Scînteia, iulie 1976 (Anul 45, nr. 10532-10558)

1976-07-01 / nr. 10532

SONTEIA — Joi 1 iulie 1976 „PENTRU PACE, SECURITATE, COLABORARE ŞI PROGRES SOCIAL ÎN EUROPA“ (Urmare din pag. a II-a) Nord, pentru asigurarea şi înfăptuirea drepturilor democratice şi civile. Participanţii la conferinţă se pro­nunţă cu hotărire pentru legalizarea Partidului Comunist din Turcia şi îşi exprimă solidaritatea cu forţele de­mocratice din Turcia. Participanţii la conferinţă se pro­nunţă împotriva oricăror forme de discriminare şi persecutare a comu­niştilor şi altor forţe progresiste, îm­potriva legislaţiei antidemocratice din R.F.G. care interzice comuniştilor şi altor democraţi să exercite anumite profesii. Participanţii la conferinţă pornesc de la faptul că dezvoltarea unei colaborări cuprinzînd cele mai di­verse sfere ale activităţii umane serveşte întăririi păcii şi securităţii popoarelor, îmbogăţirii personalităţii în spiritul idealurilor păcii, democra­ţiei şi umanismului. Premisa şi con­diţia indispensabilă pentru aceasta o constituie respectarea dreptului po­porului fiecărei ţări de a-şi alege şi dezvolta în mod de sine stătător, fără nici un amestec din afară, sistemul politic, economic, social şi juridic, de a-şi apăra şi spori valorile istoriei şi culturii sale. Participanţii la conferinţă se adre­sează, în primul rind, clasei munci­toare, ţărănimii, intelectualităţii, tu­turor oamenilor muncii cu chemarea de a acţiona pentru adîncirea conţi­nutului democratic al acestei colabo­rări, pentru participarea vie şi efica­ce a organizaţiilor lor la această co­laborare. De aceea, participanţii la conferin­ţă cheamă la luptă pentru : — dezvoltarea şi extinderea cola­borării între state, pe plan gemeral­­european, în conformitate cu prin­cipiile şi înţelegerile cuprinse în Ac­tul final al Conferinţei de la Hel­sinki ; — dezvoltarea colaborării economi­ce între toate statele europene, indi­ferent de sistemele lor economice şi sociale, pe baza egalităţii în drepturi, respectării suveranităţii naţionale a fiecărui stat şi avantajului reciproc, ceea ce presupune aplicarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, lichi-Partidele comuniste şi muncitoreşti participante la conferinţă sunt con­vinse că lupta pentru o Europă a păcii, colaborării şi progresului so­cial, necesitînd participarea egală în drepturi a tuturor ţărilor, constituie o importantă contribuţie la rezolvarea problemelor politice, economice şi so­ciale ale întregii lumi. Mutaţiile po­zitive petrecute pe continentul nos­tru creează condiţii favorabile luptei de eliberare a popoarelor, luptei îm­potriva pericolului de război, pentru promovarea destinderii şi în alte zone ale lumii, luptei popoarelor îm­potriva neocolonialismului şi a tutu­ror formelor de asuprire naţională. Partidele comuniste şi muncitoreşti din Europa subliniază marea însem­nătate a obligaţiei asumate de statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa de a dezvolta relaţiile cu toate celelalte ţări în spiritul principiilor convenite la Helsinki. Totodată, luptă pe care o duc po­poarele ce şi-au cucerit recent inde­pendenţa împotriva imperialismului şi a oricăror forme de dominaţie şi exploatare, pentru instaurarea unei noi ordini economice mondiale cores­punzătoare intereselor tuturor po­poarelor, are o mare însemnătate în transformarea progresistă a lumii şi constituie un puternic sprijin al luptei popoarelor europene pentru pace, securitate, colaborare şi progres social. Participanţii la conferinţă se pro­nunţă pentru : — lichidarea focarelor de război pe calea tratativelor şi a îndeplinirii pentru asigurarea democraţiei şi progresului social, pentru menţinerea păcii şi statornicirea unor relaţii in­ternaţionale întemeiate pe încredere reciprocă şi colaborare prietenească este necesar să fie eradicat fascismul, să fie preîntîmpinată reînvierea lui făţişă sau voalată şi să se lupte îm­potriva