Scînteia, februarie 1976 (Anul 45, nr. 10404-10427)

1976-02-03 / nr. 10404

CONSILIILE POPULARE roi nem, Anin una IN SISTEMATIZAREA LOCALITATILOR TĂRII îmbunătăţirea necontenită a condiţiilor de viaţă ale întregului popor — pe baza dezvoltării accelerate a economiei naţionale şi înfloririi continue a tuturor judeţelor, oraşelor şi satelor — reprezintă ţelul suprem al politicii partidului şi statului nostru. Una din pirghiile importante prin care se acţionează în acest sens este sistematizarea teritoriului şi a localităţilor urbane şi rurale. După cum se ştie, ne aflăm în ajunul unui important eveniment politic din viaţa ţării , primul Congres al deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, care-şi deschide mâine lucrările. Potrivit ordinii de zi, printre problemele care vor fi supuse dezbaterii largi a participanţilor la acest mare şi reprezentativ forum se înscrie şi sistematizarea localităţilor. Concepută de partid ca o amplă acţiune economico-socială şi urbanistică, sistematizarea are un rol de cea mai mare importanţă în dezvoltarea şi înflorirea tuturor localităţilor ţării. Orientarea generală a acestui proces complex la nivel naţional şi pe plan local de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, indicaţiile de mare utilitate practică, date de secretarul general al partidului, analiza atentă şi amănunţită pe care a făcut-o schiţelor de sistematizare a municipiilor şi oraşelor, zonelor şi platformelor industriale, amplasării obiectivelor economice şi sociale prevăzute în cincinalul 1976—1980 s-au constituit ca jaloane fundamentale ale întregii acţiuni de sistematizare. In acelaşi timp, a fost concretizat un cadru legislativ unitar şi ştiinţific — reprezentat în principal de Legea sistematizării teritoriului şi a localităţilor urbane şi rurale — care reglementează întreaga activitate în acest domeniu. Consiliile populare — ca organe locale ale puterii de stat — au primit, în acest context, sarcina de a conduce şi a înfăptui, împreună cu cetăţenii, întreaga activitate de sistematizare. O primă etapă in exercitarea acestei atribuţiuni a fost încheiată de curînd , prin elaborarea şi îmbunătăţirea schiţelor de sistematizare şi a programelor de dezvoltare economico-socială a tuturor judeţelor, oraşelor şi comunelor. Potrivit practicii democratice promovate cu consecvenţă în întreaga noastră viaţă socială, programele şi schiţele au fost dezbătute, în toate localităţile, în plenare deschise ale comitetelor de partid, în şedinţe ale comitetelor ori birourilor executive ale consiliilor populare, în numeroase adunări cetăţeneşti pe sate şi cartiere etc., iar în ultima perioadă au constituit obiect de analiză in conferinţele judeţene ale consiliilor populare, urmînd să fie supuse aprobării Congresului deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare. In felul acesta, definitivarea schiţelor şi programelor de sistematizare este rezultatul gîndirii intregii obşti a ţării, masele largi de cetăţeni participînd nemijlocit la elaborarea lor, tot aşa cum tot nemijlocit vor fi chemate să contribuie la realizarea acestora în practică. O componentă deosebit de importantă pentru activitatea din domeniul sistematizării o constituie realizarea bogatului program de investiţii, program care prevede — în actualul cincinal — fonduri pentru un impresionant volum de obiective economice şi social-culturale, înfăptuind hotărîrile congresului, va reveni consiliilor populare judeţene, orăşeneşti şi comunale sarcina de a traduce întocmai în viaţă programele de dezvoltare economico-socială a oraşelor şi comunelor — indiferent că investiţiile amplasate pe teritoriul lor sunt de interes naţional sau local — şi să vegheze cu maximă exigenţă la încadrarea acestora în perimetrele construibile, la utilizarea cu maximum de eficienţă a terenurilor rezervate construcţiilor, la folosirea cu înaltă productivitate pentru agricultură a terenurilor dezafectate. Această sarcină este cu atît mai importantă cu cit