Scînteia, martie 1977 (Anul 46, nr. 10739-10765)
1977-03-01 / nr. 10739
PAGINA 2 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU IN REPUBLICA COASTA DE HUES Duminică, In cea de-a şasea zi a soliei de pace si prietenie pe care o poartă pe pămîntul Africii, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au sosit in Republica Coasta de Fildeş, unde, la invitaţia preşedintelui Felix Houphouet-Boigny şi a doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny, efectuează o vizită oficială de prietenie. Aeroportul internaţional „Port- Bouet“ din Abidjan, moderna aerogară a capitalei ivoriene, unde s-a desfăşurat ceremonia sosirii oficiale a distinşilor oaspeţi români, erau împodobite sărbătoreşte cu drapelele de stat ale celor două ţări, care fluturau in adierea brizei oceanice. Pe mari pancarte purtate de mulţimea de oameni venită în întîmpinare se putea citi : ,,Uniunea Generală a oamenilor muncii din Coasta de Fildeş vă urează bun venit, preşedinte al Republicii Socialiste România !“, „Studenţii şi elevii din Coasta de Fildeş uniţi in cadrul Partidului Democraţie vă trrumpină cu cea mai mare bucurie, preşedinte al Republicii Socialiste România“. Este ora 12.00 (ora locală). După o oră de zbor deasupra pământului african, avionul prezidenţial în care călătoresc tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, escortat, de la graniţele Coastei de Fildeş, de o escadrilă de avioane a forţelor aeriene ale ţării, aterizează pe aeroport, împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu sosesc tovarăşii Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, George Macovescu, Nicu Ceauşescu, celelalte persoane oficiale române. La coborirea din avion, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt intîmpinaţi cu deosebită cordialitate de preşedintele Felix Houphouet-Boigny şi doamna Marie Therese Houphouet-Boigny. Cei doi şefi de stat işi string miinile cu căldură. La rindul lor, tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Marie Therese Houphouet-Boigny işi string cordial miinile. Preşedintele ivorian urează preşedintelui României un călduros bun sosit in Coasta de Fildeş. Cei doi şefi de stat îşi exprimă satisfacţia pentru această intilnire. Preşedintele Felix Houphouet-Boigny prezintă apoi, iluştrilor oaspeţi români, persoanele oficiale ivoriene venite în intimpinare : Philippe Yace, secretar general al Partidului Democratic din Coasta de Fildeş, preşedintele Adunării Naţionale, Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Economic şi Social, Alphonse Boni, preşedintele Curţii supreme, Auguste Denise, ministru de stat, Arsene Usher Assouan, ministrul afacerilor externe, Jeanne Gervais, preşedinta Asociaţiei ivoriene a femeilor, ministru pentru condiţia femeii, alţi membri ai guvernului, membri ai Biroului Politic al Partidului Democratic şi ai Biroului Adunării Naţionale, reprezentanţi ai unor organizaţii naţionale, ofiţeri superiori ai armatei. Este prezent ambasadorul Republicii Socialiste România in Republica Coasta de Fildeş, Ion Dumitru. Un grup de copii oferă preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. Răsună solemn imnurile de stat ale celor două ţări. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi preşedinţi trec apoi in revistă garda de onoare. După ceremonia primirii, oaspeţii şi gazdele se îndreaptă spre salonul de onoare al aeroportului, unde preşdintele Felix Houphouet- Boigny rosteşte un cuvint de bun venit. Răspunde tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La ieşirea din salonul de onoare al aeroportului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşeru sunt intimpina i u grup de reprezentanţi ai tribunilor veniţi din toate regiunile Coastei de Fildeş pentru a aduce omagiul lor solilor poporului român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu le mulţumesc în modul cel mai călduros şi le string prieteneşte miinile. De la aeroportul Port-Bouet, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Felix Houphouet-Boigny se îndreaptă, într-o maşină escortată de motociclişti, spre Abidjan. Coloana oficială străbate o frumoasă autostradă in lungime de aproape 20 km, care şerpuieşte