Scînteia, septembrie 1976 (Anul 45, nr. 10585-10610)
1976-09-01 / nr. 10585
STRÎNGEREA RECOLTEI acţiune de mare amploare, care cere bună organizare, participarea la muncă a tuturor locuitorilor de la sate Odată cu sosirea lunii septembrie, începe recoltarea culturilor de toamnă — acţiune ce solicită în cel mai înalt grad spiritul de organizare, iniţiativă şi responsabilitate al tuturor lucrătorilor ogoarelor, un efort stăruitor din partea tuturor locuitorilor de la sate. Ceea ce este specific acestei toamne e întîrzierea vegetaţiei şi acumularea unui volum mare de lucrări care trebuie executate într-un timp mai scurt. De aceea, pentru strîngerea, transportul şi depozitarea în bune condiţii a recoltelor de toamnă este necesar să se muncească cit şi cînd este nevoie, în mod bine organizat, după programe de lucru precise, într-un spirit de ordine şi disciplină desăvîrşite. în acest sens sînt chemate să acţioneze cu fermitate organizaţiile de partid de la sate, comandamentele comunale, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole, pentru ca nimic din roadele acestei toamne să nu se risipească, să nu se deprecieze. în momentul de faţă, cea mai urgentă sarcină o reprezintă încheierea recoltării inului pentru ulei şi fibră, a cînepii, fasolei, plantelor medicinale, a ultimelor suprafeţe cu orzoaică, strîngerea şi valorificarea legumelor şi fructelor pe măsură ce ajung la maturitate. Ele constituie produse de primă necesitate pentru economia naţională, pentru aprovizionarea populaţiei. Ceea ce se impune cu deosebire atenţiei, mai ales la legume şi fructe, este organizarea echipelor atit pentru recoltat, cit şi pentru transportul din grădini şi livezi, ţinînd seama de perisabilitatea acestor produse, de necesitatea de a ajunge proaspete la consumatori, în unităţile de prelucrare, în zonele de sud şi vest ale ţării a început deja recoltarea sfeclei de zahăr, iar în curind, pe măsura ajungerii la maturitate deplină, se va trece la strînsul, florii-soarelui. Respectarea cu rigurozitate a graficelor de recoltare, transportul imediat al sfeclei, in corelaţie cu necesitatea procesului de producţie din fabricile de zahăr, transportul şi însilozarea coletelor şi frunzelor de sfeclă în amestec cu alte nutreţuri — sunt cerinţe cărora trebuie să li se acorde atenţie zi de zi, în stabilirea programelor de recoltare trebuie dată prioritate stringerii culturilor de pe terenurile unde urmează să se insăminţeze griul. Conducerile unităţilor agricole, specialiştii au datoria să urmărească permanent starea de vegetaţie la floarea-soarelui, la celelalte culturi, pe fiecare tarla în parte, să decidă unde şi cu ce mijloace să înceapă recoltatul, să stabilească parcelele cu plante unde se poate munci cu forţe manuale, să coreleze judicios eforturile mecanizatorilor şi cooperatorilor. Este necesar ca, în aceste zile, să fie concentrate mai multe mijloace mecanice şi de transport pentru recoltarea şi însilozarea furajelor. în unele judeţe mai sunt fineţe necosite, iar însemnate cantităţi de fin au rămas in brazde, unde se depreciază din cauza ploilor. Este în interesul cooperativelor agricole şi al cooperatorilor, al tuturor crescătorilor de animale, să stringă tot ceea ce oferă cimpul pentru a umple silozurile şi depozitele de furaje, pentru a crea condiţii bune de hrănire a întregului efectiv de animale. Cel mai mare volum de lucrări şi deci cea mai mare atenţie trebuie acordată pregătirii temeinice a recoltării porumbului. Pe agenda urgenţelor legate de strîngerea la timp şi fără pierderi a porumbului, a celorlalte culturi se înscriu asigurarea spaţiilor de depozitare, curăţirea, repararea şi dezinfectarea magaziilor şi pătulelor, pentru a se preveni deprecierea produselor. Concomitent cu aceasta, trebui să se acţioneze pentru darea în funcţiune a magaziilor şi pătulelor noi, precum şi pentru depistarea şi amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de depozitare temporară. Experienţa anilor trecuţi evidenţiază necesitatea introducerii mecanizării simple, în special a benzilor transportoare, pentru preluarea rapidă a produselor la bazele de recepţie şi în spaţiile proprii, înlăturîndu-se staţionările prelungite şi asigurindu-se condiţii pentru utilizarea deplină a capacităţii mijloacelor de transport. Pentru ca toate produsele recoltate, inclusiv producţia secundară rezultată de la culturile agricole, să fie puse cit mai