Scînteia, iunie 1977 (Anul 46, nr. 10818-10843)

1977-06-01 / nr. 10818

PAGINA 2 Tăpturi DIVERSI Piticii sau... iepuraşii? Niciodată n-a mai cunoscut o asemenea animaţie grădiniţa de copii a întreprinderii „23 Au­gust“ din Satu Mare ca în zilele acestea, cînd a devenit arhipli­nă cu „şoimii“ şi părinţii lor. Explicaţia: şoimii din grupa mijlocie, împărţiţi in două echi­paje — „piticii“ şi „iepuraşii" — se întreceau într-un concurs pe tema „Ce ştim despre patrie“. Exigentul juriu al concursului: pionieri din clasa a II-a de la şcoala generală nr. 1. Dar poate sunteţi curioşi să ştiţi cine a acumulat mai multe „buline ro­şii“. Cu alte cuvinte, cine a ciş­­tigat concursul ? Aici e aici ! Juriul a fost pus la grea Încer­care, întrucit şi „piticii“ şi „ie­puraşii“ au răspuns exact la toate întrebările. Fireşte, ca la orice concurs care se respectă, au urmat şi întrebări de baraj, dar egalitatea s-a menţinut pină la sfîrşit, astfel incit juriul a hotărît — in extremis — să se acorde locul I echipajului cu virsta cea mai... mică. Unul din echipaje a pierdut numai şi nu­mai pentru că era mai „bătrîn“ cu... 8 zile ! „Zestrea“ Ilenuţei Printre micii artişti amatori prezenţi în marele Festival „Cintarea României“ se numără şi o fetiţă din Negreştii Vasluiu­ u­lui, în toate întrecerile din eta­pele premergătoare, inclusiv în faza republicană, unde a re­prezentat judeţul Vaslui, Elena Cioată a cucerit ropote de a­­plauze la... scenă deschisă. Pri­mul mare succes — cel de lau­reată — obţinut de Ilenuţa a fost la ultima ediţie de anul trecut a festivalului umorului „Constantin Tănase“. I­lenuţa interpretează cu dezinvoltură monologuri satirice, precum şi diferite roluri, deloc uşoare. In echipa de teatru, in brigada ar­tistică şi in alte formaţii de amatori ale Casei de cultură din Negreşti. Cel care ii îndrumă atent şi permanent paşii pe drumul artei este, de ani de zile, un neobosit animator al mişcării artistice din localitate. Care îndrumător nu este altul decit însuşi tatăl ei. P.S. Mica mare artistă n-are decit 6 anişori l­­a mulţi ani, Ilenută, şi cu­ mai multe premii fi bucurii I I „Cinema Şoimii“ . In clădirea cinematografului „Dacia“ din Baia Mare s-a inau­gurat noua sală de proiecţii — „Cinema Şoimii“­­- destinată copiilor de vîrstă preşcolară din municipiu. Intrarea în noul ci­nematograf se face printr-o con­strucţie în miniatură închipuind o cetate medievală. Sala dispu­ne de mobilier adecvat micilor spectatori, iar pereţii acesteia sunt plini cu desene din lumea plină de minuni a basmelor. Un dar inedit oferit micilor mara­mureşeni de ziua lor. Directorul întreprinderii cinematografice Maramureş, Gavril Bărbuş, ne spune : „Micuţii spectatori vor beneficia de un program adec­vat, cu filme pe măsura înţe­legerii lor. Părinţii care vin la cinematograful «­Dacia» Îşi vor putea lăsa fără grijă copiii la cinematograful acestora. Tot aici, cei mici vor putea urmări şi alte spectacole, înregistrări de basme şi muzică. Ne stră­­­­duim să facem din noul cine­matograf un mare şi îndrăgit punct de atracţie pentru cei mici“. Succes ! Nota zece O faptă vrednică de toată lauda ne relatează unul din cei mai tineri cititori ai rubricii noastre, elevul Cornel Ţăranu, de la şcoala generală nr. 19 din Piatra Neamţ. Să-i dăm cuvitu­­tul : ,,Colega mea, pe nume E­­lena Ciobanu, a găsit intr-o sta­ţie de autobuz o pungă in care se afla o mare sumă de bani şi o cheie, în rest, nici un act, nici o urmă care să ducă la gă­sirea păgubaşului. Imediat, co­lega mea a predat întreaga su­mă de bani tovarăşului învăţă­tor. Acum, aşteptăm cu nerăb­dare să vedem cine este păgu­başul“. Nu ne îndoim că gestul mi­cuţei Elena Ciobanu, din clasa a ll-a, ar fi fost făcut aidoma de către oricare din colegii ei. Adică, tot de nota zece ! Daruri oferite de copii Cine zice că tuturor celor mici le place numai să pri­mească daruri, se înșală. O