Scînteia, martie 1976 (Anul 45, nr. 10428-10453)

1976-03-02 / nr. 10428

ÎN AGRICULTURĂ SARCINI DE MARE ÎNSEMNĂTATE, MĂSURI ŞI LUCRĂRI GRABNICE! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, în şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., a recomandat: Toate forţele şi mijloacele existente la sate sa fie subordonate nemijlocit luptei pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale in judeţele din sudul ţării a în­ceput insămînţarea primelor culturi da primăvară. Timpul se încălzeşte şi, în zilele ce vor urma lucrările agricole se vor desfăşura pe un front tot mai larg. Tocmai pornind de la necesitatea că lucrările agricole de primăvară trebuie executate bine şi intr-un timp cit mai scurt, condu­cerea partidului a stabilit în şedin­ţa de lucru de la C.C. al P.C.R. un ansamblu de măsuri avind ca scop mobilizarea tuturor forţelor şi valo­rificarea mai deplină a potenţialului material şi uman existent in judeţe.. In comune, crearea celor mai bune condiţii pentru desfăşurarea munci­lor de primăvară în agricultură. A­­ceasta se înscrie în practica insti­tuită de conducerea partidului nos­tru de a examina sistematic diferite aspecte ale activităţii economico-so­­ciale, pentru a se putea stabili cele mai eficiente măsuri menite să asi­gure Înfăptuirea obiectivelor pro­puse. In cuvîntul rostit la încheierea şe­dinţei da lucru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, făcînd o amplă analiză a stadiului pregătirii lucrărilor agrico­le de primăvară, precum şi a mo­dului de rezolvare a unor probleme de bază ale dezvoltării agriculturii, a subliniat că toate forţele şi mij­loacele existente in comune trebuie să fie subordonate nemijlocit şi de pe acum luptei pentru sporirea pro­ducţiei agricole vegetale şi animale. Iată de ce. In lumina sarcinilor şi direcţiilor concrete de acţiune for­mulate de secretarul general al parti­dului, mobilizarea generală a tuturor forţelor din agricultură, corespunză­tor prevederilor legilor în vigoare, în vederea bunei pregătiri şi des­făşurări a lucrărilor agricole de pri­măvară, constituie in această perioa­dă problema principală, centra­lă a întregii activităţi de partid la sate. Interesele dezvoltării ne­contenite a economiei naţionale, ale ridicării nivelului de trai al în­tregului popor impun ca toate lucră­rile agricole de primăvară să fie la timp şi bine executate, pentru că de aceasta depinde în mare măsură realizarea în 1976 a unor recolte mari la toate culturile, înfăptuirea din primul an al actualului cincinal a sarcinilor importante stabilite de cel de-al XI-lea Congres al partidu­lui pentru dezvoltarea agriculturii. Subordonată acestui obiectiv ma­jor, desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară presupune realizarea unor sarcini imediate, subliniate pregnant la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. , încheierea în scurt timp a arăturilor pe toate terenuri­le ce urmează să se însămînţeze în această primăvară ; asigurarea se­minţelor şi zonarea solurilor potri­vit condiţiilor naturale din fiecare unitate agricolă ; urgentarea trans­portării la cimp a tuturor îngrăşă­mintelor naturale pentru a se ferti­liza suprafeţe cit mai mari ; evacu­area în timpul cel mai scurt a ape­lor care băltesc pe ogoare pentru a se putea însăminţa integral toate su­prafeţele ; grăbirea lucrărilor de a­­menajare a terenurilor pentru iri­gaţii, cu accent pe sistemele locale ; asigurarea