Scînteia, februarie 1977 (Anul 46, nr. 10715-10738)
1977-02-01 / nr. 10715
PAGINA 4 Comuniştii in fruntea pentru a larga şi reprezenta Festivalul „Cintare Extragem citeva date biografice din ,,fişa“ străvechii aşezări sucevene purtind numele lui Ciprian Porumbescu. Este o comună cu trei cooperative agricole de producţie, două ferme ale I.A.S., o staţiune de maşini agricole, un important complex comercial, turistic, alte unităţi economice şi aşezăminte de cultură. E vorba de o localitate a Ţării de Sus cu înfăptuiri notabile pe linia activităţii economice. Dar pentru că aceeaşi localitate are şi bogate tradiţii în organizarea unor manifestări politico-educative şi cultural-artistice de masă, am desprins totodată, din dezbaterile prilejuite de recentele adunări, pentru dări de seamă şi alegeri din organizaţiile de partid, preocupările comuniştilor de aici, in special în aceste domenii. O primă constatare : peste tot, referirile la activitatea social-economică au fost însoţite de opinii privind felul în care sunt duse la îndeplinire sarcinile izvorite din documentele Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, măsura în care se acţionează pentru cultivarea in rîndul maselor de cetăţeni a normelor etice şi a valorilor culturii noastre socialiste. In această ordine de idei sînt de remarcat sublinierile din dările de seamă, referitoare la necesitatea unei mai bune organizări a invăţămîntului politico-ideologic de partid, sindicat şi U.T.C., astfel incit — prin ridicarea nivelului dezbaterilor — documentele Congresului al XI-lea, cuvîntările secretarului general al partidului să fie temeinic Înţelese şi însuşite. In acelaşi timp, s-a insistat asupra îmbunătăţirii şi diversificării metodelor de propagare a concepţiei materialist-ştiinţifice despre lume şi viaţă, fiind de datoria organizaţiilor de partid să asigure acţiunilor cu acest conţinut continuitate şi calitate corespunzătoare. La rîndul lor, numeroşi vorbitori au acordat o atenţie deosebită problemelor nemijlocite legate de mişcarea cultural-artistică de amatori, acţiunilor şi măsurilor care au fost sau trebuie întreprinse pentru ca întreaga suflare a comunei să fie cuprinsă, într-un fel sau altul, în suita manifestărilor dedicate centenarului independenţei şi împlinirii a şapte decenii de la marea răscoală a ţăranilor din 1907. Festivalul „Ciitarea României“ este menit să stimuleze creaţia şi interpretarea artistică in rîndul na,şelor, să intensifice şi să diversifice viaţa spirituală a ţării şi participarea tot mai largă a oamenilor muncii la activitatea culturală — spunea, in adunarea comuniştilor de la C.A.P. Ilişeşti, învăţătoarea Iulia Vleju, secretar adjunct al comitetului comunal de partid. Şi in comuna noastră am reuşit să facem importanţi paşi înainte in direcţia organizării unor colective artistice. Dar chiar şi aici, în satul de centru, se impun măsuri grabnice pentru îmbogăţirea conţinutului repertoriilor. Grupul vocal, bunăoară, va trebui să depună eforturi susţinute pentru a asimila mai rapid bucăţi muzicale din folclorul nou, in timp ce pentru colectivul dramatic se cere ca măcar una din piesele pe care le pregăteşte să fie legată de evenimentele ce le vom sărbători in acest an. Abordînd problematica educării educatorilor, a participării lor cit mai active şi mai eficiente la activitatea politico-ideologică şi culturalartistică de masă, atit dările de seamă, cit şi dezbaterile au pus in evidenţă noi rezerve de intensificare a muncii în cercurile de educaţie socialistă, de valorificare mai deplină a potenţialului propagandistic şi organizatoric al intelectualilor satului. Profesoara Madeline Vlăgea atrăgea atenţia asupra cerinţei ca brigada ştiinţifică să-şi programeze mai multe întilniri cu locuitorii comunei ; cadrele didactice trebuie să sprijine mai activ desfăşurarea muncii artistice, chiar şi Înfiinţarea unor formaţii noi acolo unde există încă posibilităţi : „Faptul că formaţia corală a căminului cultural din Ilişeşti se adună destul de greu, că în satul Braşca nu există nici un colectiv artistic nu ne poate mulţumi“. Referiri critice similare la adresa unor manifestări de delăsare faţă de viaţa cultural-artistică in unele