Scînteia, februarie 1977 (Anul 46, nr. 10715-10738)

1977-02-01 / nr. 10715

PAGINA 4 Comuniştii­ in fruntea pentru a larga şi reprezen­ta Festivalul „Cintare Extragem citeva date biografice din ,,fişa“ străvechii aşezări sucevene purtind numele lui Ciprian Porum­be­scu. Este o comună cu trei coo­perative agricole de producţie, două ferme ale I.A.S., o staţiune de ma­şini agricole, un important complex comercial, turistic, alte unităţi eco­nomice şi aşezăminte de cultură. E vorba de o localitate a Ţării de Sus cu înfăptuiri notabile pe linia acti­vităţii economice. Dar pentru că a­­ceeaşi localitate are şi bogate tradiţii în organizarea unor manifestări po­litico-educative şi cultural-artistice de masă, am desprins totodată, din dezbaterile prilejuite de recentele adunări, pentru dări de seamă şi alegeri din organizaţiile de partid, preocupările comuniştilor de aici, in special în aceste domenii. O primă constatare : peste tot, re­feririle la activitatea social-economi­­că au fost însoţite de opinii privind felul în care sunt duse la îndeplinire sarcinile izvorite din documentele Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, măsura în care se acţionează pentru cultivarea in rîn­­dul maselor de cetăţeni a normelor etice şi a valorilor culturii noastre socialiste. In această ordine de idei sînt de remarcat sublinierile din dă­rile de seamă, referitoare la necesi­tatea unei mai bune organizări a in­văţămîntului politico-ideologic de partid, sindicat şi U.T.C., astfel incit — prin ridicarea nivelului dezbate­rilor — documentele Congresului al XI-lea, cuvîntările secretarului ge­neral al partidului să fie temeinic Înţelese şi însuşite. In acelaşi timp, s-a insistat asupra îmbunătăţirii şi diversificării metodelor de propagare a concepţiei materialist-ştiinţifice despre lume şi viaţă, fiind de datoria organizaţiilor de partid să asigure acţiunilor cu acest conţinut continui­tate şi calitate corespunzătoare. La rîndul lor, numeroşi vorbitori au acordat o atenţie deosebită pro­blemelor nemijlocite legate de mişca­rea cultural-artistică de amatori, ac­ţiunilor şi măsurilor care au fost sau trebuie întreprinse pentru ca întrea­ga suflare a comunei să fie cuprinsă, într-un fel sau altul, în suita mani­festărilor dedicate centenarului in­dependenţei şi împlinirii a şapte de­cenii de la marea răscoală a ţărani­lor din 1907.­­ Festivalul „Ciitarea României“ este menit să stimuleze creaţia şi interpretarea artistică in rîndul na­,­şelor, să intensifice şi să diversifice viaţa spirituală a ţării şi participa­rea tot mai largă a oamenilor muncii la activitatea culturală — spunea, in adunarea comuniştilor de la C.A.P. Ilişeşti, învăţătoarea Iulia Vleju, se­cretar adjunct al comitetului comu­nal de partid. Şi in comuna noastră am reuşit să facem importanţi paşi înainte in direcţia organizării unor colective artistice. Dar chiar şi aici, în satul de centru, se impun măsuri grabnice pentru îmbogăţirea conţi­nutului repertoriilor. Grupul vocal, bunăoară, va trebui să depună efor­turi susţinute pentru a asimila mai rapid bucăţi muzicale din folclorul nou­, in timp ce pentru colectivul dramatic se cere ca măcar una din piesele pe care le pregăteşte să fie legată de evenimentele ce le vom sărbători in acest an. Abordînd problematica educării educatorilor, a participării lor cit mai active şi mai eficiente la activi­tatea politico-ideologică şi cultural­­artistică de masă, atit dările de sea­mă, cit şi dezbaterile au pus in evi­denţă noi rezerve de intensificare a muncii în cercurile de educaţie so­cialistă, de valorificare mai deplină a potenţialului propagandistic şi or­ganizatoric al intelectualilor satului. Profesoara Madeline Vlăgea atrăgea atenţia asupra cerinţei ca brigada ştiinţifică să-şi programeze mai mul­te întilniri cu locuitorii comunei ; cadrele didactice trebuie să sprijine mai activ desfăşurarea muncii ar­tistice, chiar şi Înfiinţarea unor for­maţii noi acolo unde există încă po­sibilităţi : „Faptul că formaţia corală a căminului cultural din Ilişeşti se adună destul de greu, că în satul Braşca nu există nici un colectiv ar­tistic nu ne poate mulţumi“. Referiri critice similare la adresa unor manifestări de delăsare faţă de viaţa cultural-artistică in unele