Scînteia, aprilie 1975 (Anul 44, nr. 10143-10168)

1975-04-01 / nr. 10143

PAGINA 2 COMUNIŞTII în verigii® hotărîtoare ale întrecerii socialiste • Cum se ciştigă II luni • Doi oameni întemeiază o meserie • De la o maximă a lui Spinoza la „diamantele" umane O ştire laconică anunţa la 1 febru­arie că întreprinderea de mecanică fină din Capitală şi-a îndeplinit sar­cinile planului cincinal în patru ani şi treizeci şi una de zile. Cum acţio­nează acum organizaţia de partid pentru a dinamiza energiile spre a se dobîndi noi succese în întrecerea in intimpinarea zilei de 1 Mai ? — Dintre diferitele aspecte ale ac­tivităţii organizaţiei noastre — spu­ne tovarăşul Ion Iamandi, secretarul comitetului de partid — aş releva preocuparea susţinută pentru buna repartizare a comuniştilor în locuri­le hotărîtoare ale producţiei, ale în­trecerii socialiste, preocupare ale că­rei rezultate pozitive se confirmă din plin. Dar mai bine or să vorbească faptele... ...La parterul noului edificiu ridi­cat în ultimul an lingă vechile clă­diri ale întreprinderii se află o vastă hală, cu aspect de laborator, în care maşinile, raţional orinduite, lucrează silenţios, intr-un microcli­mat plăcut. „îndeplinirea sarcinilor cincinalului în patru ani şi o lună — explică tovarăşul Ion Negrea, locţii­torul secretarului comitetului de partid — se dato­­reşte şi faptului că în această hală producţia a început anul tre­cut la 1 decem­brie, in loc de al doilea trimestru al anului acesta cum era prevăzut iniţial. Brigă­­zile de construcţii metalice şi in­stalaţii din sectorul mecano-energe­­tic au preluat asupra lor răspunde­rea montării integrale a noilor ma­şini. Sunt echipe in care, de-a lun-­ gul anilor, au fost trimişi să lucre­ze comunişti de prestigiu din colec­tiv. Cu unul dintre ei puteţi sta de vorbă chiar acum , iată-i...“. Carol Comorovschi este şeful bri­găzii de instalaţii. Acum câţiva ani a fost chemat la biroul de partid şi i s-a spus : „Vezi, o să preiei bri­gada de instalatori. Acolo lucrea­ză mai mulţi tineri, printre care, unii, mai delăsători. E un loc de muncă greu, deoarece de această bri­gadă depind multe. O să muncească a­­colo şi un alt comunist, Ion Marin. Trebuie să faceţi din ea un colectiv închegat şi puternic“. Cînd s-a pus problema pregătirii pentru producţie a noii hale cu mult mai devreme de­cit era prevăzut iniţial, brigada de instalatori era deja închegată, oamenii pregătiţi să-şi asume realizarea inte­grală a instalaţiei de climatizare. Au­­ muncit toţi membrii brigăzii — urmind îndemnul, dar şi pilda comu­niştilor din fruntea lor — cu o pa­siune gr­a uitare de sine care ii făceau să nu mai ţină socoteală de ore, zile, nopţi, duminici. Tineri ca Oprea Bir­­san şi Gheorghe Paraschiv, care altă­dată nu prea se omorau cu firea, au început să piardă şi ultimul tren spre casă (sunt navetişti, locuiesc în comune apropiate de Olteniţa), rămi­­nind să doarmă pe la colegi din Bucureşti. Iar in răstimpul acesta nimeni nu-i scutea de sarcinile cu­rente. Dar în dimineaţa zilei de 1 de­cembrie, cînd oamenii au început să lucreze în noua hală, instalaţia de climatizare funcţiona ca un ceasor­nic, reglînd cu precizie temperatura, presiunea aerului, umiditatea. Aşa cum funcţionează şi astăzi, pentru a asigura un flux normal al produc­ţiei. — Principalul nu e numai să re­partizezi comuniştii in locurile deci­sive — ne spunea maistrul Iancu Mihai, locţiitorul secretarului orga­nizaţiei de bază din sectorul meca­­no-energetic — ci şi cum ti reparti­zezi. Altminteri totul riscă să poar­te pecetea formalismului : să ai, a­­dică, o hirtie cu nişte nume de oa­meni plasate în dreptul unor rubrici. Noi ne străduim să punem omul po­trivit la locul potrivit şi să-l ajutăm — controlindu-l cu grijă