pe platouri de un far pitoresc, ce coboară lent spre malurile lagunei unde se află aşezată capitala ivoriană, care şi-a ciştigat, pentru aşezarea şi frumuseţea sa, renumele de „Veneţie a Africii de vest“. Pe întregul parcurs al autostrăzii au venit să întimpine pe solii poporului român zeci şi zeci de mii de locuitori din împrejurimi, care fac înalţilor oaspeţi o primire triumfală. Se fluturau îngemănate drapelele de stat ale României şi Coastei de Fildeş, buchete de flori, se scanda „Ceauşescu-Boigny“ şi lozinci consacrate prieteniei româno-ivoriene. Mari grupuri folclorice, reprezentînd toate regiunile ţării, au prezentat, pe parcursul traseului străbătut de oaspeţi, diverse programe artistice de o rară frumuseţe şi originalitate. La intrarea in oraş, în cinstea sosirii oaspeţilor a fost înălţat un impunător arc de triumf, împodobit cu ghirlande tradiţionale, pe care se află înscrisă urarea : „Bine aţi venit, domnule preşedinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu!“. ..Trăiască prietenia româno-ivoriană". „Pace, prietenie şi înţelegere internaţională Maşina în care se află cei doi şefi de stat parcurge principalele artere ale capitalei ivoriene, străjuite de siluetele modernelor blocuri înălţate din sticlă şi metal. Oraşul oferă imaginea unei arhitecturi variate ; clădiri străvechi care au înfruntat vremea se învecinează cu construcţii moderne date recent în folosinţă. Sunt prezente, pretutindeni, însemnele puternicei înnoiri a Abidjanului în anii dezvoltării libere şi independente a ţării, atributele unei metropole moderne care au făcut să se spună, pe drept cuvint, despre capitala ivoriană că anunţă „Africa viitorului“. De-a lungul străzilor şi bulevardelor care formează traseul itinerarului străbătut de coloana oficială, locuitorii Abidjanului şi-au manifestat cu multă căldură bucuria de a primi ca oaspeţi pe înalţii soli ai poporului român. In urările lor spontane, pline de căldură, işi găseşte expresia satisfacţia pentru această vizită de prietenie, care va deschide o etapă nouă în dezvoltarea bunelor relaţii de colaborare şi prietenie dintre cele două popoare. Cei doi şefi de stat răspund cu simpatie la manifestările pline de căldură ale locuitorilor, însoţiţi de aplauzele şi urările cetăţenilor capitalei ivoriene, cei doi şefi de stat sosesc la Palatul prezidenţial, simbol, el insuşi, ai străvechilor tradiţii ale artei negre, metamorfozate aici într-o monumentală construcţie modernă, pusă la dispoziţia iluştrilor oaspeţi români pe timpul şederii lor la Abidjan. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Felix Houphouet-Boigny, tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Marie Therese Houphouet- Boigny se întreţin intr-o ambianţă de caldă cordialitate şi prietenie. început duminică la Abidjan, dialogul româno-ivorian va inaugura o nouă etapă în evoluţia raporturilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări. Există convingerea in rindurile autorităţilor ivoriene că această vizită constituie un eveniment de cea mai mare importanţă in dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Coasta de Fildeş, corespunzător cu interesele fiecărei ţări in parte şi, deopotrivă, cu obiectivele generale ale păcii şi colaborării in lume. Posturile de radio şi televiziune ivoriene au transmis indirect ceremonia sosirii în capitala Coastei de Fildeş a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, precum şi manifestările de pe întregul traseu parcurs de înalţii oaspeţi români de la aeroport pină la reşedinţa rezervată acestora. Palatul prezidenţial. Entuziastă primire la Abidjan Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-a fost inminată cheia oraşului Abidjan Manifestări de stimă şi prietenie ale populaţiei cu prilejul solemnităţii de la primărie Luni, in cea de-a doua zi a vizitei oficiale deprietenie pe care preşedintei« Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Republica Coasta de Fildeş, la invitaţia preşedintelui Felix Houphouet- Boigny şi a doamnei Marie Therese ■ Houphouet-Boigny, programul a înscris o manifestare pe deplin revelatoare pentru calda ospitalitate şi profunda stimă cu care populaţia Abidjanului