Scînteia, septembrie 1976 (Anul 45, nr. 10585-10610)

1976-09-01 / nr. 10585

STRÎNGEREA RECOLTEI acţiune de mare amploare, care cere bună organizare, participarea la muncă a tuturor locuitorilor de la sate Odată cu sosirea lunii septembrie, începe recoltarea culturilor de toam­nă — acţiune ce solicită în cel mai înalt grad spiritul de organizare, ini­ţiativă şi responsabilitate al tuturor lucrătorilor ogoarelor, un efort stărui­tor din partea tuturor locuitorilor de la sate. Ceea ce este specific aces­tei toamne e întîrzierea vegetaţiei şi acumularea unui volum mare de lucrări care trebuie executate în­­tr-un timp mai scurt. De aceea, pen­tru strîngerea, transportul şi depozi­tarea în bune condiţii a recoltelor de toamnă este necesar să se muncească cit şi cînd este nevoie, în mod bine organizat, după progra­me de lucru precise, într-un spirit de ordine şi disciplină desăvîrşite. în acest sens sînt chemate să acţioneze cu fermitate organizaţiile de partid de la sate, comandamentele comuna­le, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole, pentru ca nimic din roadele acestei toamne să nu se risipească, să nu se deprecieze. în momentul de faţă, cea mai ur­gentă sarcină o reprezintă încheierea recoltării inului pentru ulei şi fibră, a cînepii, fasolei, plantelor medici­nale, a ultimelor suprafeţe cu orzoai­­că, strîngerea şi valorificarea legu­melor şi fructelor pe măsură ce ajung la maturitate. Ele constituie produse de primă necesitate pentru economia naţională, pentru aprovi­zionarea populaţiei. Ceea ce se im­pune cu deosebire atenţiei, mai ales la legume şi fructe, este organizarea echipelor atit pentru recoltat, cit şi pentru transportul din grădini şi li­vezi, ţinînd seama de perisabilitatea acestor produse, de necesitatea de a ajunge proaspete la consumatori, în unităţile de prelucrare, în zonele de sud şi vest ale ţării a început deja recoltarea sfeclei de zahăr, iar în curind, pe măsura ajun­gerii la maturitate deplină, se va trece la strînsul, florii-soarelui. Res­pectarea cu rigurozitate a graficelor de recoltare, transportul imediat al sfeclei, in corelaţie cu necesitatea procesului de producţie din fabricile de zahăr, transportul şi însilozarea coletelor şi frunzelor de sfeclă în amestec cu alte nutreţuri — sunt ce­rinţe cărora trebuie să li se acorde atenţie zi de zi, în stabilirea programelor de re­coltare trebuie dată prioritate strin­­gerii culturilor de pe terenurile unde urmează să se insăminţeze griul. Conducerile unităţilor agricole, spe­cialiştii au datoria să urmărească permanent starea de vegetaţie la floarea-soarelui, la celelalte culturi, pe fiecare tarla în parte, să decidă unde şi cu ce mijloace să înceapă recoltatul, să stabilească parcelele cu plante unde se poate munci cu forţe manuale, să coreleze judicios eforturile mecanizatorilor şi coope­ratorilor. Este necesar ca, în aceste zile, să fie concentrate mai multe mijloace mecanice şi de transport pentru re­coltarea şi însilozarea furajelor. în unele judeţe mai sunt fineţe necosi­te, iar însemnate cantităţi de fin au rămas in brazde, unde se depreciază din cauza ploilor. Este în interesul cooperativelor agricole şi al coope­ratorilor, al tuturor crescătorilor de animale, să stringă tot ceea ce oferă cimpul pentru a umple silozurile şi depozitele de furaje, pentru a crea condiţii bune de hrănire a întregu­lui efectiv de animale. Cel mai mare volum de lucrări şi deci cea mai mare atenţie trebuie a­­cordată pregătirii temeinice a recol­tării porumbului. Pe agenda urgen­ţelor legate de strîngerea la timp şi fără pierderi a porumbului, a ce­lorlalte culturi se înscriu asigurarea spaţiilor de depozitare, curăţirea, re­pararea şi dezinfectarea magaziilor şi pătulelor, pentru