şi atenţie in îndeplinirea sarcinilor.. — Cum realizaţi această cerinţă ? — In primul rînd, membrii birou­lui sînt repartizaţi şi ei pe brigăzi şi ateliere, pentru a urmări înde­aproape şi a da sprijin la vreme co­muniştilor cărora li se Încredinţează felurite locuri de muncă mai difici­le. Apoi, periodic, fiecare dintre membrii organizaţiei este chemat în faţa biroului sau a adunării genera­le spre a informa despre modul cum îşi îndeplineşte sarcina de partid. Comunistul răspunde nu numai de propria muncă, ci şi de modul cum muncesc colegii din preajma sa, de modelarea conştiinţei lor, de modul in care işi realizează sarcinile de plan şi angajamentele în întrecerea socialistă. Nu întîmplător deci ideea „răspundem pentru modelarea oa­menilor“ a revenit mereu, ca un laitmotiv, în discuţiile cu membrii de partid. Elocvent ni s-a înfăţişat această preocupare a comuniştilor, trimişi să muncească în locurile-cheie ale producţiei, într-un atelier tî­­năr, trăscut odată cu o producţie nouă, fără antecedente nu numai în această întreprindere, di in întreaga ţară : atelierul de scule diamantate. Acum doi ani, doi comunişti au fost trimişi în străinătate spre a se spe­cializa într-o dublă meserie de foar­te înaltă calificare — aceea de şlefui­tor de diamante industriale şi de re­alizator de scule diamantate. La întoarcerea în ţară, celor doi ________________ li s-a încredinţat misiunea de a forma un întreg colectiv care să lucreze in această meserie. Astăzi — cum se spune in uzină — „din doi s-au făcut trei­zeci“. — Aveţi o nobilă tradiţie în a­­ceastă meserie, tovarăşe Nicolae Lambă. — Ştim şi o preţuim — răspunde zîmbind unul din cei doi comunişti care au pus bazele atelierului. Prin­tre precursorii meseriei noastre a fost ginditorul umanist Spinoza, care a spus că „nimic nu e mai de preţ omului decit omul". Cind şlefuieşti diamantul uneori te poticneşti şi nu mai poţi găsi linia celei mai potrivite tăieturi. Atunci îl laşi o zi-două de o parte şi pe urmă începi din nou. Nu-1 părăseşti, ci continui să-l şle­­fuieşti. Şi nu se poate să nu izbu­teşti­­ întocmai ca atunci cind te ocupi cu răspundere şi dragoste de educarea comunistă a oamenilor... Ca şi cum ar fi vrut cu tot dina­dinsul să ilustreze acest adevăr, la un moment dat in uzină ne-a ieşit în cale un tinăr vioi, surîzător : — Mulţumesc „Scînteii“ şi colec­tivului in care lucrez că, intr-o cli­pă grea a vieţii mele, m-au ajutat... Despre ce era vorba ? Constantin Boboc — acesta este numele tinăru­­lui — a fost sancţionat acum doi ani pe linie de partid pentru un şir de abateri de la normele de comportare comunistă, iar ziarul nostru a rela­tat acest caz în articolul intitulat „Vot de blam egoismului“. Organiza­ţia de bază din care face parte tî­­nărul l-a ajutat in acest răstimp să înţeleagă sensul exact al sancţiunii — acela de stimulent moral pentru o radicală transformare a atitudinii faţă de muncă şi faţă de colectiv. — Biroul organizaţiei noastre l-a repartizat intr-un loc de muncă cu probleme complicate, l-a pus să răs­pundă de întreaga activitate profe­sională şi de partid de la vopsitorie — spunea secretarul organiza­ţiei, Constantin Lăcraru. Nu ne-am mulţumit cu atîta : am mers pe rînd, fiecare membru din birou, la locul de muncă, să-l vedem cum lucrează, cum se comportă, să-l aju­tăm. L-am chemat in faţa adunării generale să raporteze cum îşi duce la îndeplinire sarcina. Pină la urmă nu numai că sancţiunea i-a fost ri­dicată cu unanimitate de voturi, dar, în toamna anului trecut, a şi fost a­­les membru în biroul organizaţiei. ...Intr-adevăr, în întreprinderea de mecanică fină repartizarea comuniş­tilor la locurile hotărîtoare işi dove­deşte esenţa reală : „şlefuirea“ cu grijă şi migală a „diamantelor“ umane. Victor BIRLADEANU viaţa de partid Un nou produs chimici realizat în ţară ORADEA (Corespondentul „Scîn­teii“, Dumitru Gâţă).