i-a primit pe înalţii soli ai poporului român. In această dimineaţă, in cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la primăria capitalei ivoriene, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-a fost remisă, in mod solemn, cheia oraşului Abidjan, simbol al preţuirii de care se bucură neobosita activitate politică a preşedintelui României, consacrată bunăstării şi progresului ţării, cauzei păcii şi înţelegerii in lume, simbol al sentimentelor prieteneşti pe care poporul acestei ţări le nutreşte faţă de poporul român. O atmosferă plină de însufleţire domnea, la aceste ore ale dimineţii, in piaţa din faţa primăriei, unde preşedintele României a venit însoţit de Philippe Yace, secretar general al Partidului Democratic din Coasta de Fildeş, preşedintele Adunării Naţionale, Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Economic şi Social, Auguste Denise, ministru de stat, de alţi membri ai guvernului. Erau de faţă toţi membrii Consiliului municipal al capitalei ivoriene. Numeroase formaţii muzicale şi de dansuri ilustrează, prin melodiile şi ritmurile lor, bucuria pe care populaţia ivoriană o trăieşte in aceste momente ale vizitei iluştrilor oaspeţi români. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, celelalte persoane oficiale române se opresc să salute mulţimea. In aplauzele însufleţite ale localnicilor, înalţii oaspeţi sunt apoi conduşi în sala de festivităţi de către Kouan Kanga Antoine, primarul oraşului Abidjan. Luind cuvintul, acesta a formulat aprecieri deosebit de călduroase cu privire la personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a capacităţii şi devotamentului cu care conduce poporul român pe calea înfăptuirii idealurilor sale de progres şi prosperitate. Mulţumind pentru înmînarea cheii oraşului, pentru primirea deosebit de călduroasă ce i s-a făcut de către locuitorii Abidjanului, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au scris următoarele în cartea de onoare a primăriei : „Cu prilejul vizitei în Republica Coasta de Fildeş, adresăm un cald salut prietenesc edililor şi entuziaştilor locuitori ai minunatului oraş Abidjan, cărora le urăm din inimă multă sănătate şi fericire, realizări tot mai mari in dezvoltarea şi înfrumuseţarea capitalei patriei lor. in activitatea generală consacrată propăşirii economico-sociale independente a întregii ţări“. La ieşirea din clădire, care reprezintă unul din cele mai frumoase monumente din Abidjan, înalţii soli ai poporului român au fost salutaţi cu aceeaşi însufleţire entuziastă, caracteristică populaţiei ivoriene. Cuvintul proouuiu Kungu Antoine Domnule preşedinte, Oraşul Abidjan a urat deja bun venit iluştrilor săi oaspeţi şi nu ştiu ce aş mai putea adăuga după căldura şi strălucirea unei asemenea primiri, pentru ca ceea ce spun să nu pară un slab şi palid ecou. Aclamaţiile, cintecele şi dansurile au fost, desigur, un omagiu firesc adus Excelenţei Voastre, marelui om de stat care ne onorează prin vizita sa ; dar, trecind peste semnificaţia lor tradiţională, aceste manifestări au constituit, de asemenea, o dovadă a simpatiei pe care poporul nostru o nutreşte faţă de admirabilul popor român Ţara dumneavoastră, domnule preşedinte, se mindreşte, pe bună dreptate, cu originile sale : in vinele fiilor săi se amestecă deopotrivă de generos singele dacilor şi ce! (Continuare în pag. a IV-a) Cuvintul preş Nicolae De Domnule preşedinte, Doresc să vă mulţumesc mult pentru urarea de bun venit şi pentru cuvintele rostite la adresa ţârii mele. De asemenea, doresc ca în numele meu şi al soţiei, in numele colaboratorilor mei care mă însoţesc să vă adresez un salut cordial şi cele mai bune urări. De asmenea, doresc să adresez un salut căldurostuturor prietenilor din Coasta de Fildeş şi Întregului popor ivorian. Intr-adevăr, am avut prilejul fericit să ne intilnim in Maroc şi să avem un scurt schimb de păreri. Dar sunt bucuros că acum, răspunzind amabilei dumneavoastră invitaţii, ne aflăm in Coasta de Fildeş şi că vom putea avea un schimb larg de păreri cu privire la problemele dezvoltării colaborării româno-ivoriene, cit şi la o serie de probleme internaţionale. Este adevărat că România, ca