uni­tăţi au fost exprimate şi in adună­rile organizaţiilor de partid de la S.M.A. şi fermele I.A.S. Pe bună dreptate, mai mulţi vorbitori au cerut sprijinul căminului cultural In organizarea unor acţiuni cultural-ar­tistice cu forţe proprii, strins legate de muncă şi realizările sau neîmpli­­nirile acestor colective. De aseme­nea, la C.A.P. Bălăceanu, membrii de partid Teodor Rusu, Gheorghe Petrişor şi Radu Iacoban au vorbit, intre altele, despre necesitatea lăr­gimii bazei de masă a mişcării artis­tice din sat. In acest context a fost subliniată sarcina fiecărui comunist ca, odată cu îndeplinirea exemplară a atribu­ţiilor profesionale, să fie şi un ade­vărat animator al vieţii culturale a satului. Dar aici, la Bălăceana, cum pe bună dreptate remarca cineva, dezideratul va putea fi împlinit în principal prin atragerea tineretului pe calea organizării prin şi pentru tineri a unor atractive acţiuni cul­tural-educative. Desigur, in spiritul dezbaterilor şi propunerilor făcute, hotărîrile adop­tate prevăd măsuri concrete de îm­bunătăţire a muncii organizaţiilor de partid in toate domeniile — econo­mic, politic, viaţa de partid. In do­meniul educaţiei, al îmbogăţirii con­ţinutului manifestărilor în mişcarea cultural-artistică de masă (care a făcut obiectul Însemnărilor de faţă) — se impun acum acţiuni energice pentru ca toate cele propuse să de­vină cit mai degrabă fapte de cul­tură, în aşa fel ca oamenii muncii din frumoasa aşezare bucovineană să fie reprezentaţi la Festivalul „Cinta­rea României“, incă din etapa de masă, pe măsura vredniciei in mun­că şi a disponibilităţilor lor artistice. Gheorghe PARASCAN corespondentul „Scînteii* însemnări dintr-o comună suceveană • GALAŢI. Teatrul dramatic din Galaţi a găzduit simpozionul L. Caragiale — clasic al li­teraturii române", manifestare organizată cu prilejul aniversării a 125 de ani de la naşterea scri­itorului. Cu acest prilej, profe­sori gălăţeni au prezentat comu­nicări, acţiunea fiind completată cu fragmente din opera marelui scriitor în interpretarea unui co­lectiv al teatrului. La Şantierul naval Galaţi a fost organizată dezbaterea „Patriotismul — sen­timent trainic, generator de gin­­duri şi fapte alese“. La casa de cultură din Tecuci s-a desfăşu-­ rat o sesiune de comunicări şti­inţifice consacrată vieţii şi ope­rei lui Ştefan Petică, cunoscut poet şi militant, născut cu un se­col in urmă in satul Buceşti, din apropierea Tecuciului. • SU­CEAVA. Prin grija comitetului de cultură şi educaţie socialistă a fost editat caietul concursului de poezie „Nicolae Labiş“, edi­ţia 1976, in care sunt cuprinse cele mai izbutite creaţii lirice ale laureaţilor acestei reprezentative manifestări culturale. Aproape 900 de elevi, membri ai formaţi­ilor artistice şcolare din Solca, Rădăuţi, Siret, precum şi din alte 13 localităţi ale judeţului, şi-au dat întîlnire pe scena casei de cultură din Rădăuţi in cadrul etapei judeţene a Festivalului „Cintarea României“. • GORJ. Zece mii de artişti amatori din aşezările rurale ale Gorjului, re­uniţi în numeroase formaţii, participă in aceste zile la ac­ţiuni cultural-artistice complexe din cadrul fazei de masă a Festi­valului naţional „Cintarea Româ­niei“. Lor li se alătură 112 for­maţii ale sindicatelor cu peste 1800 artişti şi creatori amatori. Pină in prezent, comunele, ora­şele şi marile întreprinderi in­dustriale şi de construcţii din judeţ şi-au desemnat, pentru toate genurile artistice, formaţi­ile reprezentative, care se întrec în 12 centre din judeţ, precum şi in municipiul Tg. Jiu. • SATU MARE. „Dr. Vasile Lucaciu *— luptător pentru libertate şi dreptate naţională" este tema sesiunii ştiinţifice omagiale des­făşurate la Satu Mare cu prile­jul împlinirii a 125 de ani de la naştere. La clubul întreprinderii „Unic“ din Satu Mare a avut loc — în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ — vernisa­jul unei expoziţii de grafică şi pictură a artiştilor plastici săt­măreni. Secţia maghiară a Tea­trului de Nord — Satu Mare a prezentat în premieră pe ţară piesa „Columb“ de Peter Hacks. • VASLUI. Un nou eveniment artistic la Teatrul „Victor Ion Popa“ din Birlad : premiera „Eroii n-au nevoie de statui“, spectacol de poezie şi mu­zică patriotică şi revolu­ţionară dedicat centenarului