Scînteia, octombrie 1975 (Anul 44, nr. 10299-10325)

1975-10-01 / nr. 10299

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Anul XLV Nr. 10299 Prima ediţia Miercuri 1 octombrie 1975 6 PAGINI - 30 BANI SEMĂNATUL GRIULUI­­ ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE • O etapă nouă a lucrărilor agricole, de mare răspundere, care trebuie să angajeze deplin mecanizatorii, specialiştii, pe toţi lucrătorii de pe ogoare, sub conducerea organizaţiilor de partid • Recomandări ale ministerului de resort privind efectuarea lucrărilor în condiţiile rezervei scăzute de umiditate din sol din această toamnă Aplicarea măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea şi desfăşurarea lucrărilor agricole de toamnă a asigurat întregii acti­vităţi pentru stringerea recoltei şi pentru efectuarea celorlalte lucrări agricole un ritm şi o eficienţă spo­rită faţă de ceilalţi ani. S-a întărit prin toate acestea spiritul de echi­pă, a sporit răspunderea forţelor satului pentru realizarea producţi­ei. S-a întărit, de asemenea, ordi­nea şi disciplina în respectarea re­gulilor agrotehnice şi a programe­lor zilnice de lucru stabilite pentru fiecare formaţiune. Este de datoria organizaţiilor de partid din agricultură, a comanda­mentelor comunale, a tuturor comu­niştilor de la sate să acţioneze prin toate mijloacele muncii politice pen­tru a dezvolta şi extinde experienţa dobândită, îndeosebi in această pe­rioadă cind lucrărilor de recoltat — care cer, în continuare, un mare volum de muncă — li s-au adăugat, din aceste zile, sarcini cel puţin tot atît de complexe privind se­mănatul griului. In condiţiile lipsei de umidita­te din această toamnă, pămintul se lucrează mult mai greu. Iată de ce, principala sarcină a coman­damentelor comunale, a organiza­ţiilor de partid de la sate, a meca­nizatorilor şi specialiştilor este să-şi concentreze atenţia asupra pregătirii exemplare a terenurilor ce se insam­inteatSu­twar in condi­ţiile în care se lucrează mai greu. Pretutindeni să se asigure organi­­zarea temeinică a muncii, să se sti­­mileze spiritul de iniţiativă şi ab­negaţie al mecanizatorilor, pentru ca pregătirea terenului şi semăna­tul propriu-zis să se facă — chiar în condiţiile acestei toamne de se­cetă pronunţată in diferite zone ale ţării — la un nivel de calitate care să garanteze o recoltă bună de grîu, potrivit sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi prevederi­lor planului din primul an al cin­cinalului următor. Pină la 29 septembrie au fost insămîntate 851 900 ha cu cereale de toamnă, din care 420 000 ha cu griu. Ţinind seama de condiţiile specifice din această toamnă, Mi­nisterul Agriculturii şi Industriei Alimentare face următoarele reco­mandări în ce priveşte modul in care trebuie să se desfăşoare, in continuare, semănatul griului . In primul rind, se cere intensifi­cată această lucrare în judeţele din cimpia de vest a ţării, din Tran­silvania şi din nordul ţării, unde umiditatea din sol este satisfăcă­toare. Pentru zonele cu deficit de umiditate — unde s-au făcut, e­­forturi, pentru pregătirea terenuri­lor după stringerea culturilor pre­mergătoare timpurii — trebuie să se treacă cu toate forţele la se­mănat, astfel ca pină la 10 octom­brie să se insămînteze circa 50 la sută din suprafeţele prevăzute în aceste zone. Există condiţii pentru îndeplinirea­ acestei prevederi în­trunit, după premergătoare timpu­rii, terenul a fost pregătit din timp pe circa un milion de hectare. După data de 1 octombrie, semă­natul griului trebuie intensificat în