organizării şi activităţii orga­nizaţiilor şi grupărilor fasciste, neofasciste şi teroriste, precum şi îm­potriva propagandei şi acţiunilor ra­siste care au ca scop divizarea clasei muncitoare şi a altor forţe progre­siste. In acest scop este necesar să se respingă orice încercare de pre­siuni externe şi amestec din afară, darea discriminărilor şi îngrădirilor care frînează dezvoltarea comerţului general-european ; aceasta ar cores­punde pe deplin intereselor luptei oa­menilor muncii împotriva urmărilor crizei, cit şi intereselor dezvoltării economice a ţărilor Europei ;• — dezvoltarea colaborării în dome­niul culturii, ştiinţei şi tehnicii, în­­văţămîntului, informaţiilor şi contac­telor umane, în scopul unei mai bune cunoaşteri reciproce şi întăririi în­crederii, al apropierii continue intre ţările şi popoarele europene, al îmbo­găţirii spirituale a vieţii oamenilor, în condiţiile deplinei egalităţi in drepturi a tuturor popoarelor şi a tu­turor oamenilor, ale respectării suve­ranităţii şi principiului neamestecu­lui în treburile interne ale fiecărei ţări ; — ratificarea şi respectarea strictă de către toate statele europene a convenţiilor internaţionale, elaborate de O.N.U. privind drepturile omului; aceasta corespunde intereselor luptei clasei muncitoare şi a tuturor oame­nilor muncii pentru drepturi sociale şi politice reale, inclusiv pentru drep­tul la muncă, învăţătură, locuinţă, servicii sociale necesare, sprijin sufi­cient în caz de boală, invaliditate şi bătrîneţe, pentru înfăptuirea egalită­ţii în drepturi a femeilor şi partici­parea efectivă a oamenilor muncii la luarea deciziilor în probleme sociale şi de stat ; » — asigurarea pentru muncitorii imigranţi de condiţii­­ identice de muncă şi de salarizare egală cu a muncitorilor din ţara respectivă­­ stricte a acordurilor realizate şi, îna­inte de toate, realizarea unei soluţio­nări depline şi echitabile a conflic­tului din Orientul Apropiat, care să garanteze retragerea trupelor israe­­liene din toate teritoriile arabe ocu­pate în 1967, independenţa naţională, securitatea şi integritatea teritorială a tuturor statelor din această regiune şi să asigure dreptul legitim al po­porului palestinean la un stat naţio­nal propriu ; ei se pronunţă împo­triva oricărui amestec străin in tre­burile popoarelor din Orientul Apro­piat ; — sprijinirea în continuare a po­poarelor vietnamez, laoţian şi cam­bodgian în eforturile lor pentru lichi­darea daunelor provocate de războiul de agresiune, în lupta pentru dezvol­tarea paşnică, democratică a ţărilor lor ; — sprijinirea guvernului şi poporu­lui Republicii Populare Angola şi a eforturilor lor îndreptate spre con­solidarea independenţei naţionale şi dezvoltarea pe calea progresului ; — eliberarea tuturor democraţilor şi patrioţilor chilieni întemniţaţi de junta fascistă, intensificarea campa­niilor internaţionale de solidaritate cu lupta poporului chilian pentru resta­bilirea drepturilor omului şi a liber­tăţilor democratice în Chile, pentru încetarea imediată a terorii şi re­presiunilor faţă de comunişti şi de alţi democraţi în Uruguay, Para­guay, Guatemala şi în alte ţări ale Americii Latine ; — sprijinirea, prin toate mijloacele, a Republicii Populare Democrate Co­reene în lupta ei pentru unificarea paşnică şi democratică a ţării, fără amestec din afară , oriunde şi indiferent de forma in care s-ar manifesta acestea. Astăzi, mai mult ca oricînd, este necesar să se in­tensifice lupta pentru apărarea şi dezvoltarea drepturilor democratice, pentru a se contracara tendinţa cres­­cîndă a capitalului monopolist de a recurge la represiuni şi la metode autoritare de dominaţie care ame­ninţă cuceririle popoarelor europene şi înaintarea lor pe calea păcii şi progresului social. Participanţii la conferinţă cheamă la intensificarea acţiunilor de masă în sprijinul luptei popoarelor pentru democraţie, independenţă naţională şi progres