pe litoral pentru perioadele 15 mai — 7 iunie şi 5 septembrie — 15 octombrie. In aceste perioade turiştii beneficiază de reduceri la tarifele de cazare, masă şi transport. • Noi sortimente de produse alimentare destinate copiilor. Ministerul Comerţului Interior anunţă că magazinele sale de specialitate au fost aprovizionate recent cu 4 noi sortimente de produse alimentare pentru copii : miure de mere cu griş, piure de piersici cu orez, piure de mere şi morcovi cu orez, piure din carne de viţel cu mere şi orez. Noile sortimente pot fi folosite în alimentaţia copiilor in virstă de peste 8 luni. • Pentru automobilişti şi motociclişti, Cooperativa „Automecanica“ din Capitală a înfiinţat recent un depozit central de piese de schimb pentru mărcile mai vechi de autoturisme şi motociclete. Doritorii se pot adresa fie personal la magazinul depozituluiCalea Dorobanţi nr. 85, sector I, tel. 1266 841, fie prin scrisoare, piesele urmind a le fi trimise prin poştă, cu plata la ridicarea coletului. MAI MULT RESPECT PENTRU STRADA Se poate spune că de felul cum găsim strada — curată sau murdară — depinde, în bună măsură, şi dispoziţia cu care pornim spre locul de muncă ori spre oraş. Se înţelege deci că în calitatea noastră de cetăţeni nu putem rămine — şi nu trebuie să rămînem — indiferenţi faţă de acei semeni ai noştri care, ignorînd regulile elementare de păstrare a curăţeniei oraşului, murdăresc strada, scuturîndu-şi buzunarele de tot felul de hîrtii — bilete de tramvai sau autobuz, chibrite arse, mucuri de ţigări, ambalaje de la pachete de ţigări şi multe altele — cu toate că în preajmă se află coşuri special amenajate pentru hîrtii. Nu numai pentru a respecta munca acelora care noaptea, cînd noi dormim, au grijă să ne cureţe strada pentru dimineaţă, dar pentru că aşa cere buna cuviinţă şi pentru că trebuie să ne respectăm noi înşine, între noi, socotesc că suntem datori să intervenim atunci cînd este cazul. Personal, de multe ori am atras atenţia unui cetăţean sau altuia care intra in contradicţie cu ceea ce ne place să numim civilizaţia străzii. Este drept, uneori mi s-a ripostat, dar dacă fiecare am interveni pe loc, dacă şi la şcoală şi în colectivele de muncă s-ar face mai multă educaţie în acest sens, atunci s-ar crea o opinie generală. Şi acei semeni despre care vorbeam ar avea poate mai mult respect faţă de strada pe care circulăm cu toţii. (Ioan Ciobanu, str. Bicazului, Bl. E 2, ap. 128, Piatra Neamţ) O BRUTĂRIE IN CARE DOSPEŞTE.. LIPSA DE RĂSPUNDERE în anul 1971, cetăţenii comunei noastre au hotărît să construiască o brutărie. Apoi au adunat şi banii necesari (circa 45 000 lei). E adevărat, în primăvara anului următor a început construcţia şi viitoarea brutărie s-a ridicat pină la tavan. Dar de mai bine de doi ani lucrările s-au oprit, şi tot oprite sunt şi în ziua de azi. între timp, construcţia a început să se dârâme, iar utilajele ruginesc pe zi ce trece, aşteptind să fie montate. Am sesizat de mai multe ori organele judeţene şi de fiecare dată am primit doar... promisiuni. Nu cunoaştem nici un rezultat şi nici cine se face vinovat de cele intimplate. Drept pentru care ne adresăm din nou — de această dată în mod public — Consiliului popular al judeţului Alba. (R. Lazăr, T. Toşîe, I. Ioan, comuna Poiana Vadului, jud. Alba). SCINTEIA — marţi 1 aprilie 1975 • TIMIŞOARA: Două din cele mai noi construcţii date aici de curind în folosinţă : clădirea Institutului de sudură şi încercări de materiale şi blocul cu 10 etaje pentru nefamiliştii de la întreprinderea „Industria linii“. Putea fi salvată viaţa unui om? Tirziu in seară, telefonul staţiei de salvare din Tg. Ocna sună prelung. „Sunt inginerul Aurel Fechete, de la