repede la adăpost de intemperii, important este ca toate mijloacele de transport mecanice şi toate atelajele să fie revizuite şi puse la punct, pentru a exista garanţia bunei lor funcţionări. Acolo unde mijloacele proprii nu sunt suficiente trebuie să se asigure din timp camioane, remorci ş.a., prin întrajutorare sau închiriere, astfel incit transportul recoltei să decurgă fără întreruperi, în cit mai bune condiţii. Strîngerea recoltei din această toamnă este o acţiune de cea mai mare însemnătate patriotică. Recolta întruchipează munca unui an de zile şi, de aceea, este în interesul obştii, al economiei naţionale ca la strîngerea şi depozitarea ei în bune condiţii să participe toţi lucrătorii din agricultură, toţi locuitorii de la sate. Aceasta constituie, deopotrivă, o îndatorire legală şi de conştiinţă. Recoltarea fiecărei culturi trebuie să se facă în anumite perioade precise de timp şi, tocmai de aceea, munca trebuie bine organizată, pe bază de programe reale de lucru, cu sarcini zilnice pentru fiecare formaţie de muncă, în funcţie de cerinţele concrete din fiecare unitate. Cu toţii, lucrătorii de pe ogoare, locuitorii satelor au datoria să participe la muncă, să pună umărul pentru îndeplinirea riguroasă a programelor stabilite, altfel ca nimic din ceea ce trebuie făcut azi să nu fie amînat pe mîine. Pretutindeni, în fruntea tuturor acţiunilor trebuie să se afle organizaţiile de partid, comuniştii, mobilizând prin activitatea politico-educativă pe care o desfășoară, prin faptele lor de muncă, pe toti locuitorii satelor la eforturi ‘stăruitoare pentru strîngerea, la timp si fără pierderi a roadelor acestei toamne. # In această săptămînă începe strînsul sfeclei de zahăr • La legume și fructe - echipe speciale pentru cules şi transport • Prioritate recoltării pe terenurile destinate însămînţării griului • Maximă atenţie pregătirii mijloacelor de transport şi a spaţiilor de depozitare • Programe precise de lucru pe fiecare formaţie de muncă Minerii de la Exploatarea Leurda au extras ultimele cantități de cărbune prevăzute în planul primelor trei trimestre, fiind al doilea colectiv din Valea Motrului — după cel de la Lupoaia — care raportează acest prestigios succes. Ca rezultat al folosirii mai bune a complexelor mecanizate şi a celorlalte utilaje din dotare s-a obţinut un randament mediu pe om şi schimb cu 526 kg superior prevederilor de plan. Concomitent cu avansul de timp câştigat, minerii de la Leurda au diminuat substanţial consumurile specifice de materiale, realizînd un volum suplimentar de economii în valoare de peste 7 milioane lei. In fotografie : In Valea Motrului, utilaje moderne, de mare capacitate, extrag lignit de la suprafaţa carierei. Minerii anunţă un succes de prestigiu Realizări ale siderurgiştilor hunedoreni La capătul a 8 luni de activitate rodnică din acest prim an al cincinalului, siderurgiştii combinatului din Hunedoara au înscris in cronica întrecerii socialiste o producție-marfă suplimentară în valoare de peste 130 milioane lei. Sporul producţiei valorice se regăseşte în cantităţi importante de fontă, oţel, laminate, cocs metalurgic şi alte produse siderurgice livrate în plus unităţilor beneficiare din ţară şi clienţilor de peste hotare. Colectivul combinatului hunedorean a asigurat îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan in condiţiile obţinerii unei înalte efficienţe economice, fapt concretizat în realizarea a aproape 33 milioane lei economii la cheltuielile de producţie şi peste 67 milioane lei beneficii suplimentare. (Agerpres). Prin productivitate sporită Depăşirea productivităţii muncii planificate cu 13,2 la sută a permis colectivului întreprinderii miniere din Rîmnicu-Vîlcea să obţină, de la începutul anului, o producţie globală suplimentară in valoare de 9 500 000 lei. între altele, minerii vilceni au furnizat, peste sarcinile de plan la zi, 120 000 tone sare în soluţie, 35 tone grafit concentrat şi 375 tone mică şi feldspat. (Agerpres) Record la „Progresul"-Brăila Constructorii de utilaj greu de la întreprinderea „Progresul“ din Brăila au înregistrat anul acesta cel mai înalt ritm de creştere a producţiei din întreaga istorie a unităţii lor. Printre altele, ei au livrat beneficiarilor din ţară peste 6 200 tone utilaj tehnologic metalurgic, 2 400 tone utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi 700 excavatoare de diferite capacităţi. (Agerpres). Peste