Scînteia, martie 1976 (Anul 45, nr. 10428-10453)
1976-03-02 / nr. 10428
ÎN AGRICULTURĂ SARCINI DE MARE ÎNSEMNĂTATE, MĂSURI ŞI LUCRĂRI GRABNICE! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, în şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., a recomandat: Toate forţele şi mijloacele existente la sate sa fie subordonate nemijlocit luptei pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale in judeţele din sudul ţării a început insămînţarea primelor culturi da primăvară. Timpul se încălzeşte şi, în zilele ce vor urma lucrările agricole se vor desfăşura pe un front tot mai larg. Tocmai pornind de la necesitatea că lucrările agricole de primăvară trebuie executate bine şi intr-un timp cit mai scurt, conducerea partidului a stabilit în şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. un ansamblu de măsuri avind ca scop mobilizarea tuturor forţelor şi valorificarea mai deplină a potenţialului material şi uman existent in judeţe.. In comune, crearea celor mai bune condiţii pentru desfăşurarea muncilor de primăvară în agricultură. Aceasta se înscrie în practica instituită de conducerea partidului nostru de a examina sistematic diferite aspecte ale activităţii economico-sociale, pentru a se putea stabili cele mai eficiente măsuri menite să asigure Înfăptuirea obiectivelor propuse. In cuvîntul rostit la încheierea şedinţei da lucru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, făcînd o amplă analiză a stadiului pregătirii lucrărilor agricole de primăvară, precum şi a modului de rezolvare a unor probleme de bază ale dezvoltării agriculturii, a subliniat că toate forţele şi mijloacele existente in comune trebuie să fie subordonate nemijlocit şi de pe acum luptei pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. Iată de ce. In lumina sarcinilor şi direcţiilor concrete de acţiune formulate de secretarul general al partidului, mobilizarea generală a tuturor forţelor din agricultură, corespunzător prevederilor legilor în vigoare, în vederea bunei pregătiri şi desfăşurări a lucrărilor agricole de primăvară, constituie in această perioadă problema principală, centrală a întregii activităţi de partid la sate. Interesele dezvoltării necontenite a economiei naţionale, ale ridicării nivelului de trai al întregului popor impun ca toate lucrările agricole de primăvară să fie la timp şi bine executate, pentru că de aceasta depinde în mare măsură realizarea în 1976 a unor recolte mari la toate culturile, înfăptuirea din primul an al actualului cincinal a sarcinilor importante stabilite de cel de-al XI-lea Congres al partidului pentru dezvoltarea agriculturii. Subordonată acestui obiectiv major, desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară presupune realizarea unor sarcini imediate, subliniate pregnant la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. , încheierea în scurt timp a arăturilor pe toate terenurile ce urmează să se însămînţeze în această primăvară ; asigurarea seminţelor şi zonarea solurilor potrivit condiţiilor naturale din fiecare unitate agricolă ; urgentarea transportării la cimp a tuturor îngrăşămintelor naturale pentru a se fertiliza suprafeţe cit mai mari ; evacuarea în timpul cel mai scurt a apelor care băltesc pe ogoare pentru a se putea însăminţa integral toate suprafeţele ; grăbirea lucrărilor de amenajare a terenurilor pentru irigaţii, cu accent pe sistemele locale ; asigurarea răsadurilor şi pregătirea solariilor, inclusiv a celor realizate cu mijloace simple în gospodăriile ţăranilor, spre a se obţine cantităţi sporite de legume timpurii şi extratimpurii ; executarea plantărilor noi şi a lucrărilor de întreţinere în vii şi livezi. Nici un moment nu trebuie să se piardă din vedere că răspunderea pentru producţia agricolă revine întregii obşti a satelor. Tocmai de aceea, aşa cum s-a arătat în şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., îndatorirea de mare răspundere a organizaţiilor de