Scînteia, iulie 1975 (Anul 44, nr. 10220-10246)

1975-07-01 / nr. 10220

Vizita oficială în ţara noastră a căpitanilor regenţi ai Republicii San Marino, Alberto Cecchetti şi Michele Righi Capitala a primit cu sentimente de caldă prietenie şi stimă pe distinşii oaspeţi La invitaţia preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, luni după-amiază au sosit în Capitală, intr-o vizită o­­ficială în ţara noastră. Excelenţele Lor Alberto Cecchetti şi Michele Righi, căpitani regenţi ai Republicii San Marino, împreună cu soţiile. Această nouă întîlnire la înalt nivel romăno-sanmarinez constituie un prilej de reafirmare a raporturilor de prietenie, colaborare şi stimă reci­procă. La aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia sosirii, domnea atmo­sfera sărbătorească tradiţională, cu care poporul român îi primeşte pe solii popoarelor prietene. Erau arbo­rate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii San Marino. Pe panouri mari erau înscri­se urări de bun venit. In întimpinarea căpitanilor regenţi ai Republicii San Marino au venit tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu. Se aflau de faţă tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorgh­e Cioară, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Rădulescu, Nicolae Giosan, Vasile Patilinei, Ioan Ursu. (Continuare in nag. a Ill-a; ----­ Domnilor căpitani regenţi, Doamnelor şi domnilor, Aş dori, înainte de toate, să vă adresez — şi in acest cadru — o căl­duroasă urare de bun venit în Româ­nia şi să exprim satisfacţia de a vă avea ca oaspeţi ai ţării noastre, în care dorim să vă simţiţi cit mai bine. îmi amintesc cu multă plăcere le vizita pe care am făcut-o,­in anul 1973, în Republica San Marino, de primirea cordială şi ospitalieră de care ne-am bucurat atunci. Păstrăm impresii de neuitat despre frumoasa dumneavoastră ţară, despre munca şi realizările harnicului şi entuzias­tului popor sanmarinez, despre pre­ocupările sale de a înainta pe calea progresului material şi spiritual, de a-şi făuri o viaţă demnă, civilizată. Ne bucură că relaţiile dintre Re­publica Socialistă România şi Repu­blica San Marino cunosc o evoluţie pozitivă, spre binele ambelor popoa­re, al cauzei păcii şi colaborării in­ternaţionale. Dorim ca actuala dum­neavoastră vizită, convorbirile şi În­ţelegerile la care vom ajunge să pună bazele unei colaborări şi mai fructuoase, în toate domeniile de activitate. In zilele pe care le petreceţi în România veţi avea posibilitatea să veniţi in contact nemijlocit cu via­(Continuare în pag. a IlI-a) Domnule preşedinte, Stimată doamnă Elena Ceauşescu, Dorim să vă exprimăm, în numele delegaţiei, al guvernului şi al po­porului sanmarinez, sentimentele noastre de vie gratitudine pentru cuvintele plăcute pe care dum­neavoastră ni le-aţi adresat, precum şi pentru primirea călduroasă ce ni s-a făcut. Această vizită, această intîlnire care se anunţă atît de cordială şi interesantă reprezintă încă o do­vadă concretă a legăturilor de prie­tenie ce unesc cele două ţări ale noastre, atît de diferite ca mărime, orînduire politică şi socială, dar atit de apropiate prin idealurile lor în domeniul internaţional, prin origi­nea comună latină, prin ataşamen­tul lor puternic faţă de valorile de libertate ale popoarelor, ale păcii şi colaborării internaţionale, încă în 1971, prin participarea României la Festivalul de teatru al popoarelor, şi, apoi, în mai 1973, cînd aţi binevoit să onoraţi mica Repu­blică de pe muntele Titan, cu pre­zenţa dumneavoastră, poporul san­marinez a avut posibilitatea să con­state asemenea afinităţi şi să apre­cieze virtuţile, tradiţiile, aspiraţiile nobile, caracteristice poporului dum­neavoastră. Dat fiind asemenea premise, re­(Continuare în pag. a IlI-a) Dineu oficial oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Toastul căpitanilor regenţi rostit de Alberto Cecchetti i­ a cosire, pe aeroportul internaţional C­topeni PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITURĂ, Anul XLIV Nr. 10220 Marti 1 iulie 1975 6 PAGINI - 30 BANI in timpul dineului oficial TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit ieri mesajele oamenilor muncii din judeţele SUCEAVA ŞI COVASNA care raportează conducerii partidului şi statului. „AM ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL" In ziua de 30 iunie, comitetele ju­deţene de partid Suceava şi Covasna au raportat conducerii partidului, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socia­liste România, realizarea prevederi­lor planului cincinal in patru ani şi jumătate. In cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la sediul C.C. al P.C.R., pri­mul secretar al Comitetului judeţean Suceava al P.C.R., Miu Dobrescu, şi primul secretar al Comitetului jude­ţean Covasna al