unităţi au fost exprimate şi in adunările organizaţiilor de partid de la S.M.A. şi fermele I.A.S. Pe bună dreptate, mai mulţi vorbitori au cerut sprijinul căminului cultural In organizarea unor acţiuni cultural-artistice cu forţe proprii, strins legate de muncă şi realizările sau neîmplinirile acestor colective. De asemenea, la C.A.P. Bălăceanu, membrii de partid Teodor Rusu, Gheorghe Petrişor şi Radu Iacoban au vorbit, intre altele, despre necesitatea lărgimii bazei de masă a mişcării artistice din sat. In acest context a fost subliniată sarcina fiecărui comunist ca, odată cu îndeplinirea exemplară a atribuţiilor profesionale, să fie şi un adevărat animator al vieţii culturale a satului. Dar aici, la Bălăceana, cum pe bună dreptate remarca cineva, dezideratul va putea fi împlinit în principal prin atragerea tineretului pe calea organizării prin şi pentru tineri a unor atractive acţiuni cultural-educative. Desigur, in spiritul dezbaterilor şi propunerilor făcute, hotărîrile adoptate prevăd măsuri concrete de îmbunătăţire a muncii organizaţiilor de partid in toate domeniile — economic, politic, viaţa de partid. In domeniul educaţiei, al îmbogăţirii conţinutului manifestărilor în mişcarea cultural-artistică de masă (care a făcut obiectul Însemnărilor de faţă) — se impun acum acţiuni energice pentru ca toate cele propuse să devină cit mai degrabă fapte de cultură, în aşa fel ca oamenii muncii din frumoasa aşezare bucovineană să fie reprezentaţi la Festivalul „Cintarea României“, incă din etapa de masă, pe măsura vredniciei in muncă şi a disponibilităţilor lor artistice. Gheorghe PARASCAN corespondentul „Scînteii* însemnări dintr-o comună suceveană • GALAŢI. Teatrul dramatic din Galaţi a găzduit simpozionul L. Caragiale — clasic al literaturii române", manifestare organizată cu prilejul aniversării a 125 de ani de la naşterea scriitorului. Cu acest prilej, profesori gălăţeni au prezentat comunicări, acţiunea fiind completată cu fragmente din opera marelui scriitor în interpretarea unui colectiv al teatrului. La Şantierul naval Galaţi a fost organizată dezbaterea „Patriotismul — sentiment trainic, generator de ginduri şi fapte alese“. La casa de cultură din Tecuci s-a desfăşu- rat o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată vieţii şi operei lui Ştefan Petică, cunoscut poet şi militant, născut cu un secol in urmă in satul Buceşti, din apropierea Tecuciului. • SUCEAVA. Prin grija comitetului de cultură şi educaţie socialistă a fost editat caietul concursului de poezie „Nicolae Labiş“, ediţia 1976, in care sunt cuprinse cele mai izbutite creaţii lirice ale laureaţilor acestei reprezentative manifestări culturale. Aproape 900 de elevi, membri ai formaţiilor artistice şcolare din Solca, Rădăuţi, Siret, precum şi din alte 13 localităţi ale judeţului, şi-au dat întîlnire pe scena casei de cultură din Rădăuţi in cadrul etapei judeţene a Festivalului „Cintarea României“. • GORJ. Zece mii de artişti amatori din aşezările rurale ale Gorjului, reuniţi în numeroase formaţii, participă in aceste zile la acţiuni cultural-artistice complexe din cadrul fazei de masă a Festivalului naţional „Cintarea României“. Lor li se alătură 112 formaţii ale sindicatelor cu peste 1800 artişti şi creatori amatori. Pină in prezent, comunele, oraşele şi marile întreprinderi industriale şi de construcţii din judeţ şi-au desemnat, pentru toate genurile artistice, formaţiile reprezentative, care se întrec în 12 centre din judeţ, precum şi in municipiul Tg. Jiu. • SATU MARE. „Dr. Vasile Lucaciu *— luptător pentru libertate şi dreptate naţională" este tema sesiunii ştiinţifice omagiale desfăşurate la Satu Mare cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naştere. La clubul întreprinderii „Unic“ din Satu Mare a avut loc — în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ — vernisajul unei expoziţii de grafică şi pictură a artiştilor plastici sătmăreni. Secţia maghiară a Teatrului de Nord — Satu Mare a prezentat în premieră pe ţară piesa „Columb“ de Peter Hacks. • VASLUI. Un nou eveniment artistic la Teatrul „Victor Ion Popa“ din Birlad : premiera „Eroii n-au nevoie de statui“, spectacol de poezie şi muzică patriotică