analizele exigente efectuate cu prilejul definitivării schiţelor de sistematizare, observaţiile şi propunerile cetăţenilor au demonstrat că mai există mari posibilităţi pentru reducerea perimetrelor construibile la strictul raţional, pentru o mai judicioasă grupare a obiectivelor industriale şi sociale. In acest cadru, este necesar ca, în conformitate cu prevederile legale, consiliile populare să determine încă din proiectare densitatea optimă a construcţiilor, astfel incit să se asigure o Înaltă eficienţă economică acestei acţiuni, concomitent cu realizarea unor condiţii edilitare superioare şi a unui confort social sporit pentru cetăţeni. In ce priveşte locuinţele, numărul acestora se va ridica la 815 000 de apartamente fizice, ce vor fi construite în localităţile urbane sau in curs de urbanizare. Acestora li se adaugă cele peste 250 000 de locuinţe prevăzute a fi executate în mediul rural, care, prin grija consiliilor populare, a cetăţenilor înşişi, vor trebui să se încadreze in totalitate în prevederile perimetrelor construibile, ale regimului de înălţime (1—2 etaje) prevăzute de legea sistematizării. Asigurarea tuturor condiţiilor materiale şi tehnice pentru transformarea a peste 100 de comune in centre urbane cu profil agro-industrial ori industrial-agrar reprezintă, de asemenea, o sarcină de mare răspundere a consiliilor populare , chemate să pună în valoare cit mai eficient resursele materiale şi umane ale acestor localităţi, să dezvolte spiritul gospodăresc şi de iniţiativă al maselor, pentru a accelera pe această cale procesul de urbanizare. Desigur, consiliile populare vor fi confruntate, în realizarea sistematizării, cu probleme multe şi complexe. Se impune, deci, ca toate acţiunile in acest domeniu, de la concepţie pină la finalizare, să se desfăşoare sub îndrumarea şi controlul permanent al organelor şi organizaţiilor de partid, care, în acest sens, au un strălucit model în atenţia ce-o acordă acestor probleme însăşi conducerea partidului. Este posibil, şi necesar, ca bogata experienţă politică şi organizatorică acumulată până acum — mai ales în ce priveşte explicarea multiplelor avantaje ce le oferă sistematizarea, consultarea maselor şi mobilizarea acestora la înfăptuirea măsurilor preconizate — să fie mereu extinsă şi perfecţionată. Congresul deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare — imul din cele mai largi foruri de conducere a vieţii noastre sociale — va trasa principalele direcţii de acţiune şi în domeniul sistematizării. Este necesar, deci, ca în traducerea în viaţă a orientărilor ce vor fi date de congres, a concluziilor şi experienţelor reliefate de conferinţele judeţene ale deputaţilor. Încheiate recent, consiliile populare să acţioneze cu toată hotărîrea, împreună cu masele largi de cetăţeni, pentru înfăptuirea sistematizării — acţiune economico-socială pusă în slujba înfloririi tuturor localităților țării, a ridicării bunăstării întregului popor. în Industria constructoare de maşini Un bogat program de modernizare a producţiei Un bogat program de modernizare a producţiei — peste 2 000 de sortimente noi sau reproiectate — caracterizează activitatea industriei constructoare de maşini în acest prim an al cincinalului. O treime din totalul produselor ce vor fi asimilate sunt maşini şi instalaţii industriale, aparatură de măsură şi control, echipamente de cercetare etc., realizate prin forţe proprii. Veşti primite din întreprinderi menţionează numeroase succese obţinute in acest domeniu încă din prima lună a anului. Astfel, la Arad a fost omologat un nou tip de strung automat, cu cap revolver şi cu comandă secvenţială, la Oradea a început fabricaţia unei maşini automate de găurit şi se pregăteşte producţia a două modele de maşini universale de sculărie înzestrate cu sistem de citire şi afişaj electronic de cote, iar in unităţile clujene de specialitate au fost realizate patru noi utilaje destinate industriei textile şi agriculturii (Agerpres) ÎN ZIARUL DE AZI : • In