de­monstrează „cu convingere“ Carmen Cîrlan, Nicoleta Iacob şi Sorin Ilie, care abia au îm­plinit 5 primăveri, precum şi alte citeva sute de copii din grădiniţele şi din primele clase ale şcolilor din Buzău. Argu­mentul lor : expoziţia de artă plastică deschisa cu prilejul Zi- tei copilului la Casa de cultură a sindicatelor. Lucrările lor, e­­xecutate cu energie şi fantezie, sunt dăruite celor virstinei, în­tru delectare şi luare aminte. Şi nu e vorba doar de cîteva daruri, ci de peste 1 OOO de de­sene, picturi, pirogravuri şi o­­biecte de artizanat, migălite cu miini harnice şi suflete curate de copii. Rubrică realizată de A­n Petre POPA CU sprijinul corespondenților î­n Scînteii" SOCIETATEA ASHRA COPIIUB TAREI TOI CE LE IHR FER­A­RESTE OAMENI ASEDIDATI Date dintr-un tablou tot mai bogat în realizări privind creşterea, pregătirea şi educarea tinerei generaţii în fiecare an, prima zi a lunii iunie este consacrată sărbătoririi co­piilor ţării, copiilor din întreaga lume. Ziua internaţională a copilului este, pentru noi, un fericit prilej de a rememora împlinirile, grija pă­rintească a partidului şi statului faţă de tînăra generaţie. Vom reda, in limbajul lapidar al cifrelor, exprimarea concretă a acestei griji. Vom vedea astfel in ce măsură asigură societatea, pentru cei mai mici cetăţeni ai săi, condiţii tot mai bune pentru a creşte voinici şi sănă­toşi, pentru a se instrui şi educa, pentru a fi mereu cu zimbetul pe buze. Toţi. NUMĂRUL BĂIEŢILOR ŞI FETIŢELOR CARE N-AU ÎM­PLINIT INCA 14 ANI SE RIDICA LA CIRCA 5 000 000. Voinici şi sănătoşi Nu există localitate in tară, fie ea comună sau oraş, in care medicul să nu fie prezent, care să nu fie în­zestrată cu instituţiile necesare o­­crotirii sănătăţii populaţiei, ince­­pind din prima zi de viaţă. Iar dacă astăzi 97 la sută din totalul co­piilor văd lumina zilei intr-o insti­tuţie sanitară, bucurindu-se, încă de la naştere, de asistenţă medicală calificată si gratuită, aceasta se datoreste alocării constante a unor importante fonduri pentru crearea bazei materiale necesare ocrotirii sănătăţii celor mai mici cetăţeni ai tării. In prezent, reţeaua sanitară dis­pune de 20 000 DE PATURI in ma­ternităţi si secţii cu acest profil din spitale, iar la sate de 1369 DE CASE DE NAŞTERE. A crescut con­siderabil şi capacitatea spitalelor şi secţiilor de pediatrie din toate ju­deţele ţării — 21 298 DE PATURI, la care se adaugă circa 10 000 de paturi in secţiile unde noii născuţi imaturi primesc îngrijiri speciale. La sate, pe lingă dispensarele me­dicale, funcţionează 400 DE STA­ŢIONARE PENTRU COPII. Şcoli pentru toţi! Grija pentru sănătatea şi robus­teţea copiilor se împleteşte strins cu efortul de a le asigura, de la virsta cea mai fragedă, cele mai bune condiţii de educaţie si învăţă­tură. In momentul de fată circa 79 000 de copii sunt îngrijiţi în creşele aflate pe lingă întreprinderi si în cartiere, iar alti 2 352 in creşele în­fiinţate de către cooperativele agricole, 825 028 DE PREŞCOLARI sunt înscrişi în grădiniţe , la­ sate există 2 059 grădiniţe ale cooperati­velor agricole in care sint cuprinşi peste 93 000 DE COPII. IN ACTUALUL AN ŞCOLAR, PESTE 3 125 000 DE ELEVI FREC­VENTEAZĂ CURSURILE CLASE­LOR I—VIII. Pentru fiecare copil din învăţă­­mîntul preşcolar, din ciclurile primar şi gimnazial, statul cheltu­ieşte anual circa 1 700 DE LEI. Tirajul manualelor şcolare totali­zează 137 MILIOANE EXEMPLA­RE, manuale care, după cum se ştie, se acordă gratuit. Şi în, acest cincinal sunt planifi­cate a se construi noi edificii pen­tru copii şi preşcolari : 87 000 DE LOCURI IN CREŞE ŞI 156 000 DE LOCURI IN GRĂDINIŢE. Din acestea, in 1977 urmează să se dea în folosinţă circa 30 000 de locuri în creşe şi grădiniţe, din fondurile sta­tului si din contribuţia cetăţenilor. De asemenea, in adunările gene­rale ale cooperativelor agricole s-au votat sumele necesare ridicării a o sută de grădiniţe cu 6 280 de locuri şi a 11 creşe cu 630 de locuri. Suplimentar — trei miliarde de lei Una din cele mai grăitoare ex­presii ale grijii pe care partidul şi statul nostru o poartă celor mai ti­neri cetăţeni ai patriei o constituie si recenta Hotărâre a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind majorarea alocaţiei de stat pentru copii, a ajutoarelor ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi a altor ajutoare. 