şantierul de construcţii petroliere. Vă rog să trimiteţi de urgenţă „Salvarea". Avem un muncitor grav bolnav". Nu chiar urgent, dar a sosit totuşi o maşină a „Salvării", însoţită de sora de serviciu, Maria Prileac. După ce a luat cunoştinţă de starea bolnavului, muncitorul Gheorghe Palade, sora i-a administrat o injecţie de fenobarbital. Apoi, motivind că nu sunt locuri in spital, a plecat. In zorii zilei, situaţia a devenit şi mai gravă. Inginerul Aurel Fechete a sunat din nou „Salvarea" . — Venim imediat — i-a răspuns sora de serviciu, de data aceasta Veronica Helban. S-au făcut ceasurile 8.00, apoi 9,00, apoi 10.00, şi „Salvarea“ n-a mai venit. La ora 11.00 Gheorghe Palade, lipsit de orice ajutor medical, a decedat. S-a stins din viaţă la 37 de ani. In plină putere de muncă. In legătură cu această situaţie, am cerut o explicaţie medicului Aurel Radu, director adjunct al spitalului din Tg. Ocna, care era de serviciu in ziua respectivă. — Ce măsuri aţi luat împotriva celor vinovaţi ? — Era cazul să luăm măsuri . Pini acum nu ne-am gindit la aşa ceva. Am socotit că e de competenţa miliţiei. Ne-am adresat căpitanului Aurel Ţuţuianu, comandantul miliţiei din Tg. Ocna . — Cazul se află in cercetare. Pină la elucidarea lui, ţin să subliniez că la „Salvarea“ din Tg. Ocna s-a făcut un obicei din a nu răspunde cu promptitudine solicitărilor cetățenilor. Sunt convins că de data aceasta se vor lua măsurile cuvenite. Așteptăm rezultatele anchetei. (Gheorghe Baltă). Din nou pe ruta Deva-Hunedoara Intr-o notă intitulată „Pedestrii cu abonamentul de autobuz în buzunar“ — publicată in „Scînteia“ din 16 ianuarie a.c. — sesizam, printre altele, că, datorită numărului insuficient de autobuze, cit şi nerespectării graficelor de circulaţie ale acestora, pe traseul Deva — Hunedoara exista o foarte mare aglomeraţie (mai ales in orele de intrare sau ieşire din serviciu a sutelor de navetişti), aglomeraţie care se solda cu răminerea multor călători in staţiile de pe parcurs, cu intîrzierea sau absenta acestora de la serviciu. După apariţia sa, nota a fost viu comentată de navetiştii de pe acest traseu, comentarii care de altfel continuă şi azi, dar... într-o nuanţă cu totul diferită — acum, de deplină satisfacţie. Şi aceasta pentru că, odată cu măsurile severe luate in sensul respectării graficelor de circulaţie de către toţi conducătorii auto, de curind pe ruta Deva — ‘ Hunedoara au fost introduse 4 autobuze noi de mare capacitate (cu cite 125 locuri fiecare), inlăturindu-se aproape in totalitate deficientele şi nemulţumirile de pină acum. „Chiar săptămîna trecută — ne spunea tovarăşul inginer Romulus Munteanu, inspector-şef la I.T.A. Deva — conducerea întreprinderii noastre a întreprins un test timp de 5 zile consecutiv pe noile autobuze, pentru a determina cu precizie momentele şi zonele cele mai aglomerate de pe traseu ; in funcţie de acestea, cursele autobuzelor de mare capacitate au fost programate îndeosebi intre orele 5—8, 13—15 si 21—24. în continuare, conducerea întreprinderii are in atenţie rezolvarea unor probleme asemănătoare in zonele de activitate ale autobuzelor Brad şi Orăştie...