Scînteia, septembrie 1977 (Anul 46, nr. 10896-10921)
1977-09-01 / nr. 10896
SCÎNTEIA — joi 1 septembrie 1977 Disciplina economică impune realizarea ritmică şi integrală a planului la PRODUCŢIA FIZICĂ 9 Am început investigaţia noastră la întreprinderea de maşini-unelte din Bacău pornind de la rezultatele pe 7 luni in îndeplinirea planului la trei indicatori: producţia globală, producţia marfă şi producţia fizică. Şi aceasta pentru că, in vreme ce prevederile la primii doi indicatori au fost depăşite, la producţia fizică nu s-au fabricat 6 maşini orizontale de alezat şi frezat, 3 maşini longitudinale cu portal, precum şi o cantitate însemnată de accesorii speciale, stabilită pentru această perioadă. Este deci evident că, deşi s-a muncit mult (dovadă — volumul important de muncă înglobată atît în produsele finalizate, cit şi in stocul mare de piese şi maşini aflate in diferite stadii de prelucrare sau montaj), totuşi eforturile depuse nu s-au materializat integral în ceea ce contează înainte de orice, adică in fabricarea tuturor sortimentelor planificate, a tuturor mașinilor-unelte prevăzute a intra, în perioada la care ne referim, in circuitul economiei nationale. Să descifrăm. Împreună cu cadre de conducere, muncitori şi specialişti din întreprinderea băcăuană, cauzele unei atari situaţii, reţinind soluţiile sugerate pentru înlăturarea neajunsurilor existente in domeniul producţiei fizice. Secţia montaj. Hala este pur şi simplu înţesată cu maşini-unelte in anumite faze de montaj. La unele lucrează echipe de montori. Altele insă par a fi „părăsite“. De fapt, efectivul de muncitori ai secţiei nici nu ar ajunge pentru a monta in acelaşi timp toate maşinile din hală. Din punct de vedere tehnologic este normală o asemenea concentrare de maşini-unelte neterminate ? — Nicidecum — ne răspunde maistrul Mihai Farcaş. La multe maşiniunelte nu poate fi terminat montajul din cauza lipsei unor piese componente. Bunăoară, acum lipsesc 17 axe principale pentru AFD 100 — furnizorul restanţier fiind întreprinderea de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti. Dacă le aveam, montajul lotului de maşini AFD 100 era cu cel puţin zece zile mai avansat. Un răspuns asemănător primim de la lăcătuşul Ioan Moisa, care ne spune că dacă ar avea o cuplă de siguranţă (nelivrată de acelaşi furnizor) ar putea termina montajul unui AFD 324 in cel mult trei zile. Dar o serie de piese, cea mai mare parte de altfel, nu sunt asigurate la vreme chiar de sectoarele de prelucrări ale întreprinderii. Astfel, lăcătuşul Ion Ciuraru ne spune că aşteaptă două sănii longitudinale şi una transversală pentru a putea lucra, dar că aceste piese nu vor fi livrate de secţia mecanică grea decit peste cîteva zile. Din discuţia cu ing. Constantin Butnaru, adjunctul şefului secţiei montaj, rezultă că, din cauza neasigurării ritmice a pieselor componente, graficele de montaj sunt date peste cap, prelungindu-se în medie cu circa 15 zile cleiul de fabricaţie al unei maşini-unelte. In aceste condiţii se lucrează adesea neraţional. Şi cînd ne gîndim că pe o pancartă afişată la loc vizibil scrie „Scurtarea termenelor de montaj cu o zi asigură o producţie suplimentară de 8 maşini AF 85“. Care sunt atunci pierderile de potenţial productiv din cauza prelungirii ciclului de montaj ? De ce nu sosesc piesele la vreme pentru faza de montaj ? In secţia mecanică grea se acuză îndeosebi calitatea necorespunzătoare a unor piese turnate livrate, în principal, de întreprinderea mecanică din Roman, întreprinderea ,.23 August“ din Bucureşti şi Turnătoria de piese din fontă pentru maşiniunelte din Alba Iulia. La cealaltă secţie de prelucrări, de mecanică uşoară, ne sunt prezentate liste cu diferite piese de tot felul (bucşe, flanşe, piese din bronz ş.a.) nelivrate la vreme sau în condiţii calitative corespunzătoare de „Semănătoarea“ din Bucureşti, întreprinderea mecanică din Suceava, I.U.F.S.