Scînteia, august 1977 (Anul 46, nr. 10871-10895)

1977-08-02 / nr. 10871

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A INTÎLNIT CU TOVARĂŞUL SANTIAGO CARRILLO Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, s-a întîlnit, duminică, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu multă căldură pe tovară­şul Santiago Carrillo şi l-a rugat să transmită conducerii partidului, co­muniştilor spanioli un cordial salut de prietenie şi solidaritate, iar Parti­dului Comunist din Spania urarea de noi şi noi succese în activitatea des­făşurată, împreună cu celelalte forţe progresiste, democratice, patriotice, pentru adincirea procesului de demo­cratizare, pentru rezolvarea, in inte­resul poporului, a problemelor vieţii politico-economice, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii naţio­nale, pentru progres economic şi social. Mulţumind călduros, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut de prietenie din partea conducerii partidului, a comuniştilor spanioli, împreună cu întreaga recunoştinţă pentru sprijinul şi solidaritatea ma­nifestate statornic de Partidul Comu­nist Român, de secretarul său gene­ral, faţă de lupta curajoasă, plină de consecvenţă, a Partidului Comunist din Spania pentru apărarea şi pro­movarea intereselor şi aspiraţiilor vitale ale oamenilor muncii, ale po­porului spaniol, pentru dezvoltarea democratică independentă a ţării pe calea progresului, prosperităţii şi bunăstării. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie pentru reîntilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, el a urat, in acelaşi timp, poporului prie­ten român să obţină în continuare noi şi mari victorii in vasta activi­tate de edificare a societăţii socialis­te multilateral dezvoltate. In timpul întrevederii, s-a proce­dat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor pro­bleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale vieţii politice mondiale. Constatînd cu deplină satisfacţie stadiul actual al relaţiilor de solida­ritate frăţească statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul San­­tiago Carrillo au manifestat hotărirea de a milita pentru întărirea continuă a acestor raporturi in interesul con­solidării prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare, legate prin puter­nice afinităţi de origine şi limbă, prin idealul de dreptate socială şi na­ţională, spre binele­­extinderii co­laborării multilaterale dintre cele două ţări. De ambele părţi s-a apre­ciat că legalizarea Partidului Comu­nist din Spania — după ce timp de 38 de ani a fost nevoit să activeze in ilegalitate — reprezintă un eveni­ment important în viaţa politică a Spaniei,­ deschizind noi perspective accelerării procesului de democrati­zare a ţării, realizării aspiraţiilor po­porului spaniol, spre lichidarea totală a rămăşiţelor trecutului dictatorial, pentru progres economic şi social, în cursul convorbirilor s-a expri­mat satisfacţia pentru cursul ascen­dent al relaţiilor, pe multiple planuri, dintre România şi Spania, subliniin­­du-se dorinţa ambelor partide de a acţiona pentru dezvoltarea raporturi­lor politice, a schimburilor comercia­le, a cooperării economice, pentru amplificarea colaborării tehnico-şti­­inţifice, pentru lărgirea legăturilor în domeniul culturii, artei şi învăţă­­mîntului dintre România şi Spania, ceea ce corespunde intereselor celor două popoare prietene, cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în lume. Cei doi conducători de partid au reafirmat importanţa luptei unite a maselor populare in marile transfor­mări politice, economice şi sociale care au avut loc şi continuă să aibă loc în lume şi au subliniat rolul deo­sebit care revine partidelor comu­niste şi muncitoreşti, partidelor so­cialiste, social-democrate, tuturor forţelor progresiste, democratice, antiimperialiste, în asigurarea trium­fului păcii, democraţiei şi progresu­lui social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Santiago Carrillo au reafir­mat hotărirea