răsadurilor şi pregătirea solariilor, inclusiv a celor realizate cu mijloace simple în gospodăriile ţăranilor, spre a se obţine cantităţi sporite de legume timpurii şi extra­­timpurii ; executarea plantărilor noi şi a lucrărilor de întreţinere în vii şi livezi. Nici un moment nu trebuie să se piardă din vedere că răspunderea pentru producţia agricolă revine în­tregii obşti a satelor. Tocmai de aceea, aşa cum s-a arătat în şe­dinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., îndatorirea de mare răspundere a organizaţiilor de partid de la sate este de a mobiliza pe toţi locuitorii comunelor, indiferent de locul lor de muncă, la lucrările agricole, ţinînd seama că acestea trebuie executate intr-un timp cit mai scurt, că ele nu suportă aminare, că orice intirziere ar putea impieta asupra randamen­telor producţiei agricole. Volumul de lucrări ce trebuie executat in această primăvară este mare şi, de aceea, la efectuarea lor sunt chemaţi să pună umărul toţi cetăţenii satelor. Evident, buna desfăşurare a lucră­rilor de primăvară face imperios ne­cesar ca organizaţiile de partid de la sate, consiliile populare comunale să militeze cu perseverenţă pentru or­ganizarea temeinică a muncii, pentru întronarea unui climat de răspun­dere, ordine şi disciplină in toate unităţile agricole. Legile in vigoare prevăd sarcinile precise ce revin in această privinţă consiliilor populare, cadrelor de conducere şi specialişti­lor din unităţile agricole. Pretutin­deni, în fiecare unitate, in fiecare comună, organizaţiile de partid, co­mandamentele comunale au datoria să urmărească la faţa locului cum sunt utilizate maşinile, cum sunt res­pectate programele pe culturi, orarele de lucru stabilite de consiliile popu­lare, sarcinile zilnice ce revin fie­cărei formaţii de lucru. Ele au obli­gaţia de a efectua un control rigu­ros, zi de zi, pentru a se insăminţa toate,suprafeţei­ prevăzute pe fie­care cultură, pentru a se efectua lu­crări la un înalt nivel agrotehnic, astfel incit de pe acum să existe cer­titudinea realizării producţiilor pre­văzute. Pretutindeni, in fruntea tu­turor acţiunilor pentru executarea la timp şi in bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară trebuie să se afle comuniştii, mobilizînd prin e­­xemplul lor, prin faptele lor, pe cei­lalţi locuitori ai satelor la muncă stăruitoare şi organizată pentru a se pune baze solide recoltelor sporite de cereale, legume, fructe şi alte produse prevăzute a se obţine in a­­cest prim an al actualului cincinal. Cu gîndul­­ cu fapta Apropierea Congre­sului educaţiei politice şi al culturii ne în­deamnă să medităm cu şi mai multă profun­zime şi răspundere la angajarea patriotică a­­intelectualului în vas­ta operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvolta­te, la datoria sa faţă de tara, de poporul căruia îi aparţine. Asemenea altor nu­meroase cuvinte şi no­ţiuni, tot astfel şi cu­vîntul şi noţiunea de intelectual şi-a modifi­cat înţelesul, accepţiu­nea. Dacă înainte no­ţiunea de intelectual cuprindea un grup restrîns de cărturari, oameni de ştiinţă, de litere şi de artă, astăzi, in epoca celei mai spectaculoase revoluţii în ştiinţă şi tehnică, pretind, cu aceeaşi în­dreptăţire, loc de cins­te în rîndul intelectua­lilor ginditorii şi crea­torii in domenii practi­ce, ingineri şi inven­tatori, toţi aceia ca­­re-şi valorifică inteli­genţa şi talentul spre prosperitatea şi bună­starea societăţii. Evo­luţia