­­ Specialiştii de la întreprinderea chimică „Sin­teza“ din Oradea au pus la punct tehnologia de fabricaţie a bisulfurii de molibden, utilizată la ungerea motoarelor cu ardere internă şi a or­ganelor de transmisii în mişcare. Primele cantităţi de bisulfură de molibden — realizată pentru prima oară în ţara noastră — au întrunit girul specialiştilor şi beneficiarilor. In acest an se trece la fabricaţia pe scară largă a acestui produs. Bi­­sulfura de molibden fabricată aici va înlocui importul şi va contribui la prelungirea vieţii motoarelor din sis­temul de transporturi auto al ţării. Informaţii, sesizări, propuneri de la cititorii şi corespondenţii „Scînteii Locuinţe, spaţii comerciale, lucrări edilitare • VASLUI: Au fost date in folosinţă primele blocuri din a­­cest an. Unul din ele se află în noua zonă de locuinţe din partea de est a oraşului, unde pină la sfirşi­­tul anului 1975 vor mai fi construite 500 apartamente. Printre obiecti­vele social-culturale ce se vor ri­dica în această zonă, şi care vor fi date in curind în folosinţă, se află o creşă şi o grădiniţă cu 220 locuri. (Crăciun Lăluci). • CARACAL : A Început con­­strucţia unui nou şi modern cartier de locuinţe, denumit „Horia, Cloşca şi Crişan“. Amplasat in partea de sud a oraşului, noul cartier va avea in final 5 500 de apartamente şi nu­meroase construcţii edilitar-gospo­­dăreşti : creşe, cămine, şcoli, cine­matograf. (Emilian Rouă). • SALAJ: Pentru ridicarea ni­­­­velului edilitar-gospodăresc al loca­lităţilor din judeţ, in acest an se vor efectua, prin muncă voluntar­­patriotică, lucrări în valoare de peste 120 milioane lei. Se vor construi 341 000 mp străzi, 87 000 mp tro­tuare, 75 km drumuri, iar 668 mp străzi şi trotuare vor fi reparate. De asemenea, vor fi amenajate 31 ha spaţii şi zone verzi, 107 baze sportive, iar numărul pomilor plan­taţi va creşte cu încă 200 000. (Gheorghe Rusu). • ARAD : In satele judeţului Arad au fost sau urmează a fi date in folosinţă magazinele universale din localităţile Căpruţa, Nadăş, Croc­­na, Chisindia, Bonţeşti, Şepreuş, Gurahonţ, iar alte unităţi comercia­le se vor deschide la Pincota, Chişi­­neu-Criş, Curtici, Sebeş, Sin­tana. Se vor dezvolta, de asemenea, prestă­rile de servicii prin înfiinţarea a încă 200 unităţi de profiluri diferite, îndeosebi in zonele Pecica, Săvîr­­şin, Beliu, Gurahonţ, Sintana. (Constantin Simion). NOUTĂŢI TURISTICE PE VALEA OLTULUI Argumente care pledează pentru un călduros „Bun venit“ — 1975 : creşterea spaţiilor de cazare, înfiin­ţarea de noi secţii şi servicii de tra­tament, extinderea celor existente. Noutăţi de ultimă oră : sosirea unui număr de 15 aparate pentru elec­­troteranie, amenajarea unei secţii de kinetoterapie si a unei piscine pen­tru băi cu iod la Govora, captarea izvoarelor termale de pe malul drept al Oltului (pentru noua si cocheta staţiune Cozia), dezvoltarea si re­profilarea clinicii balneare de la Că­­limăneşti, profilată pe tratamente reumatologice, urologice şi de boli digestive. Directorul O.J.T. Vîlcea, Marin Sandu, mai precizează : „ încă in acest an vom da in folosinţă unul din cele trei hote­luri (fiecare cu cite 400 de locuri) aflate în construcţie la Cozia. De asemenea, ne-am propus ca pină la sfîrşitul anului să deschidem o nouă staţiune montană, de astă dată la Vidra, pe malul lacului de acumulare al hidrocentralei de pe lotru. Noua staţiune va fi dotată şi cu piftii de schi, teleferice, o bază nautică. (Ion Stanciu). PE SCURT • Bilete pentru litoral. Agenţiile de turism din Capitală şi din ţară au început vinzarea biletelor de o­­dihnă şi tratament pe litoral pentru perioadele 15 