6 . Alocaţia de stat pentru copii ce se acordă in acest cincinal tutu­ror categoriilor de personal mun­citor, potrivit dispoziţiilor legale, se majorează, in medie, cu 30 LA SUTĂ.­­ Incepînd de la 1 august 1977, se instituie un nou sistem de spri­jin a mamelor care au in îngrijire mai mulţi copii pină la virsta de 13 ani. Vor beneficia de ajutoare lunare — tot timpul vieţii — ma­mele care îngrijesc 5 sau mai mulţi copii, faţă de situaţia actuală când ajutoarele se acordau numai de la 8 copii în sus. Ajutoarele lu­nare acordate mamelor care în­grijesc 8 sau 9 copii se majorează cu 150 lei , iar cele care îngrijesc 10 copii sau mai mulţi vor primi ajutoare lunare cu 200 lei mai mari decit pină acum., o Mamele care nasc al treilea copil şi următorii primesc la naş­terea fiecărui copil o indemnizaţie fixă de 1 000 de Iei. o S-au majorat ajutoarele acor­date . — în condiţiile măsurilor sta­bilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — soţiilor milita­rilor In termen care au copii in vîrstă de pină la 8 ani­­sau sint gravide — incepînd din luna a cincea, care nu sint încadrate în muncă si nu au alte posibilităţi ma­teriale de existentă, precum şi ce­lor care nu au capacitatea de a munci, precum urmează : de la 150 la 350 lei (în mediul urban) şi de la 100 la 200 lei (în mediul rural). Efortul financiar suplimentar pe care îl va face statul pentru tradu­cerea în viaţă a acestor măsuri se cifrează la circa 3 miliarde lei anual. Este încă o dovadă a supe­riorităţii sistemului nostru socia­list in măsură să asigure condiţii tot mai bune de creştere şi îngri­jire a copiilor, de ridicare necon­tenită a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Cîntocul recunoştinţei în „Ciitarea României“ Alături de zecile de mii de for­maţii de artişti amatori antrenaţi în cel mai mare festival naţional, „Cintarea României“, pionierii şi şcolarii au adus suflul proaspăt, candoarea şi gratia virstei lor. In faza de masă a festivalului au participat în echipe de dansuri, for­maţii corale, brigăzi artistice etc. circa­­ 509 000 de pionieri şi şcolari. Cei mai buni dintre aceştia — peste 20 000 — s-au întrecut in concursurile fazei interjudeţene. In momentul de faţă, 4 000 dintre cei mai talentaţi artişti şcolari parti­cipă la faza pe ţară. La munte, la mare, sub soarele bucuriei Zilele acestea. I» Năvodari şi-au făcut apariţia peste 4 500 de pre­şcolari, membri ai organizaţiei „Şoi­mii patriei“ din toate judeţele ţării. Sunt primii din acest sezon care se bucură de binefacerile unei vacanţe pe malul mării. La Eforie Nord, în tabăra ,,Luminiţa“, sunt aşteptaţi preşcolarii de la casele de copii din judeţele Suceava şi Botoşani. Tot acum, alte serii de copii se află în coloniile de preşcolari de pe Valea Prahovei, Timişului şi Ia­­lomiţei. Circa 20 000 de preşcolari îşi vor petrece vacanta in aceste colonii, în această vară , după cum am fost informaţi la Consiliul Na­tional al Organizaţiei Pionieri­lor — numai in taberele de odihnă de cite 7 zile vor fi găzduiţi aproximativ 70 000 DE PIONIERI ŞI ŞCOLARI, in tabe­rele de odihnă de 10 zile — HO 050, iar in taberele da 14 zile — HO 000. In tabere de instruire a activului pionieresc vor petrece zile da va­cantă, dar si da invătătură, circa 10 000 de pionieri . 