toate zonele, astfel ca această lu­crare să se încheie cel tîrziu la 15 octombrie în judeţele din cimpia de vest, din Transilvania şi din nordul tarii, iar pina la 20 octom­brie — în celelalte zone. O atenţie sporită trebuie să se acorde, în toate unităţile, pregă­tirii terenurilor ce se vor insămin­­ţa după premergătoare tîrzii — po­rumb, sfeclă de zahăr, soia şi alte culturi. Pe aceste terenuri trebuie să se treacă o dată sau de două ori cu discul, pentru a se mărunţi res­turile vegetale, iar arătura să se execute la adincimea la care nu se scot bulgări. Aratul, pregătirea pa­tului germinativ şi semănatul tre­buie organizate în flux neîntrerupt, imediat după ce terenurile au fost eliberate, pentru a nu se pierde umiditatea din sol. Intrucît există peste 700 000 ha care trebuie arate si pregătite in vederea insămînţă­­rii, se cere ca cel puţin 60 la sută din tractoarele existente in dotarea staţiunilor de mecanizare să fie fo­losite la aceste lucrări. Prin toate aceste lucrări — bine executate — trebuie să se pregătească un bun pat germinativ, astfel ca seminţele să poată fi incorporate uniform, la adincimea de 6—8 cm. De aceea, esenţial este ca specialiştii din uni­tăţile agricole să stabilească, in funcţie de starea specifică a fie­cărei parcele şi de umiditatea din sol, cite lucrări să fie făcute şi cu ce utilaje. Comisiile constituite pe comune şi unităţi au obligaţia să controle­ze pe fiecare tarla cum se execută toate lucrările — de arat, pregătire a terenului, semănat etc. — să nu admită, nicăieri și sub nici un mo­tiv, abateri de la normele de cali­tate, de la regulile agrotehnice sta­bilite. Cu mijloacele mecanice de care dispune in prezent agricultura, se­mănatul cerealelor de toamnă se poate încheia in fiecare unitate a­­gricolă in circa 8—10 zile bune de lucru. Aceasta nu trebuie să con­­cureze insă lui TTiOUv de autohiniş­­tire, de întîrziere a semănatului, în aşteptarea unor condiţii mai bu­ne. Iată de ce este de datoria co­mandamentelor judeţene şi comu­nale, a organizaţiilor de partid din agricultură, a organelor agricole şi a conducerilor de unităţi să ia toate măsurile pentru ca, în zilele ur­mătoare, semănatul griului să se desfăşoare in ritmul prevăzut. PROGRAMUL PARTIDULUI îndreptarul ştiinţific al luptei şi muncii poporului nostru pentru edificarea noii societăţi Publicam azi prima CONSULTAŢIE în sprijinul celor care urmează cursul de informare : „PROBLEME ACTUALE ALE POLITICII INTERNE ŞI EXTERNE A PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU" IN PAGINA A II-A IN ZIARUL DE AZI: • Transportul porumbu­lui — în ritm cu recolta­rea • Casele satului­­ trainice, funcţionale, armonios integrate în arhitectura tradiţională • Rubricile noastre: Faptul divers ; Sport — Actele maşinii, vă rog. Şoferul de pe auto­turismul de teren ARO (21-AG-4178), proprietatea întreprinderii judeţene de industrie locala Argeş, pre­zintă actele. întrebat cine i-a semnat foaia de par­curs, a răspuns: — Nu ştiu exact cum îl cheamă. Mi se pare că-i zice Chelu. Este unul din şefii noştri, care face de toate, şi ne mai semnează şi nouă foile de parcurs. Aşa cum l-a semnat-o şi pe a lui, pe care a menţio­nat negru pe alb : „poate parca în noaptea aceasta (sâmbătă spre duminică) la domiciliul său din Căli­­neşti (la 15 km de Pi­teşti — n.n.). Bineînţeles că şoferul a parcat maşina acasă și, a doua zi, dumi­nică, a plecat spre litoral cu ea goală. — Mă duc să-l iau de la Neptun pe un șef de-al nostru, care a fost la con­tractări. Mi se pare că are fi nişte