Partidului Comunist Român , şi Partidului Comunist din Spania de a milita în continuare pentru întărirea colaborării, prieteniei şi solidarităţii dintre partidele comu­niste şi muncitoreşti, pentru făurirea unei unităţi de tip nou a mişcării comuniste şi muncitoreşti. S-a evi­denţiat că intrucît partidele comu­niste şi muncitoreşti îşi desfăşoară activitatea intr-o mare diversitate de situaţii şi împrejurări determinate de particularităţile istorice, economice, ‘‘sociale şi naţionale, diferite de la ţară la ţară, o condiţie fundamenta­lă a succesului misiunii lor istorice este aplicarea creatoare a socialismu­lui ştiinţific la realităţile concrete. Aceasta presupune respectarea ri­guroasă a dreptului fiecărui partid de a-şi stabili în mod autonom, de sine stătător, linia politică, strategia şi tactica revoluţionară, fără nici un amestec din afară, instaurarea şi dez­voltarea unor relaţii de prietenie şi solidaritate între partide bazate pe deplina egalitate în drepturi, pe sti­mă şi respect reciproc. în acest ca­dru, s-a dat o apreciere pozitivă pa­şilor înregistraţi spre înţelegere, con­lucrare şi elaborare de programe şi platforme de acţiune comună între partidele comuniste, socialiste şi social-democrate, alte forţe progre­siste din ţările vest-europene, ceea ce deschide perspective rodnice de creştere a influenţei acestora în rîn­­dul oamenilor muncii, al maselor largi populare, de participare tot mai activă în viaţa politică naţională şi creează premisele unei dezvoltări noi, democratice, ale unei conlucrări tot mai fructuoase între popoare în lupta lor pentru pace, destindere şi înţelegere internaţională, în cursul schimbului de păreri pri­vind situaţia din Europa s-a arătat că ambele partide acordă o deose­bită importanţă lucrărilor pregătitoa­re ale reuniunii din toamnă de la Belgrad, menită să adopte măsuri concrete pentru impulsionarea tra­ducerii în viaţă a prevederilor Ac­tului final de la Helsinki, pentru ac­celerarea procesului de edificare a unui climat de încredere, colaborare şi destindere pe continentul nostru şi, indeosebi, pentru trecerea la mă­suri eficiente de dezarmare şi dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi secu­ritatea Europei. Secretarii generali ai celor două partide au reafirmat necesitatea întreprinderii de paşi concreţi pe calea dezarmării şi, în primul rind, a dezarmării nucleare, pentru reducerea bugetelor şi efecti­velor militare, pentru depăşirea di­vizării Europei in blocuri militare opuse şi, in general, pentru desfiin­ţarea tuturor blocurilor militare. Cei doi conducători de partid au exprimat şi cu acest prilej solidarita­tea cu lupta popoarelor de a fi stă­­pine pe propriile destine şi bogăţiile lor naţionale, pentru eliberare şi independenţă naţională deplină, îm­potriva imperialismului, colonialis­mului şi neocolonialismului, a politi­cii de discriminare rasială şi apart­heid, pentru lichidarea subdezvoltă­rii, pentru o nouă ordine economică internaţională. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, de sinceră prietenie tovărăşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe tovarăşul Santiago Gaixillo la de­jun, desfăşurat intr-o ambianţă de cordialitate şi caldă prietenie, carac­teristică legăturilor tradiţionale din­tre cele două partide comuniste, din­tre conducătorii Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Spania. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10871 Marți 2 august 1977 4 PAGINI - 30 BANI Să Intimpinăm marea noastră sărbătoare naţională cu succese cil mai mari In realizarea $i depăşirea planului si angajamentelor Intr-o atmosferă de puternic entu­ziasm, strins uniţi in jurul partidului, oamenii muncii din întreaga tară — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — se pregătesc să săr­bătorească glorioasa zi de 23 August — ziua eliberării patriei de sub domi­naţia fascistă. A intrat in tradiţie ca, în această perioadă premergătoare măreţei noastre sărbători naţionale, întrecerea socialistă