2 000 dintre cei mai mici sportivi îşi vor desăvîrsi pregătirea in taberele sportive, iar 3 000 dintre cei mai mici artişti si tehnicieni se vor intîlni in tabere speciale de artă plastică, creaţie li­terară, interpretare muzicală, de ra­­diogoniorfetrie etc. • PESTE 1009 000 DE PIONIERI ŞI ŞCOLARI vor cutreiera ţara in cadrul expediţiilor „Cutezătorii“. Grupaj realizat de r­odica ŞERBAN O copilărie fericită, a cărei unică grijă este aceea de a se Instrui. Incă de la grădiniţă Foto : S. Cristian LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 mai 1977 II i! «î 5 ti Ss tis !! Ciştigurile revin Întregi obligaţiuni­lor de 200 de lei. In valoarea câştigu­rilor este cuprinsă şi valoarea nomi­nală a obligaţiunilor ieşite cîştigă­­toare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C­E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse intre 81—125, la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia In considerare. I 19655 60 50 000 1 71116 53 50 000 1 36299 91 40 000 1 94487 115 40 000 1 32928 18 40 000 1 31814 35 30 000 1 59679 14 30 000 1 25885 91 30 000 1 37751 23 30 000 1 25571 89 25 000 1 54175 48 25 000 1 45574­­ 61 25 000 1 52254 103 25 000 1 44361 65 25 000 1 68248 66 20 000 1 67753 51 20 000 1 50444 89 20 000 1 09371 58 20 000 1 20791 34 20 000 1 06985 10 20 000 1 00794 86 15 000 1 36993 100 15 000 1 94707 41 15 000 1 56182 25 15 000 1 43418 12 15 000 Termi­naria seriei obliga­tiunii 100 096 49 8 000 tOO 825 98 3 000 100 871 49 1 OOO 100 993 81 1 000 tOO 887 70 1 000 tOO 038 23 1 000 100 430 05 1 000 100 133 49 t 000 1 000 71 115 800 1 000 46 95 800 I 000 07 13 800 1 000 82 53 800 1 000 34 23 800 Î 000 69 115 800 1 non 14 85 800 1 000 38 57 800 I 000 10 68 800 9 825_____TOTAL: 9 260 000 DE LA ADAS La tragerea de amortizare a asi­gurărilor de viaţă pentru luna mai 1977 aui ieşit următoarele opt com­binaţii de litere i L.Ş.E, i F.N U. i Q-X.E.) J.K.Q. i U.B.R, : B.A.VV. i P.V.C. i W.J.M. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste com­binaţii de litere înscrise in poliţele lor urmează să se adreseze unită­ţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa si la următoare­le Trageri lunare de amortizare este necesar ca asiguraţii să achite pri­mele de asigurare la termenele sta­bilite. ZIUA­ ­Urmare din pag. II muncă, îi deprindem cu munca, le deschi­dem de timpuriu uşi­le către lumina şi grădinile roditoare aţa activităţii practice, ala hărniciei şi priceperii. Viaţa diurnă la care participă copiii este viaţa şcolii şi a ate­lierelor, a acţiunilor pioniereşti, viaţa fa­miliei şi a societăţii in care primesc neîn­trerupt tulburătoare lecţii de civism , ale unei societăţi ce se răsfringe şi se conti­nuă în copii cu tot ce are mai luminos,­ mai viguros, mai dornic de împliniri. * Trăim o îndreptăţi­tă satisfacţie să ştim ca eforturi iaca acest popor pentru a asi­gura milioanelor sale de mlădiţe o viaţă demnă, lipsită de griji, o viaţă activă, bazată pe certitudini. Re­centul program de creştere a nivelului de trai cuprinde refe­riri de bază la creşte­rea alocaţiilor pentru copii, la creşterea cheltuielilor sociale şi pentru educaţie. Este programul pe care il vom realiza cu dra­goste, cu dăruire, cu sentimentul că prin aceasta vom creşte un tineret tot mai vi­guros, tot mai apt pentru răspunderile şi împlinirile societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ale comu­nismului. Copilăria are nevoie de sprijin, are nevoie de dragoste, are ne­voie de exigenţă. Pre­cum stipulează Decla­raţia drepturilor copi­lului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 20 noiem­,­brie 1969, omenirea este datoare să dăru­iască miftdiţelor sale tot 09 are mai bun ea însăşi. Intre cei un miliard de copii ai planetei, copiii noştri aduc mesajul optimist şi Încrezător al unei vieţi însorite, al unui viitor bogat in­certi­tudini. Viitor ce se contopeşte emoţionant, prin milioane de des­tine, cu insăşi ziua de Îniine a patriei. COPIL­UL III Desen de Tia PEVTZ SCÎNTEIA — miercuri 1 iunie 1977 COMUNIŞTII ŞANTIERELOR -mereu in frunte