Scînteia, aprilie 1975 (Anul 44, nr. 10143-10168)

1975-04-01 / nr. 10143

SCINTEIA — marţi 1 aprilie 1975 O primăvară care cere agricultorilor să se grăbească • Fiecare lucrare trebuie executată repede şi bine • Acum, in atentie insămintările Acum în agricultură, după preci­pitaţiile căzute săptămîna trecută, s-au creat condiţii favorabile execu­tării tuturor lucrărilor în cîmp. O serie de unităţi agricole, care au or­ganizat temeinic munca, au terminat de însăminţat culturile din­­ prima epocă, în unele locuri însă, lucrările s-au desfăşurat anevoios, nu s-a folosit întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi maşinilor, ceea ce a întirziat pregătirea terenului si semănatul. La teleconferința din 28 martie, organizată de Ministerul A­­griculturii, Industriei Alimentare și Apelor, s-au stabilit măsurile care trebuie întreprinse în următoarele zile. Terminarea insămîntării culturilor din prima epocă constituie unul din­tre obiectivele prioritare în agricul­tură, în cooperativele agricole, la sfîrşitul săptăminii trecute mai erau de semănat aproximativ 140 000 de hectare cu orzoaică, sfeclă de zahăr şi alte culturi, în special în judeţele Harghita, Covasna, Suceava, Braşov ».a. Pentru a se realiza integral sar­cinile prevăzute la sfecla de zahăr, semănatul acestei culturi trebuie să se încheie in 2—3 zile. La fel de ur­gentă este însăminţarea tuturor su­prafeţelor prevăzute pentru orzoaică, lucerna, in pentru fibră, diferite le­gume. La teleconferinţa amintită s-a subliniat necesitatea de a se însă­­mînţa suplimentar unele suprafeţe cu mazăre de grădină folosită ca materie primă în industria conser­velor. Ţinînd seama că timpul este avansat, ministerul a recomandat să nu se mai însăminţeze mazăre pen­tru boabe, iar pe terenurile respec­tive să fie amplasate culturile de mazăre şi fasole pentru conserve. Odată cu sosirea lunii aprilie, ceea ce a corespuns cu o încălzire simţitoare a solului, trebuie să se treacă cu toate forţele la insăminta­­rea florii-soarelui. Există posibilităţi pentru încheierea acestei lucrări pină la sfîrşitul acestei săptămini. Ţinîntd seama de experienţa unităţi­lor care au obţinut producţii mari la hectar, la­­ însăminţarea acestei culturi este necesar să se acorde atenţie calităţii fiecărei operaţiuni, realizării, unei cit mai mari unifor­mităţi a plantelor pe rînd. Specia­liştii au datoria să ia măsuri pen­tru asigurarea densităţii optime, spre a crea de pe acum condiţii normale în vederea dezvoltării ma­xime a capitulelor de floarea-soare­­lui, pentru a evita alungirea exage­rată a tulpinilor care are loc în ca­zul desimii exagerate, in dauna producţiei de seminţe. Săptămîna 31 martie — 6 aprilie să fie considerată săptămîna florii-soarelui, in care să se Încheie această lucrare. Pentru a realiza producţii sporite de legume timpurii, in aceste zile trebuie intensificat plantatul tomate­lor şi al altor legume timpurii în so­larii. Se cuvine subliniată necesita­tea urgentării plantatului tomatelor timpurii în judeţele cu pondere mare la această cultură —­Arad, Bihor, Timiş ş.a., unde se înregistrează ră­mâneri în urmă, în toate judeţele trebuie să se lucreze din plin la plantatul cartofilor de toamnă. Acum este timpul să se execute numeroase alte lucrări de maximă însemnătate : aplicarea udărilor pe suprafeţele amenajate pentru irigat ; pregătirea terenului pentru insămin­­ţar­ea porumbului ; erbicidarea griu­lui acolo unde lanurile sunt îmbu­­ruienate ; aplicarea integrală a mă­surilor prevăzute pentru întreţinerea şi ameliorarea pajiştilor­­ naturale. O deosebită