marfă de adus. Pină una, alta, şoferul transporta, clandestin, cîte­va persoane. Iată cum o foaie de par­curs — act unic pen­tru justificarea folosirii oricărui autovehicul pro­prietate de stat — vizată cu iresponsabilitate şi ne­completată cum trebuie (nu se specificau nici data sosirii, nici kilometrajul) i-a deschis şoferului por­tiţa de a dispune după bunul lui plac de o maşină a statului. In cursul raidului în­treprins simbătă şi du­minică toată ziua, îm­preună cu organe ale miliţiei, în diferite garaje şi autobaze, pe arterele de penetraţie in Bucureşti şi pe drumurile publice din judeţele Ilfov, Ialomiţa, Buzău şi Prahova, au fost constatate numeroase aba­teri de la reglementările le­gale (inclusiv de la Legea 140/1974), privitoare la fo­losirea mijloacelor auto proprietate socialistă exclu­siv in interesul unităţilor economice şi instituţiilor de care acestea aparţin. Au fost depistate autovehicule circulind in gol sau nein­cărcate la capacitatea ma­ximă. Altele rulau pe tra­see ocolitoare, neeconomi­­coase sau pe rute prea lungi, in loc să se foloseas­că transportul feroviar, ca să nu mai vorbim de curse clandestine. Toate acestea — aşa cum se va vedea și din cazurile pe care le no­tăm în continuare , au la origine deficienţele serioa­se care mai există in acti­vitatea unor şefi de gara­je şi autobaze, in neîntoc­­mirea corectă, legală, a foi­lor de parcurs, în lipsa de control şi supraveghere din partea tuturor factorilor răspunzători din unităţile deţinătoare de parcuri auto, ca și în indisciplina unor șoferi. Sunt manifestări care se soldează cu pagu­be deloc neglijabile pentru economie, uneori cu grave deteriorări ale mijloacelor de transport. Transcriem citeva din aba­terile constatate. Camionul 33-B-2669 a fost oprit la in­trarea pe magistrala spre Piteşti. Şoferul Manu Au­rel prezintă o foaie de parcurs pe care cineva, în grabă, scrisese doar atît: Alexandria, împreună cu un electrician şi un maistru Petre POPA (Continuare in pag. a IlI-a) MAŞINILE ŞI BENZINA STATULUI să fie folosite in conformitate cu legile statului RAID-ANCHETA PE DRUMURILE PUBLICE TIRGU-JIU în probe de producţie o nouă capacitate industrială De curind a intrat in probe de producţie prima linie tehno­logică a Fabricii de cauciuc re­generat din Tirgu-Jiu — un prim şi important obiectiv ce intră in componenta viitoarei întreprinderi de articole teh­nice din cauciuc şi cauciuc re­generat. După atingerea para­metrilor proiectaţi, în cadrul u­­nităţii din Tirgu-Jiu vor fi pre­lucrate anual circa 14 000 tone deşeuri, provenite din industria prelucrătoare a cauciucului, an­velope şi camere uzate. De men­ţionat că probele sunt efec­tuate cu personalul unității, care a fost şcolarizat la combi­natul de articole tehnice din cauciuc „Jilava". (Dumitru Prună). JUDEŢELE BRAŞOV ŞI MUREŞ AU ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Telegrame adresate C.C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Comitetul judeţean de partid Braşov In numele oamenilor muncii din judeţul Braşov, al celor peste 67 000 de comunişti, care participă cu însu­fleţire şi elan creator la marea Întrecere patriotică de­clanşată de chemarea conducerii partidului, de cuvintele mobilizatoare şi îndemnul pe care dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, le-aţi adresat na­ţiunii noastre, de la tribuna Conferinţei Naţionale din 1£72, de a devansa prevederile actualului cincinal, vă raportăm cu satisfacţie şi mîndrie comunistă că — aşa cum ne-am angajat cu prilejul recentei vizite făcute