social, drepturile sociale, culturale şi poli­tice ale muncitorilor străini şi ale familiilor lor trebuie să se bazeze pe principiul egalităţii în drepturi cu cetăţenii din ţara de reşedinţă ; să fie garantate drepturile lor civile în patrie ; — aplicarea in viaţă strictă şi in­tegrală de către toate statele a pre­vederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki referitoare la mino­rităţile naţionale ; — activizarea şi sprijinirea solidară a luptei împotriva politicii monopo­lurilor multinaţionale, politică ce se răsfringe negativ asupra condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii ,şi aduce mari prejudicii in­tereselor naţionale ale popoarelor şi suveranităţii statelor ; — stimularea legăturilor între ora­şe, colective de producţie, instituţii ştiinţifice şi culturale ; extinderea schimbului de delegaţii între diferite organizaţii şi asociaţii ; dezvoltarea turismului ; — asigurarea ca mijloacele de in­formare în masă să servească pretu­tindeni, pe baza unei informări obiec­tive, cunoaşterii reciproce, răspîndirii ideilor unei mai bune înţelegeri re­ciproce, întăririi climatului de în­credere şi colaborare intre popoare ; — intensificarea schimbului de va­lori culturale şi artistice, în vederea afirmării idealurilor dreptăţii, liber­tăţii, frăţiei şi prieteniei între po­poare. Participanţii la conferinţă se adresează lucrătorilor din domeniul ştiinţei, culturii şi artei cu che­marea de a extinde colaborarea în acest domeniu. — sprijinirea luptei antiimperialis­te a popoarelor arabe, a popoarelor din Africa de Sud, din Namibia şi Zimbabwe, a tuturor militanţilor îm­potriva colonialismului şi rasismului, a tuturor victimelor agresiunilor ; — îndeplinirea strictă a hotărîrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite privind embargoul asupra comerţului cu re­gimurile rasiste, ruperea de către toa­te statele a relaţiilor cu guvernul Re­publicii Sud-Africane şi în primul rind încetarea deplină a livrărilor de­ armament către acesta. Democratizarea relaţiilor interna­ţionale şi dezvoltarea colaborării in­ternaţionale, pe baza egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc pen­tru toate popoarele, reprezintă obiec­tive importante în lupta pentru fău­rirea unei comunităţi internaţionale fără imperialism şi neocolonia­lism, în cadrul căreia să fie depăşite disproporţiile profunde dintre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvol­tare şi care să se bazeze pe deplina independenţă a fiecărei naţiuni, pe participarea activă a fiecărei naţiuni la soluţionarea problemelor aflate in faţa omenirii. O largă colaborare internaţională devine tot mai necesară pentru asi­gurarea păcii, reglementarea justă a conflictelor internaţionale, întărirea securităţii şi înfăptuirea unor măsuri practice de dezarmare. Ea este nece­sară pentru progresul instaură­rii unor relaţii economice interna­ţionale noi şi echitabile. Această co­laborare ar contribui, de asemenea, la soluţionarea unor asemenea pro­bleme complexe şi fundamentale cum sunt problemele foametei în lume, analfabetismului, protecţiei mediului înconjurător, poluării atmosferei şi mărilor, problemele exploatării şi folosirii unor noi surse de energie, prevenirii calamităţilor naturale, profilaxia şi tratarea celor mai pe­riculoase maladii. Aceasta impune lichidarea colonia­lismului şi neocolonialismului ; edifi­carea unei noi ordini economice mon­diale ; asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea economică şi socială a tuturor ţărilor, şi în primul rind a celor slab dezvoltate ; organizarea unei largi cooperări internaţionale, care să sprijine eforturile proprii ale popoarelor din ţările în curs de dezvoltare în direcţia lichidării de­calajelor dintre ele şi ţările avansa­te ; exercitarea neîngrădită de că­tre fiecare popor a dreptului său de a dispune in mod suveran de bogă­ţiile naţionale ; accesul tuturor sta­telor la cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne ; stabilirea unor raporturi echitabile între preţurile materiilor prime, produselor agricole şi preţurile produselor industriale ; dezvoltarea largă a relaţiilor comerciale, fără nici un fel de bariere artificiale şi discri­minări. Ţările europene pot să adu­că o mare contribuţie la realizarea acestor ţeluri. Ţările socialiste, mişcarea ţărilor nealiniate, forţele revoluţionare şi progresiste din ţările în curs de dez­voltare, mişcarea muncitorească şi democratică luptă pentru afirmarea unor noi relaţii politice şi economice internaţionale, întemeiate pe legali­tate şi egalitate in drepturi. Cercuri politice şi economice tot mai largi din ţările capitaliste îşi aduc, de aseme­nea, contribuţia la înfăptuirea aces­tui deziderat al timpurilor noastre. Astfel de relaţii noi slujesc cauzei păcii, destinderii şi progresului social în întreaga lume şi corespund pe de­plin intereselor clasei muncitoare şi ale maselor populare din Europa. Partidele comuniste şi muncitoreşti participante la conferinţă acordă o mare importanţă rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în rezolvarea pro­blemelor internaţionale cu participa­rea pe bază de egalitate a tuturor statelor, în promovarea înţelegerii şi colaborării între state, în întărirea securităţii şi asigurarea unei păci trainice în lume. Participanţii la conferinţă cheamă pe oamenii muncii şi toate forţele de­mocratice şi iubitoare de pace din Europa să depună noi eforturi şi să iniţieze noi acţiuni pentru întărirea solidarităţii cu toate popoarele lumii in lupta lor pentru libertate şi in­dependenţă. Această luptă devine factorul cel mai important al ega­lităţii în drepturi, sociale şi naţio­nale, constituie o contribuţie impor­tantă la cauza păcii, securităţii şi progresului social în Întreaga lume. ★ Participanţii la conferinţă consi­deră că realizarea obiectivelor pentru care militează partidele lor ar în­semna un important progres pe ca­lea transformării Europei intr-un continent al păcii, securităţii, colabo­rării şi progresului social. Ei subli­niază hotă­rîrea lor de a folosi posi­bilităţile create de destindere pentru obţinerea unor rezultate palpabile, care să corespundă intereselor de clasă ale oamenilor muncii, cît şi Intereselor naţionale ale fiecărui po­por şi intereselor progresului Întregii omeniri. Partidele comuniste şi muncitoreşti reprezentate la conferinţă se pronun­ţă pentru un dialog constructiv cu toate forţele democratice, în condi­ţiile respectării depline a caracteru­lui specific şi autonomiei tuturor a­­cestor forţe, pentru realizarea unei colaborări rodnice în lupta pentru pace, securitate şi progres social. Ele se adresează clasei muncitoare, ţără­nimii, păturilor mijlocii, oamenilor de ştiinţă şi cultură, femeilor, tineretu­lui, tuturor forţelor şi partidelor pro­gresiste, democratice şi iubitoare de pace, organizaţiilor democratice de masă cu chemarea de a-şi intensifica eforturile în interesul viitorului paş­nic şi al înfloririi tuturor naţiunilor şi popoarelor de pe continentul nos­tru. Au trecut peste trei decenii din ziua marii victorii asupra fascismului. Transformarea Europei într-un conti­nent al păcii trainice va fi cel mai bun omagiu adus tuturor acelora care au luptat şi şi-au dat viaţa pentru această victorie. Partidele comuniste şi muncitoreşti participante la Con­ferinţa de la Berlin sunt convinse că transpunerea în viaţă a marilor o­­biective formulate la întîlnirea lor corespunde intereselor tuturor popoa­relor şi va constitui o contribuţie im­portantă la cauza păcii, independen­ţei naţionale, democraţiei şi socialis­mului pe toată planeta noastră. 