plan — 125 milioane kWh energie electrică Colectivul Centralei termoelectrice Mintia a pulsat în reţeaua sistemului energetic naţional al 125-lea milion kWh energie electrică realizat peste prevederile de plan, de la începutul anului. Producţia de energie dată în plus, care reprezintă îndeplinirea şi depăşirea angajamentului anual asumat de lucrătorii termocentralei, s-a obţinut Îndeosebi pe seama folosirii cu randament sporit a agregatelor şi a creşterii productivităţii muncii. In condiţiile reducerii consumului specific. De menţionat că energeticienii de la Mintia au economisit anul acesta mai mult de 2 700 tone combustibil convenţional. (Agerpres). PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10 585 Prima ediţia Miercuri 1 septembrie 1976 6 PAGINI - 30 BANI Cu un sentiment care unora ar putea să li se pară bizar — revin totdeauna in şantierul naval Constanta, ca la un mare şi drag prieten. ,,Unde rămăsesem ?“ — mă întreb totdeauna, cînd vin aici. Rămăsesem la acea biruinţă şi sărbătoare a lansării primului mineralier de 55 mii tdw şi la acea explozie de entuziasm, de bucurie şi hotărire cu care constructorii navali constănţeni au răspuns atunci indicaţiei şi sarcinii pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o încredinţa navaliştilor celui mai mare şi mai modern şantier naval — să construiască prima navă de 150 mii tdw, în cinstea centenarului Independenţei şi să o numească Independenta. Probabil nu poţi să construieşti o navă de 150 de mii tdw, pină cînd n-o ai întreagă în minte, in suflet şi, asemenea constructorilor constănţeni, aveam şi eu in imaginaţie nava întreagă, voiam să urc pe puntea de comandă — şi am căutat nava in docul modem. In primul doc — două mineraliere de cite 55 mii tdw, unul construit aproape întreg, cel din spatele lui construit pe jumătate, partea de la pupa. Construcţia vapoarelor porneşte totdeauna cu partea cea mai grea şi mai complicată, de la pupa. Economie de spaţiu, folosirea maximă a spaţiului — şi folosirea maximă a timpului — două nave intr-un doc. Cind prima navă va fi gata, între ele se va pune poarta-ecluză, apa va scoate din doc mineralierul construit care va fi tras la cheiul de armare, in locul lui va trece celălalt mineralier, care va lăsa si el loc liber pentru jumătate de la pupa a altui mineralier. Alte două mineraliere de 55 mii tdw se aflau unul in plină armare, celălalt, acostat la o dană, i se făcea recepţia, predarea către beneficiar. Din uriaşul trup de oţel proaspăt vopsit se răspundeau vibraţia, duduitul adine al maşinilor ; sus, la comandă, se zăreau cîţiva oameni. Cite mineraliere de 55 mii tdw a lansat pină acum şantierul Constanţa . A început construcţia primului, în condiţii de simultaneitate cu construcţia şantierului naval, in 1973 , acum le scoate în serie — asa cum în 1973 continua să construiască cargourile de 1 920 tdw. Aici toate lucrurile sint gîndite astfel — să izvorască unele din altele, să se împingă, să se grăbească unele pe altele, să se stimuleze unele pe altele — ritmuri născîndu-se unele din altele, minindu-se din urmă, într-un flux continuu, cu neputinţă de întrerupt. Ritmuri neîntrerupte, de gîndire, de căutări, de confruntări cu tehnica mondială ; ritmuri neîntrerupte, de studii, de pregătire, de curaj, de îndrăzneală novatoare — şi splendide, salturi creatoare. De la vechiul, modestul şantier naval, pentru reparaţii de nave, mic şi înghesuit — La marele şantier modern, printre cele mai moderne din lume , de la cele două docuri plutitoare — cu puteri modeste — la imensele docuri uscate, utilate cu tehnica cea mai înaltă : de la reparaţii de nave, de la construcţii de şalupe, de pontoane-dormitor, de dragi şi remorchere — in cîţiva ani ! — la construcţia cargourilor de 1920 tdw ; de la confecţionarea tablei cu „ghilotina“, prin sudură autogenă — la debitarea automată — şi repede la navele de 55 de mii şi de 150 mii tdw. în cel de-al doilea doc uscat, imaginaţia mea aşezase nava aceasta de 150 mii tdw — Independenţa. Dar este prea devreme — şi strategia este alta. Deocamdată, pe fundul docului se află în construcţie cîteva mari bloc-secţii din uriaşul corp al petrolierului. Ca nişte furnici mai mari se văd in adîncimea docului echipe de oameni tineri, cu aparate de sudură, cu acele cărucioare pentru sudură. Alte bucăţi de dimensiuni enorme, din cornul navei se înaltă pe platforma de asamblare, in vecinătatea