ţară socialistă, desfăşoară o politică activă de colaborare cu toate statele, fără deosebire de orânduire socială. In mod deosebit acordăm o mare atenţie relaţiilor cu ţările in curs de dezvoltare şi, in acest context, relaţiilor cu ţările din Africa. Este adevărat că am vizitat multe ţări africane, întreţinem largi relaţii de cooperare cu multe din ţările care şi-au cucerit independenţa şi luptă pentru dezvoltarea lor economico-socială. Am sprijinit şi sprijinim activ lupta de eliberare naţională şi avem ferma convingere că şi Rhodesia, şi Namibia, şi Africa de Sud vor obţine victoria deplină împotriva politicii coloniale, de apartheid şi rasiste. Aveţi deplină dreptate că fiecare tară africană — şi in general fiecare ţară — are particularităţile sale şi este necesar de a cunoaşte direct realităţile, felul in care fiecare popor acţionează pentru a-şi asigura o viaţă liberă şi prosperă. Tocmai pornind de la aceste realităţi ale lumii de astăzi, România consideră ca, respectînd identitatea naţională a fiecărui popor, trebuie intărite solidaritatea şi colaborarea in lupta pentru a realiza noi relaţii internationale, democratice, bazate pe egalitate, pe respect al independenţei şi suveranităţii, pe neamestecul în treburile interne, pentru realizarea unei noi ordini economice internaţionale. In acest spirit se efectuează şi vizita noastră in tara dumneavoastră, ca şi în alte ţări din Africa. Doresc ca această vizită, convorbirile pe care le vom avea să deschidă noi perspective unei colaborări rodnice intre România şi Coasta de Fildeş, intre cele două ţări şi naţiuni. Vă mulţumesc încă o dată pentru primirea şi ospitalitatea cu care ne-aţi intimpinat din primul moment. (Aplauze). Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Domnule primar, Doamnelor şi Domnilor, Aş dori să încep prin a mulţumi incă o dată populaţiei oraşului Abidjan pentru manifestările călduroase cu care am fost intimpinati Trebuie să vă mărturisesc că ne-am simţit ca in oraşele şi satele patriei noastre, în aceste manifestări am văzut expresia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, sentimentele care şi poporul meu le nutreşte faţă de poporul ivorian prieten. Se poate spune că aceste sentimente se datoresc in parte şi anumitor afinităţi, ţinind seama de influenţa latină. Dar cred că. In primul rind, acestea sunt determinate de faptul că popoarele noastre au suferit dominaţia străină, asuprirea şi au trebuit să ducă lupte grele pentru (Continuare in pag. a IV-a) SANTEIA - marți I martie 1977 Cuvintul pre Felix Houphouet-Boigny Domnule preşedinte, Vă primim astăzi cu foarte mare bucurie, pe dumneavoastră, pe distinsa dumneavoastră soţie şi delegaţia care vă însoţeşte, pe pămintul ivorian. Desigur, noi nu suntem necunoscuţi unii pentru alţii. Prietenia dintre cele două ţări ale noastre, oricît de recentă ar fi, are deja rădăcini profunde şi a şi dat roade ; mai mult, ea are largi perspective pentru perioada care urmează. în ceea ce mă priveşte, am avut privilegiul de a vă întâlni la Rabat şi de a aprecia înaltele dumneavoastră calităţi de om de stat. Dar noi, ca africani, eram nemulţumiţi de faptul că încă nu avuseserăm posibilitatea să vă primim pe dumneavoastră, prietenul nostru, la noi. Şi, totodată, să vă spunem cit de mult preţuim, poporul ivorian şi eu personal, vizita dumneavoastră. Desigur, dumneavoastră cunoaşteţi continentul Africii. Nouă ne este cunoscut interesul pe care îl manifestaţi faţă de Africa, iar dumneavoastră aţi putut constata concret realităţile africane cu ocazia vizitelor efectuate aici in anul 1972. Dar fiecare ţară işi are originalitatea şi farmecul ei. Nu aş fi un bun ivorian dacă nu aş fi mindru să vă arăt, atât cit va fi posibil intr-un timp aşa de scurt, peisajele ivoriene, realizările pe calea dezvoltării noastre şi, mai mult, dacă nu v-aş prezenta pe larg spiritul nostru de cooperare, ataşamentul nostru la cauza libertăţii şi păcii, fidelitatea noastră faţă de adevăratele prietenii. Prin aceasta, cooperarea ivoriano-română va deveni, fără îndoială, mai bogată şi mai puternică. In acelaşi timp, întilnirea noastră ne va permite să discutăm despre marile probleme