este asemănătoa­re şi in ce priveşte cuvîntul şi noţiunea de cetate. De la ceta­­tea-polis şi de la cetatea-oraş, cetatea de azi înseamnă, ia­răşi într-o accepţiune cuprinzătoare şi la fel de realistă, ţara în­treagă, în sens geogra­fic şi politic, in sens social şi naţional. Raportul intelectual­­ietate, fie în sens şi în Înţeles restrîns, fie în accepţiune şi cuprin­dere mai largă, a fost totdeauna convergent. Fireşte, inţelegînd in­telectualul adevărat, intelectualul patriot, ginditor şi creator de cultură şi ştiinţă, de valori culturale şi ma­teriale, şi nu pretinsul intelectual de cafenea şi bulevard, deţinăto­rul unei spoieli de cultură Împrumutată in mod ilicit. Cu cit intelectualul este îm­podobit cu prestigiul întemeiat pe muncă şi creaţie cunoscută şi recunoscută, cu atit mai profunde şi mai însemnări de acad. Ştefan PASCU trainice sunt raportu­rile sale cu ţara, cu societatea ; cu atit mai mult interesele sale se contopesc cu trecutul, prezentul şi viitorul a­­cestora, cu viitorul poporului ; cu atât mai limpede este con­ştiinţa apartenenţei sale la o anumită rea­litate geografică, isto­rică, culturală, social­­politică şi spirituală ; cu atit mai conştient este de marile răspun­deri la care-l obligă apartenenţa la toate aceste realităţi concre­te. Intelectualul cu cit e mai cult, mai învăţat, mai savant, mai adine în gîndire şi mai valo­ros în înfăptuiri, cu atit Înţelege mai bine şi mai just, preţuieşte mai mult şi mai profund strădaniile şi realizările trecutului, superioritatea celor de astăzi şi se simte min­­dru şi mulţumit in măsura în care străda­niile şi faptele sale constituie cărămizi trainice la progresul cetăţii, la prestigiul acesteia în lume, la prosperitatea şi mai buna stare a locuitori­lor acesteia. Istoria, memorie vie a omenirii, judecătoa­re exigentă a eveni­mentelor şi oamenilor, oferă infinite exemple de intelectuali care şi-au contopit fiinţa cu cetatea, spre prosperi­tatea şi înaintarea ei, a cetăţenilor săi. Din antichitatea îndepărta­tă, asemenea exemple se insiruie ca într-o salbă strălucitoare, po­doabă a cetăţilor in care au trăit şi pe care le-au slujit cu credin­ţă şi conştiinţă, potri­vit cu vremea lor. De la Perlele şi Phidias pînă la Nobelii zilelor noastre, de la Meşterul Manole şi Tom­a Zu­gravul la Coandă şi Brâncuşi, Blaga şi Ar­­ghezi. Intelectualul de azi e altfel decit cel dina­inte, după cum şi ce­tatea este altfel decit cea de ieri. De aceea intelectualul de azi işi Însuşeşte de la cei dinainte, dintre lucră­rile vechi numai pe cele neînvechite, fără a le repeta sau copia aidoma, folosind şi va­lorificând ceea ce a fost mai de seamă în experienţa înaintaşilor, ceea ce se potriveşte transformărilor revo­luţionare petrecute în cetatea de azi. Mai intîi, intelectualul zi­lelor noastre e dator să aşeze cu grijă şi cu migală, cu hărnicie şi talent cărămizi trai­nice la temelia ziduri­lor cetăţii. să dăltuias­ (Continuare In pagr. a IV-a) In ziarul de azi: O Spirit revoluţionar, combativ în formarea viitorilor mili­tanţi ai frontului ideologic • Omul, munca, sănătatea în obiectivul cercetării medicale • Rubricile noastre , în confruntare , scrisori şi răspunsuri, Carnet teatral, Sport, De pretutindeni PROLIT­ARI DIN TO­ATS ȚARILZ UNIJI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLV Nr. 10428 Prima ediţia Mărfi 2 martie 1976 6 PAGINI - 30 BANI In secţia cazangerie a întreprinderii mecanice „Griviţa roşie" din