a se preveni depre­cierea produselor. Concomitent cu aceasta, trebui să se acţioneze pentru darea în funcţiune a magaziilor şi pătulelor noi, precum şi pentru de­pistarea şi amenajarea corespunză­toare a spaţiilor de depozitare tem­porară. Experienţa anilor trecuţi evi­denţiază necesitatea introducerii me­canizării simple, în special a benzi­lor transportoare, pentru preluarea rapidă a produselor la bazele de re­cepţie şi în spaţiile proprii, înlătu­rîndu-se staţionările prelungite şi asigurindu-se condiţii pentru utiliza­rea deplină a capacităţii mijloacelor de transport. Pentru ca toate produsele recolta­te, inclusiv producţia secundară re­zultată de la culturile agricole, să fie puse cit mai repede la adăpost de intemperii, important este ca toate mijloacele de transport mecanice şi toate atelajele să fie revizuite şi puse la punct, pentru a exista garanţia bu­nei lor funcţionări. Acolo unde mij­loacele proprii nu sunt suficiente tre­buie să se asigure din timp camioa­ne, remorci ş.a., prin întrajutorare sau închiriere, astfel incit transportul recoltei să decurgă fără întreruperi, în cit mai bune condiţii. Strîngerea recoltei din această toamnă este o acţiune de cea mai mare însemnătate patriotică. Recol­ta întruchipează munca unui an de zile şi, de aceea, este în interesul obştii, al economiei naţionale ca la strîngerea şi depozitarea ei în bune condiţii să participe toţi lucrătorii din agricultură, toţi locuitorii de la sate. Aceasta constituie, deopotrivă, o îndatorire legală şi de conştiinţă. Recoltarea fiecărei culturi trebuie să se facă în anumite perioade precise de timp şi, tocmai de aceea, munca trebuie bine organizată, pe bază de programe reale de lucru, cu sarcini zilnice pentru fiecare formaţie de muncă, în funcţie de cerinţele con­crete din fiecare unitate. Cu toţii, lucrătorii de pe ogoare, locuitorii sa­telor au datoria să participe la mun­că, să pună umărul pentru îndepli­nirea riguroasă a programelor stabi­lite, altfel ca nimic din ceea ce tre­buie făcut azi să nu fie amînat pe mîine. Pretutindeni, în fruntea tutu­ror acţiunilor trebuie să se afle or­ganizaţiile de partid, comuniştii, mo­bilizând prin activitatea politico-e­­ducativă pe care o desfășoară, prin faptele lor de muncă, pe toti locui­torii satelor la eforturi ‘stăruitoare pentru strîngerea,­ la timp si fără pierderi a roadelor acestei toamne. # In această săptămînă începe strînsul sfeclei de zahăr • La legume și fructe - echipe speciale pentru cules şi transport • Prioritate recoltării pe terenurile destinate însămînţării griului • Maximă atenţie pre­gătirii mijloacelor de transport şi a spaţiilor de depozitare • Programe precise de lucru pe fiecare formaţie de muncă Minerii de la Exploa­tarea Leurda au extras ultimele cantități de cărbune prevăzute în planul primelor trei tri­mestre, fiind al doi­lea colectiv din Valea Motrului — după cel de la Lupoaia — care ra­portează acest presti­gios succes. Ca rezul­tat al folosirii mai bune a complexelor mecaniza­te şi a celorlalte utilaje din dotare s-a obţinut un randament mediu pe om şi schimb cu 526 kg superior prevederilor de plan. Concomitent cu a­­vansul de timp câşti­gat, minerii de la Leur­da au diminuat sub­stanţial consumurile spe­cifice de materiale, rea­­lizînd un volum supli­mentar de economii în valoare de peste 7 mi­lioane lei. In fotografie : In Va­lea Motrului, utilaje mo­derne, de mare capaci­tate, extrag lignit de la suprafaţa carierei. Minerii anunţă un succes de prestigiu Realizări ale siderurgiştilor hunedoreni La capătul a 8 luni de activitate rodnică din acest prim an al cinci­nalului, siderurgiştii combinatului din Hunedoara au înscris in cronica întrecerii socialiste o producție-mar­­fă suplimentară în valoare de peste 130 milioane lei. Sporul producţiei valorice se regăseşte în cantităţi im­portante de fontă, oţel, laminate, cocs metalurgic şi alte produse si­derurgice livrate în plus unităţilor beneficiare din ţară şi clienţilor de peste hotare. Colectivul combinatu­lui hunedorean a asigurat îndepli­nirea şi depăşirea sarcinilor de plan in condiţiile obţinerii unei înalte ef­ficienţe economice, fapt concretizat în realizarea a aproape 33 milioane lei economii la cheltuielile de pro­ducţie şi peste 67 milioane lei be­neficii suplimentare. (Agerpres). Prin productivitate sporită Depăşirea productivităţii muncii planificate cu 13,2 la sută a permis colectivului întreprinderii miniere din Rîmnicu-Vîlcea să obţină, de la începutul anului, o producţie globală suplimentară in valoare de 9 500 000 lei. între altele, minerii vilceni au furnizat, peste sarcinile de plan la zi, 120 000 tone sare în soluţie, 35 tone grafit concentrat şi 375 tone mică şi feldspat. (Agerpres) Record la „Progresul"-Brăila Constructorii de utilaj greu de la întreprinderea „Progresul“ din Brăila au înregistrat anul acesta cel mai înalt ritm de creştere a produc­ţiei din întreaga istorie a unităţii lor. Printre altele, ei au livrat beneficia­rilor din ţară peste 6 200 tone utilaj tehnologic metalurgic, 2 400 tone utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi 700 excavatoare de diferite capacităţi. (Agerpres). Peste plan — 125 milioane kWh energie electrică Colectivul Centralei termoelectrice Mintia a pulsat în reţeaua sistemu­lui energetic naţional al 125-lea mi­lion kWh energie electrică realizat peste prevederile de plan, de la în­ceputul anului. Producţia de energie dată în plus, care reprezintă înde­plinirea şi depăşirea angajamentului anual asumat de lucrătorii termocen­tralei, s-a obţinut Îndeosebi pe sea­ma folosirii cu randament sporit a agregatelor şi a creşterii productivi­tăţii muncii. In condiţiile reducerii consumului specific. De menţionat că energeticienii de la Mintia au e­­conomisit anul acesta mai mult de 2 700 tone combustibil convenţional. (Agerpres). PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10 585 Prima ediţia Miercuri 1 septembrie 1976 6 PAGINI - 30 BANI Cu un sentiment care u­­nora ar putea să li se pară bizar — revin totdeauna in şantierul naval Constanta, ca la un mare şi drag prie­ten. ,,Unde rămăsesem ?“ — mă întreb totdeauna, cînd vin aici. Rămăsesem­ la a­­c­ea biruinţă şi sărbătoare a lansării primului mine­ralier de 55 mii tdw şi la acea explozie de en­tuziasm, de bucurie şi ho­­tărire cu care constructorii navali constănţeni au răs­puns atunci indicaţiei şi sarcinii pe care secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, o încredinţa navaliştilor celui mai mare şi mai mo­dern şantier naval — să construiască prima navă de 150 mii tdw, în cinstea centenarului Independenţei şi să o numească Inde­pendenta. Probabil nu poţi să con­struieşti o navă de 150 de mii tdw, pină cînd n-o ai întreagă în minte, in suflet şi, asemenea constructo­rilor constănţeni, aveam şi eu in imaginaţie nava în­treagă, voiam să urc­­ pe puntea de comandă — şi am căutat nava in docul modem. In primul doc — două mineraliere de cite 55 mii tdw, unul construit aproape întreg, cel din spa­tele lui construit pe jumă­tate, partea de la pupa. Construcţia vapoarelor por­neşte totdeauna cu partea cea mai grea şi mai com­plicată, de la pupa. Econo­mie de spaţiu, folosirea maximă a spaţiului — şi folosirea maximă a timpu­lui — două nave intr-un doc. Cind prima navă va fi gata, între ele se va pune poarta-ecluză, apa va scoa­te din doc mineralierul construit care va fi tras la cheiul de armare, in locul lui va trece celălalt mine­ralier, care va lăsa si el loc liber pentru jumătate de la pupa a altui mineralier. Alte două mineraliere de 55 mii tdw se aflau­­ u­­nul in plină armare, celă­lalt, acostat la o dană, i se făcea recepţia, predarea către beneficiar. Din uria­şul trup de oţel proaspăt vopsit se răspundeau vibra­ţia, duduitul adine al ma­şinilor ; sus, la comandă, se zăreau cîţiva oameni. Cite mineraliere de 55 mii tdw a lansat pină acum şantie­rul Constanţa . A început construcţia primului, în condiţii de simultaneitate cu construcţia şantierului naval, in 1973 , acum le scoate în serie — asa cum în 1973 continua să con­struiască cargourile de 1 920 tdw. Aici toate lucrurile sint gîndite astfel — să iz­vorască unele din altele, să se împingă, să se gră­bească unele pe altele, să se stimuleze unele pe al­tele — ritmuri născîndu-se unele din altele, minin­­du-se din urmă, într-un flux continuu, cu neputin­ţă de întrerupt. Ritmuri neîntrerupte, de gîndire, de căutări, de con­fruntări cu tehnica mon­dială ; ritmuri neîntrerup­te, de studii, de pregătire, de curaj, de îndrăznea­lă novatoare — şi splen­dide, salturi creatoare. De la vechiul, modestul şan­tier naval, pentru reparaţii de nave, mic şi înghesuit — La marele şantier mo­dern, printre cele mai mo­derne din lume , de la cele două docuri plutitoare — cu puteri modeste — la imen­sele docuri uscate, utilate cu tehnica cea mai înaltă : de la reparaţii de nave, de la construcţii de şalupe, de pontoane-dormitor, de dragi şi remorchere — in cîţiva ani ! — la construc­ţia cargourilor de 1920 tdw ; de la confecţiona­rea tablei cu „ghilotina“, prin­ sudură autogenă — la debitarea automată — şi repede la navele de 55 de mii şi de 150 mii tdw. în cel de-al doilea doc uscat, imaginaţia mea aşe­zase nava aceasta de 150 mii tdw — Independenţa. Dar este prea devreme — şi strategia este alta. Deo­camdată, pe fundul docu­lui se află în construcţie cîteva mari bloc-secţii din uriaşul corp al petrolieru­lui. Ca nişte furnici mai mari se văd in adîncimea docului echipe de oameni tineri, cu aparate de sudu­ră, cu acele cărucioare pen­tru sudură. Alte bucăţi de dimensiuni enorme, din cornul navei se înaltă pe platforma de asamblare, in vecinătatea docului. Sint volume mari, avind forma unor blocuri-turn, inalte de 7—8 etaje. In jurul lor şi mai ales în interiorul lor şi sus, pe creasta lor, se văd — şi îndeosebi se aud —­ oameni cu centuri de si­guranţă, în costume de protecţie — echine de su­dori umblind, căţărîndu-se pe schele înguste pe pereţii verticali cu nesfirşite com­partimentări de oţel. Iz­bucnesc din zeci de locuri flăcări, jeturi de scintei, rafale de pîrîituri, adevă­rate furtuni. înalta măies­trie de sudor, de construc­tor naval,este dublată aici de un înalt curaj, de o mare siguranţă de sine şi stăpinire a reflexelor, de o mare dexteritate şi înaltă acrobaţie — cele mai mul­te operaţii trebuie executa­te de pe muchii primej­dioase, la înălţimi. Efortu­rile lor seamănă cu ale constructorilor de magis­trale electrice , seamănă cu eforturile am­iniştilor. Traian COŞOVEI (Continuare în pag. a 2-a) l&OHTW­IN ACTUALITATE* «tCt*U8WÎ Cel mai falnic dintre sute de catarge PRINTRE CONSTRUCTORII NAVEI „INDEPENDENTA“ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România,­ a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedin­tele partidului. Din delegaţie fac parte Victor Abhens, deputat in Parlament, vicepreşedintele Grupu­lui parlamentar socialist, membru al Consiliului Europei, Arthur Gof­­finer, secretar al Comisiei de Con­trol a partidului. La primire au participat tovarășii Ștefan Andrei, membru supleant­­al Comitetului Politic Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Eduard Eisen­­burger, membru al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat. Președintele Partidului Muncito­resc Socialist Luxemburghez a ex­primat gratitudinea sa şi a mem­brilor delegaţiei pentru întrevederea acordată, pentru ambianţa de caldă ospitalitate în care s-a desfăşurat vizita lor in România şi pentru pri­lejul oferit de a asista la manifestă­rile ocazionate de aniversarea zilei de 23 August, marea sărbătoare a poporului român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat satisfacţia faţă de vizita delegaţiei Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, în frunte cu preşedintele partidului, şi a re­levat importanţa extinderii contac­telor şi schimburilor de păreri intre organizaţiile politice din cele două ţări, arătând că aceasta este de na­tură să contribuie la mai buna cu­noaştere şi apropiere intre popoarele noastre, la promovarea idealurilor de pace şi colaborare între naţiuni. In cursul întrevederii s-a făcut un schimb de vederi asupra activi­tăţii şi preocupărilor celor două partide. In acest cadru, a fost sub- ,­liniată necesitatea dezvoltării relaţii­lor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Luxemburghez, dintre România şi Luxemburg, de ambele părţi fiind e­­videnţiată dorinţa de a acţiona pen­tru amplificarea acestor raporturi la diferite domenii de activitate. S-a apreciat că dezvoltarea legă­turilor dintre cele două partide şi state este in interesul ambelor po­poare, al afirmării spiritului nou la relaţiile intereuropene. în acest con­text, a fost reliefată necesitatea in­tensificării eforturilor din partea guvernelor, a forţelor politice din fiecare ţară, a popoarelor în vederea îndeplinirii prevederilor Actului final adoptat la Conferinţa pentru secu­ritate şi cooperare in Europa, reali­zării unor măsuri concrete de dezar­mare, in primul rind de dezarmare nucleară, soluţionării constructive a problemelor complexe ale contem­poraneităţii. A fost relevată, in ace­laşi timp, necesitatea lichidării sub­dezvoltării, a decalajelor economice, fapt care impune statornicirea unor relaţii de egalitate şi echitate între state, instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. întrevederea a decurs intr-o at­mosferă de caldă cordialitate ei de prietenie. Satul românesc văzut de la etaj • Criterii unitare, căi originale de urbanizare determinate de condiţiile concrete, specifice ţării noastre • Un vast program de investiţii, pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a noilor oraşe, pentru creşterea nivelului de trai şi civilizaţie al populaţiei • Rolul decisiv al participării tuturor cetăţenilor la realizarea programului de sistematizare Preocuparea constantă a partidu­lui şi statului nostru de înflorire continuă a satelor vizează acum o etapă nouă d­in care accentul se pune pe accelerarea procesului de urbani­zare, pe apropierea condiţiilor de muncă şi de viaţă din mediul rural, de cele din mediul urban. în acest sens, in concordanţă, cu dezvoltarea impetuoasă a economiei, cu creşterea populaţiei şi ri­­dicarea continuă a nivelului său de trai material şi cultural, se impune remodelarea reţelei de a­­­şezări urbane şi rurale din punc­tul de vedere al rolului şi func­ţiunilor pe care acestea le vor înde­plini in viitor. Potrivit prevederilor Programului partidului, in următorii 15—20 de ani se vor crea circa 300—100 de noi centre orăşeneşti, în jurul cărora vor gravita localităţi rurale. Aceas­ta este o cale proprie de acce­lerare a procesului de urbanizare, determinat de condiţiile concrete, specifice ţării noastre, procesul des­­făşurindu-se in mod conştient, diri­jat, in conformitate cu dezvoltarea planificată armonioasă a tuturor lo­calităţilor urbane şi rurale. Trecerea unui număr de localităţi rurale la o treaptă superioară de dezvoltare are multiple