independenţei de stat a Româ­niei şi Împlinirii a 70 de ani de la răscoala din 1907 • SALAJ. Circa 12 000 de muncitori şi ţă­rani, tineri şi vîrstnici, cuprinşi in aproape 900 formaţii artistice de diferite genuri s-au confrun­tat intr-o primă fază din cadrul etapei de masă a Festivalului naţional „Cintarea României“, în care au fost selecţionate repre­zentativele pentru faza pe con­silii intercooperatiste şi oraşe. In cursul lunii februarie va avea loc selecţionarea valorică a formaţi­ilor care se vor întrece în etapa judeţeană. • BACĂU. In urmă cu cinci decenii, la Oneşti lua fiinţă o „Bibliotecă publică“, gra­ţie eforturilor generoase ale in­telectualilor şi altor cetăţeni, re­uniţi în societatea culturală „Cosînzeana“. Continuind tradiţia „Cosînzenei“, biblioteca muni­cipală atrage un mare număr de cititori, in fişele ei figurină pes­te 4 500 de chimişti, constructori, petrolişti, energeticieni. Acum, biblioteca dispune de un fond de carte de 100 000 exemplare, în afara colecţiilor de publicaţii şi reviste de specialitate. • CLUJ. După cum ne informează profe­sorul Horia Ciugudean, in comuna Tritenii de Jos, la şcoala generală a luat fiinţă cineclubul „Independenţa“, care este dotat cu aparatura necesară. • IAŞI. Colectivul Tetrului de copii şi tineret din Iaşi a prezentat în premieră spectacolul : „Un Yankeu la curtea regelui Arthur“, versiune literară după Mark Twain reali­zată de Ştefan Oprea. Cenaclul „Columna“ al elevilor ieşeni care activează la casa de cultură a tineretului şi studenţilor s-a în­trunit in cea de-a treia ediţie a sa, prezentînd din creaţiile membrilor săi, precum şi progra­me artistice dedicate aniversării centenarului independenţei de stat a României şi răscoalelor ţărăneşti din 1907. Corespondenţii „Scînteii“ Cinstind opera marelui Caragiaie Caragiale a scris teatru numai zece ani. Dar ope­ra sa dramatică, cu prea puţine titluri, are, atit in direcţia comediei cit şi în cea tragică, o forţă extraordinară şi e perce­pută ca genială, de un secol încoace, pretutin­deni unde e cunoscută. Nimic nu se Învecheşte în lucrările sale, iar rîsul său e universal şi nemu­ritor, veşnic proaspăt, activ şi eficace, vădit din plasma marilor moralişti ai lumii, satira are o ac­tualitate neştirbită. La 125 de ani de la naşterea dramaturgului, piesele sale sunt prezente pe scenă, în circuitul viu al mişcării teatrale... şi., se bucură de cea mai bună primire din partea publi­cului. Teatrul Naţional din Iaşi şi-a propus ca in decurs de două-trei stagiuni să pună in scenă întreaga dramaturgie ca­­ragialeană, cu aceeaşi trupă şi în aceeaşi regie ; s-au înfăptuit pină acum — şi se joacă şi în aceste zile — o scrisoare pier­dută şi D-ale Carnavalu­lui. La Bucureşti, Aso­ciaţia oamenilor de artă şi comitetul municipal de cultură şi educaţie socialistă au organizat o „Săptămină“ dedicată scriitorului, la care parti­cipă Teatrul Naţional, teatrul „Bulandra“, Tea­trul de comedie şi tea­trul „Giuleşti“ . in fie­care seară de spectacol, un critic susţine o pre­faţă. Epilogul acţiunii — un simpozion, cu larga participare a unor lite­raţi, artişti, cercetători, critici. La Cluj-Napoca şi Bacău se dau repre­zentaţii omagiale. Stu­denţii maghiari de la In­stitutul din Tg. Mureş au pregătit Năpasta, care se prezintă paralel cu spec­tacolul mai vechi al sec­ţiei române a teatrului­­ „O scrisoare pierdută“. O amplă acţiune oma­gială, in acelaşi timp o veritabilă manifesta­re de cultură, are loc la Craiova. Forul cul­tural local şi Teatrul Na­ţional au luat in conside­rare, nu ,numai, anii, scurşi de la naşterea părintelui Momentelor, ci şi faptul că s-au împlinit, in a­­ceastă stagiune, nouăzeci de ani de la intîia pre­mieră a Scrisorii pierdu­te pe scena craioveană, precum şi şaizeci şi cinci de ani de cinci, din ini­ţiativa directorului insti­tuţiei, Emil Gîrleanu, s-a înfăptuit o „Săptămină Caragiale“ pentru a-l cinsti pe autor, aflat departe de ţară. S-a În­tocmit, prin urmare şi acum o „Săptămină“, al cărei tifiş cuprinde O noapte, furtunoasă, O scri­soare pierdută şi Tipuri şi tertipuri (colaj de frag­mente şi schiţe) în inter­pretări ale trupei oltene, o reprezentaţie cu două schiţe adaptate pentru scena păpuşilor de către mînuitorii craioveni şi două