atenţie trebuie acordată repartizării întregii suprafeţe cu culturi prăşitoare un acord global, organizării echipelor mixte de coo­peratori şi mecanizatori, acţiune de mare însemnătate pentru executarea la timp şi în bune condiţii a tu­turor lucrărilor agricole. Conducăto­rii de unităţi agricole, specialiştii, cu sprijinul nemijlocit al organizaţiilor de partid, au datoria să organizeze temeinic munca, astfel încît in a­­ceastă săptămînă să se folosească din plin timpul de muncă, să se lu­creze cu întreaga capacitate a se­mănătorilor şi a celorlalte utilaje agricole. La Cristian-Braşov CUM SE PREGĂTESC RECORDURILE LA CARTOFI Cooperatorii din Cris­tian, judeţul Braşov, sunt hotăriţi să reediteze şi chiar să­ îmbunătăţească recordurile din anul tre­cut în ce priveşte recol­tele medii la hectar. De­sigur, pe primul plan sunt cartofii. In 1974, de exemplu, pe întreaga su­prafaţă de 230 ha au ob­ţinut 35 500 kg la hectar. Pe inginerul Tom­a Cor­­doş l-am găsit pe tarlaua unde tractoristul Petru Oinzen planta cu ma­şina cartofii pe cele 80 hectare pe care s-a angajat să le lucreze în acord global, (fotografia nr. 1). Pregătirea terenu­lui şi plantatul se execu­tă cu respectarea tutu­ror normelor de calitate. Cooperatorii s-au angajat să obţină o recoltă mai mare decit aceea din 1974. Şi pentru aceasta, terenul a fost fertilizat cu 40 tone gunoi la hectar şi 300 kg îngrăşăminte chimice sub­stanţă activă. Acum, la plantat se asigură o den­sitate de 57 000—58 000 tu­berculi la hectar, pe care maşinile îi îngroapă în teren bine pregătit. Şi la celelalte culturi se acordă întreaga atenţie calităţii lucrărilor. Inginerul ne-a condus pe­ una din tar­lalele unde se însămînţa sfecla de zahăr, cultură care ocupă 160 ha. Tere­nul arat din toamnă a fost acum în primăvară dis­cuit şi tăvălugit, încît este neted ca în palmă, cum se spune (fotografia nr 2). Alături, un tractorist insăminţa sfecla de zahăr cu atita migală incit rîn­­durile lăsate de semănă­toare parcă erau ..trase la sfoară“ (fotografia nr. 3). Este în toi şi executarea altor lucrări. Angajarea culturilor in acord global de către mecanizatori şi cooperatori, aplicarea mă­surilor tehnice indicate de specialişti dau garanţia­­ că angajamentul coopera­torilor din Cristian de a obţine în acest an recolte sporite va fi îndeplinit. Fotoreportaj I. HERŢEG — Dacă şantierele dispuneau la termen şi in întregime de utilajele tehnologice contractate — ne spune ing. Constantin Neacşu, şef de ser­viciu în cadrul direcţiei de investiţii a Ministerului Industriei Chimice. Preţuim în mod deosebit eforturile acelor furnizori de utilaje tehnolo­gice care s-au străduit să le livreze la timp, corespunzător graficelor de construcţii-montaj şi de punere in funcţiune. Totuşi, din analiza efectuată după primele două luni ale acestui an reiese că 13 între­prinderi furnizoare au o restanţă apreciabilă, că nu au livrat încă­­ 198 tone utilaje tehnologice pentru 19 obiective şi capacităţi cu termene de punere in funcţiune în acest an. Iată de ce facem apel la furnizori in vederea respectării termenelor de livrare la care s-au angajat atit prin contracte, cit şi prin reprogramările făcute ulterior. Concret, ne adresăm : 1 ÎNTREPRINDERII MECANICE DE UTILAJ CHIMIC DIN BUCUREȘTI, pentru a urgenta realizarea și expedierea celor 294 tone de utilaje tehnologice nelivrate în două luni din anul acesta. a ÎNTREPRINDERII DE UTILAJ CHIMIC DIN PLOIEȘTI, în scopul de a trimite grabnic șantierelor schimbătoarele de căl­dură, unele vase s a., în cantitate de 293 tone, concomitent cu respectarea obligaţiilor contractuale asumate pentru lunile următoare. 