“. (Sabin Ionescu). Din contribuţia bănească a populaţiei— obiective sociale de larg interes Ce destinaţie au avut anul trecut fondurile constituite in conformitate cu prevederile Legii 207 Ce obiective şi-au propus cetăţenii să realizeze, în baza aceleiaşi legi, in acest an , o serie de informaţii in acest sens — care au ca sursă o recentă analiză asupra acestor probleme, efectuată de către Comitetul pentru problemele consiliilor populare — ne-a furnizat tovarăşul Gheorghe Orban, purtătorul de cuvint al acestui organism. în anul trecut, prin contribuţia bănească a populaţiei, s-au realizat lucrări în valoare de peste 270 milioane lei. Cu aceste fonduri s-au construit in total peste 1 300 săli de clasă, cămine culturale cu peste 23 400 locuri, creşe şi grădiniţe cu 6 350 locuri, 84 dispensare, circa 200 000 m reţele de alimentare cu apă etc. Bilanţul anului trecut consemnează, de asemenea, că in 20 de judeţe lucrările stabilite de adunările cetăţeneşti au fost realizate in proporţii cuprinse intre 93 şi 100 la sută, iar in alte 15, nivelul de realizare a acestora s-a situat între 85 şi 95 la sută. Rezultatele anului trecut au mai evidenţiat si faptul că intr-o serie de judeţe, ca Bihor, Gorj, Cluj, Tulcea, Bistriţa-Năsăud, Dîmboviţa, Mureş, Timiş ş.a., datorită preocupării permanente a comitetelor executive ale consiliilor populare, conlucrării lor rodnice cu comitetele de iniţiativă alese de obşte, s-au executat, în general, obiectivele planificate — nu numai pe ansamblul judeţului, ci şi in fiecare circumscripţie în parte. Pentru anul 1975, volumul total al sumelor hotărite de cetăţeni in adunările populare de stabilire a contribuţiei băneşti se ridică la peste 360 milioane lei, în legătură cu destinaţia lor pentru acest an. Sînt de reţinut mai multe constatări pozitive. Aşa de exemplu, fondurile sunt îndreptate in continuare spre realizarea unor lucrări de care cetăţenii au absolută nevoie, cum ar fi: săli de clasă (2 652), ateliere-şcoală (203), dispensare şi puncte sanitare (176), cămine culturale (257), reţele de alimentare cu apă (235 km) etc. In mediul rural, sătenii au hotărit să construiască, intre altele, un număr mai mare de băi populare, precum şi circa 100 de laboratoare şcolare. Sunt orientări care arată că obştea ştie cel mai bine să decidă asupra trebuinţelor sale In analiza efectuată de către Comitetul pentru problemele consiliilor populare s-a relevat faptul că, deşi în general se asigură o bună respectare a prevederilor legii, şi-au făcut apariţia din nou unele abateri de la spiritul ei. Au fost amintite In acest sens situaţii in care organele de specialitate ale C.P.C.P. au fost nevoite să indice sistarea unor lucrări costisitoare (de pildă, construirea unui stadion la Caracal, pentru care se calculase o contribuţie de la cetăţeni de circa 2 milioane, şi a unui bazin de înot la Arad), care exprimau mai mult dorinţe ale edililor şi mai puţin cerinţe ale cetăţenilor, în urma controalelor efectuate pe teren de către deputaţi al Comisiei permanente de specialitate a Marii Adunări Naţionale şi cadre cu munci de răspundere de la Comitetul pentru problemele consiliilor populare, s-a combătut şi metoda birocratică folosită de unele comitete executive ale consiliilor populare municipale — fapte constatate la Timişoara, Petroşani, Drobeta Turnu-Severin, Braşov ş.a. — de a dispune reţinerea contribuţiei băneşti din... statale de retribuţie. Pe ansamblu insă analiza efectuată de C.P.C.P. a apreciat că orientarea generală in stabilirea obiectivelor şi a sumelor pe anul 1975 este bună. In această ordine de idei, se cuvine subliniată mai ales preocuparea populaţiei din mediul rural de a participa la dezvoltarea continuă a dotărilor de utilitate publică. Constantin PRIESCU Pe marginea unei analize privind aplicarea Legii 20 AUTORITATILE RĂSPUND Un leu nu mai costă o sută * Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe. „în legătură cu deficiențele semnalate in ziarul „Scinteia“ prin articolul „Un leu care costă o sută“, ministerul nostru a Întreprins următoarele : 1) S-au efectuat citeva controale la depozitul central pentru deşeuri de hirtie şi cartoane Jilava, unde s-a constatat că numeroase întreprinderi au predat zilnic, sub formă de deşeuri, cantităţi însemnate de materiale de ambalare, ambalaje in stare bună sau cu defecte uşor remediabile. 