in betelie reconstrucţiei „Pe Dunăre-n jos, / pe un mal fru­mos, / şapte meşteri mari, calfe ?i zidari / de fapte măreţe / din şapte judeţe : / din Sibiu, / din Neamţ, / din Vilcea, / din Gorj, / din Dîmbo­viţa, / Ialomiţa, / Caraş-Severin, / şi toţi şapte vin / la un loc ştiut, / un loc cunoscut, / un loc mult iub­­t / nicicind părăsit... / Şi la temelie / ei pun omenie“. Stihurile de mai sus au fost in­terpretate de oameni de cele mai diferite vîrste şi profesii — reuniţi in brigada artistică a unităţilor de producţie şi social-culturale ale ora­şului Zimnicea — pentru o sală in care se afla, la acea oră a crepus­culului, un public receptiv de tineri şi virstinei din toate colţurile ţării. Cine alcătuia publicul care trăia a­­dinca emoţie a intîlnirii cu această baladă nouă, poate nu Îndeajuns de meşteşugită, dar plină de un pate­tic şi luminos omagiu . Erau, în rea­litate, înşişi „cei şapte meşteri mari“, multiplicaţi la ordinul zecilor şi su­telor , erau constructori veniţi din amintitele judeţe pentru a pune u­­mărul la renaşterea acestei „păsări Fenix“ a zilelor noastre, care e Zim­­nicea socialistă. — Nu voi mai insista asupra pier­derilor grele pe care le-a suferit oraşul nostru in seara cumplitului cutremur de la 4 martie — ne spu­nea tovarăşul Dumitru Sandu, secre­tarul comitetului orăşenesc de par­tid. Le cunoaşte întreaga tară. După cum întreaga tară ştie că, in urma grijii părinteşti pe care ne-a ară­tat-o, din prima clipă, secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în anii 1977—78 se cons­truiesc la noi 4 000 de apartamente, plus numeroase dotări social-cultu­rale, ceea ce înseamnă literalmente o nouă Zimnice. Fiecare din cele şapte judeţe şi-a asumat ridicarea unui anumit număr de edificii, la aceasta adăugindu-se constructorii teleormăneni, care execută ansamblu­rile de locuinţe ce erau cuprinse ante­rior în plan, precum şi ilfovenii, care fac lucrările de canalizare şi aduc­­ţiune de apă potabilă, şi construc­torii militari, cărora le revine, de asemenea, un însemnat volum de lu­crări. La ora actuală, Zimnicea e ca o sinteză a forţelor constructive ale întregii ţâri. Aceasta implică insă din partea organizaţiei de partid o­­răşeneşti o preocupare continuă ca, printr-o intensă muncă politico-edu­­cativă, să înmănunchem toate aces­te forţe, să creăm intre ele, conco­mitent, un sănătos spirit de între­cere şi o profundă coeziune morală. Despre aceeaşi preocupare ni s-a vorbit şi la comitetul orăşenesc de partid Roşiorii de Vede , la reface­rea acestei urbe teleormănene lovi­te de seism lucrează în aceste zile, alături de forţele locale, un impor­tant grup de constructori din judeţul Argeş. — Eforturile ce se depun pe toa­te şantierele oraşului trebuie să aibă o direcţie şi o finalitate comune — sublinia tovarăşul Constantin Geor­­gescu, secretar al comitetului oră­şenesc P.C.R. Aici intervine rolul muncii politice de masă... Un mijloc de acţiune care se bucu­ră de o largă audientă in rindurile constructorilor adunaţi din diferite colturi ale tării ii constituie convor­birile, informările, diferite alte mo­dalităţi de muncă politică de la om la om. Dat fiind faptul că, pe fie­care şantier în parte, numărul mem­brilor de partid este încă mic şi că, prin forţa împrejurărilor, ei se schimbă des­­ judeţele trimiţînd, pe rînd, după nevoile fiecărei faze a construcţiei, excavatorişti, buldoze­­rişti, fierari betonişti, zidari, cera­­mişti, finisori etc. — cele două co­mitete orăşeneşti de partid, pe baza unei indicaţii a Comitetului judeţean de partid Teleorman, organizează cu regularitate, la fiecare loc de caza­re, intilniri ale unor membri ai or­ganelor de partid cu constructorii din judeţe, intilniri în cadrul cărora se fac informări asupra principale­lor evenimente politice, interne şi externe, la ordinea zilei, a celor mai recente documente de partid şi de stat. Aşa s-a