docului. Sint volume mari, avind forma unor blocuri-turn, inalte de 7—8 etaje. In jurul lor şi mai ales în interiorul lor şi sus, pe creasta lor, se văd — şi îndeosebi se aud — oameni cu centuri de siguranţă, în costume de protecţie — echine de sudori umblind, căţărîndu-se pe schele înguste pe pereţii verticali cu nesfirşite compartimentări de oţel. Izbucnesc din zeci de locuri flăcări, jeturi de scintei, rafale de pîrîituri, adevărate furtuni. înalta măiestrie de sudor, de constructor naval,este dublată aici de un înalt curaj, de o mare siguranţă de sine şi stăpinire a reflexelor, de o mare dexteritate şi înaltă acrobaţie — cele mai multe operaţii trebuie executate de pe muchii primejdioase, la înălţimi. Eforturile lor seamănă cu ale constructorilor de magistrale electrice , seamănă cu eforturile aminiştilor. Traian COŞOVEI (Continuare în pag. a 2-a) l&OHTWIN ACTUALITATE* «tCt*U8WÎ Cel mai falnic dintre sute de catarge PRINTRE CONSTRUCTORII NAVEI „INDEPENDENTA“ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului. Din delegaţie fac parte Victor Abhens, deputat in Parlament, vicepreşedintele Grupului parlamentar socialist, membru al Consiliului Europei, Arthur Goffiner, secretar al Comisiei de Control a partidului. La primire au participat tovarășii Ștefan Andrei, membru supleantal Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Eduard Eisenburger, membru al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat. Președintele Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez a exprimat gratitudinea sa şi a membrilor delegaţiei pentru întrevederea acordată, pentru ambianţa de caldă ospitalitate în care s-a desfăşurat vizita lor in România şi pentru prilejul oferit de a asista la manifestările ocazionate de aniversarea zilei de 23 August, marea sărbătoare a poporului român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat satisfacţia faţă de vizita delegaţiei Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, în frunte cu preşedintele partidului, şi a relevat importanţa extinderii contactelor şi schimburilor de păreri intre organizaţiile politice din cele două ţări, arătând că aceasta este de natură să contribuie la mai buna cunoaştere şi apropiere intre popoarele noastre, la promovarea idealurilor de pace şi colaborare între naţiuni. In cursul întrevederii s-a făcut un schimb de vederi asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide. In acest cadru, a fost sub- ,liniată necesitatea dezvoltării relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Luxemburghez, dintre România şi Luxemburg, de ambele părţi fiind evidenţiată dorinţa de a acţiona pentru amplificarea acestor raporturi la diferite domenii de activitate. S-a apreciat că dezvoltarea legăturilor dintre cele două partide şi state este in interesul ambelor popoare, al afirmării spiritului nou la relaţiile intereuropene. în acest context, a fost reliefată necesitatea intensificării eforturilor din partea guvernelor, a forţelor politice din fiecare ţară, a popoarelor în vederea îndeplinirii prevederilor Actului final adoptat la Conferinţa pentru securitate şi cooperare in Europa, realizării unor măsuri concrete de dezarmare, in primul rind de dezarmare nucleară, soluţionării constructive a problemelor complexe ale contemporaneităţii. A fost relevată, in acelaşi timp, necesitatea lichidării subdezvoltării, a decalajelor economice, fapt care impune statornicirea unor relaţii de egalitate şi echitate între state, instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. întrevederea a decurs intr-o atmosferă de caldă cordialitate ei de prietenie. Satul românesc văzut de la etaj • Criterii unitare, căi originale de urbanizare determinate de condiţiile concrete, specifice ţării noastre • Un vast program de investiţii, pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a noilor oraşe, pentru creşterea nivelului de trai şi civilizaţie al populaţiei • Rolul decisiv al participării tuturor cetăţenilor la realizarea programului de sistematizare Preocuparea constantă a partidului şi statului nostru de înflorire continuă a satelor vizează acum o etapă nouă din care accentul se pune pe accelerarea procesului de urbanizare, pe apropierea condiţiilor de muncă şi de viaţă din mediul rural, de cele din mediul urban. în acest sens, in concordanţă, cu dezvoltarea impetuoasă a economiei, cu creşterea populaţiei şi ridicarea continuă a nivelului său de trai material şi cultural, se impune remodelarea reţelei de aşezări urbane şi rurale din punctul de vedere al rolului şi funcţiunilor pe care acestea le vor îndeplini in viitor. Potrivit prevederilor Programului partidului, in următorii 15—20 de ani se vor crea circa 300—100 de noi centre orăşeneşti, în jurul cărora vor gravita localităţi rurale. Aceasta este o cale proprie de accelerare a procesului de urbanizare, determinat de condiţiile concrete, specifice ţării noastre, procesul desfăşurindu-se in mod conştient, dirijat, in conformitate cu dezvoltarea planificată armonioasă a tuturor localităţilor urbane şi rurale. Trecerea unui număr de localităţi rurale la o treaptă superioară de dezvoltare are multiple influenţe pozitive asupra desfăşurării vieţii lor economice, sociale şi culturale. Se are in vedere, intre altele, repartizarea mai echilibrată in teritoriu a localităţilor cu caracter urban, indeosebi prin dezvoltarea unor astfel de localităţi în zonele lipsite în prezent de oraşe. în această concepţie, aproape toate satele vor avea legături cu cel puţin un oraş situat la cel mult 10—15 km depărtare. în felul acesta se asigură şi populaţiei de la sate un acces mai larg la dotări social-culturale şi servicii care există numai in centrele urbane. După cum se ştie, în actualul cincinal — prima etapă a vastului proces de urbanizare — 120 de localităţi rurale se vor transforma în oraşe agroindustriale. Determinarea viitoarelor centre urbane s-a făcut pe baza unor criterii unitare, comportând temeinice şi aprofundate analize la nivelul fiecărui judeţ şi pe ansamblul ţării. în primul rind, s-au luat în considerare gradul şi posibilităţile de dezvoltare economică a localităţii respective, condiţie esenţială in aprecierea evoluţiei sale. Aşa, de pildă, în viitoarele 120 de centre urbane există de pe acum circa 400 unităţi industriale — din care 170 sunt de interes republican — precum şi 330 de unităţi agricole, multe dintre ele cu o puternică bază economică. In raport cu profilul economic dominant, din cele 120 de viitoare Localităţi urbane, 71 vor fi oraşe industriale şi agroindustriale (Colibaşi, Bucecea, Nehoiu, Turceni etc.), 40 vor avea caracter agricol (Sintana, însurăţei, Ianca, Pechea si altele), iar un profil balneoclimateric şi turistic (Tirica, Tismana, Snagov, Miercurea Sibiului, Voineasa etc.). Un alt criteriu după care s-a făcut selectarea viitoarelor centre urbane : numărul de locuitori, resursele naturale şi posibilităţile favorabile de creştere a populaţiei ocupate pe baza dezvoltării unor unităţi economice şi sociale. Din acest punct de vedere, subliniem că 37 localităţi au peste 5 000 de locuitori, iar unele dintre ele — cum ar fi Pechea (judeţul Galaţi), Sintana şi Pechea (judeţul Arad), Valea lui Mihai (Bihor) şi altele au de pe acum peste 10 000 locuitori. La ora actuală, populaţia ocupată în cele 120 de viitoare oraşe reprezintă circa 48 la sută din numărul total al locuitorilor, iar mai mult de 52 la sută din populaţia ocupată este antrenată in activităţi neagricole. Această tendinţă de schimbarea caracterului muncii în mediul rural in favoarea activităţilor industriale şi a serviciilor se va accentua in anii următori. La stabilirea viitoarelor centre urbane s-a avut, de asemenea, in vedere alegerea acelor localităţi in care este evidentă existenta unor forme de viaţă economică şi socială puternic închegate, cu tradiţie şi influenţă pozitivă asupra satelor din jur, centre în care se organizează tîrguri importante, manifestări culturale, foste reşedinţe de plasă, daraioane etc. Nivelul de dotare social-culturală şi valoarea fondului construit sunt alte două elemente importante de care s-a ţinut seamă. Bineînţeles, valoarea fondului construit nu a fost o relaţie strict cantitativă, ci şi calitativă, în balanţa opţiunii contînd foarte mult existenţa unor forme şi elemente de arhitectură tradiţionali specifică. Localităţile care vor de-veni oraşe pină în anul 1980 dispun de pe acum de o reţea dezvoltată de Ing. Adrian ALECSANDRESCU directorul Institutului de cercetare şi proiectare pentru sistematizare, locuinţe şi gospodărie comunală ■ (Continuare in pag. a ll-a) IN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRII IN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre : Cartea ; Fapte — Opinii — Propuneri; Carnet muzical; Faptul divers; De pretutindeni ; Sport; Răsfoind presa străină