şi revoluţionară dedicat centenarului independenţei de stat a României şi Împlinirii a 70 de ani de la răscoala din 1907 • SALAJ. Circa 12 000 de muncitori şi ţărani, tineri şi vîrstnici, cuprinşi in aproape 900 formaţii artistice de diferite genuri s-au confruntat intr-o primă fază din cadrul etapei de masă a Festivalului naţional „Cintarea României“, în care au fost selecţionate reprezentativele pentru faza pe consilii intercooperatiste şi oraşe. In cursul lunii februarie va avea loc selecţionarea valorică a formaţiilor care se vor întrece în etapa judeţeană. • BACĂU. In urmă cu cinci decenii, la Oneşti lua fiinţă o „Bibliotecă publică“, graţie eforturilor generoase ale intelectualilor şi altor cetăţeni, reuniţi în societatea culturală „Cosînzeana“. Continuind tradiţia „Cosînzenei“, biblioteca municipală atrage un mare număr de cititori, in fişele ei figurină peste 4 500 de chimişti, constructori, petrolişti, energeticieni. Acum, biblioteca dispune de un fond de carte de 100 000 exemplare, în afara colecţiilor de publicaţii şi reviste de specialitate. • CLUJ. După cum ne informează profesorul Horia Ciugudean, in comuna Tritenii de Jos, la şcoala generală a luat fiinţă cineclubul „Independenţa“, care este dotat cu aparatura necesară. • IAŞI. Colectivul Tetrului de copii şi tineret din Iaşi a prezentat în premieră spectacolul : „Un Yankeu la curtea regelui Arthur“, versiune literară după Mark Twain realizată de Ştefan Oprea. Cenaclul „Columna“ al elevilor ieşeni care activează la casa de cultură a tineretului şi studenţilor s-a întrunit in cea de-a treia ediţie a sa, prezentînd din creaţiile membrilor săi, precum şi programe artistice dedicate aniversării centenarului independenţei de stat a României şi răscoalelor ţărăneşti din 1907. Corespondenţii „Scînteii“ Cinstind opera marelui Caragiaie Caragiale a scris teatru numai zece ani. Dar opera sa dramatică, cu prea puţine titluri, are, atit in direcţia comediei cit şi în cea tragică, o forţă extraordinară şi e percepută ca genială, de un secol încoace, pretutindeni unde e cunoscută. Nimic nu se Învecheşte în lucrările sale, iar rîsul său e universal şi nemuritor, veşnic proaspăt, activ şi eficace, vădit din plasma marilor moralişti ai lumii, satira are o actualitate neştirbită. La 125 de ani de la naşterea dramaturgului, piesele sale sunt prezente pe scenă, în circuitul viu al mişcării teatrale... şi., se bucură de cea mai bună primire din partea publicului. Teatrul Naţional din Iaşi şi-a propus ca in decurs de două-trei stagiuni să pună in scenă întreaga dramaturgie caragialeană, cu aceeaşi trupă şi în aceeaşi regie ; s-au înfăptuit pină acum — şi se joacă şi în aceste zile — o scrisoare pierdută şi D-ale Carnavalului. La Bucureşti, Asociaţia oamenilor de artă şi comitetul municipal de cultură şi educaţie socialistă au organizat o „Săptămină“ dedicată scriitorului, la care participă Teatrul Naţional, teatrul „Bulandra“, Teatrul de comedie şi teatrul „Giuleşti“ . in fiecare seară de spectacol, un critic susţine o prefaţă. Epilogul acţiunii — un simpozion, cu larga participare a unor literaţi, artişti, cercetători, critici. La Cluj-Napoca şi Bacău se dau reprezentaţii omagiale. Studenţii maghiari de la Institutul din Tg. Mureş au pregătit Năpasta, care se prezintă paralel cu spectacolul mai vechi al secţiei române a teatrului „O scrisoare pierdută“. O amplă acţiune omagială, in acelaşi timp o veritabilă manifestare de cultură, are loc la Craiova. Forul cultural local şi Teatrul Naţional au luat in considerare, nu ,numai, anii, scurşi de la naşterea părintelui Momentelor, ci şi faptul că s-au împlinit, in această stagiune, nouăzeci de ani de la intîia premieră a Scrisorii pierdute pe scena craioveană, precum şi şaizeci şi cinci de ani de cinci, din iniţiativa directorului instituţiei, Emil Gîrleanu, s-a înfăptuit o „Săptămină Caragiale“ pentru a-l cinsti pe autor, aflat departe de ţară. S-a Întocmit, prin urmare şi acum o „Săptămină“, al cărei tifiş cuprinde O noapte, furtunoasă, O scrisoare pierdută şi Tipuri şi tertipuri (colaj de fragmente şi schiţe) în interpretări ale trupei oltene, o reprezentaţie cu două schiţe adaptate pentru scena păpuşilor de către