prezenţe bucureş­­tene : Teatrul de come­die (O noapte furtunoasă) şi Teatrul Giuleşti (Nă­pasta). O idee remarca­bilă: simpozionul de aici, cu participări notabile, pune şi bazele primului­­Cerc de studii „Caragia­le“, care are, deocamda­tă, douăzeci şi unu mem­bri fondatori şi işi propu­ne a ţine adunări gene­rale la fiecare 30 ianua­rie. El işi asumă, printre altele, sarcina de a con­tribui la întocmirea unei bibliografii la zi, a unei biblioteci a ediţiilor Ca­ragiale şi a scrierilor de referinţă,, a,unei arhive, d­in Cadrul muzeului tea­trului, cu materialele pri­vitoare la reprezentaţiile caragialeene din ţară şi străinătate. Vom observa, cu acest prilej, că Teatrul Naţio­nal din Bucureşti are a­­cum, un program, numai Năpasta. O experienţă pasionantă, unică, a ară­tat cu nu multă vreme în urmă că înfăţişarea si­multană, pe două scene din Capitală, a capodope­rei caragialeene a atras, in ambele săli, un public enorm, dornic să com­pare şi să-şi formuleze propria-i opinie atit des­pre momentul clasicizat al montării, cit şi despre cel novator. S-ar cuveni deci ca, independent de celelalte spectacole bucu­­reştene, Naţionalul, casa lui Caragiale, să pregă­tească noi premiere cu memorabilele piese şi să reprezinte, totodată, şi lucrările scurte, în ge­nere puţin frecventate . 1 Aprilie, O soacră, în­cepem, Articolul 2­4 (a­­ceasta, deşi piesă de tea­tru, subintitulată chiar de autor, la întîia publi­care, în „Moftul român“, nr. 2, „Comedioară in trei scene“, fiind trecută îndeobşte, de editori şi comentatori, la capitolul schiţelor). Deopotrivă e de obser­vat că, de mai mulţi ani, Studioul institutului nu a­r­ntai­­ propus nici o mon­tare caragialiană de an­vergură, deşi sub raportul realismului, al construc­ţiei tipurilor şi relaţiilor dintre ele, ai marii co­medii româneşti, această operă e şi un material de studiu regizoral şi ac­toricesc exemplar. Academia Republicii Socialiste România a ti­­m­it în aceste zile o şedinţă omagială so­lemnă. Ea a exprimat, în fond, un sentiment gene­ral, care e al maselor populare — publicul da azi al dramaturgului Ca­ragiale, cititorul de azi al scriitorului, memoria vie a grandioasei opere in veac. Valentin SILVESTRU Sesiune de comunicări la Academie Suita manifestărilor dedicate ma­relui nostru scriitor Ion Luca Cara­giale, cu ocazia aniversării a 125 de ani de la naşterea sa, a fost încunu­nată, luni, de sesiunea publică de comunicări, organizată in Capitală sub egida Academiei Republicii So­cialiste România, Academiei de şti­inţe sociale şi politice şi Uniunii scriitorilor. Inscriindu-se pe linia preocupărilor ştiinţifice majore de valorificare a moştenirii noastre cul­tural-artistice, sesiunea a reunit a­­cademicieni, profesori din Invăţăt­­mîntul superior şi mediu, cercetători, un numeros public venit să omagie­ze personalitatea scriitorului care a adus o contribuţie fundamentală la propăşirea dramaturgiei, prozei şi publicisticii româneşti. Socotit pe drept cuvînt părintele incontestabil al teatrului românesc, arăta acad. Theodor Burghele, pre­şedintele Academiei Republicii So­cialiste România, în cuvintul său de deschidere, Caragiale a dat culturii naţionale şi universale lucrări de certă valoare. Generaţii întregi de dramaturgi şi lucrători ai teatrului românesc şi-au desăvîrşit măiestria artistică şi interpretativă la şcoala lui Caragiale. Contribuţii originale şi-au adus, in cadrul sesiunii, acad. Şerban Ciocu­­lescu, scriitorul Eugen Barbu, profe­sorul Gheorghe Ivănescu şi compozi­torul Matei Socor, membri corespon­denţi ai Academiei Republicii So­cialiste România, cercetătorul Mihai Vornicu şi scriitorul Szemlér Ferenc. Comunicările înscrise in programul sesiunii şi-au propus să realizeze o largă cuprindere a activităţii lui Ca­ragiale, să pună in lumină omul, tsft sublinieze ceea cel este semnificativ şi peren in opera sa. Acestora li s-au adăugat considerentele privind publi­cistica lui Caragiale, căreia autorul i-a consacrat patru decenii de activi­tate şi trei sferturi din paginile căra le-a scris. Simpozion la A.T.M. Sub auspiciile Comitetului de cul­tură şi educaţie socialistă al munici­piului Bucureşti şi Asociaţiei oame­nilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, luni dimineaţa a avut loc