partid de la sate este de a mobiliza pe toţi locuitorii comunelor, indiferent de locul lor de muncă, la lucrările agricole, ţinînd seama că acestea trebuie executate intr-un timp cit mai scurt, că ele nu suportă aminare, că orice intirziere ar putea impieta asupra randamentelor producţiei agricole. Volumul de lucrări ce trebuie executat in această primăvară este mare şi, de aceea, la efectuarea lor sunt chemaţi să pună umărul toţi cetăţenii satelor. Evident, buna desfăşurare a lucrărilor de primăvară face imperios necesar ca organizaţiile de partid de la sate, consiliile populare comunale să militeze cu perseverenţă pentru organizarea temeinică a muncii, pentru întronarea unui climat de răspundere, ordine şi disciplină in toate unităţile agricole. Legile in vigoare prevăd sarcinile precise ce revin in această privinţă consiliilor populare, cadrelor de conducere şi specialiştilor din unităţile agricole. Pretutindeni, în fiecare unitate, in fiecare comună, organizaţiile de partid, comandamentele comunale au datoria să urmărească la faţa locului cum sunt utilizate maşinile, cum sunt respectate programele pe culturi, orarele de lucru stabilite de consiliile populare, sarcinile zilnice ce revin fiecărei formaţii de lucru. Ele au obligaţia de a efectua un control riguros, zi de zi, pentru a se insăminţa toate,suprafeţei prevăzute pe fiecare cultură, pentru a se efectua lucrări la un înalt nivel agrotehnic, astfel incit de pe acum să existe certitudinea realizării producţiilor prevăzute. Pretutindeni, in fruntea tuturor acţiunilor pentru executarea la timp şi in bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară trebuie să se afle comuniştii, mobilizînd prin exemplul lor, prin faptele lor, pe ceilalţi locuitori ai satelor la muncă stăruitoare şi organizată pentru a se pune baze solide recoltelor sporite de cereale, legume, fructe şi alte produse prevăzute a se obţine in acest prim an al actualului cincinal. Cu gîndul cu fapta Apropierea Congresului educaţiei politice şi al culturii ne îndeamnă să medităm cu şi mai multă profunzime şi răspundere la angajarea patriotică aintelectualului în vasta operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la datoria sa faţă de tara, de poporul căruia îi aparţine. Asemenea altor numeroase cuvinte şi noţiuni, tot astfel şi cuvîntul şi noţiunea de intelectual şi-a modificat înţelesul, accepţiunea. Dacă înainte noţiunea de intelectual cuprindea un grup restrîns de cărturari, oameni de ştiinţă, de litere şi de artă, astăzi, in epoca celei mai spectaculoase revoluţii în ştiinţă şi tehnică, pretind, cu aceeaşi îndreptăţire, loc de cinste în rîndul intelectualilor ginditorii şi creatorii in domenii practice, ingineri şi inventatori, toţi aceia care-şi valorifică inteligenţa şi talentul spre prosperitatea şi bunăstarea societăţii. Evoluţia este asemănătoare şi in ce priveşte cuvîntul şi noţiunea de cetate. De la cetatea-polis şi de la cetatea-oraş, cetatea de azi înseamnă, iarăşi într-o accepţiune cuprinzătoare şi la fel de realistă, ţara întreagă, în sens geografic şi politic, in sens social şi naţional. Raportul intelectualietate, fie în sens şi în Înţeles restrîns, fie în accepţiune şi cuprindere mai largă, a fost totdeauna convergent. Fireşte, inţelegînd intelectualul adevărat, intelectualul patriot, ginditor şi creator de cultură şi ştiinţă, de valori culturale şi materiale, şi nu pretinsul intelectual de cafenea şi bulevard, deţinătorul unei spoieli de cultură Împrumutată in mod ilicit. Cu cit intelectualul este împodobit cu prestigiul întemeiat pe muncă şi creaţie cunoscută şi recunoscută, cu atit mai profunde şi mai însemnări de acad. Ştefan PASCU trainice sunt raporturile sale cu ţara, cu societatea ; cu atit mai mult interesele sale se contopesc cu trecutul, prezentul şi viitorul acestora, cu viitorul poporului ; cu atât mai limpede este conştiinţa apartenenţei sale la o anumită realitate geografică, istorică, culturală, socialpolitică