procedat, bunăoară, cu prilejul apariţiei programului pri­vind creşterea bunăstării populaţiei. — La noi — ne spunea maistrul Ion Constantinescu, şeful de lot al constructorilor sibieni (care e şi se­cretarul organizaţiei de bază nr. 1 din cadrul întreprinderii de con­­strucţii-montaj a judeţului Sibiu) — a avut loc şi o adunare generală deschisă a comuniştilor cu toţi con­structorii lotului, adunare in cadrul căreia hotărîrile privind ridicarea nivelului de trai au fost explicate in contextul nobilei îndatoriri ce ne revine nouă, tuturor, de a contribui la înălţarea cit mai grabnică şi în cit mai buna condiţii a oraşului Zimnicea de miine. Şi trebuie să subliniez că adunarea a avut o pu­ternică înrîurire asupra conştiinţe­lor, mobilizînd toate energiile la in­­cheierea în termene mult scurtate a lucrărilor... Fireşte, un mijloc utilizat cu suc­ces este şi propaganda vizuală în variatele ei forme, ţinind însă sea­ma de specificul unor asemenea lo­curi de muncă. De aceea, ni s-a pă­rut demnă de atenţie iniţiativa co­muniştilor din Sibiu, care au afişat chiar pe pereţii modestei barăci unde se află instalat comandamentul lo­tului cîteva lozinci concrete, la obi­ect, scrise fără mult dichis : „Şan­tierul este oglinda muncii de partid“, sau „Dacă fiecare dintre noi reali­zează zilnic o producţie cu 10 lei în plus faţă de cea planificată, planul şantierului va fi depăşit lunar cu 200 000 Iei“.­­ în zilele următoare, după cum ni s-a arătat la comitetul orăşenesc de partid, chiar în centrul administra­tiv al Zimnicei se vor ridica opt panouri ale întrecerii, care vor în­făţişa atit graficul de execuţie al celor opt loturi (cele şapte judeţe venite in sprijin, plus teleormăne­nii), cit şi situaţia lucrărilor la zi faţă de grafic. In felul acesta, cons­tructorii nemţeni, bunăoară, vor şti zilnic cit au realizat colegii lor gor­­jeni — şi reciproc — ceea ce va contribui, neîndoielnic, la stimularea întrecerii socialiste, a nobilei emu­laţii pentru respectarea termenelor şi buna calitate a lucrărilor. Totodată, ni se pare vrednic de reliefat şi faptul că s-au găsit felu­rite modalităţi pentru a se stimula popularizarea exemplelor inaintate în paralel cu manifestarea spiritului critic şi autocritic. La Roşiorii de Vede, de pildă, tovarăşul Matei Voicu, secretarul organizaţiei de bază a şantierului întreprinderii de con­­strucţii-montaj Teleorman, ne-a re­latat pe larg cum sunt folosite intîl­­nirile operative din fiecare seară cu constructorii pentru a înfăţişa în con­trast atitudini înaintata faţă de mun­că şi avutul obştesc, precum şi unele manifestări înapoiate. In cadrul unor recente „operative“ de acest gen au fost scoase in evidenţă faptele exem­plare de muncă ale unor comunişti ca Gheorghe Ciobanu, şeful unei echipe de electricieni, Alexandru Birjaru, şeful unei echipe de dul­gheri, Mircea Anghel si Dumitru Vîrjoghe, zidari, în contrast cu lipsa simţului de răspundere in muncă ce s-a constatat la anumiţi membri ai colectivului. Desigur, inrlurirea edu­cativă a unei asemenea „puneri faţă în faţă" nu se poate măsura instan­taneu, dar, după cum ni s-a relatat, de pe-acum efectul ei se resimte in munca colectivului. ...Zimnicea si Roşiorii de Vede în­cep să-şi dezvăluie tot mai puternic chipul lor viitor din ruinele şi mo­lozul in care fuseseră scufundate la începutul lunii martie. E o acţiune de proporţii impresionante, la care işi aduce contribuţia comunistă, re­voluţionară întregul nostru popor. O acţiune condusă şi dinamizată de or­ganizaţiile de partid, de comunişti. Victor BIRLADEANU Ion TOADER însemnări despre activitatea de partid pe şantierele refacerii din Zimnicea şi Roşiorii de Vede (Urmare din pag. I) Pregătirea politico-ideologică a oamenilor muncii intervin in discuţii prea des, utili­zează o prea mare parte a timpului pentru explicaţii date de ei. Expli­caţiile sunt, fireşte, necesare şi bine­venite, pentru