mai — 7 iunie şi 5 septembrie — 15 octombrie. In a­­ceste perioade turiştii beneficiază de reduceri la tarifele de cazare, masă şi transport. • Noi sortimente de produse ali­mentare destinate copiilor. Ministe­rul Comerţului Interior anunţă că magazinele sale de specialitate au fost aprovizionate recent cu 4 noi sortimente de produse alimentare pentru copii : miure de mere cu griş, piure de piersici cu orez, piure de mere şi morcovi cu orez, piure din carne de viţel cu mere şi orez. Noile sortimente pot fi folosite în alimentaţia copiilor in virstă de peste 8 luni. • Pentru automobilişti şi moto­­ciclişti, Cooperativa „Automecanica“ din Capitală a înfiinţat recent un depozit central de piese de schimb pentru mărcile mai vechi de auto­turisme şi motociclete. Doritorii se pot adresa fie personal la magazi­nul depozitului­­Calea Dorobanţi nr. 85, sector I, tel. 12­66 841, fie prin scrisoare, piesele urmind a le fi trimise prin poştă, cu plata la ridicarea coletului. MAI MULT RESPECT PENTRU STRADA Se poate spune că de felul cum găsim stra­da — curată sau mur­dară — depinde, în bună măsură, şi dispo­ziţia cu care pornim spre locul de muncă ori spre oraş. Se înţelege deci că în calitatea noastră de cetăţeni nu putem ră­­mine — şi nu trebuie să rămînem — indife­renţi faţă de acei se­meni ai noştri care, ignorînd regulile ele­mentare de păstrare a curăţeniei oraşului, murdăresc strada, scu­­turîndu-şi buzunarele de tot felul de hîrtii — bilete de tramvai sau autobuz, chibrite arse, mucuri de ţigări, am­balaje de la pachete de ţigări şi multe alte­le — cu toate că în preajmă se află co­şuri special amenajate pentru hîrtii. Nu numai pentru a respecta munca acelora care noaptea, cînd noi dormim, au grijă să ne cureţe strada pen­tru dimineaţă, dar pentru că aşa cere bu­na cuviinţă şi pentru că trebuie să ne res­pectăm noi înşine, în­tre noi, socotesc că sun­tem­ datori să inter­venim atunci cînd este cazul. Personal, de multe ori am atras a­tenţia unui cetăţean sau altuia care intra in contradicţie cu ceea ce ne place să numim civilizaţia străzii. Este drept, uneori mi s-a ripostat, dar dacă fie­care am interveni pe loc, dacă şi la şcoală şi în colectivele de muncă s-ar face mai multă educaţie în acest sens, atunci s-ar crea o opinie genera­lă. Şi acei semeni des­pre care vorbeam ar avea poate mai mult respect faţă de strada pe care circulăm cu toţii. (Ioan Ciobanu, str. Bicazului, Bl. E 2, ap. 128, Piatra Neamţ) O BRUTĂRIE IN CARE DOSPEŞTE.. LIPSA DE RĂSPUNDERE în anul 1971, cetăţe­nii comunei noastre au hotărît să construiască o brutărie. Apoi au adunat şi banii nece­sari (circa 45 000 lei). E adevărat, în primă­vara anului următor a început construcţia şi viitoarea brutărie s-a ridicat pină la tavan. Dar de mai bine de doi ani lucrările s-au oprit, şi tot oprite sunt şi în ziua de azi. între timp, construcţia a început să se dârâme, iar utilajele ruginesc pe zi ce trece, aştep­­tind să fie montate. Am sesizat de mai multe ori organele ju­deţene şi de fiecare dată am primit doar... promisiuni. Nu cunoaş­tem nici un rezultat şi nici cine se face vi­novat de cele intim­­plate. Drept pentru ca­re ne adresăm din nou — de această dată în mod public — Consi­liului popular al jude­ţului Alba. (R. Lazăr, T. Toşîe, I. Ioan, co­muna Poiana Vadului, jud. Alba). SCINTEIA — marţi 1 aprilie 1975 • TIMIŞOARA: Două din cele mai noi construcţii date aici de curind în folo­sinţă : clădirea Institutului de sudură şi încercări de ma­teriale şi blocul cu 10 etaje pentru nefamiliştii de la în­treprinderea „Industria linii“. Putea fi salvată viaţa unui om? Tirziu in seară, te­lefonul staţiei de sal­vare din Tg. Ocna sună prelung. „Sunt inginerul Aurel Fechete, de la şantierul de construcţii