3. PENTRU DEZVOLTAREA COLABORĂRII RECIPROC AVANTAJOASE, PENTRU O MAI BUNĂ ÎNŢELEGERE ÎNTRE POPOARE 4. PENTRU PACE, SECURITATE, COLABORARE, INDEPENDENŢĂ NAŢIONALĂ ŞI PROGRES SOCIAL ÎN ÎNTREAGA LUME In timpul lucrărilor conferinţei PAGINA 3 INTlLNIRI ALE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Cu tovarăşul Edward Gierek Miercuri, 30 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşul Edward Gierek, prim-secre­­tar al Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez. Au participat tovarășii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Du­mitru Popescu, membru al Comitetu­lui Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. Au luat parte Edward Babiuch, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., Andrzej Werb­­lan, secretar al C.C. al P.M.U.P., Jerzy Waszczuk, membru al C.C. al P.M.U.P. In cadrul întrevederii au fost abor­date unele probleme ale mișcării co­muniste înscrise pe agenda Conferin­ţei partidelor comuniste şi muncito­reşti din Europa. In cursul schimbului de păreri cu privire la dezvoltarea relaţiilor ro­­măno-polone s-a exprimat deopotri­vă dorinţa de a se întreprinde noi paşi in direcţia adincirii prieteniei şi di­versificării pe multiple planuri a co­laborării, a amplificării relaţiilor din­tre Partidul Comunist Român şi Par­tidul Muncitoresc Unit Polonez, din­tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Cu tovarăşul Gustav Husak Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, la 30 iunie, cu tovarăşul Gustav Husak, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Intr-o atmosferă tovărăşească, da caldă prietenie, a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi, în acest cadru, s-a exprimat convin­gerea că actuala conferinţă a parti­delor comuniste şi muncitoreşti din Europa, documentul adoptat vor contribui la întărirea unităţii parti­delor comuniste, a forţelor democra­tice, progresiste în lupta pentru în­tărirea păcii, securităţii şi cooperării pe continentul nostru şi în Întreaga lume. Au fost, de asemenea, abordate probleme legate de dezvoltarea, in continuare, a bunelor relaţii dintre Partidul Comunist Român și Parti­dul Comunist din Cehoslovacia, din­tre România și Cehoslovacia în fo­losul celor două popoare, al cauzei generale a păcii și socialismului. Cu tovarăşul János Kádár La 30 iunie a avut loc întîlnirea secretarului general al Partidului Co­munist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu primul secretar al Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar, tovarăşul János Kádár. In cadrul întîlnirii s-a remarcat că documentul elaborat in comun al Con­ferinţei partidelor comuniste şi mun­citoreşti din Europa contribuie la în­tărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, la dezvoltarea luptei forţelor revoluţionare, democratice şi progresiste pentru pace, securitate şi progres social în Europa. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi János Kádár şi-au exprimat dorinţa de a extinde legăturile pe linie de partid şi de stat şi colaborarea româ­­no-ungară. întîlnirea s-a desfăşurat intr-o at­mosferă cordială, tovărăşească. Cu tovarăşul Georges Marchais Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit miercuri cu to­varăşul Georges Marchais, secretar general al Partidului Comunist Fran­cez. La intilnire au luat parte tova­răşii Emil Bobu, membru al Comite­tului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R. Din partea P.C.R.­­au participat to­varășii Jean Kanapa, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.F., şi Jacques Denis, membru al C.C. al P.C.F. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej au fost abordate probleme legate de preocupările şi activitatea celor două partide. Apre­ciindu-se bunele relaţii dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Co­munist Francez, s-a exprimat dorinţa comună de a dezvolta în continuare aceste relaţii de prietenie şi solidari­tate spre folosul reciproc şi in intere­sul raporturilor dintre România şi Franţa, al prieteniei tradiţionale din­tre popoarele român şi francez, întîlnirea s-a desfăşurat intr-o am­bianță de cordiali­tate tovărășească.

Next