care sunt, din păcate, de o actualitate arzătoare şi care privesc deopotrivă pacea in Africa şi căutarea unor raporturi economice noi pe plan mondial. Sunt dornic şi cunosc multe din experienţa dumneavoastră, din contactele multilaterale pe care România Ie întreţine, independentă şi realistă, cu ţările de cele mai diferite orientări. In această perspectivă fericită, vă doresc din toată inima bun venit dumneavoastră, cit şi distinsei dumneavoastră soţii, căreia ii prezentăm omagiile noastre respectuoase. Trăiască Republica Socialistă România ! Trăiască Coasta de Fildeş ! Trăiască prietenia ivoriano-română ! (Aplauze). Primirea şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit in cursul dupăamiezii de duminică, la Palatul prezidenţial din Abidjan, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi in Republica Coasta de Fildeş, care au adus omagiul lor înalţilor oaspeţi români. La ceremonie au luat parte persoane oficiale care însoţesc pe şeful statului român. A fost de faţă Arsene Usher Assouan, ministrul afacerilor externe al Republicii Coasta de Fildeş. In timpul întrevederii au fost evocate bunele relaţii dintre România şi celelalte ţări iubitoare de pace din lume, însemnătatea deosebită a dialogului la nivel înalt pentru dezvoltarea pe multiple planuri a conlucrării şi cooperării in domenii de interes comun. „Suveranitatea naţională, pacea, justiţia, egalitatea - concepte scumpe popoarelor român şi ivorian“ „Bine aţi venit la noi, domnule preşedinte Ceauşescu“ — cu această urare, înscrisă cu litere mari in limba română, işi deschide paginile sale cotidianul „FRATERNITE MATIN“, informindu-şi cititorii despre vizita oficială de prietenie pe care tovaraşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu o efectuează in Coasta de Fildeş, la invitaţia preşedintelui Felix Houphouet-Boigny şi a doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny. Pe întreaga manşetă a primei pagini se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de culorile drapelului romanesc. De asemenea, ziarul mai consacră acestui eveniment incă două pagini, în care sunt reliefate meritele deosebite ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu in opera de făurire a României socialiste şi in politica externă a ţării noastre, orientată in direcţia promovării păcii şi colaborării, a unor relaţii noi, democratice intre toate naţiunile lumii. In acest context, ziarul scrie : ,,Poporul Coastei de Fildeş rezervă, incepind de astăzi, duminică, preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi doamnei Elena Ceauşescu o primire deosebit de călduroasă, o primire cu atit mai cordială, cu cit ivorienii, care urmăresc atent actualitatea mondială, ştiu că omului de stat pe care il vor primi astăzi ii sunt scumpe conceptele ce ne sunt cele mai dragi şi nouă — suveranitatea naţională, pacea, justiţia, egalitatea. Ivorienii ştiu că oaspetele lor militează neabătut pentru dezvoltarea unei cooperări multilaterale intre state, bazată pe normele dreptului, pentru edificarea unei ordini economice mai umane, in care schimburile să se realizeze in condiţii de echitate. Ivorienii ştiu, in sfirşit, că preşedintelui României ii sint scumpe bunăstarea, dezvoltarea prodigioasă a ţării sale. România este o tară in plin progres, consacrindu-şi toate eforturile sale, toată energia sa, întreaga sa voinţă reducerii decalajelor care o separă de naţiunile industrializate, o ţară deschisă dialogului. De aceea, ivorienii deschid braţele preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi doamnei Elena Ceauşescu, aceşti prieteni care vin din răsăritul Europei şi cărora le spunem cu toată bucuria : „Bine aţi venit la noi !