petroliere. Vă rog să trimiteţi de urgenţă „Salvarea". Avem un muncitor grav bolnav". Nu chiar urgent, dar a sosit totuşi o maşi­nă a „Salvării", însoţi­tă de sora de serviciu, Maria Prileac. După ce a luat cunoştinţă de starea bolnavului, mun­citorul Gheorghe Pa­­lade, sora i-a adminis­trat o injecţie de feno­barbital. Apoi, motivind că nu sunt locuri in spital, a plecat. In zorii zilei, situaţia a devenit şi mai gravă. Inginerul Aurel Fechete a sunat din nou „Salvarea" . — Venim imediat — i-a răspuns sora de serviciu, de data aceas­ta Veronica Helban. S-au făcut ceasurile 8.00, apoi 9,00, apoi 10.00, şi „Salvarea“ n-a mai venit. La ora 11.00 Gheorghe Palade, lip­sit de orice ajutor me­dical, a decedat. S-a stins din viaţă la 37 de ani. In plină putere de muncă. In legătură cu a­­ceastă situaţie, am ce­rut o explicaţie medicu­lui Aurel Radu, direc­tor adjunct al spitalu­lui din Tg­. Ocna, care era de serviciu in ziua respectivă. — Ce măsuri aţi luat împotriva celor vino­vaţi ? — Era cazul să luăm măsuri . Pini acum nu ne-am gindit la aşa ce­va. Am socotit că e de competenţa miliţiei. Ne-am adresat căpi­tanului Aurel Ţuţuia­­nu, comandantul mili­ţiei din Tg. Ocna . — Cazul se află in cercetare. Pină la elu­cidarea lui, ţin să subliniez că la „Salva­rea“ din Tg. Ocna s-a făcut un obicei din a nu răspunde cu promp­titudine solicitărilor ce­tățenilor. Sunt convins că de data aceasta se vor lua măsurile cuve­nite. Așteptăm rezultate­le anchetei. (Gheorghe Baltă). Din nou pe ruta Deva-Hunedoara Intr-o notă intitu­lată „Pedestrii cu abonamentul de auto­buz în buzunar“ — publicată in „Scîn­­teia“ din 16 ianuarie a.c. — sesizam, prin­tre altele, că, datorită numărului insuficient de autobuze, cit şi ne­­respectării graficelor de circulaţie ale aces­tora, pe traseul Deva — Hunedoara exista o foarte mare aglome­raţie (mai ales in orele de intrare sau ieşire din serviciu a sutelor de navetişti), aglomeraţie care se solda cu răminerea multor călători in sta­ţiile de pe parcurs, cu intîrzierea sau ab­senta acestora de la serviciu. După apariţia sa, nota a fost viu co­mentată de navetiştii de pe acest traseu, comentarii care de altfel continuă şi azi, dar... într-o nuanţă cu totul diferită — acum, de deplină satisfacţie. Şi aceasta pentru că, odată cu măsurile se­vere luate in sensul respectării graficelor de circulaţie de către toţi conducătorii auto, de curind pe ruta Deva — ‘ Hunedoara au fost introduse 4 autobuze noi de mare capacitate (cu cite 125 locuri fiecare), inlătu­­rindu-se aproape in totalitate deficientele şi nemulţumirile de pină acum. „Chiar săptămîna trecută — ne spunea tovarăşul inginer Romulus Mun­­teanu, inspector-şef la I.T.A. Deva — condu­cerea întreprinderii noastre a întreprins un test timp de 5 zile consecutiv pe noile autobuze, pentru a de­termina cu precizie momentele şi zonele cele mai aglomerate de pe traseu ; in func­ţie de acestea, cursele autobuzelor de mare capacitate au fost pro­gramate îndeosebi in­tre orele 5—8, 13—15 si 21—24. în conti­nuare, conducerea în­treprinderii are in a­­tenţie rezolvarea unor probleme asemănăt­­oare in zonele de ac­tivitate ale autobuze­lor Brad şi Orăştie...“. (Sabin Ionescu). Din contribuţia bănească a populaţiei— obiective sociale de larg interes Ce destinaţie au avut anul trecut fondurile constituite in conformitate cu prevederile Legii 20­7 Ce obiecti­ve şi-au propus cetăţenii să realize­ze, în baza aceleiaşi legi, in acest an , o serie de informaţii in acest sens — care au ca sursă o recentă analiză asupra acestor probleme, e­­fectuată de către Comitetul pentru problemele consiliilor populare — ne-a furnizat tovarăşul Gheorghe Orban, purtătorul de cuvint al aces­tui organism. în anul trecut, prin contribuţia bănească a