2) Au fost identificate unele Întreprinderi („Electronica“, C.I.L. Pipera, „Biofarm“, „Chimica“, „Victoria", „Confecţii şi tricotaje", magazinul „Cocor“, „Cartonajul“, Produse zaharoase, „Zarea", I.C.S. Comaliment etc) care au făcut risipă de materiale şi ambalaje predate ca deşeuri şi care mai puteau fi utilizate. 3) S-au efectuat controale la întreprinderile susmenţionate, pentru deficienţele constatate fiind sancţionaţi pe loc cei care s-au făcut vinovaţi de abateri de la reglementările in vigoare. Specialiştii noştri vor continua şi extinde controlul şi vor fi luate măsurile ce se impun“. Semnează adjunct al ministrului, M. Martinescu. In piaţă va fi curăţenie • Consiliul popular al municipiului Rm. Vîlcea : „Referitor la sesizarea apărută in ziarul „Scinteia“, vă informăm că în municipiul Rm. Vîlcea hala comercială este canalizată, apa ce se utilizează pentru întreţinerea curăţeniei în hală fiind preluată de canal prin gurile şi sifoanele existente în pardoseală. Datorită însă faptului că piaţa nu este canalizată, apa utilizată la curăţatul scărilor halei nu este preluată în canal. Prin executarea lucrărilor prevăzute în proiectul „Extindere şi modernizare Piaţa Centrală“ se va rezolva şi problema canalizării pieţei in cursul acestui an“, Semnează preşedintele consiliului popular municipal, Gh. Stoica. Grupaj realizat de Mihai Ionescu La Combinatul de prelucrare a lemnului Focşani NOI TIPURI DE MOBILĂ DE CALITATE SUPERIOARĂ Produsele realizate la Combinatul de prelucrare a lemnului din Focşani şi-au dobîndit, prin calitatea lor Înaltă, un binemeritat prestigiu pe piaţa Internă şi externă. In prezent, alei se află in fabricaţie curentă 60 de piese de mobilier, 25 dintre acestea fiind asimilate şi Introduse în producţie in acest an. Ing. Lucian Olteanu, directorul combinatului, preciza că In ultimul timp garniturile de mobilă pentru dormitoare şi camere de zi, precum şi mobila stil sunt solicitate in cantităţi tot mai mari. Tocmai de aceea in perioada următoare producţia de mobilă stil va spori substanţial, acum fiind pregătite să intre in fabricaţie ineă piese noi din acest sortiment. Tot In faza de pregătire pentru producţia curentă se află Încă o noutate : camera de zi, care îmbină elemente ale mobile) stil cu elemente ale mobilei ,orp. Se aşteaptă şi opţiunile beneficiarilor pentru noile tipuri de mobilă care au fost prezentate in cadrul unor expoziţii organizate în ţară şi peste hotare. Este vorba de garniturile de mobilă destinate amenajării camerelor pentru codit şi tineret, precum şi de unele garnituri cu multiple funcţionalităţi. In nomenclatorul producţiei curente intră şi o gamă diversificată de plăci fibrolemnoase dure şi semidure de grosimi cuprinse între 4 mm şi 16 mm şi, respectiv, intre 12 şi 20 mm. Din aceste materiale şi din unele deşeuri rezultate in procesul de fabricaţie se construiesc pătule pentru depozitarea cerealelor, ambalaje pentru legume, fructe, struguri, precum şi saivane uşoare, demontabile, ce pot fi utilizate pentru adăpostirea animalelor in perioada pășunatului. Dan DRAGULESCU corespondentul „Scînteii“ FAPTUL DIVERS Laleaua pestriţă O „mănuşă" aruncată de natură celor mai iscusiţi şi pasionaţi floricultori. In apropiere de oraşul Tg. Jiu, in pădurea din raza satului Botorogi, înfloresc in fiecare primăvară lalelele. Oamenii din partea locului le-au spus „lalele pestriţe". Si sub aceeaşi denumire floarea este ocrotită şi de legile statului, fiind considerată monument al naturii. Îmbinarea plină de fantezie a culorilor (negru, roşu, violet) din petalele ei face din