şi spirituală ; cu atit mai conştient este de marile răspunderi la care-l obligă apartenenţa la toate aceste realităţi concrete. Intelectualul cu cit e mai cult, mai învăţat, mai savant, mai adine în gîndire şi mai valoros în înfăptuiri, cu atit Înţelege mai bine şi mai just, preţuieşte mai mult şi mai profund strădaniile şi realizările trecutului, superioritatea celor de astăzi şi se simte mindru şi mulţumit in măsura în care strădaniile şi faptele sale constituie cărămizi trainice la progresul cetăţii, la prestigiul acesteia în lume, la prosperitatea şi mai buna stare a locuitorilor acesteia. Istoria, memorie vie a omenirii, judecătoare exigentă a evenimentelor şi oamenilor, oferă infinite exemple de intelectuali care şi-au contopit fiinţa cu cetatea, spre prosperitatea şi înaintarea ei, a cetăţenilor săi. Din antichitatea îndepărtată, asemenea exemple se insiruie ca într-o salbă strălucitoare, podoabă a cetăţilor in care au trăit şi pe care le-au slujit cu credinţă şi conştiinţă, potrivit cu vremea lor. De la Perlele şi Phidias pînă la Nobelii zilelor noastre, de la Meşterul Manole şi Toma Zugravul la Coandă şi Brâncuşi, Blaga şi Arghezi. Intelectualul de azi e altfel decit cel dinainte, după cum şi cetatea este altfel decit cea de ieri. De aceea intelectualul de azi işi Însuşeşte de la cei dinainte, dintre lucrările vechi numai pe cele neînvechite, fără a le repeta sau copia aidoma, folosind şi valorificând ceea ce a fost mai de seamă în experienţa înaintaşilor, ceea ce se potriveşte transformărilor revoluţionare petrecute în cetatea de azi. Mai intîi, intelectualul zilelor noastre e dator să aşeze cu grijă şi cu migală, cu hărnicie şi talent cărămizi trainice la temelia zidurilor cetăţii. să dăltuias (Continuare In pagr. a IV-a) In ziarul de azi: O Spirit revoluţionar, combativ în formarea viitorilor militanţi ai frontului ideologic • Omul, munca, sănătatea în obiectivul cercetării medicale • Rubricile noastre , în confruntare , scrisori şi răspunsuri, Carnet teatral, Sport, De pretutindeni PROLITARI DIN TOATS ȚARILZ UNIJI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLV Nr. 10428 Prima ediţia Mărfi 2 martie 1976 6 PAGINI - 30 BANI In secţia cazangerie a întreprinderii mecanice „Griviţa roşie" din Capitală se sudează mari recipiente necesare unor şantiere de Investiţii Foto : E. Dichiscanu IMI „Vă rugăm să aprobaţi importul unui număr de 250 matriţe pentru şuruburi, de dimensiunile specificate, fiindu-ne indispensabile la producţie..." „Solicităm a se importa urgent pentru întreprinderea noastră un număr de 300 butelii cu absorbant pentru amidometre tip“. Nu ne închipuim, fireşte, că odată făcute solicitările de mai sus, aprobările s-au dat de la sine. Dimpotrivă, cei interesaţi, viitorii beneficiari, au adus în sprijin argumente, date şi cifre pentru a convinge pe cei în drept că banii se cheltuiesc cu rost şi că altă soluţie decit importul nu există. Şi — aşa cum se şi cuvenea — cererile respective au fost cîntărite şi analizate pe toate feţele. S-au format şi s-au întrunit comisii... Argumentele solicitanţilor au urcat şi ele treaptă cu treaptă pentru a convinge. Şi au convins : importurile respective au fost aprobate. S-au lansat comenzile, s-au încheiat cuvenitei« contracte cu furnizorii externi... Era in 1974. „Cel tîrziu în 1975 trebuie să avem marfa in fabrică, susţineau beneficiarii. Altfel, nu ştim ce ne facem cu producţia...“ ...1976. Cu citeva zile in urmă, ne-am aflat In staţia C.F. „16 Februarie“ din Bucureşti. Ca in orice gară, se încarcă şi se descarcă vagoane , marfă pretutindeni Totuşi, ar fi mai puţină înghesuială dacă... — Ale cui sunt aceste colete ? — Oh, sunt din cele cu „cintec“, ne-a răspuns cu vădită amărăciune şeful de stafie coordonator, ing. Nicolae Grecu. — Adică? ! — Adică din cele care zac pe aici de multă vreme. Iată : cinci colete şi o ladă, conţinind matriţe. Destinaţia — Baza de aprovizionare şi desfacere a Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Data intrării in staţie : 18 iulie 1975. — Dar celelalte ? — Aceste două lăzi, după cum arată documentele, au ca destinatar aceeaşi bază. Conţin 300 de butelii cu absorbant... — De cînd stau aici ? — Din 12 februarie... 