populaţiei, s-au realizat lucrări în valoare de peste 270 mi­lioane lei. Cu aceste fonduri s-au construit in total peste 1 300 săli de clasă, cămine culturale cu peste 23 400 locuri, creşe şi grădiniţe cu 6 350 locuri, 84 dispensare, circa 200 000 m reţele de alimentare cu apă etc. Bilanţul anului trecut con­semnează, de asemenea, că in 20 de judeţe lucrările stabilite de adunări­le cetăţeneşti au fost realizate in pro­porţii cuprinse intre 93 şi 100 la sută, iar in alte 15, nivelul de realizare a acestora s-a situat între 85 şi 95 la sută. Rezultatele anului trecut au mai evidenţiat si faptul că intr-o se­rie de judeţe, ca Bihor, Gorj, Cluj, Tulcea, Bistriţa-Năsăud, Dîmboviţa, Mureş, Timiş ş.a., datorită preocu­pării permanente a comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare, con­lucrării lor rodnice cu comitetele de iniţiativă alese de obşte, s-au exe­cutat, în general, obiectivele planifi­cate — nu numai pe ansamblul ju­deţului, ci şi in fiecare circumscrip­ţie în parte. Pentru anul 1975, volumul total al sumelor hotărite de cetăţeni in adu­nările populare de stabilire a con­tribuţiei băneşti se ridică la peste 360 milioane lei, în legătură cu des­tinaţia lor pentru acest an. Sînt de reţinut mai multe constatări pozitive. Aşa­ de exemplu, fondurile sunt în­dreptate in continuare spre realiza­rea unor lucrări de care cetăţenii au absolută nevoie, cum ar fi: săli de clasă (2 652), ateliere-şcoală (203), dispensare şi puncte sanitare (176), cămine culturale (257), reţele de ali­mentare cu apă (235 km) etc. In me­diul rural, sătenii au hotărit să construiască, intre altele, un număr mai mare de băi populare, precum şi circa 100 de laboratoare şcolare. Sunt orientări care arată că obştea ştie cel mai bine să decidă asupra trebuinţelor sale In analiza efectuată de către Co­mitetul pentru problemele consilii­lor populare s-a relevat faptul că, deşi în general se asigură o bună respectare a prevederilor legii, şi-au făcut apariţia din nou unele aba­teri de la spiritul ei. Au fost amin­tite In acest sens situaţii in care organele de specialitate ale C.P.C.P. au fost nevoite să indice sistarea unor lucrări costisitoare (de pildă, construirea unui stadion la Caracal, pentru care se calculase o contribu­ţie de la cetăţeni de circa 2 milioa­ne, şi a unui bazin de înot la Arad), care exprimau mai mult dorinţe ale edililor şi mai puţin cerinţe ale ce­tăţenilor, în urma controalelor efec­tuate pe teren de către deputaţi al Comisiei permanente de specialitate a Marii Adunări Naţionale şi cadre cu munci de răspundere de la Co­mitetul pentru problemele consilii­lor populare, s-a combătut şi meto­da birocratică folosită de unele co­mitete executive ale consiliilor popu­lare municipale — fapte constatate la Timişoara, Petroşani, Drobeta Turnu-Severin, Braşov ş.a. — de a dispune reţinerea contribuţiei băneşti din... statale de retribuţie. Pe ansamblu insă analiza efec­tuată de C.P.C.P. a apreciat că orien­tarea generală in stabilirea obiecti­velor şi a sumelor pe anul 1975 este bună. In această ordine de idei, se cuvine subliniată mai ales preocu­parea populaţiei din mediul rural de a participa la dezvoltarea continuă a dotărilor de utilitate publică. Constantin PRIESCU Pe marginea unei analize privind aplicarea Legii 20 AUTORITATILE RĂSPUND Un leu nu mai costă o sută * Ministerul Aprovizionării Teh­­nico-Materiale și Controlului Gos­podăririi Fondurilor Fixe. „în le­gătură cu deficiențele semnalate in ziarul „Scinteia“ prin articolul „Un leu care costă o sută“, minis­terul nostru a Întreprins următoa­rele : 1) S-au efectuat citeva con­troale la depozitul central pentru deşeuri de hirtie şi cartoane Jilava, unde s-a constatat că numeroase întreprinderi au predat zilnic, sub formă de deşeuri, cantităţi însem­nate de materiale de ambalare, ambalaje in stare bună sau cu defecte uşor remediabile. 