ca toate problemele puse în dezbatere să fie temeinic clarificate, dar este de dorit ca aceas­tă clarificare să se realizeze nu prin monologul celui ce conduce convorbi­rea, ci pe calea unui schimb larg de idei, la care să ia parte cu­ mai mulţi­­cursanţi. O noutate în desfăşurarea convor­birilor recapitulative o constituie fap­tul că anul acesta se introduce, neu­tru prima oară, sistemul calificati­velor, care apreciază gradul de pre­gătire a cursanţilor. Acestea­ vor fi acordate şi înscrise in carnetul de participant al fiecărui cursant de că­­tre propagandist. Nici in acest do­meniu nu se cuvine folosirea unor metode şcolăreşti, întrucât, evident, nu poate fi vorba de „promovaţi“ sau „corigent!“, rostul calificative­lor fiind acela de a stimula pregă­tirea cursanţilor, de a ajuta organi­zaţiile de partid să detecteze pe cei mai bine pregătiţi, în măsură să li se încredinţeze sarcini­­obşteşti de mai mare răspundere, iar, pe de altă parte, să cunoască cursanţii care au nevoie de un ajutor şi o îndrumare individuală mai atente si persistente, astfel incit să recupereze răminerile in urmă si să-şi poată însuşi temei­nic ideile fundamentale din temele studiate. In perioada care ne mai desparte de începerea seminariilor recapitula­tive este necesar ca fiecare comitet judeţean, municipal şi orăşenesc de partid să se îngrijească de organiza­rea unor consultaţii la cabinetele pentru activitatea ideologică şi politi­­co-educativă şi punctele de docu­mentare politico-ideologică, cu par­ticiparea efectivă (nu simplă prezen­ţă formală cum mai intilnim ne­alocuri) a celor mai pregătiţi activişti de partid şi de stat, a cadrelor cu funcţii de conducere, a căror contri­buţie poate fi dintre cele mai valo­roase în explicarea unor probleme mai complexe. Bineînțeles, convorbirile recapitu­lative, încheierea anului de studiu nu înseamnă nicidecum începutul unei „pauze“ in activitatea politico-ideolo­gică. In condiţiile in care intensa ac­tivitate a partidului nostru pe planul politicii interne si externe, succesiu­nea rapidă a evenimentelor In tară si peste hotare situează pe primul plan al actualităţii noi si noi pro­bleme, propaganda de partid trebuie să reacţioneze operativ, contribuind la înţelegerea lor justă, in lumina poziţiei şi a principiilor politicii parti­dului nostru. Ca atare, este necesar ca preocu­parea statornică pentru continua­rea studiului individual să se îmbi­ne cu folosirea adecvată a tuturor mijloacelor aflate la indemîna activi­tății politico-educative, precum adu­nările generale de partid, sindicale şi U.T.C., chemate să dezbată mai frecvent problemele politico-ideolo­­gice, propaganda prin conferinţe, or­ganizarea periodică de consultaţii şi răspunsuri la Întrebări la cabinetele şi punctele de documentare politico­­ideologică, iniţierea unor acţiuni in­teresante si atractive la cluburi, că­mine culturale, biblioteci si muzee. Viata dovedeşte că principala con­diţia a bunei desfăşurări a studiului poltico-ideol­ogic o constituie îndru­marea atentă si conducerea sa ne­mijlocită de către organele locale de partid. Indrumind si controlind în­deaproape convorbirile recapitulative, pregătind analiza temeinică a activi­tăţii şi rezultatelor obţinute în anul de studiu încheiat, organizaţiile de partid vor trebui să chibzuiască de pe acum asupra măsurilor menite să asigure, în viitorul an de studiu, con­tinua îmbunătăţire calitativă şi creş­terea forţei de înrîurire a propagan­dei de partid. cinema « Potopul i PATRIA — 9, 12,80; 16; 19,15. • Renji : EFORIE - 8, 11,18; 0,30; 16; 18,13; 20,15. • Așteptarea : CENTRAL — 8,15; 11,30; 13,48; 16; 18, 20. • In liniștea pădurii i TIMPURI NOI — 8, 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. « Dick Turpin : SCALA — 9,13; 11,30; 13,45; 10; 18,30; 21. LUCEA­FĂRUL — 9,15; 11,30; 13,43; 16; 18 30; 21, la grădină — 20,15, FA­VORIT — 9, 11, 1S; 13,30; 15,43; 18; 20.15. 