de dumneavoastră în judeţul nostru — în ziua de 30 sep­tembrie industria braşoveană şi-a îndeplinit integral sarcinile care i-au revenit din planul cincinal 1971—1975. In această perioadă s-a obţinut o producţie globală in­dustrială de 130,4 miliarde lei, înregistrîndu-se un ritm mediu anual de 13,3 la sută faţă de 10,5 la sută prevăzut iniţial. Au fost create condiţii ca, în cele 92 de zile cite au mai rămas pină la finele anului, industria ju­deţului nostru să dea economiei naţionale o producţie suplimentară de aproape 10 miliarde lei, concretizată în 21133 bucăţi tractoare, 900 mii bucăţi rulmenţi, 477 MW motoare electrice, 11 552 tone produse macromoleculare de bază, mobilă în valoare de 257,3 milioane lei, peste 6 milioane mp ţesături de lină şi bumbac şi alte pro­duse de larg consum. Rezultatele dobîndite au la bază creşterea productivităţii muncii, care în anul 1975 este cu 51,6 la sută mai mare faţă de 1970, asigurînd ca 73,5 la sută din sporul producţiei globale să se obţină pe seama acestui indicator. Ele sunt legate şi de faptul că în actualul cincinal în judeţul nostru au fost puse in funcţiune 202 noi capacităţi de producţie, din care 22 înainte de termen. Pe un prim plan am situat mo­dernizarea producţiei, asimilînd în fabricaţie 18 tipuri de tractoare, 16 tipuri de bază de autocamioane, noi tipuri de rulmenţi, motoare electrice, scule de mină şi aşchietoare, organe de asamblare, radiatoare de apă şi ulei, coloranţi, mase plastice, mobilă şi o gamă largă de produse ale industriei uşoare şi alimentare. In cadrul preocupărilor pentru ridicarea nivelului tehnic al pro­ducţiei, colectivele de muncă au dobîndit succese de pres­tigiu şi pe linia dezvoltării acţiunii de autoutilaje, reuşind, ca valoarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor (Continuare in pag. a IlI-a) Comitetul judeţean de partid Mureş Dînd glas celor mai profunde şi alese sentimente de stimă şi respect, de neţărmurită dragoste şi recunoştinţă faţă de partid, faţă de dumneavoastră, mult iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, comuniştii, toţi oamenii muncii de pe plaiurile mureşene — români, maghiari, germani — raportează îndeplinirea, la 29 septembrie, a prevederilor planului cincinal 1971—1975 la producţia globală indus­trială. Cu adîncă mîndrie patriotică, a înaltei conştiinţe fata de patrie şi partid inserăm, în corolarul pilduitoarelor fapte de eroism ale întrecerii socialiste desfăşurate pen­tru înfăptuirea înainte de termen a actualului­­cincinal, însemnatele sporuri de producţie obţinute de către nu­meroase colective de muncă, planul producţiei la export fiind îndeplinit pe întregul judeţ încă de la începutul acestui an. Ca rezultat al politicii înţelepte a partidului nostru privind dezvoltarea armonioasă şi în ritm susţinut a tu­turor judeţelor ţării — se spune în telegramă — potenţia­lul economic-industrial al judeţului a crescut în mod substanţial, volumul producţiei globale industriale depă­şind în acest an nivelul realizat în 1970 cu 42 la sută. Avansul obţinut în realizarea producţiei globale indus­triale pină la această dată ne va permite să realizăm însemnate sporuri de producţie peste plan, a căror va­loare se va ridica, pină la finele anului, la peste 4,2 mi­liarde lei, materializate în energie electrică, conductori electrici izolaţi, utilaj tehnologic pentru industria chimică, produse ale industriei electrotehnice, mobilă, cherestea, confecţii textile şi din piele, precum şi numeroase alte produse necesare­ economiei naţionale