2) Au fost identificate unele Întreprinderi („Electronica“, C.I.L. Pipera, „Bio­farm“, „Chimica“, „Victoria", „Con­fecţii şi tricotaje", magazinul „Co­cor“, „Cartonajul“, Produse zaha­roase, „Zarea", I.C.S. Comali­­ment etc) care au făcut ri­sipă de materiale şi ambalaje predate ca deşeuri şi care mai pu­teau fi utilizate. 3) S-au efectuat controale la întreprinderile sus­menţionate, pentru deficienţele constatate fiind sancţionaţi pe loc cei care s-au făcut vinovaţi de abateri de la reglementările in vi­goare. Specialiştii noştri vor conti­nua şi extinde controlul şi vor fi luate măsurile ce se impun“. Sem­nează­­ adjunct al ministrului, M. Martinescu. In piaţă va fi curăţenie • Consiliul popular al municipiu­lui Rm. Vîlcea : „Referitor la sesi­zarea apărută in ziarul „Scinteia“, vă informăm că în municipiul Rm. Vîlcea hala comercială este canali­zată, apa ce se utilizează pentru întreţinerea curăţeniei în hală fiind preluată de canal prin gurile şi si­­foanele existente în pardoseală. Datorită însă faptului că piaţa nu este canalizată, apa utilizată la curăţatul scărilor halei nu este pre­luată în canal. Prin executarea lucrărilor prevăzute în­­ proiectul „Extindere şi modernizare Piaţa Centrală“ se va rezolva şi proble­ma canalizării pieţei in cursul a­­cestui an“, Semnează­­ preşedin­tele consiliului popular municipal, Gh. Stoica. Grupaj realizat de Mihai Ionescu La Combinatul de prelucrare a lemnului Focşani NOI TIPURI DE MOBILĂ DE CALITATE SUPERIOARĂ Produsele realizate la Combi­natul de prelucrare a lemnului din Focşani şi-au dobîndit, prin calitatea lor Înaltă, un bineme­ritat prestigiu pe piaţa Internă şi externă. In prezent, alei se află in fabricaţie curentă 60 de piese de mobilier, 25 dintre a­­cestea fiind asimilate şi Intro­duse în producţie in acest an. Ing. Lucian Olteanu, directorul combinatului, preciza că In ultimul timp garniturile de mo­bilă pentru dormitoare şi ca­mere de zi, precum şi mobila stil sunt solicitate in cantităţi tot mai mari. Tocmai de aceea in perioada următoare produc­ţia de mobilă stil va spori sub­stanţial, acum fiind pregătite să intre in fabricaţie ineă­­ piese noi din acest sortiment. Tot In faza de pregătire pentru pro­ducţia curentă se află Încă o noutate : camera de zi, care îmbină elemente ale mobile) stil cu elemente ale mobilei ,orp. Se aşteaptă şi opţiunile beneficiarilor pentru noile tipuri de mobilă care au fost prezen­tate in cadrul unor expoziţii or­ganizate în ţară şi peste hotare. Este vorba de garniturile de mobilă destinate amenajării ca­merelor pentru codit şi tineret, precum şi de unele garnituri cu multiple funcţionalităţi. In nomenclatorul producţiei curente intră şi o gamă diver­sificată de plăci fibrolemnoase dure şi semidure de grosimi cuprinse între 4 mm şi 16 mm şi, respectiv, intre 12 şi 20 mm. Din aceste materiale şi din u­­nele deşeuri rezultate in pro­cesul de fabricaţie se con­struiesc pătule pentru depozita­rea cerealelor, ambalaje pentru legume, fructe, struguri, precum şi saivane uşoare, demontabile, ce pot fi utilizate pentru adă­­postirea animalelor in perioada pășunatului. Dan DRAGULESCU corespondentul „Scînteii“ FAPTUL DIVERS Laleaua pestriţă O „mănuşă" aruncată de na­tură celor mai iscusiţi şi pasio­naţi floricultori. In apropiere de oraşul Tg. Jiu, in pădurea din raza satului Botorogi, înfloresc in fiecare primăvară lalelele. Oamenii din partea locului le-au spus „lalele pestriţe". Si sub ace­eaşi denumire floarea este ocro­tită şi de legile statului, fiind considerată monument al natu­rii. Îmbinarea plină de fantezie a culorilor (negru, roşu, violet) din petalele