la sediul A.T.M. simpozionul „I. L. Caragiale, 125 ani de la naştere“. La simpozion au luat cuvintul acad. Şerban Ciocul­escu, prof. univ. dr. docent Ion Zamfirescu, Liviu Ciulei, artist emerit, prim-regizor La Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“, prof. univ. dr. Ion Toboşaru, Va­lentin Silvestru, Margareta Bărbuţă şi Natalia Stancu-Atanasiu, critici de teatru. Vorbitorii au evocat persona­litatea remarcabilă, ca om şi scriitor, a lui I. L. Caragiale, reprezentant de seamă al literaturii româneşti. Importanţa operei sale ce constituie o mare şi profundă lecţie de realism, preţuirea de care se bucură astăzi. In România socialistă, creaţia sa nemuritoare, succesul înregistrat de capodoperele caragialeene şi dincolo de fruntariile ţării prin nobilul lor mesaj artistic. ★ Asociaţia „România" şi revista „Tribuna României“ au organizat, la Casa oamenilor de ştiinţă a Acade­miei Republicii Socialiste România, un simpozion consacrat sărbătoririi a 125 de ani de la naşterea marelui dramaturg I. L. Caragiale. (Agerpres) „LUNA CĂRŢII LA SATE“ In comuna Flămînzi din judeţul Botoşani, de un­de in 1907 au izbucnit flăcările marii răscoale ţărăneşti, a avut loc duminică, 30 ianuarie, o manifestare cultural-educativă cu profunde semnificaţii : deschiderea „Lunii cărţii la sate“ pe ţară. Orga­nizată de consiliul judeţean de edu­caţie politică şi cultură socialistă Bo­toşani, in cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“, acţiunea se desfăşoară sub semnul celor două mari evenimente ale anului : Împli­nirea a 100 de ani de la cucerirea independenţei de stat a României şi 70 de ani de la răscoala din 1907. Cu acest prilej, la Flămînzi s-a deschis o amplă expoziţie de carte, după care, poeţi şi scriitori din Bucureşti şi Botoşani, membri ai cenaclului li­terar botoşănean „Mihai Eminescu", au citit din lucrările care omagiază munca ţărănimii, viaţa nouă a satu­lui românesc. In sala căminului cultural, rapsozi, poeţi populari şi formaţii artistice din judeţ au pre­zentat spectacolul „Omagiu lui 1907“. Alte asemenea manifestări — ver­nisaje de expoziţii de carte, şeză­tori literare, lansări de cărţi, intîl­­niri cu scriitori şi editori, recitaluri de poezie patriotică, spectacole ar­tistice etc., vor avea loc în zilele următoare şi in alte localităţi, avind menirea să contribuie la ridicarea vieţii spirituale a satelor judeţului Botoşani, să releve creşterea con­tinuă a interesului pentru cartea de toate genurile, contribuţia acesteia la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. In prezent, In judeţul Botoşani sunt 69 de biblioteci comunale, cu filiale sau puncte de împrumut In toate satele, 221 de biblioteci şco­lare, biblioteci sindicale in toate uni­tăţile agricole de stat. Prin reţeaua cooperaţiei de consum, care cuprinde 37 de magazine specializate şi 270 de unităţi de desfacere a cârtii, numai în cursul anului trecut s-au vindut populaţiei cârti în valoare de 2,8 milioane lei. în acelaşi an, fondul de carte al bibliotecilor săteşti a sporit cu peste 50 000 de volume, iar el bibliotecilor şcolare cu 70 000 vo­lume. Iată deci, dacă avem in ve­dere că în 1930, In comuna Flămînzi, 60 la sută din numărul total al lo­cuitorilor şi 79 la sută din femei erau analfabeţi, deschiderea „Lunii cărţii la sate“, tocmai in această lo­calitate, are o semnificație deosebită. (E. Nazarie). (Urmare din pag. I) cit­­mai elastice, au fost, in 1978, mai numeroase cu 50 la sută faţă de 4 la sută in urmă cu zece ani. Iată, aşa­dar, citeva argumente care ne arată cum s-a format si cum se desăvîrşeşte perso­nalitatea acestei Întreprin­deri timişorene. Stind de vorbă cu ingi­nera Marină Virág, şefă de secţie la Confecţii — 4, am înţeles modalitatea simplă, dar adevărată, de integrare a oamenilor în mişcarea umană, înnoitoare a unită­ţii. Am văzut cit de mult preţ se pune pe efortul de detectare a soluţiilor valo­roase, cită stăruinţă se cheltuieşte pentru aplica­rea lor. In felul acesta şi-a ciştigat încrederea şi res­pectul colectivului in mij­locul căruia munceşte. Ana Abrudan, şefă de atelier la confecţii, veghind la munca a peste 619 mun­citoare, a intrat de ucenică la croitorie, iar din anul naţionalizării a venit aici, la „1 Iunie“. A făcut un curs de