-Botoşani. Practic, după ore şi ore de prelucrări, în structura unor piese apar defecte de turnare, care fie că transformă piesa în rebut, fie că necesită muncă şi consum de materiale în plus pentru remediere. Exigenţa deosebită pentru calitatea produselor, respectiv a maşinilor-unelte, face ca la montaj să nu fie admisă nici o fiesă cu defecte, fie ele cit de mici.n fiecare lună, remedierile la piese însumează 7 000—8 000 ore de muncă. Mai mult, după cum ne relata ing. Constantin Şelaru, şeful secţiei mecanică grea, pentru a fi sigur că obţine o piesă bună, in anumite situaţii lansează pentru prelucrare două sau chiar trei piese deodată. In aceste condiţii, execuţia pieselor nu se mai poate corela în sensul reducerii ciclului de fabricaţie, cresc stocurile de piese neterminate, piesele nu ajung în timpul optim la montaj. Desigur, neajunsurile in cooperarea cu furnizorii işi pun amprenta asupra întregului flux de fabricaţie, producind reale perturbaţii în producţie. Dar chiar şi in aceste condiţii, după cum apreciau unii interlocutori, rezultatele puteau fi mai bune dacă n-ar persista o serie de neajunsuri interne, cum sunt : deficiente in organizarea producţiei şi a muncii, calificarea necorespunzătoare a unor meseriaşi, desfăşurarea defectuoasă a unor activităţi specifice în unele sectoare, ca de pildă la sculărie, în domeniul reparaţiilor, al aprovizionării tehnico-materiale. Redăm succint cîteva secvenţe surprinse in timpul investigaţiilor : • Insecţia mecanică uşoară il intîlnim pe ing. Eugen Chircu, adjunctul şefului secţiei, examinînd un dispozitiv de găurit plăci fabricat gata „defect“ de sculăria întreprinderii. Ne relatează că zilnic magazinerul sau muncitorii îl prezintă tot felul de dispozitive executate neglijent în sculărie. • La mecanică grea, două maşini de performanţă, borwerkuri cu comandă numerică, sunt montate de mai mult timp, dar nu au încă in dotare anumite scule. Se lucrează cu improvizaţii, fără randamentul necesar. Un centru de prelucrare adus din import stă defect de la 15 iulie, deşi întreprinderea a specializat oamenii pentru depanare chiar la firma furnizoare a maşinii. In secţia de mecanică uşoară, în locul unei freze verticale am găsit doar postamentul acesteia, intrucit durata reparaţiei capitale era prelungită cu peste două săptămini. Mai adăugăm, aşa cum ni s-a argumentat cu date şi fapte, că unele reparaţii nu sunt de bună calitate, iar anumite maşini se defectează prea des. Şi exemplele ar putea continua. In condiţiile lipsei unor SDV-uri, a imobilizării unor maşini, eforturile secţiilor de prelucrări de a realiza piesele necesare montajului sunt mult îngreunate, în şapte luni s-au pierdut, din cauza reparaţiilor neprevăzute, aproape 39 000 ore de muncă. • Şeful secţiei mecanică grea se arată nemulţumit de faptul că nu este sprijinit de organele de control tehnic de calitate pe parcursul prelucrării pieselor. Intr-adevăr, ce folos că piesele in final sint controlate minuţios, separîndu-se cu exigenţă cele bune de cele rebutate sau care trebuie remediate, dacă abaterile şi defectele nu s-au constatat la timp, fără a se consuma inutil materiale şi manoperă ? Aveam să ne convingem direct de adevărul celor spuse de şeful secţiei , in vreme ce muncitorii de la maşini lucrau, controlorii de calitate De fluxul de fabricaţie din secţie în loc să-şi facă datoria stăteau la o şuetă intr-un birou. In legătură cu aspectele semnalate în cursul documentării noastre, cu problemele de ansamblu ale producţiei, am discutat şi cu inginerul-şef al întreprinderii, Corneliu Tarălungu, care ne-a vorbit despre desele intervenţii făcute de conducerea unităţii la centrala de resort şi la furnizori pentru scăderea la maximum a ponderii pieselor cu defecte ascunse de turnare, despre preocupările specialiştilor din întreprindere în vederea remedierii pieselor cu deficienţe, despre eforturile de ridicare a calificării lucrătorilor. Intre soluţiile de viitor preconizate se numără şi aceea care priveşte asigurarea unui decalaj tehnologic mai bun între sectoarele de prelucrări şi montaj. Cert este insă că aceste acţiuni nu au avut pină acum finalitatea dorită, aşa cum arată limpede datele privind realizarea sarcinilor de plan la producţia fizică. Ce concluzii se desprind ? 