să cunoască un avînt cu totul deosebit, fiecare colec­tiv din industrie, de pe șantiere, din agricultură, din toate sectoa­rele de activitate facindu-și un a­­devărat titlu de cinste din a ra­porta succese tot mai însemnate în realizarea angaja­mentelor. Amin­tim, de pildă, că în aceste zile știri primite din toate colturile ţării a­­nunţau realizarea mai devreme a planului pe şapte luni , nume­roase judeţe au raportat cu mîn­­drie îndeplinirea planului de şapte luni înainte de termen cu 2—10 zile ; printr-o mai bună­­organizare a muncii, lucrătorii din agricultură au reuşit să asigure strîngerea recoltei de păioase de pe aproape întreaga su­prafaţă într-un timp record ; acestor realizări li se adaugă şi revirimentul pe care îl cunoaşte in ultimele săptă­­mîni activitatea de pe numeroase şan­tiere de construcţii. Simtetizind, putem spune că toate aceste realizări ,­de prestigiu — care numai pe ansamblul industriei se concretizează intr-o producţie supli­mentară de circa 11 miliarde lei — confirmă realismul sarcinilor de plan, hotărirea cu care clasa munci­toare, ţărănimea, întregul popor ac­ţionează pentru înfăptuirea şi depăşi­rea lor, convinşi fiind că pe această cale asigură accelerarea progresului multilateral al patriei socialiste , sunt fapte care ilustrează convingător înalta conştiinţă muncitorească, re­voluţionară, competenţa şi spiritul de bun gospodar al oamenilor muncii, deopotrivă producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie. Ne-am obişnuit însă ca succesele din întrecere, oricit ar fi ele de importante,­ să fie privite nu ca limite, ci ca bază de pornire pentru realizări şi mai mari. Această per­manentă stare de autodepăşire şi de competiţie cu­ propriile performanţe şi cu celelalte unităţi constituie, de fapt, chintesenţa întrecerii socialiste, sufletul ei viu. După cum se ştie, IN NUMELE CLASEI MUNCITOARE, CONGRE­SUL CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII A CRISTALIZAT ANGA­JAMENTUL DE A SE REALIZA PESTE PREVEDERILE CINCINA­LULUI O PRODUCŢIE INDUSTRIA­LA DE 120—130 DE MILIARDE LEI. încă in timpul lucrărilor congresului o serie de reprezentanţi ai colective­lor din întreprinderi s-au angajat să asigure suplimentarea angajamentelor din acest an, creînd condiţii pentru obţinerea unor importante sporuri de producţie în următorii ani ai cin­­­cinalului. De asemenea, participan­ţii la adunările generale ale oameni­lor muncii — aflate în plină desfă­şurare — dezbat intr-un spirit de înaltă responsabilitate muncitorească căile concrete pentru a-şi aduce o contribuţie tot mai importantă la în­făptuirea marelui angajament. In acest cadru se reliefează tele­gramele adresate Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, de că­tre comitete jude­ţene de partid, prin care acestea se angajează, in numele comunişti­lor din judeţele respective, al co­lectivelor de oa­meni ai muncii să realizeze însemna­te sporuri de pro­ducţie peste pre­vederile cincina­lului. Aşa, de pil­dă, judeţul Buzău se angajează să producă peste sarcinile pla­nului cincinal o producţie indus­trială de 3,2 miliarde lei, judeţul Ca­­raş-Severin — de 3 miliarde lei, ju­deţul Dîmboviţa — de 3 m­iliarde lei, judeţul Suceava — de 2,7 miliarde lei, judeţul Vrancea — de 1,3 miliarde lei. Toate aceste angajamente repre­zintă o elocventă dovadă a hotăririi şi spiritului de răspundere cu care comuniştii, oamenii muncii au trecut la înfăptuirea angajamentului de rea­lizare peste prevederile cincinalului a unei producţii industriale suplimen­tare de 120—130 de miliarde lei. Pe ce se fundamentează aceste angaja­mente asumate de judeţe ? Aşa cum se desprinde din înseşi telegramele (Continuare în pag. a IlI-a) Pentru îndeplinirea obiectivului stabilit de clasa muncitoare la Congresul consiliilor oamenilor muncii: 120-130 MILIARDE LEI PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ SUPLIMENTARĂ Bucureşti: noi blocuri pe şoseaua Colentina, la intersecţia cu strada Doamna Ghica SPIRITUL UZINEI Cele două