6 Program de desene animate 9,30; 11,15; 17, Republica din Uzice — 13, 18,30 , doina. • Un orășel In Texa» i FESTIVAL — 9! 11;15; 13,30; 15,43; 18,15; 20,30, GLORIA­­ »; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15, MODERN — 9; 11-15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, la grădină — 29, GRA­DINA CAPITOL — 19,45. • Gloria n­­diată : grivita -9, 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,13, TO­MIS — 9; 11,15: 13 30: 15; 18 15; 20,30, la grădină — 29, FLAMURA — 9; 11-15: 13 30: 15 45: 18; 20. • Călătoriile lui Gulliver : FERO­VIAR — 9; 11,16; 13,30; 16; 13,15; 20,30. GRADINA FESTIVAL - 19,45. GRADINA TITAN — 2Q.­­ Cuibul salamandrelor : VICTO­RIA — 9; 11,15; 13,30; 15,43; 18,13; 29,30. • Muscă și fugi ! EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 13,15; 23,15, ME­LODIA — 9; 11,13; 13,30; 16; 18,15; 20,30, ARTA — 8; 11,15; 13,30; 13,45; 18; 20.15, la grădină — 20. • Cadavre de lux : CASA FILMU­LUI (la sala de festivităţi DINA­MO) - 16; 18,15; 20,15. 11 Linişte şi strigăt — 8,45, Virsta e aur — 11,48; 14, Cucerirea Eve­­restului — 16.15, Hamlet (ambele serii) — 18,30 ; CINEMATECA. • Oaspeţi de seară­­ COSMOS — 8; 11; 13,30; 15 30; 18, 20, BUCEGI — 9; 11;18; 13,15; 15,30; 17,45; 20, la grădină — 20. • Diavolii din Spartivento : GIU­­LESTI — 9, 11; 13 13; 15,SO; 17«; 20, MIORITA - 8; »; 13, 15; 17,13; 19,30, GRADINA MOŞILOR - 20. « Călărețul fără cap : DRUMUL SĂRII — 16; 18; 29. « Cinci detectivi la miezul nopţii ! LIRA — 9; 11;15; 13.30; 15.45; 18; 20, la grădină — 20, floreasca — 9; 11; 13; 15.30; 18; 23, GRADI­NA UNIREA - 20. O Mic» Ondina s MUNCA — 9 30! 11.30; 13.30; 15.45; 13; 20.15, PA­CEA - 15.30; 17.43. • Timpul dragostei şi al speranţei: PACEA - 20. • Bfirşitul legendei : FERENTARI — 9; 11,15; 13 30; 15,45; 13; 20.15. « Șatra : VOLGA — 0; 11,15; 13.30; 15,45; 13; 20.15. • Anii înălțimilor ■ COTROCENI - 9; 11,15; 13,30; 15,43; 18; 20,15, PARC HOTEL — 20. « Ruslan și Liudmila : VIITORUL — 9; 12; 10; 1». • Ora spectacolului­­ AURORA — 9; 11,15; 13,39; 15,48; »8, 30, la gră­dină — 28,15. • Column* : FLACARA — 9,30; 13.30; 16.30; 19,30. tv PROGRAMUL 1­1.00 Telescoala io.co Matineu teatral pentru copil 10.40 întrebări şi răsprimiri 11.03 Vetre de lumină, Documentar 11.30 Emisiune de ştiinţă : Focul 12.00 Telex 13.05 Închiderea programului 16.00 Telex 16.05 Campionatele europene de box, 18.10 Tragere» Pronoexpres 18.20 Itinerar tunisian 18.40 Eficienţa economică şi creşterea­ nivelului de trai 11.59 Telectorlor pentru pionieri 19.00 Copilărie, ani de aur,­ emisiune de cintece şi versuri 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 18.50 Copiii, primăvară târli mele. Docu­mentar despre viaţa copiilor din ţara noastră 20.10 Telecinemateca. Ciclul „Mari re­gizori" : Kenneth Loach, „Şoimul“ 22.00 Revista literar-artistică TV 22.30 Telejurnal PROGRAMUL II 1»,M Agenda culturală a Capitalei 20.20 Pagini de umor . 20.45 Bijuterii muzicale 21.15 Telex 21.20 Forum cetăţenesc 21.50 Documentarul românesc teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mare) : Coana Chiriţa — 19.30. • Filarmonica „George Enescu“­­(Ateneul Român, Sala Studio): Ci­clul „După-amiezile muzicale ale tineretului*. Recital de pian : Dana Borsan, Recital de vioară : Florin Paul — 18. • Teatrul de opereta­­ Victoria şi-al ei husar — 19.30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (sala Grădina Icoanei) : Tineri căsătorit! caută cameră — 19.00. • Teatrul Mic : Rata sălbatică — 18.30. • Teatrul de comedie : Zăpăcitul — 19.30. Îl Teatrul Glulefti : Copacii mor n picioare — 19.30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română*­­ Bucuroşi de oaspeţi — 18,30. • Teatrul „Ţăndărică" (la Tehnic­­club, Cf. Şerban Vodă 213) : Băi şi nătărăi — n. S Circul Bucureşti : Cu circul nu-i e glumit — 19,30. • Studioul de teatru I.A.T.C. : Peer Gynt — ro.

Next