mînuitorii craioveni şi două prezenţe bucureştene : Teatrul de comedie (O noapte furtunoasă) şi Teatrul Giuleşti (Năpasta). O idee remarcabilă: simpozionul de aici, cu participări notabile, pune şi bazele primuluiCerc de studii „Caragiale“, care are, deocamdată, douăzeci şi unu membri fondatori şi işi propune a ţine adunări generale la fiecare 30 ianuarie. El işi asumă, printre altele, sarcina de a contribui la întocmirea unei bibliografii la zi, a unei biblioteci a ediţiilor Caragiale şi a scrierilor de referinţă,, a,unei arhive, din Cadrul muzeului teatrului, cu materialele privitoare la reprezentaţiile caragialeene din ţară şi străinătate. Vom observa, cu acest prilej, că Teatrul Naţional din Bucureşti are acum, un program, numai Năpasta. O experienţă pasionantă, unică, a arătat cu nu multă vreme în urmă că înfăţişarea simultană, pe două scene din Capitală, a capodoperei caragialeene a atras, in ambele săli, un public enorm, dornic să compare şi să-şi formuleze propria-i opinie atit despre momentul clasicizat al montării, cit şi despre cel novator. S-ar cuveni deci ca, independent de celelalte spectacole bucureştene, Naţionalul, casa lui Caragiale, să pregătească noi premiere cu memorabilele piese şi să reprezinte, totodată, şi lucrările scurte, în genere puţin frecventate . 1 Aprilie, O soacră, începem, Articolul 24 (aceasta, deşi piesă de teatru, subintitulată chiar de autor, la întîia publicare, în „Moftul român“, nr. 2, „Comedioară in trei scene“, fiind trecută îndeobşte, de editori şi comentatori, la capitolul schiţelor). Deopotrivă e de observat că, de mai mulţi ani, Studioul institutului nu arntai propus nici o montare caragialiană de anvergură, deşi sub raportul realismului, al construcţiei tipurilor şi relaţiilor dintre ele, ai marii comedii româneşti, această operă e şi un material de studiu regizoral şi actoricesc exemplar. Academia Republicii Socialiste România a timit în aceste zile o şedinţă omagială solemnă. Ea a exprimat, în fond, un sentiment general, care e al maselor populare — publicul da azi al dramaturgului Caragiale, cititorul de azi al scriitorului, memoria vie a grandioasei opere in veac. Valentin SILVESTRU Sesiune de comunicări la Academie Suita manifestărilor dedicate marelui nostru scriitor Ion Luca Caragiale, cu ocazia aniversării a 125 de ani de la naşterea sa, a fost încununată, luni, de sesiunea publică de comunicări, organizată in Capitală sub egida Academiei Republicii Socialiste România, Academiei de ştiinţe sociale şi politice şi Uniunii scriitorilor. Inscriindu-se pe linia preocupărilor ştiinţifice majore de valorificare a moştenirii noastre cultural-artistice, sesiunea a reunit academicieni, profesori din Invăţătmîntul superior şi mediu, cercetători, un numeros public venit să omagieze personalitatea scriitorului care a adus o contribuţie fundamentală la propăşirea dramaturgiei, prozei şi publicisticii româneşti. Socotit pe drept cuvînt părintele incontestabil al teatrului românesc, arăta acad. Theodor Burghele, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, în cuvintul său de deschidere, Caragiale a dat culturii naţionale şi universale lucrări de certă valoare. Generaţii întregi de dramaturgi şi lucrători ai teatrului românesc şi-au desăvîrşit măiestria artistică şi interpretativă la şcoala lui Caragiale. Contribuţii originale şi-au adus, in cadrul sesiunii, acad. Şerban Cioculescu, scriitorul Eugen Barbu, profesorul Gheorghe Ivănescu şi compozitorul Matei Socor, membri corespondenţi ai Academiei Republicii Socialiste România, cercetătorul Mihai Vornicu şi scriitorul Szemlér Ferenc. Comunicările înscrise in programul sesiunii şi-au propus să realizeze o largă cuprindere a activităţii lui Caragiale, să pună in lumină omul, tsft sublinieze ceea cel este semnificativ şi peren in opera sa. Acestora li s-au adăugat considerentele privind publicistica lui Caragiale, căreia autorul i-a consacrat patru decenii de activitate şi trei sferturi din paginile căra le-a scris. Simpozion la A.T.M. Sub auspiciile Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti şi Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, luni dimineaţa a avut loc la sediul A.T.M. simpozionul „I. L. Caragiale, 125 ani de la naştere“. La simpozion au luat cuvintul acad. Şerban Cioculescu, prof. univ. dr. docent Ion Zamfirescu, Liviu Ciulei, artist emerit, prim-regizor La Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, prof. univ. dr. Ion Toboşaru, Valentin Silvestru, Margareta Bărbuţă şi Natalia Stancu-Atanasiu, critici de teatru. Vorbitorii au evocat personalitatea remarcabilă, ca om şi scriitor, a lui I. L. Caragiale, reprezentant de seamă al literaturii româneşti. Importanţa operei sale ce constituie o mare şi profundă lecţie de realism, preţuirea de care se bucură astăzi. In România socialistă, creaţia sa nemuritoare, succesul înregistrat de capodoperele caragialeene şi dincolo de fruntariile ţării prin nobilul lor mesaj artistic. ★ Asociaţia „România" şi revista „Tribuna României“ au organizat, la Casa oamenilor de ştiinţă a Academiei Republicii Socialiste România, un simpozion consacrat sărbătoririi a 125 de ani de la naşterea marelui dramaturg I. L. Caragiale. (Agerpres) „LUNA CĂRŢII LA SATE“ In comuna Flămînzi din judeţul Botoşani, de unde in 1907 au izbucnit flăcările marii răscoale ţărăneşti, a avut loc duminică, 30 ianuarie, o manifestare cultural-educativă cu profunde semnificaţii : deschiderea „Lunii cărţii la sate“ pe ţară. Organizată de consiliul judeţean de educaţie politică şi cultură socialistă Botoşani, in cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“, acţiunea se desfăşoară sub semnul celor două mari evenimente ale anului : Împlinirea a 100 de ani de la cucerirea independenţei de stat a României şi 70 de ani de la răscoala din 1907. Cu acest prilej, la Flămînzi s-a deschis o amplă expoziţie de carte, după care, poeţi şi scriitori din Bucureşti şi Botoşani, membri ai cenaclului literar botoşănean „Mihai Eminescu", au citit din lucrările care omagiază munca ţărănimii, viaţa nouă a satului românesc. In sala căminului cultural, rapsozi, poeţi populari şi formaţii artistice din judeţ au prezentat spectacolul „Omagiu lui 1907“. Alte asemenea manifestări — vernisaje de expoziţii de carte, şezători literare, lansări de cărţi, intîlniri cu scriitori şi editori, recitaluri de poezie patriotică, spectacole artistice etc., vor avea loc în zilele următoare şi in alte localităţi, avind menirea să contribuie la ridicarea vieţii spirituale a satelor judeţului Botoşani, să releve creşterea continuă a interesului pentru cartea de toate genurile, contribuţia acesteia la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. In prezent, In judeţul Botoşani sunt 69 de biblioteci comunale, cu filiale sau puncte de împrumut In toate satele, 221 de biblioteci şcolare, biblioteci sindicale in toate unităţile agricole de stat. Prin reţeaua cooperaţiei de consum, care cuprinde 37 de magazine specializate şi 270 de unităţi de desfacere a cârtii, numai în cursul anului trecut s-au vindut populaţiei cârti în valoare de 2,8 milioane lei. în acelaşi an, fondul de carte al bibliotecilor săteşti a sporit cu peste 50 000 de volume, iar el bibliotecilor şcolare cu 70 000 volume. Iată deci, dacă avem in vedere că în 1930, In comuna Flămînzi, 60 la sută din numărul total al locuitorilor şi 79 la sută din femei erau analfabeţi, deschiderea „Lunii cărţii la sate“, tocmai in această localitate, are o semnificație deosebită. (E. Nazarie). (Urmare din pag. I) citmai elastice, au fost, in 1978, mai numeroase cu 50 la sută faţă de 4 la sută in urmă cu zece ani. Iată, aşadar, citeva argumente care ne arată cum s-a format si cum se desăvîrşeşte personalitatea acestei Întreprinderi timişorene. Stind de vorbă cu inginera Marină Virág, şefă de secţie la Confecţii — 4, am înţeles modalitatea simplă, dar adevărată, de integrare a oamenilor în mişcarea umană, înnoitoare a unităţii. Am văzut cit de mult preţ se pune pe efortul de detectare a soluţiilor valoroase, cită stăruinţă se cheltuieşte pentru aplicarea lor. In felul acesta şi-a ciştigat încrederea şi respectul colectivului in mijlocul căruia munceşte. Ana Abrudan, şefă de atelier la confecţii, veghind la munca a peste 619 muncitoare, a intrat de ucenică la croitorie, iar din anul naţionalizării a venit aici, la „1 Iunie“. A făcut un curs de calificare, a absolvit o facultate muncitorească, iar astăzi este una din cele mai bune cunoscătoare a problemelor tehnice pe care le ridică atelierul unde-şi desfăşoară activitatea. „Aici am crescut de copilă, îmi spunea ea, iar azi am 44 de ani. O viaţă de om închinată fabricii mele. Am un fecior de 18 ani şi o fetiţă de 13. Iar in atelierul pe care-l conduc sint multe fete bune, aşa ca Maria Bădescu, Florica Gagiu, Rozalia Neje, Ştefania Sughi, Ghizela Bărbulescu. Multe din ele sunt fruntaşe cite 5 ani la rînd“. Dar Ileana Reut care, la 19 ani, a ciştigat locul unţii pe ţară, la concursul profesional „Miini măiestre“ . Venită din Vicovul de sus, din Suceava, dintr-o casă cu alţi zece fraţi, ea a dovedit de mică aplicaţii pentru lucrurile de mină. După o şcoală profesională, unde profesoara ingineră Horheianu Eugenia i-a îndrumat primii paşi in viată si in meserie, ea a venit la „1 Iunie“. Ileana Reut a făcut parte din prima clasă, cu media cea mai mare. Bucurîndu-se incă din practica şcolară de sprijinul maistrului Francisc Enscher, iat-o azi muncitoare model, premianta pe tară în meseria ei de tricotoare, urmind in acelaşi timp si liceul textil. Intrebind-o pe directoarea Iulia Paşca ce o leagă de această comunitate muncitorească, de oraşul de pe Bega, mi-a spus simplu: „Totul !“ Apoi, a continuat : „Ştiţi, de fapt, îmi dau seama că cei mai preţioşi au fost şi au rămas oamenii cărora le-am dedicat întregul meu elan. Şi tot astfel i-am îndemnat pe toţi să facă. Simplu spus, am ascultat de cerinţele lor, ne-am făcut datoria. Asta e totul... Iar în privinţa oraşului meu,in care trăiesc de atiţia ani, eu cred că e un loc minunat, cu o atmosferă blindă şi caldă, creată poate şi de aceste parcuri splendide, de colţurile vechi, ca piaţa barocă, dar şi de cartierele sale noi, aerate, ca şi de ordinea, de calmul său specific, care, uneori, vara, mi se pare că ar sugera imaginea unui neasemuit oraş luminos de vacanţă şi de profundă frumuseţe umană...“ Undeva, în magazia întreprinderii, sau poate în atelierele de confecţii, am văzut în trecerea pe la „1 Iunie“ produse incintătoare, coloratele confecţii dedicate copiilor acestei ţări. Pentru ei, aceste mii de fete lucrează atente, aplecate in preajma maşinilor, a agregatelor fine ce manevrează firele aeriene şi tes cu migală lucrusoare In atîtea culori rite nu are nici curcubeul.. Sint culorile bucuriei pentru o muncă bine făcută, folositoare copiilor tării. Culorile bucuriei tv PROGRAMUL I 10.00 Teleşcoală. 11.00 Film artistic : „încrederea* — producţie a studiourilor bulgare 12,25 Vatra Dornei — Reportaj de scriitor 12,40 Telex 12,45 închiderea programului 16.00 Teleşcoală 16,30 Curs de limba engleză 17.00 Telex 17,05 Din ţările socialiste 17,20 Lecţii TV pentru lucrătorii din agriculturi 15.00 Cupa mondială la schi alpin: probele feminine de coborire şi slalom special 18.50 întrebări şi răspunsuri 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 La ordinea zilei In economia 20.10 Mai aveţi o Întrebare 20.50 Seară de teatru : „Ultima cursă” de Horia Lovinescu 22.45 Un cântec de demult 23.00 Telejurnal PROGRAMUL II 20.00 Viaţa economică a Capitalei 20.20 De la Bach la Enescu 21.20 Telex 21.25 Tineretul Capitalei 21.55 Film serial : Kojak SÂNTEIA — marţi 1 februarie 1977 Casa de cultură din Slatina Foto : E. Dichiseanu» PROFESOR ŞI STUDENT - împreună în sala de curs, în atelierul-şcoală şi în producţie Catedra de socialism ştiinţific şi filozofie de la Institutul politehnic din Iaşi a întreprins, in primele luni ale acestui an universitar, in cadrul acţiunii generale privind perfecţionarea îndrumării nemijlocite a studenţilor, un interesant studiu privind modul de examinare a studenţilor şi de apreciere a cunoştinţelor acestora. Investigaţia s-a desfăşurat in rindul a 25 cadre didactice şi 100 de studenţi, iar răspunsurile — în mare parte consemnînd nu atit relatarea fidelă a unor stări de lucruri cu, mai ales, păreri despre cum ar trebui să se desfăşoare examenele — au oferit factorilor de decizie posibilitatea formulării unor concluzii utile. Un studiu similar, realizat de un colectiv alcătuit de conducerea institutului şi organizaţia de partid, a analizat metodele