“. Sub titlul „Să descoperim România", desfăşurat pe două pagini din interiorul aceluiaşi ziar, se publică ample biografii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. De asemenea, sunt prezentate date statistice care ilustrează succesele remarcabile obţinute de poporul român in anii socialismului, in domeniile economic, social, ştiinţific şi cultural. Articolul reliefează, totodată, „calităţile strălucitei personalităţi a şefului statului român, care a imprimat politicii generale a tării sale dinamism, clarviziune, fermitate, demnitate“. Tot în cadrul rubricii „Să descoperim România“, devenită in ultimele zile o permanentă in coloanele cotidianului ivorian, sub titlul „Elena Ceauşescu — Erou al Muncii Socialiste", se publică, alături de portret, date din viaţa şi activitatea desfăşurată de tovarăşa Elena Ceauşescu pe plan politic, economic, social, pe planul cercetării ştiinţifice. La rindul său, săptămânalul „FRATERNITE HEBDO“, organ central al Partidului Democratic din Coasta de Fildeş, consacră trei pagini vizitei solilor poporului român. Săptăminalul „IVOIRE DIMANCHE“ publică pe o pagină întreagă fotografiile preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, împreună cu urarea de bun venit adresată de poporul ivorian, de guvernul şi partidul său înalţilor soli ai poporului român. Săptămânalul, care apare la Abidjan sub redacţia ministrului informaţiilor, Laurent Dona Fologo, reia, de asemenea, date din activitatea multilaterală desfăşurată de înalţii oaspeţi români. ★ A doua zi după sosirea înalţilor oaspeţi români, presa ivoriană consacră, in continuare, ample spaţii acestei vizite. Cotidianul „FRATERNITE MATIN“ consacră trei pagini manifestărilor din prima zi a prezentei in această tară a solilor poporului român. Sunt publicate integral alocuţiunile rostite la aeroport de cei doi preşedinţi, ample relatări privind manifestările deosebit de călduroase pe care populaţia capitalei ivoriene a făcut-o solilor poporului român, precum şi fotografii infăţişindu-i pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu stringind miinile cetăţenilor veniţi să-i intimpine, diferite întrevederi ale şefului statului nostru cu oficialităţile ivoriene. Sub titlurile „Bine aţi venit la noi, preşedinte Ceauşescu.’", scris cu majuscule in limba română şi „Primire populară", scris in limba franceză, acelaşi ziar relevă : Soarele ivorian străluceşte, incepind de ieri, pentru preşedintele român şi pentru doamna Ceauşescu, care, cu bucurie, au început primele lor ore de vizită şi de cunoaştere a realităţilor politice, economice şi sociale din tara noastră. Tonul a fost dat la aeroport, chiar in timp ce şeful nostru de stat, cu toată modestia sa, făcea cunoscut înaltului oaspete : „Aştept mult să ne împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră“, iar acesta răspundea că vizita sa „va prilejui un larg schimb de vederi privind problemele dezvoltării şi cooperării ivoriano-romăne“. Chiar de la aeroport deci se întrevedea reuşita vizitei in Coasta de Fildeş a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a soţiei sate şi a delegaţiei care il însoţeşte ; dorinţa de întrevederi profunde şi deschise fusese exprimată de către cei doi şefi de stat, care şi-au manifestat bucuria de a avea o nouă intilnire, după cea de la Rabat, din septembrie 1973. Bucuria celor doi preşedinţi a fost larg împărtăşită de către toate instanţele ţării noastre. Coasta de Fildeş, unită in jurul şefului său de stat, a rezervat deci, şi va continua să o facă şi in următoarele zile, o primire excepţională acestui conducător excepţional, pe care are onoarea să-l primească astăzi. Cum să nu-l admiri, pe şeful statului român, grija lui permanentă de a proteja suveranitatea ţârii sale ! Ziarul relevă că România se pronunţă consecvent pentru lichidarea blocurilor militare, pentru o largă cooperare cu diferitele organisme economice internaţionale, fiind, totodată, un activ membru al grupului ţărilor nealiniate. Conducător al unei tari comuniste, Nicolae Ceauşescu acţionează pentru apropierea tuturor ţărilor, oricare ar fi regimul lor, exprimă cu fermitate convingerea sa intr-o nouă ordine economică, îşi afirmă dragostea pentru pace, egalitate şi dreptate. Această fermitate politică, această luciditate, această voinţă de a alege cele mai bune căi pentru înflorirea poporului său nu pot să exercite decit atracţie pentru ivorieni. Popoarele român si ivorian nu pot sa tragă decit foloase din astfel de vizite, care deschid, mai mult decit orice declaraţii, calea apropierii intre popoare, calea spre bunăstare si fericire printr-o cooperare loială şi prin pace in întreaga lume. Revista presei