3 ÎNTREPRINDERII DE UTILAJ CHIMIC ȘI FORJA DIN RÎM­­NICU-VÎLCEA, care mai are de expediat 314 tone utilaje tehno­logice din lunile ianuarie si februarie. 4 ÎNTREPRINDERII „INDEPENDENŢA" DIN SIBIU, faţă de care ne exprimăm mulţumiri pentru faptul că a acceptat unele comenzi suplimentare, dar care a înregistrat in primele două luni o restantă de 260 tone utilaje tehnologice. DISPECERATUL PUBLIC AL INVESTIŢIILOR ______________________________________________________________________________________________ 9 Şantierele industriei chimice solicită furnizorilor de utilaje punctualitate în cooperare Este cunoscut că, pe baza noilor capacităţi şi obiective, anul acesta urmează să se realizeze o bună parte din sporul de producţie al indus­triei chimice. Pe şantierele acestei importante ramuri industriale, în lunile ce au trecut din 1970 s-au lucrat intens , fiind puse în funcţiune un şir de instalaţii productive. Realitatea arată insă că rezultatele obţinute puteau fi mai bune dacă... 1. Întreprinderea mecanică 3. Întreprinderea de utilaj DE UTILAJ CHIMIC DIN BUCUREŞTI: Un angajament privind cvasilichidarea restanţelor CHIMIC ŞI FORJA DIN RM. VÎLCEA: „Programele de producţie au fost refăcute, acum cuvîntul revine datornicilor noştri“ Răspunsul unităţilor vizate Ing. Petre Fluture, directorul întreprinderii : *In a­­cest trimestru, potrivit contractelor încheiate, unitatea noastră are obligaţia de a livra şantierelor chimiei utilaje care însumează 510 tone pentru obiective cu termene de punere în funcţiune în trimestrele III şi IV. In două luni au fost expediate 194 tone, iar pină la sfîrşitul lunii martie — o cantitate de 382 tone. — La finele trimestrului I se va înregistra o restan­tă de 34 tone. Cînd va fi recuperată ? — Utilajele pentru combinatele chimice din Tr. Mă­gurele şi Piteşti (este vorba de 18 tone) vor fi gata la 20 aprilie. Iar cele 16 tone — care reprezintă un reac­tor necesar Combinatului petrochimic din Piteşti — urmează să fie realizate la 30 mai. Aceste utilaje res­tante la finele lunii martie nu afectează termenele de punere în funcţiune, intrucît ele fac parte din insta­laţii ce vor fi date in exploatare in trimestrele III si IV. întîrzierile se datoresc unor greutăţi in aprovizio­nare determinate si de faptul că nu au fost respectate termenele de predare a documentaţiei de execuţie de către unii beneficiari. De exemplu, Combinatul de în­grăşăminte chimice din Tr. Măgurele a depus o docu­mentaţie modificată la 15 februarie, ceea ce a dus la schimbarea greutăţii utilajului şi a calităţii materia­lului. Pentru a realiza comenzile întreprinderii „Stela" din Bucureşti, aşteptăm asigurarea tablei de către Com­binatul siderurgic Galaţi. 2. ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ CHIMIC DIN PLOIEŞTI: Critica vizează şi pe... furnizorii furnizorilor Ing. Vasile Ciornei, directorul întreprinderii . Deşi unitatea noastră a realizat şi livrat în avans, în două luni, şantierelor industriei chimice 824 tone utilaje, to­tuşi am avut o restanţă de 293 tone. Din această canti­tate, 240 tone reprezintă utilaje destinate unor noi o­­biective cu termene de punere în funcţiune in acest an ; restul, de 53 tone, constituie utilaje de înlocuire. Referitor la schimbătoarele de căldură, la vase şi alte utilaje pentru obiective noi, trebuie să precizez că s-au creat condiţiile necesare de execuţie şi livrare, după cum urmează : 58 tone în luna martie, 88 tone vin aprilie şi 50 tone in mai. Realizarea a ceea ce ră­­mîne — 44 de tone — depinde de primirea