adunări generale, la oraşe şi sate, în aceste zile . Oamenii muncii analizează şi dezbat probleme majore ale colectivelor de producţie. • Rubricile noastre : In confruntare ; Scrisori şi răspunsuri; Faptul divers ; Dialog cetăţenesc; De pretutindeni PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAÂN Anul XLV Nr. 10 404 Prima ediţie Mărfi 3 februarie 1976 14 PAGINI — 30 BANI Muncă însufleţită, realizări de seamă Siderurgiştii La circa 600 tone oţeluri şi bare forjate se ridică producţia furnizată economiei naţionale peste plan de tînărul Combinat de oţeluri speciale de la Tirgovişte în prima lună a anului. De reţinut faptul că au fost elaborate noi mărci de oţeluri superioare. La rindul lor, siderurgiştii de la Galaţi au realizat peste 21 000 tone fontă, oţel şi laminate finite pline peste prevederile de plan ale lunii ianuarie. Energeticienii In prima lună a anului, energeticienii de la Porţile de Fier au livrat în plus în sistemul energetic naţional aproape 9 800 000 kWh energie electrică. Rezultat al depăşirii cu 2,43 la sută a factorului de putere planificat, succesul a fost însoţit de obţinerea unei simţitoare reduceri a consumului de energie. La rindul lor, colectivele întreprinderii Electrocentrale-Bucureşti au realizat în ianuarie cea mai mare producţie de energie electrică din istoria unităţii. Chimiştii Lucrătorii Combinatului chimic din Tirnăveni au realizat suplimentar în luna ianuarie o producţie globală industrială în valoare de un milion lei. Au fost realizate, între altele, însemnate cantităţi de sulfat de aluminiu, bicromat de sodiu. Minerii Rezultate deosebite au înscris în cronica întrecerii minerii de la exploatările Motru şi Căpeni, care au livrat, suplimentar, termocentralelor importante cantităţi de cărbune energetic. De altfel, depunînd eforturi susţinute pentru realizarea exemplară a sirginilor de producţie pe 1976, colectivele întreprinderilor Ministerului Minelor, Petrolui şi Geologiei au reuşit să încheie luna ianuarie cu o depăşire die 2,3 la sută la producţia globilă. (Agerpres) ETICA MUNCII în fapte şi opinii . Dacă s-ar putea, aş merge cu combina prin griu tot anul. Să am in faţă un lan uriaş de griu şi să-l străbat, să tot adun boabele care miros a pline... Această „profesiune de credinţă“ am auzit-o de la un muncitor al întreprinderii agricole de stat din Chirnogi, aflată undeva în lunca Dunării. Ion Arsene lucrează ca mecanizator de douăzeci şi doi de ani fără întrerupere. Acum, la cei 36 de ani ai săi, este combiner, o treaptă superioară a meseriei de mecanizator. Combina este o maşină mai complexă, mai complexe şi mai pretenţioase sunt şi operaţiile pe care le execută. Lui Ion Arsene i s-a dat in primire, acum trei ani, o combină „Gloria“, a lucrat cu ea din plin şi, după cum recunosc toţi tovarăşii săi de muncă, maşina este şi acum ca nouă. Ceea ce constituie, fără îndoială, o performanţă. Explicaţia se află in grija pe care o poartă mașinii, nu pasiunea pentru munca pe care o face. Întotdeauna printre primii care se apucă de treabă, el o isprăvește cu rezultatele cele mai bune. Pentru Arsene nu există „lucrare imposibilă“. In orice stare s-ar afla o cul- I tură ce se cere recoltată, oricît de greu li s-ar părea altora să execute lucrarea respectivă, el găseşte, născoceşte ceva care să-l ajute şi să-l ducă spre succes. Multă bătaie de cap re dă combinerilor recoltarea orezului. Şi dacă acum o scot cu bine la capăt este pentru că, la început, Ion Arsene nu şi-a găsit liniştea pină ce n-a descoperit o modalitate de a ridica de la sol spicele căzute şi de a recolta integral şi fără nici o risipă suprafeţele cu orez. Vara trecută, Împreună cu alţi combineri de la Chirnogi, a fost trimis să dea o mină de ajutor la recoltatul griului intr-un I.A.S. din nordul judeţului. Avind aici condiţii mai bune decit cele de pe baltă, Arsene a realizat adevărate performanţe, recoltind peste 60 de tone pe zi. Gazdele au fost pur şi simplu uimite, atît de calitatea lucrării cit şi de