calificare, a absol­vit o facultate muncito­rească, iar astăzi este una din cele mai bune cunos­cătoare a problemelor teh­nice pe care le ridică ate­lierul unde-şi desfăşoară activitatea. „Aici am cres­cut de copilă, îmi spunea ea, iar azi am 44 de ani. O viaţă de om închinată fa­bricii mele. Am un fecior de 18 ani şi o fetiţă de 13. Iar in atelierul pe care-l conduc sint multe fete bune, aşa ca Maria Bădes­­cu, Florica Gagiu, Rozalia Neje, Ştefania Sughi, Ghi­­zela Bărbulescu. Multe din ele sunt fruntaşe cite 5 ani la rînd“. Dar Ileana Reut care, la 19 ani, a ciştigat locul unţii pe ţară, la concursul pro­fesional „Miini măiestre“ . Venită din Vicovul de sus, din Suceava, dintr-o casă cu alţi zece fraţi, ea a do­vedit de mică aplicaţii pen­tru lucrurile de mină. După o şcoală profesională, unde profesoara ingineră Horhe­­ianu Eugenia i-a îndrumat primii paşi in viată si in meserie, ea a venit la „1 Iunie“. Ileana Reut a făcut parte din prima clasă, cu media cea mai mare. Bucu­­rîndu-se incă din practica şcolară de sprijinul mai­strului Francisc En­scher, iat-o azi muncitoare model, premianta pe tară în mese­ria ei de tricotoare, urmind in acelaşi timp si liceul textil. Intrebind-o pe directoa­rea Iulia Paşca ce o leagă de această comunitate muncitorească, de oraşul de pe Bega, mi-a spus simplu: „Totul !“ Apoi, a conti­nuat : „Ştiţi, de fapt, îmi dau seama că cei mai pre­­ţioşi au fost şi au rămas oamenii cărora le-am dedi­cat întregul meu elan. Şi tot astfel i-am îndemnat pe toţi să facă. Simplu spus, am ascultat de cerinţele lor, ne-am făcut datoria. Asta e totul... Iar în pri­vinţa oraşului meu,­in care trăiesc de­ atiţia ani, eu cred că e un loc minunat, cu o atmosferă blindă şi caldă, creată poate şi de a­­ceste parcuri splendide, de colţurile vechi, ca piaţa barocă, dar şi de cartierele sale noi, aerate, ca şi de ordinea, de calmul său specific, care, uneori, vara, mi se pare că ar sugera imaginea unui neasemuit oraş luminos de vacanţă şi de profundă frumuseţe umană...“ Undeva, în magazia în­treprinderii, sau poate în atelierele de confecţii, am văzut în trecerea pe la „1 Iunie“ produse incintătoa­­re, coloratele confecţii de­dicate copiilor acestei ţări. Pentru ei, aceste mii de fete lucrează atente, aple­cate in preajma maşinilor, a agregatelor fine ce ma­nevrează firele aeriene şi tes cu migală lucrusoare In atîtea culori rite nu are nici curcubeul.. Sint culori­le bucuriei pentru o muncă bine făcută, folositoare co­piilor tării. Culorile bucuriei tv PROGRAMUL I 10.00 Teleşcoală. 11.00 Film artistic : „încrederea* — producţie a studiourilor bulgare 12,25 Vatra Dornei — Reportaj de scrii­tor 12,40 Telex 12,45 închiderea programului 16.00 Teleşcoală 16,30 Curs de limba engleză 17.00 Telex 17,05 Din ţările socialiste 17,20 Lecţii TV pentru lucrătorii din a­­griculturi 15.00 Cupa mondială la schi alpin: pro­bele feminine de coborire şi sla­lom special 18.50 întrebări şi răspunsuri 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 La ordinea zilei In economia 20.10 Mai aveţi o Întrebare­­ 20.50 Seară de teatru : „Ultima cursă” de Horia Lovinescu 22.45 Un cântec de demult 23.00 Telejurnal PROGRAMUL II 20.00 Viaţa economică a Capitalei 20.20 De la Bach la Enescu 21.20 Telex 21.25 Tineretul Capitalei 21.55 Film serial : Kojak SÂNTEIA — marţi 1 februarie 1977 Casa de cultură din Slatina Foto : E. Dichiseanu» PROFESOR ŞI STUDENT - împreună în sala de curs, în atelierul-şcoală şi în producţie Catedra de socialism ştiinţific şi filozofie de la Institutul politehnic din Iaşi a întreprins, in primele luni ale acestui an universitar, in cadrul acţiunii generale privind perfecţio­­narea îndrumării nemijlocite a stu­denţilor, un interesant studiu pri­vind modul de examinare a studen­ţilor şi de apreciere a cunoştinţe­lor acestora. Investigaţia s-a des­făşurat in rindul a 25 cadre di­dactice şi 100 de studenţi, iar răs­punsurile — în mare parte consem­­nînd nu atit relatarea fidelă a unor stări de lucruri cu­, mai ales, păreri despre cum ar trebui să se desfă­şoare examenele — au oferit fac­torilor de decizie posibilitatea for­mulării unor concluzii utile. Un stu­diu similar, realizat de un colectiv alcătuit de conducerea institutului şi organizaţia de partid, a analizat