pajiştea cu lalele pestriţe un punct de atracţie şi desfătare. Mai ales in aceste zile, cind laleaua pestriţă a înflorit in toată splendoarea ei. „Fluviu“ de lumină in fiecare fracţiune de secundă, pe ecranul din cabina de comandă a hidrocentralei de la Porţile de Fier apare o cifră. Apoi alta, altele, in şir neîntrerupt. Cascadă de cifre, ca valurile Dunării rostogolite spre pieptul barajului. Şi cifrele de pe ecran nu sunt altceva decit... pulsul marelui fluviu. Unul din dispeceri şi-a pus întrebarea : cit timp i-ar ajunge judeţului Mehedinţi energia electrică produsă de cetatea luminii de pe Dunăre . Şi a făcut un calcul simplu, dar impresionant : pină acum s-a realizat o cantitate de energie electrică echivalentă cu consumul întregului judeţ Mehedinţi pe o perioadă de... 100 de ani ! Un adevărat „fluviu“ de lumină. Bătrînul dascăl mulţumeşte • „Toată viaţa mea am trăit-o în mijlocul copiilor, dar niciodată nu mi s-au părut mai veseli şi mai frumoşi ca acum. Mulţi, foarte mulţi dintre copiii de odinioară pe care i-am învăţat la şcoală „p-i-oi“ sunt astăzi bunici şi străbunici, eu însumi fiind, ca virstă, aproape de-o seamă cu veacul. Deşi am ieşit de 35 de ani la pensie, aproape că n-a fost zi să nu fiu la şcoală, in mijlocul copiilor. De la o vreme încoace, vin copiii la mine, şi de cite ori vin, mi se umplu şi casa şi inima de bucurie“. Sunt cuvinte reprodusa dintr-o scrisoare semnată de învăţătorul pensionar Simion Muşatescu din comuna Mioarele, judeţul Argeş. Zilnic, pionierii dintr-a V-a, nepoţii şi strănepoţii foştilor lui elevi îi iau în stăpinire gospodăria. Şi cite nu sint de făcut intr-o gospodărie ! în urma lor, casa se face parcă mai mare, şi-n ochii bătrînului dascăl e mai multă lumină. Cursă neprevăzută Pe peronul autogării din Horezu se afla o bătrînică singură-singurică. Ceilalţi călători plecaseră cu autobuzul. Ea nu-1 mai apucase. Ieşise din spital şi era încă slăbită. Acolo a zărit-o şoferul Nicolae Lungu, de la I.A.S. Horezu. — încotro 7 — La Măldăreşti, maică, dar... Şoferul a stat o clipă pe ginduri, apoi şi-a spus : „Fie ce-o fi, dar n-o pot lăsa aici“. Şi a dus-o acasă, cale de 8 kilometri. „Deşi e o abatere de la regulile de circulaţie şi de la traseul lui din ziua aceea — ne scrie cititorul Ion Neagu — eu cred că şoferul a făcut o faptă de omenie. Dacă nu era el, bătrina Elena Tănăsie, la cei 87 de ani ai ei, putea să se-ntoarcă Înapoi la spital". Act iresponsabil de unul din traseele transportului in comun din Capitală. La un control, şoferul de pe autobuzul 33—B—7284, Gheorghe Iovu, a început să dea din colţ un colţ. Permisul pe care il avea nu-i îngăduia să conducă și autobuze. Iovu era incă elev la cursurile de specializare I.T.B. pentru obţinerea categoriei D. — Cine v-a dat autobuzul in primire ? — Nu mi l-a dat nimeni. L-am luat singur. — De unde ? — De la garajul Floreasca. — Si paznicul ce-a păzit . — Sincer să fiu, habar n-am pe unde umbla, ii finea locul o femeie de serviciu... Aşadar, un paznic nepăzit şi un şofer iresponsabil se „joacă" in văzul lumii (dar nu şi al cui trebuie) cu viaţa oamenilor. Tată şi fiu Intre Alexandru Dioşan din Turda şi fiul său — pe nume tot Alexandru — s-a iscat o ceartă. Motivul : tatăl susţinea că el a făcut mai mult pentru fiul său, că l-a crescut, l-a dat la şcoală, l-a invitat meserie; fiul — din contră — că el a făcut şi face mai mult pentru tatăl său şi că el, tatăl, ar trebui să-i mulţumească lui. De la ceartă, cei doi Alexandru — tată şi fiu — s-au luat la bătaie. Au pus mina pe ce au găsit la indemină, şi... Şi pină la urmă, amindoi au fost internaţi in spital. Rubrică redactată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii"