Scînteia, martie 1977 (Anul 46, nr. 10739-10765)

1977-03-01 / nr. 10739

PAGINA 2 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU IN REPUBLICA COASTA DE HUES Duminică, In cea de-a şasea zi a soliei de­ pace si prietenie pe care o poartă pe pămîntul Africii, preşedin­tele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tova­răşa Elena Ceauşescu au sosit in Republica Coasta de Fildeş, unde, la invitaţia preşedintelui Felix Houp­houet-Boigny şi a doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny, efec­tuează o vizită oficială de prietenie. Aeroportul internaţional „Port- Bouet“ din Abidjan, moderna aero­­gară a capitalei ivoriene, unde s-a desfăşurat ceremonia sosirii oficiale a distinşilor oaspeţi români, erau îm­podobite sărbătoreşte cu drapelele de stat ale celor două­ ţări, care fluturau in adierea brizei oceanice. Pe mari pancarte purtate de mulţimea de oa­meni venită în întîmpinare se putea citi : ,,Uniunea Generală a oameni­lor muncii din Coasta de Fildeş vă urează bun venit, preşedinte al Re­publicii Socialiste România !“, „Stu­denţii şi elevii din Coasta de Fildeş uniţi in cadrul Partidului Democra­ţie vă trru­mpină cu cea mai mare bucurie, preşedinte al Republicii So­cialiste România“. Este ora 12.00 (ora locală). După o oră de zbor deasupra pământului afri­can, avionul prezidenţial în care că­lătoresc tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, escor­tat, de la graniţele Coastei de Fildeş, de o escadrilă de avioane a forţelor aeriene ale ţării, aterizează pe aero­port, împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu sosesc tovarăşii Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, George Ma­­covescu, Nicu Ceauşescu, celelalte persoane oficiale române. La coborirea din avion, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt intîmpinaţi cu deosebită cordialitate de preşedintele Felix Houphouet-Boigny şi doamna Marie Therese Houphouet-Boigny. Cei doi şefi de stat işi string mii­­nile cu căldură. La rindul lor, tova­răşa Elena Ceauşescu şi doamna Marie Therese Houphouet-Boigny işi string cordial miinile. Preşedintele ivorian urează preşedintelui Româ­niei un călduros bun sosit in Coasta de Fildeş. Cei doi şefi de stat îşi ex­primă satisfacţia pentru această in­­tilnire. Preşedintele Felix Houphouet-Bo­igny prezintă apoi, iluştrilor oaspeţi români, persoanele oficiale ivoriene venite în intimpinare : Philippe Yace, secretar general al Partidului Demo­­cratic din Coasta de Fildeş, preşedin­tele Adunării Naţionale, Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Economic şi Social, Alphonse Boni, preşedintele Curţii supreme, Auguste Denise, ministru de stat, Arsene Us­her Assouan, ministrul afacerilor externe, Jeanne Gervais, preşedin­ta Asociaţiei ivoriene a femeilor, ministru pentru condiţia femeii, alţi membri ai guvernului, membri ai Biroului Politic al Partidului Demo­cratic şi ai Biroului Adunării Naţio­nale, reprezentanţi ai unor organiza­ţii naţionale, ofiţeri superiori ai ar­matei. Este prezent ambasadorul Republi­cii Socialiste România in Republica Coasta de Fildeş, Ion Dumitru. Un grup de copii oferă preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. Răsună solemn imnurile de stat ale celor două ţări. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi preşedinţi trec apoi in revistă garda de onoare. După ceremonia primirii, oaspeţii şi gazdele se îndreaptă spre salonul de onoare al aeroportului, unde preşdintele Felix­ Houphouet- Boigny rosteşte un cuvint de bun venit. Răspunde tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La ieşirea din salonul de onoare al aeroportului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşeru sunt intimpina i u grup de repre­zentanţi ai tribunilor veniţi din toate regiunile Coastei de Fildeş pentru a aduce omagiul lor solilor poporului român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu le mul­ţumesc în modul cel mai călduros şi le string prieteneşte miinile. De la aeroportul Port-Bouet, pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Felix Houphouet-Boigny se îndreaptă, în­­tr-o maşină escortată de motociclişti, spre Abidjan. Coloana oficială stră­bate o frumoasă autostradă in lungi­me de aproape 20 km, care şerpuieşte pe platouri de un far pitoresc, ce co­boară lent spre malurile lagunei unde se află aşezată capitala ivoria­­nă, care şi-a ciştigat, pentru aşezarea şi frumuseţea sa, renumele de „Ve­neţie a Africii de vest“. Pe întregul parcurs al autostrăzii au venit să întimpine pe solii po­porului român zeci şi zeci de mii de locuitori din împrejurimi, care fac înalţilor oaspeţi o primire triumfală. Se fluturau îngemănate drapelele de stat ale României şi Coastei de Fil­deş, buchete de flori, se scanda „Ceauşescu-Boigny“ şi lozinci consa­crate prieteniei româno-ivoriene. Mari grupuri folclorice, reprezentînd toate regiunile ţării, au prezentat, pe parcursul traseului străbătut de oas­peţi, diverse programe artistice de o rară frumuseţe şi originalitate. La intrarea in oraş, în cinstea sosi­rii oaspeţilor a fost înălţat un impu­nător arc de triumf, împodobit cu ghirlande tradiţionale, pe care se află înscrisă urarea : „Bine aţi venit, domnule preşedinte al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu!“. ..Trăiască prietenia româno-ivoriană". „Pace, prietenie şi înţelegere interna­ţională Maşina în care se află cei doi şefi de stat parcurge principalele artere ale capitalei ivoriene, străjuite de siluetele modernelor blocuri înălţate din sticlă şi metal. Oraşul oferă ima­ginea unei arhitecturi variate ; clă­diri străvechi care au înfruntat vre­mea se învecinează cu construcţii moderne date recent în folosinţă. Sunt prezente, pretutindeni, însemnele pu­ternicei înnoiri a Abidjanului în anii dezvoltării libere şi independente a ţării, atributele unei metropole mo­derne care au făcut să se spună, pe drept cuvint, despre capitala ivoriană că anunţă „Africa viitorului“. De-a lungul străzilor şi bulevarde­lor care formează traseul itineraru­lui străbătut de coloana oficială, lo­cuitorii Abidjanului şi-au manifestat cu multă căldură bucuria de a primi ca oaspeţi pe înalţii soli ai poporului român. In urările lor spontane, pline de căldură, işi găseşte expresia satis­facţia pentru această vizită de priete­nie, care va deschide o etapă nouă în dezvoltarea bunelor relaţii de colabo­rare şi prietenie dintre cele două po­poare. Cei doi şefi de stat răspund cu simpatie la manifestările pline de căldură ale locuitorilor, însoţiţi de aplauzele şi urările ce­tăţenilor capitalei ivoriene, cei doi şefi de stat sosesc la Palatul prezi­denţial, simbol, el insuşi, ai străve­chilor tradiţii ale artei negre, meta­morfozate aici într-o monumentală construcţie modernă, pusă la dispozi­ţia iluştrilor oaspeţi români pe timpul şederii lor la Abidjan. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Felix Houphouet-Bo­igny, tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Marie Therese Houphouet- Boigny se întreţin intr-o ambianţă de caldă cordialitate şi prietenie. început duminică la Abidjan, dia­logul româno-ivorian va inaugura o nouă etapă în evoluţia raporturilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări. Există convingerea in rin­­durile autorităţilor ivoriene că aceas­tă vizită constituie un eveniment de cea mai mare importanţă in dezvol­tarea relaţiilor dintre România şi Coasta de Fildeş, corespunzător cu interesele fiecărei ţări in parte şi, deopotrivă, cu obiectivele generale ale păcii şi colaborării in lume. Posturile de radio şi televiziune ivoriene au transmis in­direct cere­monia sosirii în capitala Coastei de Fildeş a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, pre­cum şi manifestările­ de pe întregul traseu parcurs de înalţii oaspeţi ro­mâni de la aeroport pină la reşedin­ţa rezervată acestora. Palatul prezi­denţial. Entuziastă primire la Abidjan Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-a fost inminată cheia oraşului Abidjan Manifestări de stimă şi prietenie ale populaţiei cu prilejul solemnităţii de la primărie Luni, in cea de-a doua zi a vizitei oficiale de­­prietenie pe care preşedintei« Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Repu­blica Coasta de Fildeş, la invitaţia preşedintelui Felix Houphouet- Boigny şi a doamnei Marie Therese ■ Houphouet-Boigny, programul a în­scris o manifestare pe deplin reve­latoare pentru calda ospitalitate şi profunda stimă cu care populaţia Abidjanului i-a primit pe înalţii soli ai poporului român. In această dimineaţă, in­ cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la primăria capitalei ivoriene, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-a fost remisă, in mod solemn, cheia oraşu­lui Abidjan, simbol al preţuirii de care se bucură neobosita activitate politică a preşedintelui României, consacrată bunăstării şi progresului ţării, cauzei păcii şi înţelegerii in lume, simbol al sentimentelor priete­neşti pe care poporul acestei ţări le nutreşte faţă de poporul român. O atmosferă plină de însufleţire domnea, la aceste ore ale dimineţii, in­ piaţa din faţa primăriei, unde preşedintele României a venit însoţit de Philippe Yace, secretar general al Partidului Democratic din Coasta de Fildeş, preşedintele Adunării Na­ţionale, Mamadou Coulibaly, pre­şedintele Consiliului Economic şi So­cial, Auguste Denise, ministru de stat, de alţi membri ai guvernului. Erau de faţă toţi membrii Consiliu­lui municipal al capitalei ivoriene. Numeroase formaţii muzicale şi de dansuri ilustrează, prin melodiile şi ritmurile lor, bucuria pe care popu­laţia ivoriană o trăieşte in aceste momente ale vizitei iluştrilor oaspeţi români. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu,­­ celelalte persoane oficiale române se opresc să salute mulţimea. In aplauzele în­sufleţite ale localnicilor, înalţii oaspeţi sunt apoi conduşi în sala de festivităţi de către Kouan Kanga Antoine, primarul oraşului Abidjan. Luind cuvintul, acesta a formulat aprecieri deosebit de călduroase cu privire la personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a capacităţii şi devotamentului cu care conduce po­porul român pe calea­­ înfăptuirii idealurilor sale de progres şi pros­peritate. Mulţumind pentru înmînarea cheii oraşului, pentru primirea deosebit de călduroasă ce i s-a făcut de către lo­cuitorii Abidjanului, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au scris următoarele în cartea de onoare a primăriei : „Cu prilejul vizitei în Republica Coasta de Fildeş, adresăm un cald salut prietenesc edililor şi entuziaş­tilor­ locuitori ai minunatului oraş Abidjan, cărora le urăm din inimă multă sănătate şi fericire, realizări tot mai mari in dezvoltarea şi­ în­frumuseţarea capitalei­ patriei lor. in activitatea generală consacrată pro­păşirii economico-sociale indepen­dente a întregii ţări“. La ieşirea din clădire, care repre­zintă unul din cele mai frumoase monumente din Abidjan, înalţii soli ai poporului român au fost salutaţi cu aceeaşi însufleţire entuziastă, ca­racteristică populaţiei ivoriene. Cuvintul pr­oouuiu Kungu Antoine Domnule preşedinte, Oraşul Abidjan a urat deja bun venit iluştrilor săi oas­peţi şi nu ştiu ce aş mai putea adăuga după căldura şi strălucirea unei asemenea primiri, pentru ca ceea ce spun să nu pară un slab şi palid ecou. Aclamaţiile, cintecele şi dansurile au fost, desigur, un omagiu firesc adus Excelenţei Voastre, marelui om de stat care ne onorează prin vizita sa ; dar, trecind peste sem­nificaţia lor tradiţională, aceste manifestări au constituit, de asemenea, o dovadă a simpatiei pe care poporul nostru o nutreşte faţă de admirabilul popor român Ţara dumneavoastră, domnule preşedinte, se mindreşte, pe bună dreptate, cu originile sale : in vinele fiilor săi se amestecă deopotrivă de generos singele dacilor şi ce! (Continuare în pag. a IV-a) Cuvintul preş Nicolae De Domnule preşedinte, Doresc să vă mulţumesc mult pentru urarea de bun venit şi pentru cuvintele rostite la adresa ţârii mele. De asemenea, doresc ca în numele meu şi al soţiei, in numele colaboratorilor mei care mă însoţesc să vă adresez un salut cordial şi cele mai bune­ urări. De as­menea, doresc să adresez un salut călduros­­tuturor prieteni­lor din Coasta de Fildeş şi Întregului popor ivorian. Intr-adevăr, am avut prilejul fericit să ne intilnim in Maroc şi să avem un scurt schimb de păreri. Dar sunt bucuros că acum, răspunzind amabilei dumneavoastră invitaţii, ne aflăm in Coasta de Fildeş şi că vom putea avea un schimb larg de păreri cu privire la probleme­le dezvoltării colaborării româno-ivoriene, cit şi la o serie de probleme internaţionale. Este adevărat că România, ca ţară socialistă, desfăşoară o politică activă de colaborare cu toate statele, fără deosebire de orânduire socială. In mod deosebit acordăm o mare atenţie relaţiilor cu ţările in curs de dez­voltare şi, in acest context, relaţiilor cu ţările din Africa. Este adevărat că am vizitat multe ţări africane, întreţinem largi relaţii de cooperare cu multe din ţările care şi-au cu­cerit­ independenţa şi luptă pentru dezvoltarea lor economico-socială. Am sprijinit şi sprijinim activ lupta de eliberare naţională şi avem ferma convingere că şi Rhodesia, şi Namibia, şi Africa de Sud vor obţine victoria deplină împotriva politicii coloniale, de apartheid şi rasiste. Aveţi deplină dreptate că fiecare tară afri­cană — şi in general fiecare ţară — are particularităţile sale şi este necesar de a cu­noaşte direct realităţile, felul in care fiecare popor acţionează pentru­ a-şi asigura o viaţă liberă şi prosperă. Tocmai pornind de la aceste realităţi ale lumii de astăzi, România consideră ca, respectînd identitatea naţională a fiecărui popor, trebuie intărite solidaritatea şi colaborarea in lupta pentru a realiza noi relaţii internationale, democratice, bazate pe egalitate, pe respect al independenţei şi su­veranităţii, pe neamestecul în treburile inter­ne, pentru realizarea unei noi ordini economice internaţionale. In acest spirit se efectuează şi vizita noastră in tara dumneavoastră, ca şi în alte ţări din Africa. Doresc ca această vizită, convorbirile pe care le vom avea să deschidă noi perspec­tive unei colaborări rodnice intre România şi Coasta de Fildeş, intre cele două ţări şi na­ţiuni. Vă mulţumesc încă o dată pentru primirea şi ospitalitatea cu care ne-aţi intimpinat din primul moment. (Aplauze). Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Domnule primar, Doamnelor şi Domnilor, Aş dori să încep prin a mulţumi incă o dată populaţiei oraşului Abidjan pentru manifestările călduroase cu care am fost intimpinati Trebuie să vă mărturisesc că ne-am simţit ca in oraşele şi satele patriei noastre, în aceste manifestări am văzut expresia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, sentimente­le care şi poporul meu le nutreşte faţă de poporul ivorian prieten. Se poate spune că aceste sentimente se datoresc in parte şi anumitor afinităţi, ţinind seama de influenţa la­tină. Dar cred că. In primul rind, acestea sunt determi­nate de faptul că popoarele noastre au suferit dominaţia străină, asuprirea şi au trebuit să ducă lupte grele pentru (Continuare in pag. a IV-a) SANTEIA - marți I martie 1977 Cuvintul pre Felix Houphouet-Boigny Domnule preşedinte, Vă primim astăzi cu foarte mare bucurie, pe dumneavoastră, pe distinsa dumneavoastră soţie şi delegaţia care vă însoţeşte, pe pămin­­tul ivorian. Desigur, noi nu suntem­ necunoscuţi unii pentru alţii. Prietenia dintre cele două ţări ale noastre, oricît de recentă ar fi, are deja ră­dăcini profunde şi a şi dat roade ; mai mult, ea are largi perspective pentru perioada care urmează. în ceea ce mă priveşte, am avu­t privilegiul de a vă întâlni la Rabat şi de a aprecia înaltele dumneavoastră calităţi de om de stat. Dar noi, ca africani, eram nemulţu­miţi de faptul că încă nu avuseserăm posibi­litatea să vă primim pe dumneavoastră, prie­tenul nostru, la noi. Şi, totodată, să vă spu­nem cit de mult preţuim, poporul ivorian şi eu personal, vizita dumneavoastră. Desigur, dumneavoastră cunoaşteţi conti­nentul Africii. Nouă ne este cunoscut interesul pe care îl manifestaţi faţă de Africa, iar dumneavoastră aţi putut constata concret realităţile africane cu ocazia vizitelor efectua­te aici in anul 1972. Dar fiecare ţară işi are originalitatea şi farmecul ei. Nu aş fi un bun ivorian dacă nu aş fi mindru să vă arăt, atât cit va fi posibil intr-un timp aşa de scurt, peisajele ivoriene, realizările pe calea dezvol­tării noastre şi, mai mult, dacă nu v-aş pre­zenta pe larg spiritul nostru de cooperare, ataşamentul nostru la cauza libertăţii şi păcii, fidelitatea noastră faţă de adevăratele prie­tenii. Prin aceasta, cooperarea ivoriano-ro­­mână va deveni, fără îndoială, mai bogată şi mai puternică. In acelaşi timp, întilnirea noastră ne va per­mite să discutăm despre marile probleme care sunt, din păcate, de o actualitate arzătoare şi care privesc deopotrivă pacea in Africa şi căutarea unor raporturi economice noi pe plan mondial. Sunt dornic şi cunosc multe din experienţa dumneavoastră, din contactele multilaterale pe care România Ie întreţine, independentă şi realistă, cu ţările de cele mai diferite orien­tări. In această perspectivă fericită, vă doresc din toată inima bun venit dumneavoastră, cit şi distinsei dumneavoastră soţii, căreia ii pre­zentăm omagiile noastre respectuoase. Trăiască Republica Socialistă România ! Trăiască Coasta de Fildeş ! Trăiască prietenia ivoriano-română ! (Aplauze). Primirea şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit in cursul după­­amiezii de duminică, la Palatul pre­zidenţial din Abidjan, pe şefii mi­siunilor diplomatice acreditaţi in Republica Coasta de Fildeş, care au adus omagiul lor înalţilor oaspeţi români. La ceremonie au luat parte per­soane oficiale care însoţesc pe şeful statului român. A fost de faţă Arsene Usher As­souan, ministrul afacerilor externe al Republicii Coasta de Fildeş. In timpul întrevederii au fost e­­vocate bunele relaţii dintre România şi celelalte ţări iubitoare de pace din lume, însemnătatea deosebită a dialogului la nivel înalt pentru dez­voltarea pe multiple planuri a con­lucrării şi cooperării in domenii de interes comun. „Suveranitatea naţională, pacea, justiţia, egalitatea - concepte scumpe popoarelor român şi ivorian“ „Bine aţi venit la noi, domnule preşedinte Ceauşescu“ — cu această urare, înscrisă cu litere mari in lim­ba română, işi deschide paginile sale cotidianul „FRATERNITE MATIN“, informindu-şi cititorii despre vizita oficială de prietenie pe care tovara­­şul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu o efectuează in Coasta de Fildeş, la invitaţia pre­şedintelui Felix Houphouet-Boigny şi a doamnei Marie Therese Houp­houet-Boigny. Pe întreaga man­şetă a primei pagini se află portre­tul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de culorile drapelului romanesc. De asemenea, ziarul mai consacră acestui eveniment incă două pagini, în care sunt relie­fate meritele deosebite ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu in opera de făurire a României socialiste şi in politica externă a ţării noastre, ori­entată in direcţia promovării păcii şi colaborării, a unor relaţii noi, de­mocratice intre toate naţiunile lu­mii. In acest context, ziarul scrie : ,,Poporul Coastei de Fildeş rezervă, incepind de astăzi, duminică, pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu şi doamnei Elena Ceauşescu o primire deosebit de călduroasă, o primire cu atit mai cordială, cu cit ivorienii, care urmăresc atent actualitatea mondială, ştiu că omului de stat pe care il vor­ primi astăzi ii sunt scum­pe conceptele ce ne sunt cele mai dragi şi nouă — suveranitatea naţio­nală, pacea, justiţia, egalitatea. Ivo­rienii ştiu că oaspetele lor militează neabătut pentru dezvoltarea unei cooperări multilaterale intre state, bazată pe normele dreptului, pentru edificarea unei ordini economice mai umane, in care schimburile să se realizeze in condiţii de echitate. Ivorienii ştiu, in sfirşit, că preşedin­telui României ii sint scumpe bună­starea, dezvoltarea prodigioasă a ţă­rii sale. România este o tară in plin progres, consacrindu-şi toate efortu­rile sale, toată energia sa, întreaga sa voinţă reducerii decalajelor care o separă de naţiunile industrializate, o ţară deschisă dialogului. De aceea, ivorienii deschid braţele preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu şi doamnei Elena Ceauşescu, aceşti prieteni care vin din răsăritul Europei şi cărora le spunem cu toată bucuria : „Bine aţi­ venit la noi !“. Sub titlul „Să descoperim Româ­nia", desfăşurat pe două pagini din interiorul aceluiaşi ziar, se publică ample biografii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. De asemenea, sunt pre­zentate date statistice care ilustrea­ză succesele remarcabile obţinute de poporul român in anii socialismului, in domeniile economic, social, ştiin­ţific şi cultural. Articolul reliefează, totodată, „ca­lităţile strălucitei personalităţi a şe­fului statului român, care a impri­mat politicii generale a tării sale di­namism, clarviziune, fermitate, dem­nitate“. Tot în cadrul rubricii „Să desco­perim România“, devenită in ultime­le zile o permanentă in coloanele cotidianului ivorian, sub titlul „Elena Ceauşescu — Erou al Muncii Socia­liste", se publică, alături de portret, date din viaţa şi activitatea desfăşu­rată de tovarăşa Elena Ceauşescu pe plan politic, economic, social, pe planul cercetării ştiinţifice. La rindul său, săptămânalul „FRA­TERNITE HEBDO“, organ central al Partidului Democratic din Coasta de Fildeş, consacră trei pagini vizitei solilor poporului român. S­ăpt­ă­mi­nalul „IVOIRE DI­­MANCHE“ publică pe o pagină în­treagă fotografiile preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, împreună cu urarea de bun venit adresată de poporul ivo­rian, de guvernul şi partidul său înalţilor soli ai poporului român. Săptămânalul, care apare la Abidjan sub redacţia ministrului informaţii­lor, Laurent Dona Fologo, reia, de asemenea, date din activitatea mul­tilaterală desfăşurată de înalţii oas­peţi români. ★ A doua zi după sosirea înalţilor oaspeţi români, presa ivoriană consa­cră, in continuare, ample spaţii aces­tei vizite. Cotidianul „FRATERNITE MATIN“ consacră trei pagini mani­festărilor din prima zi a prezentei in această tară a solilor poporului ro­mân. Sunt publicate integral alocu­ţiunile rostite la aeroport de cei doi preşedinţi, ample relatări privind manifestările deosebit de călduroase pe care populaţia capitalei ivoriene a făcut-o solilor poporului român, pre­cum şi fotografii infăţişindu-i pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu stringind miinile cetăţenilor veniţi să-i intim­­pine, diferite întrevederi ale şefului statului nostru cu oficialităţile ivo­riene. Sub titlurile „Bine aţi venit la noi, preşedinte Ceauşescu.’", scris cu ma­juscule in limba română şi „Primire populară", scris in limba franceză, acelaşi ziar relevă : Soarele ivorian străluceşte, incepind de ieri, pentru preşedintele român şi pentru doamna Ceauşescu, care, cu bucurie, au în­ceput primele lor ore de vizită şi de cunoaştere a realităţilor politice, eco­nomice şi sociale din tara noastră. Tonul a fost dat la aeroport, chiar in timp ce şeful nostru de stat, cu toată modestia sa, făcea cunoscut înaltului oaspete : „Aştept mult să ne împărtăşiţi din experienţa dum­neavoastră“, iar acesta răspundea că vizita sa „va prilejui un larg schimb de vederi privind problemele dezvol­tării şi cooperării ivoriano-romăne“. Chiar de la aeroport deci se între­vedea reuşita vizitei in Coasta de Fildeş a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a soţiei sate şi a delega­ţiei care il însoţeşte ; dorinţa de în­trevederi profunde şi deschise fusese exprimată de către cei doi şefi de stat, care şi-au manifestat bucuria de a avea o nouă intilnire, după cea de la Rabat, din septembrie 1973. Bucu­ria celor doi preşedinţi a fost larg împărtăşită de către toate instanţele ţării noastre. Coasta de Fildeş, unită in jurul şefului său de stat, a rezervat deci, şi va continua să o facă şi in următoarele zile, o primire excepţio­nală acestui conducător excepţional, pe care are onoarea să-l primească astăzi. Cum să nu-l admiri, pe şeful statului român, grija lui permanen­tă de a proteja suveranitatea ţârii sale ! Ziarul relevă că România se pro­nunţă consecvent pentru lichidarea blocurilor militare, pentru o largă cooperare cu diferitele organisme economice internaţionale, fiind, tot­odată, un activ membru al grupului ţărilor nealiniate. Conducător al unei tari comuniste, Nicolae Ceauşescu acţionează pentru apropierea tuturor ţărilor, oricare ar fi regimul lor, ex­primă cu fermitate convingerea sa intr-o nouă ordine economică, îşi afirmă dragostea pentru pace, ega­litate şi dreptate. Această fermitate politică, această luciditate, această voinţă de a alege cele mai bune căi pentru înflorirea poporului său nu pot să exercite decit atracţie pen­tru ivorieni. Popoarele român si ivo­rian nu pot sa tragă decit foloase din astfel de vizite, care deschid, mai mult decit orice declaraţii, calea a­­propierii intre popoare, calea spre bunăstare si fericire printr-o coope­rare loială şi prin pace in întreaga lume. Revista presei

Next