me­todele de perfecţionare a procesului instructiv-educativ şi de accentuare a eficienţei acestuia. Comentind rezultatele acestor ac­ţiuni, cit şi ale altora asemănătoare, prorectorul politehnicii ieşene, prof. dr. ing. Tudor Fition, releva condi­ţiile deosebit de favorabile pe care le oferi procesul de integrare invă­­ţămînt-cercetare-productie perfecţio­nării relaţiei profesor-student, creş­terii influentei educative la rindul studenţilor a specialistului, pedagog şi cetăţean, învestit de societate cu înalta răspundere de a forma tine­rele generaţii de constructori activi ai socialismului şi comunismului în România. Intervenţia sa avea loc in cadrul unei consfătuiri de lucru pri­vind îndrumarea nemijlocită a stu­denţilor, modalităţile de optimizare a acestei forme educaţionale — or­ganizată de Direcţia predării ştiinţe­lor sociale, activităţi educative şi sportive din Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului — cu cadre didac­tice şi studenţi de la instituţiile de invăţămint superior din Iaşi, cu reprezentanţi ai comitetului de partid al centrului universi­tar şi ai consiliilor Asociaţiilor Studenţilor Comunişti (consfătuire pe urma unei dezbateri simi­lare, desfăşurată cu citeva luni în urmă in centrul universitar Cluj- Napoca). „Procesul de integrare, cu cîmpul său specific de educare poli­tică, prin muncă şi pentru muncă, a fiecărui student, de formare din anii universitari a disciplinei muncito­reşti de producţie, a spiritului res­ponsabilităţii şi abnegaţiei, a unui profil moral în deplin acord cu prin­cipiile codului eticii şi echităţii so­cialiste — menţiona profesorul Fi­­lion — ne confirmă că obiectivele educative ale îndrumării nemijlocite a studenţilor de către cadrele didac­tice se realizează rodnic in procesul de invăţămint, de pregătire profe­sională şi cetăţenească şi nu numai în acţiunile aşa-zis extrauniversi­­tare, cum greşit se mai înţelege pe alocuri. Cu condiţia obligatorie ca profesorul să se afle permanent împreună cu studentul său în sala de curs sau seminar, in atelierul de proiectare, in laborator, în atelierul­­şcoală de producţie, în stagiul de practică din uzină. Prezent cu sfatul şi indicaţia profesională, cu ajutorul concret in dirijarea unui utilaj, in elaborarea unei piese. In descoperi­rea unui procedeu tehnologic nou, In stimularea inventivităţii tehnice a tinărului specialist in formare“. Completîndu-i spusele, conf. dr. Vasile Merticaru, prodecan la Fa­cultatea de mecanică a politehnicii ieşene, semnala că odată cu crea­rea acestui spirit de lucru în echi­pă — ca un cadru activ de reali­zare a relaţiei profesor-student, in care fiecare coechipier îndeplineş­te roluri concrete in procesul de producţie — in facultatea respectivă a scăzut numărul absenţelor, s-au re­dus simţitor cazurile de abatere de la disciplina universitară şi de pro­ducţie (care necesitau înainte adop­tarea unor sancţiuni), se ţine mai mult seama de opinia studenţilor în alcătuirea unor planuri de acţiuni profesionale sau educative. „Nu-i pe marginea unei dezbateri organizate la Iaşi mai puţin adevărat — adăuga vorbi­torul — că se stimulează încă prea puţin gindirea creatoare şi capacita­tea de inovaţie a studenţilor,­in ca­drul organizat al verificării cunoş­tinţelor, şi mai ales în desfăşurarea practicii productive , se valorifică încă insuficient în cursuri experien­ţa rodnică a producţiei, suflul înnoi­tor al progresului tehnic, al cuceriri­­rilor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu care studentul şi profesorul iau contact direct in procesul de inte­grare a invăţămintului cu cerceta­rea şi producţia“. In cuprinsul dezbaterii s-au ana­lizat în profunzime o seamă de mo­dalităţi menite să determine per­­­fecţionarea procesului educativ in anii de facultate. Prof. dr. Gheorghe Hasan, de la universitatea „Al. I. Cuza“, se referea la atitudinea apro­piată, prietenească, deschisă a pro­fesorului, care să facă din student un copartener la formarea proprie, răs­­punzînd egal de insuccese şi bucurîn­­du-se împreună de succesele obţinute. Nicolae Vlad, de la Instituitul de me­dicină şi farmacie, preşedintele con­siliului U.A.S.C. din institut, sublinia necesitatea ca in activitatea educati­vă complexă desfăşurată de