ei face din pajiştea cu lalele pestriţe un punct de atrac­ţie şi desfătare. Mai ales in a­­ceste zile, cind laleaua pestriţă a înflorit in toată splendoarea ei. „Fluviu“ de lumină in fiecare fracţiune de secun­dă, pe ecranul din cabina de co­mandă a hidrocentralei de la Porţile de Fier apare o cifră. Apoi alta, altele, in şir neîntre­rupt. Cascadă de cifre, ca valu­rile Dunării rostogolite spre pieptul barajului. Şi cifrele de pe ecran nu sunt altceva decit... pulsul marelui fluviu. Unul din dispeceri şi-a pus întrebarea : cit timp i-ar ajunge judeţului Mehedinţi energia electrică pro­dusă de cetatea luminii de pe Dunăre . Şi a făcut un calcul simplu, dar impresionant : pină acum s-a realizat o cantitate de energie electrică echivalentă cu consumul întregului judeţ Me­hedinţi pe o perioadă de... 100 de ani ! Un adevărat „fluviu“ de lumină. Bătrînul dascăl mulţumeşte •­­ „Toată viaţa mea am trăit-o în mijlocul copiilor, dar nici­odată nu mi s-au părut mai ve­seli şi mai frumoşi ca acum. Mulţi, foarte mulţi dintre copiii de odinioară pe care i-am în­văţat la şcoală „p-i-oi“ sunt as­tăzi bunici şi străbunici, eu în­sumi fiind, ca virstă, aproape de-o seamă cu veacul. Deşi am ieşit de 35 de ani la pensie, aproape că n-a fost zi să nu fiu la şcoală, in mijlocul copiilor. De la o vreme încoace, vin co­piii la mine, şi de cite ori vin, mi se umplu şi casa şi inima de bucurie“. Sunt cuvinte re­produsa dintr-o scrisoare sem­nată de învăţătorul pensionar Simion Muşatescu din comuna Mioarele, judeţul Argeş. Zilnic, pionierii dintr-a V-a, nepoţii şi strănepoţii foştilor lui elevi îi iau în stăpinire gospodăria. Şi cite nu sint de făcut in­tr-o gospodărie ! în urma lor, casa se face parcă mai mare, şi-n ochii bătrînului dascăl e mai multă lumină. Cursă neprevăzută Pe peronul autogării din Ho­rezu se afla o bătrînică sin­­gură-singurică. Ceilalţi călători plecaseră cu autobuzul. Ea nu-1 mai apucase. Ieşise din spital şi era încă slăbită. Acolo a ză­rit-o şoferul Nicolae Lungu, de la I.A.S. Horezu. — încotro 7 — La Măldăreşti, maică, dar... Şoferul a stat o clipă pe gin­duri, apoi şi-a spus : „Fie ce-o fi, dar n-o pot lăsa aici“. Şi a dus-o acasă, cale de 8 kilome­tri. „Deşi e o abatere de la re­gulile de circulaţie şi de la tra­seul lui din ziua aceea — ne scrie cititorul Ion Neagu — eu cred că şoferul a făcut o fap­tă de omenie. Dacă nu era el, bătrina Elena Tănăsie, la cei 87 de ani ai ei, putea să se-ntoarcă Înapoi la spital". Act iresponsabil de unul din traseele transpor­tului in comun din Capitală. La un control, şoferul de pe auto­buzul 33—B—7284, Gheorghe Iovu, a început să dea din colţ un colţ. Permisul pe care il avea nu-i îngăduia să conducă și au­tobuze. Iovu era incă elev la cursurile de specializare I.T.B. pentru obţinerea categoriei D. — Cine v-a dat autobuzul in primire ? — Nu mi l-a dat nimeni. L-am luat singur. — De unde ? — De la garajul Floreasca. — Si paznicul ce-a păzit . — Sincer să fiu, habar n-am pe unde umbla, ii finea locul o femeie de serviciu... Aşadar, un paznic nepăzit şi un şofer iresponsabil se „joacă" in văzul lumii (dar nu şi al cui trebuie) cu viaţa oamenilor. Tată şi fiu Intre Alexandru Dioşan din Turda şi fiul său — pe nume tot Alexandru — s-a iscat o ceartă. Motivul : tatăl susţinea că el a făcut mai mult pentru fiul său, că l-a crescut, l-a dat la şcoală, l-a invitat meserie; fiul — din contră — că el a fă­cut şi face mai mult pentru ta­tăl său şi că el, tatăl, ar trebui să-i mulţumească lui. De la ceartă, cei doi Alexandru — ta­tă şi fiu — s-au luat la bătaie. Au pus mina pe ce au găsit la indemină, şi... Şi pină la urmă, amindoi au fost internaţi in spital. Rubrică redactată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii"

Next