puterea de muncă a combinerului de la Chirnogi. Multe altele sunt dovezile care ni-l înfăţişează pe acest om ca pe un pasionat al muncii lui. ...Am întilnit un ţăran pe nume Gheorghe Porumbel, ales mereu, de cîţiva ani încoace, de către consătenii săi, în fruntea cooperativei agricole de producţie „8 Martie“ din comuna Ulmeni, de lingă Olteniţa. A fost întotdeauna un om respectat în sat pentru felul său de a munci şi de a gospodări. Tocmai pasiunea lui pentru munca şi gospodărirea pămîntului a atras atenţia consătenilor săi şi i-a îndemnat să-l aleagă preşedinte. De atunci a cuprins iaria grijilor şi a pasiunii sale de gospodar întreaga avere obştească a cooperativei, despre care spune : „Eu am gustul să conduc spre mai bine averea asta..." Pentru Gheorghe Porumbel, gustul de a conduce spre mai bine averea obştii se traduce, de exemplu, prin fapte precum cel petrecut în vara anului 1975, cind asupra unei suprafeţe de 100 de hectare cultivate cu roşii s-a năpustit un dăunător. Nici o posibilitate operativă pe plan local de a combate invazia de gîngănii lacome. In situaţii similare, unii s-ar fi mulţumit să dea telefoane, telexuri şi telegrame. Gheorghe Porumbel s-a urcat în „I.M.S.“, s-a dus la Bucureşti, a cerut, a insistat, şi nu s-a lăsat pină ce nu i s-a promis un elicopter Pentru că numai elicopterul, care răsuceşte frunzele plantei, le stropeşte pe toate părţile şi localizează tratamentul, putea salva roşiile de la pieire. Seara, cind s-a întors în sat, elicopterul tocmai isprăvea lucrarea. Pe unii, insistenţele lui i-au sîdlit, pe alţii i-au exasperat (era in perioada inundaţiilor), el însuşi s-a intors acasă istovit, dar preţul a meritat : salvarea a mii de tone de roşii. E un exemplu, dintre multe altele, care demonstrează spiritul de muncă, de dăruire al preşedintelui cooperatorilor din nimeni. In tot ce face, în tot ce spune se simte pasiunea. Cooperatorii pun pe seama ei chiar şi faptul că, doar în cîţiva ani, valoarea veniturilor cooperatorilor s-a dublat. ...In comuna Iepureşti, in mijlocul tuturor acţiunilor cultural-educative de la orele de clasă ale şcolii din sat şi pină la repetiţiile brigăzii artistice de agitaţie, de la serile brigăzilor ştiinţifice şi pină la pupitrul de la care se rostesc con Mihai CARANFIL Alexandru BRAD (Continuare în pag. a IlI-a) PASIUNE MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU adresat Conferinţei internaţionale de solidaritate cu lupta poporului angolez, sub conducerea M.P.L.A., împotriva agresiunii imperialiste şi rasiste Am deosebita plăcere de a vă adresa, în numele poporului român şi al meu personal, un cordial mesaj de salut dumneavoastră, participanţi la lucrările Conferinţei internaţionale de solidaritate cu lupta poporului angolez. Conferinţa dumneavoastră se desfăşoară în condiţiile unoradinei transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, care determină puternice mutaţii în raportul de forţe pe plan mondial. In anul care a trecut, mişcarea de eliberare naţională a popoarelor aflate sub dominaţie străină a repurtat succese însemnate. Noi popoare au scuturat jugul colonial, şi-au dobîndit independenţa, trecînd pe calea dezvoltării economico-sociale de sine stătătoare. Poporul român a salutat cu adincă satisfacţie încununarea luptei pentru eliberare naţională a popoarelor din Angola, din Guineea-Bissau, Mozambic, Insulele Capului Verde, Sao Tomé şi Principe de care este legat prin trainice relaţii de solidaritate şi prietenie. In prezent, poporul nostru îşi exprimă hotărîrea de a sprijini in continuare eforturile noilor state independente pentru construirea unei vieţi noi, libere şi prospere. Obţinerea independenţei de stat de către poporul angolez, ca rezultat al luptei Îndelungate, plină de eroism şi sacrificii, constituie o nouă confirmare a invincibilităţii luptei popoarelor pentru dreptul de a fi deplin stăpîne pe destinele lor, de a-şi făuri liber viitorul, in conformitate cu aspiraţiile şi năzuinţele lor fundamentale, pentru