Capitală se sudează mari recipiente necesare unor şantiere de Investiţii Foto : E. Dichiscanu IMI „Vă rugăm să aprobaţi importul unui număr de 250 matriţe pentru şuru­buri, de dimensiunile spe­cificate, fiindu-ne indis­pensabile la producţie..." „Solicităm a se importa urgent pentru întreprinde­rea noastră un număr de 300 butelii cu absorbant pentru amidometre tip“. Nu ne închipuim, fireşte, că odată făcute solicitările de mai sus, aprobările s-au dat de la sine. Dimpotrivă, cei interesaţi, viitorii bene­ficiari, au adus în sprijin argumente, date şi cifre pentru a convinge pe cei în drept că banii se cheltuiesc cu rost şi că altă soluţie decit importul nu există. Şi — aşa cum se şi cuvenea — cererile respective au fost cîntărite şi analizate pe toate feţele. S-au for­mat şi s-au întrunit co­misii... Argumentele solici­tanţilor au urcat şi ele treaptă cu treaptă pentru a convinge. Şi au convins : importurile respective au fost aprobate. S-au lansat comenzile, s-au încheiat cu­venitei« contracte cu furni­zorii externi... Era in 1974. „Cel tîrziu în 1975 trebuie să avem marfa in fabrică, susţineau beneficiarii. Alt­fel, nu ştim ce ne facem cu producţia...“ ...1976. Cu citeva zile in urmă, ne-am aflat In staţia C.F. „16 Februarie“ din Bucureşti. Ca in orice gară, se încarcă şi se descarcă vagoane , marfă pretutin­deni Totuşi, ar fi mai pu­ţină înghesuială dacă... — Ale cui sunt aceste co­lete ? — Oh, sunt din cele cu „cintec“, ne-a răspuns cu vădită amărăciune şeful de stafie coordonator, ing. Ni­colae Grecu. — Adică­? ! — Adică din cele care zac pe aici de multă vreme. Iată : cinci colete şi o ladă, conţinind matriţe. Destinaţia — Baza de apro­vizionare şi desfacere a Ministerului Economiei Fo­restiere şi Materialelor de Construcţii. Data intrării in staţie : 18 iulie 1975. — Dar celelalte ? — Aceste două lăzi, după cum arată documentele, au ca destinatar aceeaşi bază. Conţin 300 de butelii cu absorbant... — De cînd stau aici­ ? — Din 12 februarie... 1975. Iată, prima avizare prin poştă poartă chiar această dată. Urmează altă avizare în 13 aprilie şi încă una in 25 noiembrie.­­ Şi T — Nimic... Cercetind, am constatat că atit matriţele, cit şi îm­pricinatele butelii care-şi făceau veacul prin gară erau... exact cele pentru care, la vremea cuvenită, se făcuseră stăruitoare de­mersuri în vederea impor­tului. Specificîndu-se că sunt urgente, că sunt in­dispensabile... Și acum, praful gi uitarea în ma­gaziile gării ! Fiindcă, după cum ni s-a spus in­­tr-o lungă și îndicita suită de justificări, baza de a­­proviziomare Înscrisă ca destinatar nu le ridica in­­trucit trecuse la alt minis­ter, baza în drept nu ie lua pentru că nu veniseră pe adresa sa, iar după o altă părere ar fi fost de vină unităţile importatoare care nu s-au ţinut la curent cu ultimul domiciliu al „andri­­coţilor“. Şi aşa mai de- aparte. De ce ? Oare să fi ren­unţ­at beneficiarul la ele ? Ori poate nu-i mai sunt ..necesare“. „indis­pensabile“... ? Sau pen­tru cei in cauză asemenea „fleacuri“ de zeci de mii de lei investiţi Intru uitare si nefolosintă Îndelungată nu contează ? In căutarea răspunsului, să cunoaştem mai intîi punctul de vedere al bene­ficiarului : întreprinderea de şuruburi „Saligny“ din cadrul Ministerului Econo­miei Forestiere şi Materia­lelor de Construcţii. Iată-ne la Centrala de utilaje şi piese de schimb din ca­drul aceluiaşi minister. E­­rau sau nu necesare matri­ţele din import ? Şi faţă de cele intimplate, cit de... in­dispensabile ? — Matriţele erau necesare la vremea aceea, ca şi astăzi, a venit răspunsul din partea directorului co­mercial al centralei, Nicolae Teodorescu. Numai o defi­cienţă în sistemul nostru de aprovizionare şi faptul că vechea bază s-a mutat au făcut ca ele să stea neridi­cate în staţie. — Şi totuşi, intre timp, cum s-a descurcat be­neficiarul fără ele ? Cum a reuşit s-o scoată la capăt fără să se remarce lipsa lor in producţie ? — Ştiţi, după cum m-am informat acum, din toată comanda vreo 60 de bucăţi au sosit mai devreme. A­­poi s-au mai folosit unele Dinu POPESCU (Continuare în pag. a Il-a) Importuri „indispensabile“, „urgente“ ...uitate cu lunile prin gări Anchetă socială Urbanistică modernă — Galaţiul de azi Interes larg, participare cetăţenească activă în acţiunea pentru SISTEMATIZAREA LOCALITĂŢILOR Primul Congres al consiliilor popu­lare — eveniment de mare impor­tanţă pentru întărirea şi dezvoltarea statului nostru socialist — a acordat, după cum se ştie, o atenţie deo­sebită problemelor sistematizării lo­calităţilor, ca factor de prim or­din în dezvoltarea armonioasă a tuturor oraşelor şi comunelor, in ridicarea gradului de bunăstare şi ci­vilizaţie al întregului popor. Cu deo­sebire expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cit şi dezbaterile care au avut loc in plen şi in secţiunile­­ congresului au e­­­­videntiat rezul­tatele remarca­bile obţinute in­­ dezvoltarea eco­­nomico-socială a tuturor judeţen­i­lor, au insistat­­ asupra liniilor 5 directoare ale ac­tivităţii viitoare in această direc­ţie. In abordarea sarcinilor ce-i re­vin în acest doc­u­meniu, comitetul judeţean de partid a avut permanent în vedere faptul că activitatea de sis­tematizare este concepută de partidul nostru ca o amplă şi transfor­matoare acţiune econom­ico-socială şi urbanistică menită să asigure repartizarea raţională şi echili­brată a forţelor de producţie, de dez­voltare armonioasă din punct de ve­dere economic şi social-cultural in toate zonele ţării. Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, Comitetul Judeţean de partid şi Comitetul executiv al Consiliu­lui popular judeţean Galaţi, in cursul anului trecut au adoptat măsuri de natură să asigure tradu­cerea în viaţă a politicii promovate de partid in domeniul sistematizării, măsuri fundamentate pe cerinţele va­lorificării cadrului natural, a resur­selor materiale şi umane, a trecutului istoric şi a condiţiilor specifice fie­cărei localităţi. în elaborarea aces­tor măsuri, ca şi In procesul apli­cării lor in viaţă, ne-am călăuzit permanent după indicaţiile tovarăşu­lui secretar general al partidului, indicaţii pe care le-am primit atit cu prilejul vizitelor de lucru efectuate in­ municipiul şi judeţul Galaţi, cit şi cu prilejul examinării proiectului schiţei de sistematizare a municipiului Galaţi in august 1975. Avind la bază aceste îndrumări con­crete şi deosebit de valoroase, am Încheiat acţiunea de definitivare a machetei şi schiţei de sistematizare a municipiului Galaţi, care au fost aprobate de conducerea superioară de partid şi de stat, în luna decembrie 1975. Fundamentată la cerinţele da din judeţul GALAŢI Dumitru BEJAN, perspectivă impuse de rolul economic, social şi cultural care ii revine ora­şului Galaţi la Dunăre, schiţa de sis­tematizare, prin delimitarea precisă, raţională a platformelor industriale existente, a perimetrului construibil, a