cuvinte le-am­ auzit de curind in vatra de otel a Galaţiului, la Uzina de piese de schimb şi reparaţii siderurgice. Erau aduse ca argument intr-o dispută. Argument forte. întrebăm : — Uzina e tinără. Are doar 13 ani de producţie. Tinereţea întregii platforme siderurgice, de altfel. Cum se simte acest spirit al uzinei intr-un colectiv atit de tînăr ? Răspunsul e tot un argument forte. Adică un fapt. Il repovestim aici, pe scurt : Un maistru dintr-un atelier al uzinei are un mare necaz —­ sofia îi este ră­pusă de o boală necruță­toare. Alături de omul aflat la greu vin cu inima des- ______________________ chisă şi caldă tovarăşii lui de muncă. Vine şi unul care a lucrat mai înainte în atelierul respectiv şi a ţinut-o morţiş cu plecarea in altă parte — motivul nu mai are importanţă. Acum, aflîndu-se întîmplător in oraş, a auzit de impasul mai­strului şi a ţinut să-i simtă alături şi umărul lixi. Vine şi directorul întreprinderii, îl vede şi-i spune „mu­safirului“ : — E multă lume azi lingă meşterul aflat in necaz. Intrucît eşti mai înalt, vrei să priveşti in jur şi să vezi de pe unde mai sint ? Că n-avem noi atîţia oameni intr-un singur atelier !... Da, omul acela care ţinuse morţiş să plece din uzină era mai înalt, şi nu i-a venit greu să vadă, să nu­mere. „Văd, zice, cam pe toţi cei care lucrează in a­­telier“. „Asta-i normal la noi. Ştii la fel de bine ca şi mine. Sper că n-ai uitat. Mai departe ?“ „Mai de­parte văd oameni de la prelucrări metalice". „Şi mai departe ?“ „Şi de la turnătoria de lingotiere“. „Şi ?“ „Şi din secţia cutare, şi din secţia cutare..." Numără omul, ascultă directorul. După care acesta din urmă : — Ce zici de uzina noastră ? Celălalt tresare. — Ei? — Nu știu... în ce pri­vință ? caută să ciștige timp cel plecat. — Mi se pare destul de unită, nu ? întrebarea aceasta a rămas fără nici un răspuns, atunci. Cel căruia i se adresa n-a zis nici da, nici ba. A răspuns în schimb, in felul lui, peste citeva zile , revenind la matca lui adevărată, uzina — loc unde s-a format în meserie şi ca om. Şi de-o bună bucată de vreme lucrează cu aceeaşi destoinicie, alături de foştii lui tovarăşi de muncă. Oameni care, prin con­duita şi munca lor, au înrădăcinat trainic spiritul uzi­nei în această unitate tinără. Ilie TANASACHE PICĂTURA DE CERNEALĂ" Succesele minerilor din Baraolt Minerii din străvechiul bazin carbonifer Baraolt — judeţul Covasna — consemnează in cro­nica întrecerii socialiste ce se desfăşoară cu tot mai mare in­tensitate, in cinstea zilei de 23 August, noi şi importante realizări în îndeplinirea sarcini­lor şi angajamentelor asumate pe acest an. Minerii de aici au furnizat patriei, peste planul la zi, 125 000 tone lignit şi 12 000 tone brichete din lignit. Ace­leaşi preocupări, susţinute de sporire a eficienţei economice a producţiei au făcut ca nivelul planificat al cheltuielilor de pro­ducţie să fie diminuat cu 48,50 lei la fiecare 1 000 lei pr­oducţie marfă. Analizind aceste­­succese si re­zervele de care dispun, minerii de aici s-au angajat in adunarea generală care a avut loc recent să suplimenteze cu încă 180 000 tone lignit si brichete din lignit producţia peste plan. Cu planul anual de export îndeplinit In cinstea apropiatei sărbători de la 23 August, colectivul de muncitori, ingineri si tehnicieni de la întreprinderea de mo­toare electric© București rapor­tează un succes de prestigiu : îndeplinirea înainte de termen a prevederilor planului de ex­port pe întreg anul­ 1977. Analizind, in recenta adunare generală a oamenilor muncii, acest succes si posibilităţile­­ de a-i da noi valenţe in viitor, co­lectivul bucurestean s-a angajat ca, pină la marea sărbătoare na­ţională a poporului nostru — ziua de 23 August — să reali­zeze in plus pentru export mo­toare electrice, grupuri de su­dură si grupuri electrogene in valoare de circa 14 milioane lei­­valută, iar pină la sfirsitul anu­lui — 65 milioane lei­ valută. Plecarea Luni dimineaţa, tovarăşul Santiago Carrillo, secretarul general al