şi la export. Pentru comunişti, pentru toţi oamenii muncii, indife­rent de naţionalitate, care trăiesc şi muncesc pe aceste plaiuri mureşene, purtătoare a numeroaselor însemne ale milenarei istorii româneşti, fiecare prezenţă a dumnea­voastră în mijlocul nostru s-a înmănuncheat intr-un­­cu­prinzător şi însufleţitor îndemn şi program de muncă şi acţiune pentru toate colectivele de muncă, generînd noi şi însemnate succese. Rezultatele obţinute în toate sectoarele de activitate de către oamenii muncii din judeţ, confirmă, cu tăria fapte­lor, hotărirea lor de neclintit de a-şi dărui Întreaga (Continuare in pag. a IlI-a) Reportaj din actualitatea socialistă a ţării OLTENII IAU UN JIU DIN DUNĂRE SĂ LE UDE PĂMINTUL... Septembrie curge blind spre octombrie, ca o vară prelungită, ca o vară a babelor, cum se mai spune pe alocuri. Fumul frunzelor arse aminteşte însă că ver­dele a ruginit ca în ro­manţe , şi grădinile au în­ceput să îngălbenească lent, cuprinse parcă tot ca în ro­manţe •. .. ciudată şi Ira­. ..3’.bc In drum spre Dănceu, această blajină înaintare a orelor nu poate să nu fie marcată de miracole , şi iată cum la motelul de la Balota de unde se vede şerpuind ar­gintiu Dunărea îşi face apa­riţia pe la mese un ţap în­soţit ca un basme de gingaşe căprioare. Numai că feeria se opreşte aici, ţapul se do­vedeşte pragmatic nevoie mare : bea bere cu sticla şi uneori se îmbată criţă şi se culcă şi bineînţeles sforăie. Aşa că unii călători daţi jos din maşinile lor minunate se fotografiază la masă loind alături de şugubăţul patru­ped, fotografii ce arată fără drept de tăgadă că nu numai caii beau bere. Un pic de umor în acest sep­tembrie maiestuos nu stri­că, cu atît mai mult cu cit el vine de la un ţap ce îndeobşte şi de demult prin «pita sa ispăşeşte atitea nu prea dulci şi nici prea pline de bere păcate. Seara cerul e albastru, planete oarbe cad in depărtări şi sîngele vinului beat de insomnie tremură în struguri. Podgo­ria „Plaiurile Drincei“ are în stema pentru „Merlot“ o cupă dacică găsită la Po­roina (cu doi inşi desculţi şi înfăşuraţi intr-un fel de­­og5 p.­ivlîid dript Înainte, Reportaj de Dumitru Radu POPESCU la picioare cu un fel de floarea-soarelui retezată şi un ochi mare cu­ un cap de om). Rieslingul italian are pe etichetă o amforă dacică găsită la Porţile de Fier : un cocoş cu un singur picior stă pe un miel şi ţine în cioc un peşte, o altă pa­săre cu ochi uriaş zboară deasupra unui ţap cu un corn uriaş. Sigur că etichetele se fac mai uşor decit vinul. Dar Pirvu Ion, şeful viilor, imi spune că iu numai doi ani in jurul Vînjului Mare s-au plantat aproape două sute de hectare de viţă nobilă. Dacă oltenii n-­ar fi lău­­dăroşi aş crede că vinurile negre de Mehedinţi sunt mai bune decit cele de Sîm­­bureşti şi Minis. Oreviţa ? O­­ rea viţă ! ar fi spus pe vremuri o cinstită fată că­lugărească a doua zi după cinstirea paharelor. Şi să aibă dreptate tovarăşul Pirvu Ion că strugurii Me­­hedinţiului îşi merită locul in storia judeţului şi vinu­rile focoa­se,­­ electrizante etc. etc. ? Trebuie verificat totul In practică. Îmi zic, altfel toată povestea minu­natei licori rămine o lungă teorie. Şi nu mă pot lua nici după ţapul de pe am­foră, atit de sigur de sine şi de belicos incit pare tre­cut prin încercările cuvio­sului călugăr şi ieşit din ele nedoritor de apă. Vom gusta cu inima curată şi vom încerca să înţelegem de ce Pan se zice că s-a născut pe malurile Dunării noastre. Pan, zeul fertilită­ţii, cel cu coarne şi picioare de ţap şi cîntăreţ din nai. Mehedintiul