lichidarea definitivă a colonialismului, a practicilor neocolonialiste, a politicii de discriminare rasială şi apartheid. Timp de peste un deceniu, poporul român a urmărit cu sentimente de caldă prietenie şi simpatie lupta eroică a poporului angolez pentru cucerirea libertăţii şi independenţei naţionale, şi-a manifestat cu consecvenţă solidaritatea militantă cu cauza justă a acestui popor, acordindu-i sprijin material, politic, diplomatic. Salutind proclamarea independenţei Angolei, România a stabilit relaţii de colaborare cu guvernul angolez creat de M.P.L.A., reprezentant legitim al poporului angolez. Ca prieten al poporului angolez, poporul român urmăreşte cu îngrijorare încălcarea suveranităţii şi integrităţii An-LUANDA golel ca urmare a intervenţiei imperialiste şi rasiste. România se pronunţă ferm pentru retragerea din Angola a trupelor Republicii Sud-Africane, pentru Încetarea oricărei intervenţii imperialiste, astfel ca poporul angolez să-şi poată soluţiona de sine stătător problemele interne, in conformitate cu interesele sale vitale, să realizeze şi să consolideze unitatea naţională, să apere independenţa şi integritatea teritorială, să asigure dezvoltarea economică a ţării pe calea progresului şi civilizaţiei. Poporul român va acorda întregul său sprijin luptei poporului angolez pentru dezvoltarea economico-socială independentă. In spiritul prieteniei şi solidarităţii dintre popoarele noastre vom acţiona pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare economică şi de cooperare în producţie, corespunzător intereselor şi voinţei celor două ţări, considered că aceasta serveşte totodată şi cauzei luptei împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, cit şi cauzei colaborării internaţionale şi păcii. Consecventă politicii sale de pace şi colaborare intre popoare, România va acţiona, şi în viitor, pentru lichidarea deplină şi definitivă a oricăror rămăşiţe de colonialism, a neocolonialismului, a oricărei politici rasiale şi de apartheid, pentru înlăturarea tuturor focarelor de război, a surselor de tensiune din lume, pentru soluţionarea marilor probleme ale vieţii internaţionale, pe calea tratativelor, în interesul tuturor popoarelor, pentru instaurarea unei noi ordini economice şi politice mondiale, bazată pe egalitate şi echitate, pentru triumful cauzei păcii, libertăţii, independenţei naţionale şi progresului social. Este convingerea noastră profundă că înfăptuirea acestor deziderate fundamentale ale omenirii face mai necesară ca oricând unirea, pe plan naţional şi internaţional, a eforturilor tuturor forţelor progresiste, populare, antiimperialiste, în scopul unei dezvoltări libere, independente a tuturor popoarelor, al promovării unei politici noi de pace şi colaborare intre naţiuni. Urez succes deplin conferinţei dumneavoastră, iar poporului angolez prieten împlinirea idealurilor sale de libertate, democraţie, bunăstare şi progres. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Organizîndu-se temeinic pentru desfăşurarea lucrului pe timp friguros, constructorii noii hale de eboşare de la întreprinderea bucureşteana „23 August" muncesc ca în miezul verii Foto: E. Dichiseanu« I------REZOLUŢIA----- Congr al Vl-lea al cooperaţiei de consum Republica Socialistă România IN PAGINA A III-A Noile cartiere dau o imagine de frumuseţe sporită oraşului Sibiu Fotó : 8. Cristian ---- Scriitorul —şi epopeea Contribuţia scriitorilor din ţara noastră la înfăptuirea Programului adoptat de Congresul al XI-lea al partidului, care marchează un moment deosebit pentru destinul şi viitorul poporului nostru, se înscrie in sensul firesc al angajării lor depline, profesionale şi morale, în opera de transformare revoluţionară a societăţii prin lucidul efort al tuturor energiilor şi talentelor, de înnobilare a omului, de modelare a conştiinţei. Nu există moment sau eveniment de seamă în istoria nouă a ţării la care scriitorii să nu se fi simţit implicaţi, dedicînd pagini emoţionante luptei