regimului de înălţime şi de densi­tate a construcţiilor, dimensionarea corespunzător cerinţelor a dotărilor social-edilitare, asigură acestui viitor mare oraş o puternică dezvoltare e­­conomico-socială, pe măsura civiliza­ţiei socialiste­ pe care o făurim. In condiţiile realizării programului de sistematizare aprobat pentru mu­nicipiul Galaţi se vor economisi 1 300 hectare de teren ce vor fi redate a­­griculturii. De asemenea, se vor re­zolva într-o concepţie estetică, raţio­nală şi utilă problemele de aprovizio­nare cu apă potabilă, de canalizare, de salubrizare, de recreare şi agre­ment. Ca pretutindeni in ţară, in spiri­tul practicii noastre democratice, am or­ganizat un amplu dialog cu depu­taţii şi cu masele de cetăţeni pentru cunoaşterea obiectivelor sistemati­zării, pentru analizarea şi dezbaterea prevederilor şi orientărilor schiţelor de sistematizare. In scopul asigurării unui caracter de lucru acestor dez­bateri, s-au organizat colective de specialişti, conduse de membrii bi­roului comitetului judeţean de par­tid şi ai comitetului executiv al con­siliului popular, care s-au depla­­­­sat de mai multe ori in toate comu­nele şi oraşele ju­­­­deţului şi au con­dus nemijlocit in- n treaga activitate de pregătire, exa­minare, definiti- * vare şi aprobare a schiţelor de sis­tematizare. Toata organele şi orga­nizaţiile noastre de partid au ju­cat un rol deose­­_________ bit de activ in orientarea şi co­ordonarea întregii acţiuni de elabo­rare şi definitivare a schiţelor de sis­tematizare pentru toate localităţile, in îndrumarea organelor locale de stat pentru elaborarea celor mai potrivite soluţii in această privinţă. Comitetul judeţean de partid şi co­mitetul executiv al consiliului popu­lar judeţean au considerat o îndato­rire politică şi civică de mare răs­pundere consultarea deputaţilor, a locuitorilor din municipii, oraşe şi comune şi, in acest sens, au luat măsuri atit pentru explicarea con­vingătoare a legii sistematizării, cit şi pentru înţelegerea justă a intere­selor legitime ale oamenilor. O atenţie deosebită s-a acordat fo­losirii judicioase a terenului prin în­cadrarea obiectivelor economice gi (Continuare în pag. a IV-a) TRIBUNA EXPERIENŢEI ORGANIZAŢIILOR DE PARTID / '•••'/ /. ' /•/­• 'm­­' Sr ®8ftâ» a s $• 'yz. prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. RANDAMENT RECORD ÎN MINERIT Colectivul exploată­rii miniere Deva a re­alizat, în primele două luni din acest an, o producţie-marfă supli­mentară în valoare de peste 4 600 000 lei. A­­proape întreaga depă­şire de plan s-a obţi­nut pe seama creşterii productivităţii muncii cu peste 5 la sută faţă de sarcina stabilită, ceea ce reprezintă un randament record in minerit. Printr-o orga­nizare eficientă a pro­ducţiei şi a muncii, formaţiile de lucru din subteran au economi­sit în acelaşi timp a­­proape 10 mc lemn de mină. De menţionat că prin aplicarea unor metode şi tehnologii avansate de susţinere şi exploatare, stabilite de specialişti din ca­drul unităţii şi de la centrul de cercetări miniere din­ localitate, colectivul minei a re­dus la jumătate con­sumul de lemn de mi­nă in ultimii cinci ani. (Agerpres) Noutăţi comerciale din Capitală O In acest an se vor construi tot atîtea spaţii comer­ciale noi cit în întreg cincinalul anterior . Se deschid cele mai mari magazine universale din Capitală: „Bucur-Obor“ şi „Central" din Piaţa Unirii • O largă acţiune de specializare a magazinelor • Măsuri pen­tru extinderea comerţului stradal In acest an comerţul Capitalei va pune la dispoziţia bucureştenilor un volum de produse mai mare decit in 1975 cu 2,6 miliarde lei, cifra vînză­­rilor prevăzute pentru 1976 echiva­­lind cu totalul vinzărilor din anii 1985 şi 1966 luaţi la un joc. Este o creştere fără precedent a fondului de marfă, care se înscrie în dezvoltarea de ansamblu a comerţului din ţara noastră, ilustrind grija permanentă a partidului şi statului pentru satisfa­cerea cerinţelor de consum ale popu­laţiei. Ce măsuri şi-au propus co­mercianţii bucureşteni pentru desfa­cerea in condiţii corespunzătoare a acestui volum sporit de produse ? Din informaţiile primite la Direc-­­­tia generală comercială a Capitalei am aflat că se va acţiona, in prin­cipal, pe două planuri : a) înfiin­ţarea unor noi unităţi şi b) mai buna organizare a reţelei de maga­zine existente. Astfel, in acest an se vor construi noi unităţi de desfacere insumind peste 120 000 mp, adică a­­proape tot atit cit s-a construit in întreg cincinalul precedent. Vor fi date în folosinţă marile magazine u­­niversale „Central“ din Piaţa Unirii şi „Bucur-Obor“ (aici funcţionează deja o parte din unităţi), iar în toate cartierele oraşului vor apărea noi ma­gazine în completarea reţelei exis­tente (care în multe locuri este încă insuficientă). Cele 370 magazine noi care vor fi deschise în acest an vor fi amplasate in special în cartierele Militari (56 noi unităţi), Pantelimon­ Iancului (57 unităţi), 1 Mai (23 uni­tăţi), Colentina (26 unităţi), Titan (22 unităţi), Titulescu (20 unităţi), Doro­banţi (12 unităţi) ş.a., iar în Drumul Taberei va începe construcţia unui mare magazin universal. Totodată, se vor moderniza hala şi platoul agroalimentar din Piaţa Obor şi va începe construcţia unui combinat culinar care să satisfacă mai bine cerinţele de consum ale populaţiei. Din sfera măsurilor organizatorice preconizate de comercianţii Capita­lei în acest an , măsuri care in bună parte au şi început să se a­­plice in practică — notăm în mod deosebit acţiunea de specializare a magazinelor, 42 unităţi au şi fost spe­cializate in vinzarea preparatelor de carne (aici se asigură întreg sorti­mentul de produse realizat de fabri­cile producătoare), 33 magazine s-au profilat pe produse de panificaţie. 93 unităţi şi raioane au fost specializa­te în desfacerea laptelui şi a pro­duselor lactate cu consum pe loc. In 82 de magazine alimentare s-au or­ganizat raioane specializate în des­facerea preparatelor „Gospodina" etc. Măsurile de specializare a unităţi­lor sunt in curs de aplicare şi in sec­torul de alimentaţie publică. In sfera măsurilor organizatorice privind îmbunătăţirea condiţiilor de vinzare a produselor se înscriu şi preocupările pentru extinderea co­merţului stradal. Astfel, în sezonul cald se vor mai organiza 620 chioşcuri şi tonete — alături de cele peste 1 600 existente — pentru desfacerea produselor alimentare şi nealimen­tare (în locurile mai frecventate se vor crea „baterii“ de chioşcuri de mai multe profiluri pentru o mai bună servire a cumpărătorilor), iar „inima“ comerţului bucureştean — strada Lipscani — va fi transformată intr-un adevărat bazar permanent. ... Ne oprim aici cu prezentarea in­formaţiilor mai importante, nu însă înainte de a exprima speranţa ci toate cele promise de comercianţii Capitalei se vor realiza întocmai in folosul bunei serviri a bucureștenilor. Mihaal IONESCU

Next