n-are bouri in steme, are struguri şi al­bine. Salcîmii în floare, îm­brăcaţi in alb, par un alai de miri şi miroase în nop­ţile şi zilele verii. Cu ei cimpia de nisipuri de lingă Dunăre îşi ia o altă b­îăţi­(Continuare in pag. a IV-a) La Şantierul naval din Olteniţa o nouă navă primeşte „botezul" * Dunării în luna septembrie: 10 000 tone cărbune în plus Desfăşurind în ritm Intens întrecerea socialistă pentru în­deplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe acest an şi crearea condiţiilor unei bune demarări în cincinalul următor, colectivele exploatărilor miniere Vulcan, Petrila şi Paroşeni din bazinul Văii Jiului au extras şi livrat unităţilor beneficiare, pes­te sarcinile de plan ale acestei luni, mai mult de 10 000 tone cărbune. Creşterea producţiei s-a obţinut îndeosebi prin îm­bunătăţirea organizării activită­ţii productive în abataje şi fo­losirea mai eficientă a maşini­lor şi instalaţiilor miniere. (Agerpres) La Arad : Se modernizează producţia de vagoane In ultimele zile, la întreprin­derea de vagoane din Arad au fost asimilate in fabricaţie de serie 4 noi tipuri de vagoane de marfă : vagoane-platformă pen­tru transport conteinere tip C.F.R. ; vagoane-şutaje pe 6 osii, destinate combinatelor siderur­gice din Galaţi, Hunedoara, pre­cum şi întreprinderii de maşini grele Bucureşti , vagoane-plat­­formă pe 4 osii pentru Siria şi vagoane acoperite pe 4 osii pen­tru Brazilia. Astfel, numărul ti­purilor de vagoane realizate în acest an de către întreprinderea arădeană, atît pentru piaţa in­ternă, cit şi pentru export, a a­­juns la 31. Menţionăm, de ase­menea, că pină în prezent, între­prinderea de vagoane din Arad a livrat suplimentar la export produse în valoare de peste 4 milioane lei valută. (C. Simion). 26 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră și, prin dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez un cald salut de prietenie şi cordiale felicitări. Eveniment de însemnătate istorică internaţională, victorie strălucită ■ poporului chinez în lupta revoluţionară, eroică şi plină de sacrificii împo­triva reacţiunii interne şi dominaţiei imperialiste, pentru eliberare naţională şi socială, proclamarea Republicii Populare Chineze constituie un moment de cotitură radicală în istoria multimilenară a Chinei, în viaţa şi destinele marelui popor chinez. In cei 26 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea Partidului Co­munist Chinez, în frunte cu tovarășul Mao Tzedun, a repurtat succese re­marcabile în edificarea orînduirii socialiste, în ridicarea patriei sale pe trepte tot mai înalte ale progresului multilateral. In prezent, întregul popor chinez, strîns unit în jurul Partidului Comunist Chinez, munceşte cu eroism şi abnegaţie pentru înfăptuirea sarcinilor Congresului al X-lea al parti­dului, pentru realizarea şi depăşirea celui de-al patrulea plan cincinal. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile obţinute de po­porul frate chinez şi îl urează noi şi tot mai mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Chineze. Reafirmăm şi cu acest prilej convingerea noastră fermă că relaţiile de prietenie frăţească, solidaritate militantă şi colaborare multilaterală dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, întemeiate pe principiile marxism-le­­ninismului şi internaţionalismului proletar, se vor dezvolta continuu, în in­teresul ambelor noastre ţări şi popoare, al cauzei socialismului, progresului, colaborării şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România

Next