influenţe pozitive asupra desfăşurării vieţii lor economice, sociale şi culturale. Se are in vedere, intre altele, repar­tizarea mai echilibrată in teritoriu a localităţilor cu caracter urban, in­­deosebi prin dezvoltarea unor astfel de localităţi în zonele lipsite în pre­zent de oraşe. în această concepţie, aproape toate satele vor avea legă­turi cu cel puţin un oraş situat la cel mult 10—15 km depărtare. în fe­lul acesta se asigură şi populaţiei de la sate un acces mai larg la dotări social-culturale şi servicii care există numai in centrele urbane. După cum se ştie, în actualul cin­cinal — prima etapă a vastului pro­ces de urbanizare — 120 de localităţi rurale se vor transforma în oraşe agroindustriale. Determinarea vii­toarelor centre urbane s-a făcut pe baza unor criterii unitare, compor­tând temeinice şi aprofundate ana­lize la nivelul fiecărui judeţ şi pe ansamblul ţării. în primul rind, s-au luat în considerare gradul şi posibi­lităţile de dezvoltare economică a localităţii respective, condiţie esen­ţială in aprecierea evoluţiei sale. Aşa, de pildă, în viitoarele 120 de centre urbane există de pe acum circa 400 unităţi industriale — din care 170 sunt de interes republican — precum şi 330 de unităţi agricole, multe dintre ele cu o puternică bază economică. In raport cu profilul eco­nomic dominant, din cele 120 de vii­toare Localităţi urbane, 71 vor fi oraşe industriale şi agroindustriale (Colibaşi, Bucecea, Nehoiu, Turceni etc.), 40 vor avea caracter agricol (Sintana, însură­ţei, Ianca, Pechea si altele), iar u­n profil balneo­climateric şi tu­ristic (Tirica, Tismana, Snagov, Miercurea Sibiului, Voineasa etc.). Un alt criteriu după care s-a fă­cut selectarea viitoarelor centre ur­bane : numărul de locuitori, resur­sele naturale şi posibilităţile favora­bile de creştere a populaţiei ocupate pe baza dezvoltării unor unităţi eco­nomice şi sociale. Din acest punct de vedere, subliniem că 37 localităţi au peste 5 000 de locuitori, iar unele dintre ele — cum ar fi Pechea (ju­deţul Galaţi), Sintana şi Pechea (ju­deţul Arad), Valea lui Mihai (Bihor) şi altele au de pe acum peste 10 000 locuitori­. La ora actuală, populaţia ocupată în cele 120 de viitoare oraşe reprezintă circa 48 la sută din numă­rul total al locuitorilor, iar mai mult de 52 la sută din populaţia ocupată este antrenată in activităţi neagri­cole. Această tendinţă de schimbare­a caracterului muncii în mediul ru­ral in favoarea activităţilor industri­ale şi a serviciilor se va accentua in anii următori. La stabilirea viitoarelor centre ur­bane s-a avut, de asemenea, in ve­dere alegerea acelor localităţi in care este evidentă existenta unor forme de viaţă economică şi socială puter­nic închegate, cu tradiţie şi influ­enţă pozitivă asupra satelor din jur, centre în care se organizează tîrguri importante, manifestări culturale, foste reşedinţe de plasă, da­raioane etc.­­ Nivelul de dotare social-culturală şi valoarea fondului construit sunt alte două elemente importante de care s-a ţinut seamă. Bineînţeles, valoarea fondului construit nu a fost o relaţie strict cantitativă, ci şi cali­tativă, în balanţa opţiunii contînd foarte mult existenţa unor forme şi elemente de arhitectură tradiţionali specifică. Localităţile care vor de-­­veni oraşe pină în anul 1980­ dispun de pe acum de o reţea dezvoltată de Ing. Adrian ALECSANDRESCU directorul Institutului de cercetare şi proiectare pentru sistematizare, locuinţe şi gospodărie comunală ■ (Continuare in pag. a ll-a) IN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRII IN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre : Cartea ; Fapte — Opinii — Propu­neri; Carnet muzical; Fap­tul divers; De pretutin­deni ; Sport; Răsfoind presa străină

Next