contemporanilor pentru înălţarea României pe trepte mereu mai înalte ale civilizaţiei şi progresului. In legătură cu ideea epopeii naţionale, ca sarcină de înaltă răspundere a elaborării şi înfăptuirii ei, desigur că nici unul dintre noi nu înţelege realizarea acestei opere în mod simplist, căci epopeea naţională nu îşi are acum începutul, ci este într-o continuă constituire. Dacă epopeea naţională are intr-adevăr caracterul unui corp comun spiritual, unui corp comun al conştiinţei naţionale, de vreme ce istoria aparţine poporului care o şi exprimă de-a lungul desfăşurării ei, iar noi sîntem mesagerii aspiraţiilor lui, trebuie să ţinem seama că, odată cu însuşirea concepţiei materialist-dialectice asupra lumii şi a perspectivei revoluţionare asupra dezvoltării societăţii, sîntem în deplin acord cu dezvoltarea nestingherită a fiecărei personalităţi creatoare, cu mijloacele deosebite de convingere şi de transfigurare pe care le pune la îndemînă literatura şi arta, şi, implicit, cu o multitudine de modalităţi şi de stiluri. Scriitorii români, hotărîtor influenţaţi de evenimente, s-au dovedit a fi o conştiinţă istorică, un halo al ideilor înaintate, consecvenţi cu ei înşişi şi în acord cu trăsăturile caracteristice şi impulsul major al epocii. Conştiinţa istorică a scriitorului român i-a oferit acestuia posibilitatea detectării liniei directoare a dezvoltării societăţii, i-a oferit cheia aflării sensului fundamental înăuntrul specificului ei, fiind mediatoarea indiscutabilă între eveniment şi creaţie. Ca depozitari ai lo-însemnari de Virgil TEODORESCU găţiei spirituale a poporului, scriitorii au contribuit la menţinerea nealterată şi mereu vie a gîndirii lui creatoare, a geniului lui indestructibil. „Artiştii adevăraţi — a spus tovarăşul Nicolae Ceatuşescu in cuvintarea sa la Conferinţa naţională a scriitorilor — indiferent de timpul în care au trăit, s-au situat întotdeauna de partea forţelor avansate, progresiste, au militat pentru aspiraţiile de dreptate şi libertate ale popoarelor, pentru o viaţă mai bună, pentru fericirea omului“. Vom ilustra acest lucru, în legătură cu epopeea naţională, folosind experienţa de azi a poporului nostru, dinttr-o perspectivă într-adevăr contemporană, ţinind seama de faptul că viitorul devine, sub ochii noştri şi hotărît de noi, prezent, că există o acţiune simultană a trecutului, a prezentului şi a viitorului, o concentrare masivă a timpului istoric, pe care opera de artă, surprinzîndu-1 in esenţa şi dinamismul lui, are puterea de a-i infuza o deosebită forţă emoţională şi de a-l face mereu sensibil. Plecind, aşadar, de la o anumită realitate, ne întoarcem la ea după o muncă de documentare, de interpretare şi de discernere, cit mai bine înarmaţi pentru a o cuceri şi reda din punct de vedere artistic, şi trecem la acţiunea de sinteză a realizării prin aplicarea riguroasă, concretă, în spirit creator, a concepţiei materialiste despre lume, in general şi în particular, act care echivalează cu o recreare a realităţii, cu o geneză. Nu e de prisos a vorbi aici de accesibilitate în legătură cu valoarea operei artistice, care este condiţionată, aşa cum spune intr-o cuvîntare a sa secretarul general al partidului nostru, de capacitatea de a înţelege noul, de a elabora, pe baza noilor cuceriri ale ştiinţei, concluzii teoretice şi practice pentru transformarea revoluţionară a societăţii omeneşti. Efortul nostru, al scriitorilor,in ceea ce priveşte elaborarea şi constituirea epopeii naţionale este de a stabili, în mod just, raportul dintre valoare şi accesibilitate, astfel incit opera de artă să devină o forţă in rezolvarea ecuaţiei individ-societate. De pe poziţia unei arte logodite cu ideea progresului neîntrerupt, scriitorii continuă să realizeze acel acord al termenilor care se transformă, printr-o superbă mişcare de levitaţie, într-un neîntrerupt poem cu mii de feţe, adevărată epopee naţională, recalificînd, în durata lui, timpul ca spaţiu al istoriei şi fiinţei noastre naţionale.