profe­sorii îndrumători, de toţi membrii corpului profesoral, să se ţină seama şi de obiective educative specifice pentru o facultate sau alta. In ultima perioadă, in baza indi­caţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pri­vind perfecţionarea activităţii de educaţie a tineretului, sub condu­cerea organelor judeţene de partid s-au obţinut rezultate pozitive în ce priveşte îmbunătăţirea îndrumării individuale a studenţilor. Participan­ţii la dezbatere au citat numeroase exemple din instituţiile de învăţă­­mint ieşene. Pornind de la experien­ţa pozitivă acumulată la Facultatea de biologie a universităţii „Al. I. Cuza“, vizînd iniţierea studenţilor din anii I şi II in problemele cercetării şti­inţifice cu concursul cadrelor didacti­ce şi al profesorilor consultanţi, prof. dr. Corneliu Zolyneak, secretarul comitetului de partid al centrului universitar, semnala faptul că unele cadre­­ didactice au incă reţi­neri în ce priveşte atragerea studenţilor pe care-i îndrumă în activitatea de cercetare ştiinţifică. Or, tocmai in acest cadru concret de lucru comun, educatorul comu­nist poate transmite cu mai multă convingere tinărului discipol princi­piile fundamentale ale concepţiei sale materialist-dialectice despre lume şi viaţă, spiritul revoluţionar, exigenţa comunistă şi atitudinea res­ponsabilă faţă de îndeplinirea înal­telor comandamente politice, etice, încredinţate de societatea socialistă, în această optică, au menţionat mai mulţi participanţi la discuţii, se cu­vin mai bine valorificate toate posi­bilităţile de lucru comune ale profe­sorului şi studentului, valorificate în mod constant, permanent, cu forţa de convingere pe care o exercită exemplul înaintat al specialistului­­cetăţean. De asemenea, Silviu Bo­tezatu, preşedintele U.A.S.C. din Cen­trul universitar Iaşi, remarcînd par­ticiparea rodnică a cadrelor didac­tice la pregătirea şi desfăşurarea fa­zelor pe facultăţi ale Festivalului na­ţional „Ciitarea României“, precum şi iniţiativa unor îndrumători de a îmbogăţi viaţa cultural-spirituală din căminele studenţeşti, accentua nece­sitatea unei mai strînse conlucrări a A.S.C. din facultăţi cu membrii corpului profesoral in toate compar­timentele procesului instructiv-edu­cativ. Dincolo de clarificări de reală uti­litate aduse unor aspecte importan­te ale activităţii de îndrumare ne­mijlocită a studenţilor de către pro­fesori, în consfătuire au fost nu mai puţin abordate alte laturi — nu lip­site de însemnătate — ale acestei activităţi educative: pregătirea stu­denţilor pentru viaţa de familie, lărgirea orizontului de cultură gene­­,.,rală şi formarea gustului artistic, participarea mai activă a cadrelor didactice, împreună cu studenţii, la manifestările organizate la casa de cultură, la cluburile studenţilor etc., care s-au conturat ca tot atâtea di­recţii de studiu, de analiză şi de ac­ţiune concretă pentru forurile de în-­ văţămint şi consiliile A.S.C. din Cen­trul universitar Iaşi. Constanţa BĂRBOI Florica DUVULESCU LISTA OFICIALA a obligaţiunilor CEC ieşite cîştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 ianuarie 1977 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 de lei. In valoarea cis­­tigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite cîş­tigătoare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse între 81—125, la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în consi­derare. fi -§ 2*1 si 11 fel Ist !“ 2 a x­ S5«.c ^ o O o 1 04408 45 50 000 1 36621 79 50 000 1 26711 98 40 000 1 99676 111 40 000 1 61042 92 40 000 1 77002 104 30 000 1 16511 68 30 000 1 67073 29 30 000 1 43372 82 30 000 1 50183 121 25 000 1 14553 61 25 000 1 04326 38 25 000 1 19768 84 25 000 1 60279 13 25 000 1 92233 76 20 000 1 51859 58 20 000 1 64211 118 20 000 1 08132 13 20 000 1 94702 117 20 000 1 19789 15 20 000 1 36549 115 15 000 1 86958 50 15 000 1 45071 91 15 000 1 11730 122 15 000 1 20251 06 15 000 Termi­nația seriei obliga­țiuni­lor 190 051 84 5 000 100 992 28 3 000 100 567 52 1 000 100 666 30 1 000 100 185 83 1 000 100 124 96 1 000 100 167 66 1 000 100 245 39 1 000­­000 97 47 800 1 000 06 47 800 1 000 85 83 800 1 000 21 06 800 1 000 99 86 800 1 000 20 53 800 1 000 94 84 800 1 000 11 67 800 1 000 84 43 800 9 825 Total: 9 260 000

Next