de perfecţionare a procesului instructiv-educativ şi de accentuare a eficienţei acestuia. Comentind rezultatele acestor acţiuni, cit şi ale altora asemănătoare, prorectorul politehnicii ieşene, prof. dr. ing. Tudor Fition, releva condiţiile deosebit de favorabile pe care le oferi procesul de integrare invăţămînt-cercetare-productie perfecţionării relaţiei profesor-student, creşterii influentei educative la rindul studenţilor a specialistului, pedagog şi cetăţean, învestit de societate cu înalta răspundere de a forma tinerele generaţii de constructori activi ai socialismului şi comunismului în România. Intervenţia sa avea loc in cadrul unei consfătuiri de lucru privind îndrumarea nemijlocită a studenţilor, modalităţile de optimizare a acestei forme educaţionale — organizată de Direcţia predării ştiinţelor sociale, activităţi educative şi sportive din Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului — cu cadre didactice şi studenţi de la instituţiile de invăţămint superior din Iaşi, cu reprezentanţi ai comitetului de partid al centrului universitar şi ai consiliilor Asociaţiilor Studenţilor Comunişti (consfătuire pe urma unei dezbateri similare, desfăşurată cu citeva luni în urmă in centrul universitar Cluj- Napoca). „Procesul de integrare, cu cîmpul său specific de educare politică, prin muncă şi pentru muncă, a fiecărui student, de formare din anii universitari a disciplinei muncitoreşti de producţie, a spiritului responsabilităţii şi abnegaţiei, a unui profil moral în deplin acord cu principiile codului eticii şi echităţii socialiste — menţiona profesorul Filion — ne confirmă că obiectivele educative ale îndrumării nemijlocite a studenţilor de către cadrele didactice se realizează rodnic in procesul de invăţămint, de pregătire profesională şi cetăţenească şi nu numai în acţiunile aşa-zis extrauniversitare, cum greşit se mai înţelege pe alocuri. Cu condiţia obligatorie ca profesorul să se afle permanent împreună cu studentul său în sala de curs sau seminar, in atelierul de proiectare, in laborator, în atelierulşcoală de producţie, în stagiul de practică din uzină. Prezent cu sfatul şi indicaţia profesională, cu ajutorul concret in dirijarea unui utilaj, in elaborarea unei piese. In descoperirea unui procedeu tehnologic nou, In stimularea inventivităţii tehnice a tinărului specialist in formare“. Completîndu-i spusele, conf. dr. Vasile Merticaru, prodecan la Facultatea de mecanică a politehnicii ieşene, semnala că odată cu crearea acestui spirit de lucru în echipă — ca un cadru activ de realizare a relaţiei profesor-student, in care fiecare coechipier îndeplineşte roluri concrete in procesul de producţie — in facultatea respectivă a scăzut numărul absenţelor, s-au redus simţitor cazurile de abatere de la disciplina universitară şi de producţie (care necesitau înainte adoptarea unor sancţiuni), se ţine mai mult seama de opinia studenţilor în alcătuirea unor planuri de acţiuni profesionale sau educative. „Nu-i pe marginea unei dezbateri organizate la Iaşi mai puţin adevărat — adăuga vorbitorul — că se stimulează încă prea puţin gindirea creatoare şi capacitatea de inovaţie a studenţilor,in cadrul organizat al verificării cunoştinţelor, şi mai ales în desfăşurarea practicii productive , se valorifică încă insuficient în cursuri experienţa rodnică a producţiei, suflul înnoitor al progresului tehnic, al cuceriririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu care studentul şi profesorul iau contact direct in procesul de integrare a invăţămintului cu cercetarea şi producţia“. In cuprinsul dezbaterii s-au analizat în profunzime o seamă de modalităţi menite să determine perfecţionarea procesului educativ in anii de facultate. Prof. dr. Gheorghe Hasan, de la universitatea „Al. I. Cuza“, se referea la atitudinea apropiată, prietenească, deschisă a profesorului, care să facă din student un copartener la formarea proprie, răspunzînd egal de insuccese şi bucurîndu-se împreună de succesele obţinute. Nicolae Vlad, de la Instituitul de medicină şi farmacie, preşedintele consiliului U.A.S.C. din institut, sublinia necesitatea ca in activitatea educativă complexă desfăşurată de profesorii îndrumători, de