1975. Iată, prima avizare prin poştă poartă chiar această dată. Urmează altă avizare în 13 aprilie şi încă una in 25 noiembrie. Şi T — Nimic... Cercetind, am constatat că atit matriţele, cit şi împricinatele butelii care-şi făceau veacul prin gară erau... exact cele pentru care, la vremea cuvenită, se făcuseră stăruitoare demersuri în vederea importului. Specificîndu-se că sunt urgente, că sunt indispensabile... Și acum, praful gi uitarea în magaziile gării ! Fiindcă, după cum ni s-a spus intr-o lungă și îndicita suită de justificări, baza de aproviziomare Înscrisă ca destinatar nu le ridica intrucit trecuse la alt minister, baza în drept nu ie lua pentru că nu veniseră pe adresa sa, iar după o altă părere ar fi fost de vină unităţile importatoare care nu s-au ţinut la curent cu ultimul domiciliu al „andricoţilor“. Şi aşa mai de- aparte. De ce ? Oare să fi renunţat beneficiarul la ele ? Ori poate nu-i mai sunt ..necesare“. „indispensabile“... ? Sau pentru cei in cauză asemenea „fleacuri“ de zeci de mii de lei investiţi Intru uitare si nefolosintă Îndelungată nu contează ? In căutarea răspunsului, să cunoaştem mai intîi punctul de vedere al beneficiarului : întreprinderea de şuruburi „Saligny“ din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Iată-ne la Centrala de utilaje şi piese de schimb din cadrul aceluiaşi minister. Erau sau nu necesare matriţele din import ? Şi faţă de cele intimplate, cit de... indispensabile ? — Matriţele erau necesare la vremea aceea, ca şi astăzi, a venit răspunsul din partea directorului comercial al centralei, Nicolae Teodorescu. Numai o deficienţă în sistemul nostru de aprovizionare şi faptul că vechea bază s-a mutat au făcut ca ele să stea neridicate în staţie. — Şi totuşi, intre timp, cum s-a descurcat beneficiarul fără ele ? Cum a reuşit s-o scoată la capăt fără să se remarce lipsa lor in producţie ? — Ştiţi, după cum m-am informat acum, din toată comanda vreo 60 de bucăţi au sosit mai devreme. Apoi s-au mai folosit unele Dinu POPESCU (Continuare în pag. a Il-a) Importuri „indispensabile“, „urgente“ ...uitate cu lunile prin gări Anchetă socială Urbanistică modernă — Galaţiul de azi Interes larg, participare cetăţenească activă în acţiunea pentru SISTEMATIZAREA LOCALITĂŢILOR Primul Congres al consiliilor populare — eveniment de mare importanţă pentru întărirea şi dezvoltarea statului nostru socialist — a acordat, după cum se ştie, o atenţie deosebită problemelor sistematizării localităţilor, ca factor de prim ordin în dezvoltarea armonioasă a tuturor oraşelor şi comunelor, in ridicarea gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului popor. Cu deosebire expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cit şi dezbaterile care au avut loc in plen şi in secţiunile congresului au evidentiat rezultatele remarcabile obţinute in dezvoltarea economico-socială a tuturor judeţenilor, au insistat asupra liniilor 5 directoare ale activităţii viitoare in această direcţie. In abordarea sarcinilor ce-i revin în acest documeniu, comitetul judeţean de partid a avut permanent în vedere faptul că activitatea de sistematizare este concepută de partidul nostru ca o amplă şi transformatoare acţiune economico-socială şi urbanistică menită să asigure repartizarea raţională şi echilibrată a forţelor de producţie, de dezvoltare armonioasă din punct de vedere economic şi social-cultural in toate zonele ţării. Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, Comitetul Judeţean de partid şi Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Galaţi, in cursul anului trecut au adoptat măsuri de natură să asigure traducerea în viaţă a politicii promovate de partid in domeniul sistematizării, măsuri fundamentate pe cerinţele valorificării cadrului natural, a resurselor materiale şi umane, a trecutului istoric şi a condiţiilor specifice fiecărei localităţi. în elaborarea acestor măsuri, ca şi In procesul aplicării lor in viaţă, ne-am călăuzit permanent după indicaţiile tovarăşului secretar general al partidului, indicaţii pe care le-am primit atit cu prilejul vizitelor de lucru efectuate in municipiul şi judeţul Galaţi, cit şi cu prilejul examinării proiectului schiţei de sistematizare a municipiului Galaţi in august 1975. Avind la bază aceste îndrumări concrete şi deosebit de valoroase, am Încheiat acţiunea de definitivare a machetei şi schiţei de sistematizare a municipiului Galaţi, care au fost aprobate de conducerea superioară de partid şi de stat, în luna decembrie 1975. Fundamentată la cerinţele da din judeţul GALAŢI Dumitru BEJAN, perspectivă impuse de rolul economic, social şi cultural care ii revine oraşului Galaţi la Dunăre, schiţa de sistematizare, prin delimitarea precisă, raţională a platformelor industriale existente, a perimetrului construibil, a regimului de înălţime şi de densitate a construcţiilor, dimensionarea corespunzător cerinţelor a dotărilor social-edilitare, asigură acestui viitor mare oraş o puternică dezvoltare economico-socială, pe măsura civilizaţiei socialiste pe care o făurim. In condiţiile realizării programului de sistematizare aprobat pentru municipiul Galaţi se vor economisi 1 300 hectare de teren ce vor fi redate agriculturii. De asemenea, se vor rezolva într-o concepţie estetică, raţională şi utilă problemele de aprovizionare cu apă potabilă, de canalizare, de salubrizare, de recreare şi agrement. Ca pretutindeni in ţară, in spiritul practicii noastre democratice, am organizat un amplu dialog cu deputaţii şi cu masele de cetăţeni pentru cunoaşterea obiectivelor sistematizării, pentru analizarea şi dezbaterea prevederilor şi orientărilor schiţelor de sistematizare. In scopul asigurării unui caracter de lucru acestor dezbateri, s-au organizat colective de specialişti, conduse de membrii biroului comitetului judeţean de partid şi ai comitetului executiv al consiliului popular, care s-au deplasat de mai multe ori in toate comunele şi oraşele judeţului şi au condus nemijlocit in- n treaga activitate de pregătire, examinare, definiti- * vare şi aprobare a schiţelor de sistematizare. Toata organele şi organizaţiile noastre de partid au jucat un rol deose_________ bit de activ in orientarea şi coordonarea întregii acţiuni de elaborare şi definitivare a schiţelor de sistematizare pentru toate localităţile, in îndrumarea organelor locale de stat pentru elaborarea celor mai potrivite soluţii in această privinţă. Comitetul judeţean de partid şi comitetul executiv al consiliului popular judeţean au considerat o îndatorire politică şi civică de mare răspundere consultarea deputaţilor, a locuitorilor din municipii, oraşe şi comune şi, in acest sens, au luat măsuri atit pentru explicarea convingătoare a legii sistematizării, cit şi pentru înţelegerea justă a intereselor legitime ale oamenilor. O atenţie deosebită s-a acordat folosirii judicioase a terenului prin încadrarea obiectivelor economice gi (Continuare în pag. a IV-a) TRIBUNA EXPERIENŢEI ORGANIZAŢIILOR DE PARTID / '•••'/ /. ' /•/• 'm' Sr ®8ftâ» a s $• 'yz. prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. RANDAMENT RECORD ÎN MINERIT Colectivul exploatării miniere Deva a realizat, în primele două luni din acest an, o producţie-marfă suplimentară în valoare de peste 4 600 000 lei. Aproape întreaga depăşire de plan s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii cu peste 5 la sută faţă de sarcina stabilită, ceea ce reprezintă un randament record in minerit. Printr-o organizare eficientă a producţiei şi a muncii, formaţiile de lucru din subteran au economisit în acelaşi timp aproape 10 mc lemn de mină. De menţionat că prin