ţevilor cu aripioare, saltelelor termoizolante, ţevilor carbon, care n-au sosit din import. In secţiile noastre, aceste uti­laje sînt executate aproape în întregime şi ele vor fi gata de îndată ce vom primi materialele amintite. De aceea, solicităm din partea unor întreprinderi impor­tatoare, printre care „Metalimportexport", un sprijin mai susţinut. Totodată facem un apel călduros către în­treprinderile furnizoare din industria metalurgică de a ne livra cit mai repede cele circa 5 000 tone profile din metal (restantă in două luni din acest an), aşa cum de altfel s-a stabilit cu prilejul analizei comune ce a avut loc la 7 martie a.c. Ing. Dan Pirvănescu, directorul întreprinderii : Din anul trecut avem o „moştenire“ de 2 903 tone utilaje tehnologice, care, în ultimă instanţă, au fost repro­­gramate pentru primele luni ale acestui an, cu apro­barea beneficiarilor. Acestei cantităţi i s-au mai adău­gat alte 1 663 tone utilaje, pe care centrala de resort ni le-a repartizat spre execuţie. Or, adunindu-le, re­iese că sarcinile de plan pe primul trimestru a.c. sunt de aproape două ori mai mari decit capacitatea de producţie a întreprinderii. — „Avalanşa" de comenzi a prins întreprinderea ne­pregătită... — Din păcate, da. Abia la sfîrşitul anului trecut ne-au fost repartizate 1 000 tone metal. In prezent, În­treprinderea trece prin serioase greutăţi datorită lip­sei de ţevi pe care ar fi trebuit să le livreze, încă de anul trecut, atit „Republica" din Bucureşti, cit şi baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materială Argeş. — Şi, totuşi, ce se întreprinde pentru lichidarea res­tanţelor ? — La nivelul întreprinderii — ne-a răspuns direc­torul comercial, Virgil Buşturescu — s-a întocmit un program de producţie mobilizator, în care au fost cu­prinse toate utilajele restante. Acestea au fost intro­duse imediat in fabricaţie şi sunt urmărite îndeaproa­pe pentru ca beneficiarii din industria chimică să in­tre cit mai repede în posesia utilajelor­­ tehnologice comandate. Dar pentru ca eforturile noastre să aibă o finalitate deplină, este imperios necesar ca furnizo­rii de metal, în special „Republica" Bucureşti şi BJATM Argeş, să-şi achite, la rîndul lor, îndatoririle contractuale cit mai repede posibil. 4., ÎNTREPRINDEREA „INDEPENDENȚA*1 DIN SIBIU: „Toate rămînerile în urmă vor fi recuperate în două luni“ Andrei Mesea, director comercial al întreprinderii : Din cele 575 tone de utilaje tehnologice, in cea mai mare parte pentru Combinatul petrochimic din Pi­teşti, contractate de întreprinderea noastră pentru a­­cest an, multe sunt livrate, iar altele , lansate in pro­ducţie şi pregătite tehnologic. Dacă in ianuarie şi fe­bruarie au fost realizate 151 tone, in martie s-a ajuns să fie terminate 178 tone utilaje, iar pe trimestru volu­mul lor se va ridica la 329 tone. E adevărat, 191 tone sunt restante din 1974. Prin măsurile luate, toate restanţele vor fi recuperate în lunile aprilie si mai. Se ridică insă cîteva probleme. Solicităm, de pildă, ajutorul între­prinderii „Metalimportexport" pentru procurarea a 5,5 tone tablă aliată şi a două tone ţeavă inoxidabilă şi ne adresăm uzinei de ţevi „Republica" din Bucureşti, pentru a ne livra 4 tone ţeavă , în restanţă din 1974, întreprinderea mecanică de utilaj chimic din Capitală. Aspect din secţia cazangerie „DISPECERUL PUBLIC" ADAUGĂ... Este limpede că problemele tehnice şi de livrare a utilajelor tehnologice pentru şantierele aprovizionare materială cu care se confruntă in­ industriei chimice neajunsurile pot fi ____„„ lichidate. Important este să se acţioneze cu