P.C.R., Ferdinand Nagy, au prezentat secretarului ge­neral al partidului mesajele trimise cu acest prilej de oamenii muncii din aceste judeţe, în care, cu satis­facţia datoriei împlinite, de a fi ono­rat prin fapte angajamentul asumat de a îndeplini cincinalul cu şase luni mai devreme, îşi exprimă hotărîrea de a-şi aduce pe mai departe contri­buţia lor, alături de întregul nostru popor, la înfăptuirea hotăririlor Con­gresului al XI-lea al P.C.R., a Pro­gramului de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. La solemnitate au participat tova­răşii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Ilie Verdeţ, Iosif Banc. Felicitind călduros pe oamenii muncii din judeţele Suceava şi Co­vasna pentru realizările obţinute, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori să exprim bucuria noastră că, după organizaţia de partid şi parttenii muncii din Capitală, alte două organizaţii de partid şi oamenii muncii din două judeţe — Suceava şi Covasna — realizează cincinalul în patru ani şi jumătate. Cu acest pri­lej, doresc să adresez, în numele Comitetului Central al partidului, al guvernului, precum şi al meu per­sonal, cele mai calde felicitări tu­turor oamenilor muncii din cele două judeţe — Suceava şi Covasna — or­gan­­aţiilor de partid, comuniştilor, comitetelor judeţene de partid, pen­tru succesele realizate in înfăptuirea înainte de termen, în patru ani şi jumătate, a sarcinilor actualului cin­cinal. Prin aceste realizări, oamenii muncii din cele două judeţe — la fel ca oamenii muncii din toate ju­deţele ţării — aduc o contribuţie importantă la dezvoltarea economico­­socială a patriei, la ridicarea bună­stării materiale şi spiritual a în­tregului nostru popor. Ştiu că realizarea înainte de ter­men — în patru ani şi jumătate — a cincinalului a cerut eforturi sus­ţinute din partea comuniştilor, a oa­menilor muncii , dar viaţa a demon­strat că dacă se asigură unirea efor­turilor tuturor oamenilor muncii, dacă organizaţiile de partid, comu­niştii, activul de partid, comitetele judeţene de partid ştiu să îndrepte într-o direcţie unică eforturile tutu­ror colectivelor de oameni ai muncii, atunci se pot realiza în bune condi­ţii sarcinile şi angajamentele asu­mate. Vom avea în curînd plenara Comi­tetului Central. Cu acest prilej vom face, fără îndoială, o analiză ceva mai largă asupra felului în care se realizează cincinalul. Nu aş putea însă să nu menţionez că realizările de pină acum ale oamenilor muncii din Capitală şi ale judeţelor Suceava şi Covasna, ca şi avansul pe care îl au aproape toate judeţele in înde­plinirea planului Înainte de termen demonstrează capacitatea şi forţa partidului nostru, a clasei muncitoa­re, a tuturor oamenilor muncii ; în acelaşi timp ele infirmă acele îndo­ieli, neîncrederea manifestată de unii în ce priveşte realizarea cincinalului înainte de termen. Sunt în continuare sarcini mari. In primul rînd, aveţi încă şase luni de activitate pentru înfăptuirea părţii corespunzătoare a planului pe acest an — care este, într-adevăr, o depă­şire faţă de cincinal, dar trebuie realizată în bune condiţii şi în în­tregime. Numai aşa se vor consolida şi vor deveni reale succesele reali­zate în cei patru ani şi jumătate. In al doilea rînd, sunt necesare măsuri foarte serioase pentru pregătirea in vederea trecerii la înfăptuirea hotă­ririlor Congresului al XI-lea, care pun sarcini foarte importante în faţa multor judeţe. După cum reiese din datele statistice, unele judeţe — prin­tre care şi Covasna — vor trebui să realizeze o sporire a producţiei de aproape patru ori. Aceasta va cere eforturi serioase , dar succesele ob­ţinute pînă acum, condiţiile existen­te, măsurile ce se iau pentru buna pregătire a noului cincinal ne dau temei să avem deplină încredere că vom realiza în bune condiţii sarciniim puse de Congresul al XI-lea. Aş dori să exprim convingerea mea, a conducerii partidului că or­ganizaţiile de partid din Suceava şi Covasna, toţi comuniştii şi toţi oa­menii muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, din aceste judeţe — ca de altfel din întreaga ţară — îşi vor în­deplini şi in cincinalul viitor cu succes sarcinile mari ce le revin, ri­­dicînd economia şi asigurînd dezvol­tarea generală a judeţelor pe o treap­tă superioară. In felul acesta, ei vor aduce o contribuţie tot mai impor­tantă la dezvoltarea generală a ţării pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Fără îndoială că aceste realizări sunt, totodată, o contribuţie însemnată la afirmarea cu putere a politicii internaţionale a ţării noastre, de pace şi colaborare, de asigurare a securităţii pe conti­nentul nostru. Cu aceste gânduri şi cu această în­credere, vă adresez, încă o dată, cele mai calde felicitări și urez tuturor comuniștilor și oamenilor muncii din aceste două județe succese tot mai mari în viitor, multă fericire și sănă­tate. (Aplauze). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit un grup de elevi şi studenţi americani Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit, luni la amia­ză, la Palatul Republicii, un grup de studenţi şi elevi americani, care ne vizitează ţara în cadrul progra­mului „Ambasadorii prieteniei“. Au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Paul Niculescu, Dumitru Popescu, Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministrul pentru problemele tineretului, Vasile Nicol­­oioiu, Cristina Luca şi Enache Radu, secretari ai C.C. al U.T.C., Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei S.U.A. la Bucureşti. Tinerii americani au fost însoţiţi de Harry W. Morgan, preşedintele Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“ (A.F.F.), împreună cu soţia, Cappy Morgan, director executiv al A.F.F., precum şi de Richard Stratton, Jim Ford, Pam Ford, Jacques Courte­­manche, directori ai programului, Buck Rogers şi Jack W. Kukuk, di­rectori ai programului Alianţa pen­tru educaţia artistică din cadrul Centrului „John Kennedy“ pentru artă interpretativă. Erau prezenţi numeroşi muncitori, studenţi şi elevi bucureşteni care s-au aflat în cursul acestui an in Statele Unite ale Americii, ca „Am­basadori ai prieteniei“, întorcînd vi­zitele tinerilor americani efectuate in ţara noastră. A luat cuvintul preşedintele Fun­daţiei „Ambasadorii prieteniei“, Harry W. Morgan, care, evocînd tradiţiile deja statornicite ale pro­gramului „Ambasadorii prieteniei“, a subliniat. Fundaţia noastră a spri­jinit venirea în România a unui număr de circa 6 000 de tineri ame­ricani în calitate de „ambasadori al prieteniei“. Aceşti tineri americani au (Continuare în pag. a IlI-a) Cuvintul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Domnule preşedinte al Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“. Doamnă Morgan, Doamnelor şi domnilor, Prieteni şi tovarăşi, Dragi prieteni studenţi şi tineri americani, Dragi prieteni şi tovarăşi studenţi şi tineri români, Este o deosebită bucurie să ne in­­tilnim în acest cadru cu „Ambasado­rii prieteniei“ americani şi cu „Am­basadorii prieteniei“ români care au fost în Statele Unite — ceea ce sim­bolizează relaţiile de prietenie şi co­laborare dintre popoarele şi ţările noastre. Intr-adevăr, activitatea „Ambasa­dorilor prieteniei“ inaugurată cu cîţi­­va ani în urmă a dat posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a tinerilor români şi americani. Sunt bucuros că anul acesta prima grupă de „Amba­sadori ai prieteniei“, tineri români, au fost în Statele Unite. Sper că vor urma şi alte grupe, prin aceasta dez­­voltîndu-se o colaborare tot mai strînsă între tineretul din cele două ţări. Este adevărat că activitatea „Am­basadorilor prieteniei“ a fost uşura­tă de relaţiile bune existente intre ţările noastre, relaţii care au progre­sat continuu în ultimii ani. Deci, ca să spun aşa, a existat o influenţă reciprocă asupra activităţii generale de dezvoltare a colaborării româno­­americane, precum şi asupra activi­tăţii „Ambasadorilor prieteniei“. Sper că acest climat favorabil din ultimii ani va cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică şi că — în acest cadru — prietenia şi schimburile tot mai largi dintre tineretul şi dintre popoarele noastre se vor intensifica. (Aplauze). Mulţumesc in mod călduros tutu­ror grupurilor universităţilor care ne-au prezentat astăzi cite un scurt program de cîntece ; ne-au produs o deosebită plăcere talentul şi arta lor interpretativă. Vă adresăm mulţumiri şi urări de succese tot mai mari în activitatea dumneavoastră — desigur, şi artisti­că — dar mai cu seamă în însuşirea celor mai noi cunoştinţe ale ştiinţei şi culturii. (Aplauze). Mulţumesc, de asemenea, şi grupu­lui de tineri români care , ne-au pre­zentat cîteva cîntece, demonstrînd că in cursul vizitei lor în Statele Unite au reprezentat cu cinste cintecul ro­mânesc, arta poporului nostru. Le doresc şi lor mari succese în întrea­ga activitate — îndeosebi în însur­şirea ştiinţei şi culturii. (Aplauze). Dragi prieteni şi tovarăşi, Dacă activitatea „Ambasadorilor prieteniei“ s-a intensificat, dacă e­­xistă posibilitatea ca tineretul ţărilor noastre să se viziteze, să se cunoas­că mai bine, să se apropie, aceasta este rezultatul nemijlocit şi al ma­rilor schimbări care s-au produs şi se produc in lumea de astăzi. Cred că putem aprecia, cu satis­facţie, că este deosebit de bine ca popoarele, tineretul să se poată în­­tîlni şi cunoaşte, să poată colabora. Aceasta impune să facem totul pen­tru ca vechea politică a „războiului rece“ să fie pentru totdeauna lichi­dată, ca omenirea să pășească tot (Continuare in pag. a IH-a)

Next