toţi membrii corpului profesoral, să se ţină seama şi de obiective educative specifice pentru o facultate sau alta. In ultima perioadă, in baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, privind perfecţionarea activităţii de educaţie a tineretului, sub conducerea organelor judeţene de partid s-au obţinut rezultate pozitive în ce priveşte îmbunătăţirea îndrumării individuale a studenţilor. Participanţii la dezbatere au citat numeroase exemple din instituţiile de învăţămint ieşene. Pornind de la experienţa pozitivă acumulată la Facultatea de biologie a universităţii „Al. I. Cuza“, vizînd iniţierea studenţilor din anii I şi II in problemele cercetării ştiinţifice cu concursul cadrelor didactice şi al profesorilor consultanţi, prof. dr. Corneliu Zolyneak, secretarul comitetului de partid al centrului universitar, semnala faptul că unele cadre didactice au incă reţineri în ce priveşte atragerea studenţilor pe care-i îndrumă în activitatea de cercetare ştiinţifică. Or, tocmai in acest cadru concret de lucru comun, educatorul comunist poate transmite cu mai multă convingere tinărului discipol principiile fundamentale ale concepţiei sale materialist-dialectice despre lume şi viaţă, spiritul revoluţionar, exigenţa comunistă şi atitudinea responsabilă faţă de îndeplinirea înaltelor comandamente politice, etice, încredinţate de societatea socialistă, în această optică, au menţionat mai mulţi participanţi la discuţii, se cuvin mai bine valorificate toate posibilităţile de lucru comune ale profesorului şi studentului, valorificate în mod constant, permanent, cu forţa de convingere pe care o exercită exemplul înaintat al specialistuluicetăţean. De asemenea, Silviu Botezatu, preşedintele U.A.S.C. din Centrul universitar Iaşi, remarcînd participarea rodnică a cadrelor didactice la pregătirea şi desfăşurarea fazelor pe facultăţi ale Festivalului naţional „Ciitarea României“, precum şi iniţiativa unor îndrumători de a îmbogăţi viaţa cultural-spirituală din căminele studenţeşti, accentua necesitatea unei mai strînse conlucrări a A.S.C. din facultăţi cu membrii corpului profesoral in toate compartimentele procesului instructiv-educativ. Dincolo de clarificări de reală utilitate aduse unor aspecte importante ale activităţii de îndrumare nemijlocită a studenţilor de către profesori, în consfătuire au fost nu mai puţin abordate alte laturi — nu lipsite de însemnătate — ale acestei activităţi educative: pregătirea studenţilor pentru viaţa de familie, lărgirea orizontului de cultură gene,.,rală şi formarea gustului artistic, participarea mai activă a cadrelor didactice, împreună cu studenţii, la manifestările organizate la casa de cultură, la cluburile studenţilor etc., care s-au conturat ca tot atâtea direcţii de studiu, de analiză şi de acţiune concretă pentru forurile de în- văţămint şi consiliile A.S.C. din Centrul universitar Iaşi. Constanţa BĂRBOI Florica DUVULESCU LISTA OFICIALA a obligaţiunilor CEC ieşite cîştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 ianuarie 1977 Ciştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 de lei. In valoarea cistigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite cîştigătoare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele curente cuprinse între 81—125, la confruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în considerare. fi -§ 2*1 si 11 fel Ist !“ 2 a x S5«.c ^ o O o 1 04408 45 50 000 1 36621 79 50 000 1 26711 98 40 000 1 99676 111 40 000 1 61042 92 40 000 1 77002 104 30 000 1 16511 68 30 000 1 67073 29 30 000 1 43372 82 30 000 1 50183 121 25 000 1 14553 61 25 000 1 04326 38 25 000 1 19768 84 25 000 1 60279 13 25 000 1 92233 76 20 000 1 51859 58 20 000 1 64211 118 20 000 1 08132 13 20 000 1 94702 117 20 000 1 19789 15 20 000 1 36549 115 15 000 1 86958 50 15 000 1 45071 91 15 000 1 11730 122 15 000 1 20251 06 15 000 Terminația seriei obligațiunilor 190 051 84 5 000 100 992 28 3 000 100 567 52 1 000 100 666 30 1 000 100 185 83 1 000 100 124 96 1 000 100 167 66 1 000 100 245 39 1 000000 97 47 800 1 000 06 47 800 1 000 85 83 800 1 000 21 06 800 1 000 99 86 800 1 000 20 53 800 1 000 94 84 800 1 000 11 67 800 1 000 84 43 800 9 825 Total: 9 260 000