aplicarea unor metode şi tehnologii avansate de susţinere şi exploatare, stabilite de specialişti din cadrul unităţii şi de la centrul de cercetări miniere din localitate, colectivul minei a redus la jumătate consumul de lemn de mină in ultimii cinci ani. (Agerpres) Noutăţi comerciale din Capitală O In acest an se vor construi tot atîtea spaţii comerciale noi cit în întreg cincinalul anterior . Se deschid cele mai mari magazine universale din Capitală: „Bucur-Obor“ şi „Central" din Piaţa Unirii • O largă acţiune de specializare a magazinelor • Măsuri pentru extinderea comerţului stradal In acest an comerţul Capitalei va pune la dispoziţia bucureştenilor un volum de produse mai mare decit in 1975 cu 2,6 miliarde lei, cifra vînzărilor prevăzute pentru 1976 echivalind cu totalul vinzărilor din anii 1985 şi 1966 luaţi la un joc. Este o creştere fără precedent a fondului de marfă, care se înscrie în dezvoltarea de ansamblu a comerţului din ţara noastră, ilustrind grija permanentă a partidului şi statului pentru satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei. Ce măsuri şi-au propus comercianţii bucureşteni pentru desfacerea in condiţii corespunzătoare a acestui volum sporit de produse ? Din informaţiile primite la Direc-tia generală comercială a Capitalei am aflat că se va acţiona, in principal, pe două planuri : a) înfiinţarea unor noi unităţi şi b) mai buna organizare a reţelei de magazine existente. Astfel, in acest an se vor construi noi unităţi de desfacere insumind peste 120 000 mp, adică aproape tot atit cit s-a construit in întreg cincinalul precedent. Vor fi date în folosinţă marile magazine universale „Central“ din Piaţa Unirii şi „Bucur-Obor“ (aici funcţionează deja o parte din unităţi), iar în toate cartierele oraşului vor apărea noi magazine în completarea reţelei existente (care în multe locuri este încă insuficientă). Cele 370 magazine noi care vor fi deschise în acest an vor fi amplasate in special în cartierele Militari (56 noi unităţi), Pantelimon Iancului (57 unităţi), 1 Mai (23 unităţi), Colentina (26 unităţi), Titan (22 unităţi), Titulescu (20 unităţi), Dorobanţi (12 unităţi) ş.a., iar în Drumul Taberei va începe construcţia unui mare magazin universal. Totodată, se vor moderniza hala şi platoul agroalimentar din Piaţa Obor şi va începe construcţia unui combinat culinar care să satisfacă mai bine cerinţele de consum ale populaţiei. Din sfera măsurilor organizatorice preconizate de comercianţii Capitalei în acest an , măsuri care in bună parte au şi început să se aplice in practică — notăm în mod deosebit acţiunea de specializare a magazinelor, 42 unităţi au şi fost specializate in vinzarea preparatelor de carne (aici se asigură întreg sortimentul de produse realizat de fabricile producătoare), 33 magazine s-au profilat pe produse de panificaţie. 93 unităţi şi raioane au fost specializate în desfacerea laptelui şi a produselor lactate cu consum pe loc. In 82 de magazine alimentare s-au organizat raioane specializate în desfacerea preparatelor „Gospodina" etc. Măsurile de specializare a unităţilor sunt in curs de aplicare şi in sectorul de alimentaţie publică. In sfera măsurilor organizatorice privind îmbunătăţirea condiţiilor de vinzare a produselor se înscriu şi preocupările pentru extinderea comerţului stradal. Astfel, în sezonul cald se vor mai organiza 620 chioşcuri şi tonete — alături de cele peste 1 600 existente — pentru desfacerea produselor alimentare şi nealimentare (în locurile mai frecventate se vor crea „baterii“ de chioşcuri de mai multe profiluri pentru o mai bună servire a cumpărătorilor), iar „inima“ comerţului bucureştean — strada Lipscani — va fi transformată intr-un adevărat bazar permanent. ... Ne oprim aici cu prezentarea informaţiilor mai importante, nu însă înainte de a exprima speranţa ci toate cele promise de comercianţii Capitalei se vor realiza întocmai in folosul bunei serviri a bucureștenilor. Mihaal IONESCU