per­treprindenle amintite nu sunt deloc uşoare, severenţă şi răspundere, să nu se piardă nici o dar prin eforturi stăruitoare pentru recupe- oră şi zi de­­lucru, să se acorde o maximă aten­­uare a restanţelor şi încadrarea in graficele de ţie calităţii utilajelor. Vom reveni in cadrul „Dis­­ peceratului" asupra modului in care au răspuns unităţile metalurgice solicitărilor întreprinderilor constructoare de utilaj chimia Petre NEDELCU şi corespondenţii „Scînteii" PAGINA 3 Preţuirea muncii Înmînarea Steagului roşu şi a Diplomei de onoare de unitate fruntaşă pe fără în întrecerea socialistă pe anul 1974 întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor-Beregsău, judeţul Timiş TIMIŞOARA (Corespondentul „Scînteii“, Cezar Ioana). — Luni după-amiază, la căminul cultural din Săcălaz a avut loc adunarea festivă prilejuită de înmînarea Steagului roşu şi a Diplomei de onoare de uni­tate fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe anul 1974 întreprinde­rii de stat pentru creşterea şi îngră­şarea porcilor din Beregsău, judeţul Timiş, decorată recent, pentru a pa­tra oară consecutiv, cu „Ordinul Muncii“ clasa I. In cuvîntul său, ing. Florentin Câr­­panu, Erou al Muncii Socialiste, di­rectorul unităţii, a arătat că in anul 1974, ca urmare a depăşirii tuturor indicatorilor de producţie si econo­­mico-financiari, au fost realizate peste prevederi 2 245 tone de carne, precum şi beneficii suplimentare de 15 689 000 lei. Steagul roşu şi Diploma de onoare au fost înminate de tovarăşul Fran­­cisc Kronawetter, vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor. Colectivul între­prinderii a fost felicitat de tovarăşul Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Timiş al P.C.R., care a urat harnicilor crescători de animale din Beregsău succese şi mai mari în acest an şi în anii viitorului cincinal. Cuvinte de felicitare au adresat, de asemenea, ing. Marin Capisizu, şeful Departamentului agriculturii de stat, şi alţi vorbitori. Intr-o atmosferă de puternic entu­ziasm, participanţii la adunarea fes­tivă au adresat C.C. al P.C.R., to-­­varăşului Nicolae Ceauşescu o tele­gramă in care se spune, printre al­tele : , ,. „Puternic stimulaţi de înalta pre­ţuire acordată muncii noastre, ne an­gajăm solemn să ne înzecim efortu­rile, astfel ca întreprinderea noastră să-şi realizeze în întregime sarcinile de plan ale actualului cincinal în 4 ani şi jumătate. In anul 1975 vom li­vra suplimentar 1 000 tone de car­ne, realizînd peste prevederi o pro­ducţie globală de 4,5 milioane lei şi un beneficiu de 5 milioane lei. Dind glas sentimentelor de neţăr­murită stimă şi dragoste pe care le nutrim faţă de dumneavoastră, folo­sim şi acest prilej, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, spre a ne exprima marea bucurie şi satisfacţie pentru realegerea dumneavoastră in înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România şi de a vă încre­dinţa că vom munci cu toată abne­gaţia şi energia pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor ce ne revin pe baza hotăririlor Congresului al XI-lea al partidului, pentru a ne spori neînce­tat contribuţia la înflorirea scumpei noastre patrii — România socialistă“. într-o zi cit într-un an... (Urmare din pag. I) ţiei socialiste, încă din anul 1971 s-a încheiat electrificarea satelor în Să­laj. Odată cu lumina electrică au pătruns in locuinţele ţăranilor ra­dioul şi televizorul, judeţul fiind astfel conectat la un sistem complex de informaţie şi acţiune culturală. Puncte populate rupte pe vremuri, prin absenţa oricăror mijloace adec­vate de comunicaţie, de