Parti­dului Comunist din Spania, şi-a­­ în­cheiat vizita în ţara noastră, efec­tuată la invitaţia secretarului gene­ral al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a plecat spre patrie, din ţară La aeroportul Kogălniceanu a fost condus de tovarăşii Emil Boibu, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Şte­fan Andrei, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. (Agerpres) zi şi noapte, tu toate forţele, IRIGAREA CULTURILOR • In aceste zile bătălia recoltei înseamnă IRIGAŢII • Cum funcţionează sistemele de irigaţii din judeţul Olt • Datorită nerespectării programelor de zi şi de noapte suprafeţe întinse n-au destulă apă • Cînd îşi face loc comoditatea, nici calculatoarele nu-i pot măsura con­secinţele • Se cer eforturi susţinute, intervenţii energice din partea organelor judeţene Străbătînd lanurile unităţilor agri­cole care au terenurile în sistemele de irigaţii Caracal, vedem culturi frumoase, bine dezvoltate. Dar in aceste zile toride, porumbul, sfecla de zahăr, soia, floarea-soarelui şi le­gumele sunt în faza critică de dez­voltare, cînd au nevoie de cantităţi mari de apă pentru a se obţine un rod îmbelşugat. Şi unităţile agricole din această zonă pot asigura cultu­rilor apa necesară, deoarece ele au amenajate pentru irigaţii 63100 ha. Din datele întreprinderii de ex­ploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din Caracal rezultă însă că irigarea culturilor nu se desfăşoară corespunzător. Udarea întii s-a fă­cut numai pe 84 la sută din supra­feţele planificate, a doua — pe 59 la sută, a treia — pe 24 la sută, iar a patra — pe 7 la sută. Este adevă­rat, pe o însemnată suprafaţă defi­citul de umiditate din sol a fost completat prin ploi. Neaplicarea u­­dărilor pe restul suprafeţelor se da­­toreşte unor cauze de ordin subiec­tiv. Care sunt acestea ? Pe parcursul zilei de 29 iulie, zi in care mercurul termometrelor a urcat la 30 de grade, am urmărit cum se aplică udările în unităţile agricole din raza sistemului Stoe­­neşti—Vişina, care înregistrează şi cele mai mari restanţe la irigarea culturilor. Tovarăşul Eugen Cranta, şeful sistemului, a ţinut să ne pre­cizeze : „Sunt unităţi — cooperati­vele agricole Jieni, Stoeneşti, Slă­­veni, Gostavăţu, I.A.S. Deveselu şi Staţiunea de cercetări agricole Ca­racal — unde irigarea culturilor se desfăşoară neîntrerupt. In altele — cooperativele agricole Vişina Veche, Rusăneşti, „Calea Belşugului“ din Brastavăţ, Studina şi Scărişoara — programele săptămînale de udări nu se îndeplinesc“. Ne-am îndreptat atenţia îndeosebi asupra acestui ul­tim aspect, pentru a depista cauzele neîndeplinirii programelor de udări stabilite de sistem. Ora 8. Pornim de la staţia princi­pală de pompare a sistemului Stoe­­neşti, amplasat pe malul riului Olt. Pe canalul magistral se pompa apă cu numai 14 agregate, faţă de 18 cit era nevoie pentru a se asigura de­bitul necesar irigării tuturor supra­feţelor prevăzute. Aflăm că diminea­ţa, din cauza demarajului greoi din unele unităţi agricole, nu e nevoie de debitul de apă planificat. Şi, in­tr-adevăr, aşa stau lucrurile. Pe la ora 11 intrăm pe terenurile C.A.P. Gostavăţu. Udătorii Petre Scarlat şi Petre Niţu terminaseră de montat conductele intr-un lan cu porumb în cultură succesivă şi se odihneau la umbră. De ce nu daţi drumul la apă ? — i-am întrebat. „Am da noi, dar­ nu avem micropompă — ne-au răspuns. Un tractor trebuia s-o a­­ducă încă de dimineaţă, dar nu a venit nici pînă acum“. In tot acest timp, apa în loc să ajungă la ră­dăcina plantelor, s-a scurs fără fo­los pe canal. Pe la ora 12, mecanicul Stelian I. Ristea, angajat al siste­mului, ne face semn să oprim. „Cei de la C.A.P. Băbiciu — ne spune acesta — au cerut suplimentarea debitului pentru a crește nivelul apei pe canale cu încă 5 cm. de la­ Ing. Aurel PAPADIUC (Continuare în pag. a II-a) Absorbită de puternice agregate de pompare, apa Oltului este trimisă pe zeci de kilometri de canale în sistemul Stoeneşti-Vişina, pentru a potoli setea plantelor

Next