restul ţării şi chiar de capitala judeţului s-au legat astăzi, prin curse regulate auto, utilizindu-se o reţea rutieră în conti­nuă extindere, de centrele indus­triale. Izolarea Sălajului reprezintă un capitol definitiv închis. E un lucru de amară notorietate — din cauza înapoierii economice, a sărăciei, a posibilităţilor de lucru şi surselor de ciştig insuficiente, judeţul excela o­­dinioară prin plecarea masivă a oa­menilor săi în căutare de muncă. Să­lajul exportă in momentul de faţă produse de superioară tehnicitate, mărfurile sale concurînd adesea competitiv pe pieţe internaţionale. Sălăjenii au revenit acasă. Constituie un fenomen social extrem de semni­ficativ această migrare îndărăt spre locurile de baştină a mii de bărbaţi şi femei. Ei au unde lucra acum în propriul lor judeţ, aproape de casele şi de familiile lor. Ch­ebea Teodor, maistru oţelar la întreprinderea de armături industriale din fontă şi o­­ţel, s-a „întors“ şi el acasă de la Su­ceava, bucuros să-şi aducă obolul la pornirea şi mersul unei uzine im­portante, cu un colectiv alcătuit din citeva mii de muncitori şi tehnicieni. Sălajul reprezintă o imensă şi efi­cientă şcoală. Pregătirea cadrelor in stare să minuiască tehnica modernă a solicitat un efort masiv şi concen­trat. In afara calificării profesionale a proaspeţilor angajaţi s-a desfăşu­rat şi se desfăşoară o intensă activi­tate de formare şi educare a tine­rilor muncitori, proveniţi adesea din mediul săte­sc, in scopul adaptării lor la exigenţele disciplinei industriale. Funcţionează numeroase cursuri, grupuri şcolare. Dacă în vechiul Să­laj se numărau doar 1­3 licee, astăzi ele există în număr de 16, din­tre care 9 licee de bază şi 21 clase afiliate sunt de profil industrial. Pen­tru setea de a şti şi a învăţa a sălă­­jenilor este elocventă cifra celor zece mii de adulţi care işi comple­tează, cuprinşi în diferite forme de învăţămint, studiile. Arta populară — cusăturile, sculp­tura în lemn (vestitele porţi de la Fildu), olăritul — încurajată în con­tinuare, a devenit o parte compo­nentă a unei mişcări culturale ample şi din ce în ce mai diversificate. S-au construit patru noi case şi cluburi de cultură, spaţioase, atractive, do­tate cu săli de spectacole şi de con­ferinţe, cu instrumentarul necesar unor manifestări cultural-educative şi îndeletniciri artistice multiple. Efectuează frecvente turnee prin ju­deţ trupe profesioniste, prezintă apre­ciate spectacole ansambluri de tea­tru amator. Viitorul Sălajului, aflat pe mâini sigure, se înscrie pe coordonatele unei evoluţii vertiginos ascendente. Dezvoltarea sistematică şi armonioasă a tuturor regiunilor ţării, politică promovată consecvent de către partid, va determina şi în continuare avintul ritmurilor vieţii social-economice a judeţului. Investiţiile alocate Sălaju­lui vor spori de cinci ori, industria, sa realizînd astfel la sfîrşitul anului 1980, în numai două zile, producţia obţinută în anul 1950. Asemenea voi­nicului din poveste, Sălajul va creşte în curind într-o zi cu­ altădată într-un an. Năzuinţe seculare îşi găsesc pe această cale împlinirea. Condiţii prielnice şi stimulative concură întru înfăptuirea obiectivelor propuse : ho­­tăririle Congresului al XI-lea al partidului, sprijinul solidar al între­gii ţări, entuziasmul, voinţa şi hotă­­rirea sălăjenilor de a urca neconte­nit, după îndemnul şi previziunile tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostite la aniversarea a 500 de ani de a­­testare documentară a Zalăului, „pe m­alte culmi de progres şi civi­lizaţie, pe culmile societăţii comu­niste.

Next