1. Se impune intervenţia neîntirziată a Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini pentru punerea la punct a relaţiilor de cooperare. Nu este vorba de a se stabili noi sarcini şi planuri de măsuri, de a se revedea programele de cooperare, ci de a fi rezolvate eficient, din punct de vedere tehnic şi organizatoric, problemele producţiei de piese pentru maşinile-unelte care se realizează la Bacău. 2. In condiţiile in care neajunsurile in cooperare produc reale dificultăţi în producţie, colectivul Întreprinderii băcăuane este cel de care depinde în mare măsură atenuarea efectelor negative. Ca atare, preocuparea stăruitoare pentru mai buna organizare trebuie să devină cuvîntul de ordine în toate sectoarele. Colectivul trebuie să înțeleagă că numai actionind unii, punind cu totii umărul — de la lăcătuşi la strungari, mecanici, sculeri, pină la controlorii de calitate — vor putea fi fabricate toate produsele prevăzute in planul fizic şi chiar, peste plan, o serie de maşini-unelte necesare economiei naţionale. 3. Cum s-a văzut, pentru realizarea sarcinilor de plan in întreprinderea băcăuană s-au consumat suplimentar metal şi manoperă, s-au format stocuri mai mari de producţie neterminată, pe scurt, s-au făcut in plus o serie de eforturi materiale, umane şi financiare. Indiscutabil, planul fizic trebuie îndeplinit, dar in condiţiile unei gospodăriri rationale a resurselor, ale limitării la strictul necesar a oricăror cheltuieli. Aceste trei mari probleme au fost îndeaproape dezbătute in recenta adunare a oamenilor muncii, cu prilejul căreia s-a conturat un program de acţiune, care, in bună parte, răspunde dezideratelor formulate mai sus. De acum înainte insă este necesar* să se treacă cu hotărîre la transpunerea lui în practică, asigurindu-se cu prioritate recuperarea neintirziată şi integrală a restantelor la producţia fizică. Comneliu CARLAN __________ Ancheta noastră la întreprinderea de maşini-unelte din Bacău pune in evidenţă răspunderea care revine în acest sens atît colectivului unităţii, cit şi uzinelor colaboratoare O instalaţie modernă, adusă din import, de mai bine de o lună stă, nu produce nimic Conducerea întreprinderii de maşini-unelte din Bacău nu a creat condiţiile necesare funcţionării judicioase a maşinii, iar Radu Moisă — strungar — e nevoit să recurgă la improvizaţii Pe adresa întreprinderii mecanice din Roman, care a livrat întreprinderii de maşini-unelte din Bacău o masă rotativă (în imagine) cu defecte de turnare (Urmare din pag. I) execuţie, Îmbunătăţirea conlucrării dintre constructori şi mentori. îndeplinirea acestor cerinţe presupune aplicarea cu operativitate şi hotărîre a unui program complex de măsuri tehnico-organizatorice şi politicoeducative, adaptate la situaţia concretă de pe fiecare şantier. Organizaţiile de partid de pe şantiere, fiecare comunist au datoria să acţioneze energic — atît în plan organizatoric, cit şi politic — pentru soluţionarea problemelor ce se ivesc, pentru mobilizarea şi unirea eforturilor tuturor constructorilor şi montorilor in vederea îndeplinirii exemplare a prevederilor de plan, stimulind întrecerea in muncă intre diferite formaţii, promovînd larg iniţiativele şi experienţele înaintate. Cit priveşte pe beneficiari, este necesar ca, in cel mai scurt timp, să işi asume răspunderea pentru executarea cu forţe proprii a unui important volum de montaj tehnologic. Este cunoscută marea eficienţă a unor asemenea iniţiative pe şantierele noilor capacităţi de la întreprinderile bucureştene „23 August“, de nasturi şi mase plastice. Combinatul de articole tehnice din "cauciuc Jilava, întreprinderea de porţelan din Alba Iulia ş.a., unde echipe de lucrători, constituite în unităţile beneficiare, muncesc alături de mentori la finalizarea grabnică a lucrărilor. A doua condiţie importantă pentru recuperarea restanţelor actuale şi finalizarea la timp a noilor investiţii 0 constituie lichidarea răminerii in urmă în livrarea utilajelor tehnologice, stabilirea unei strinse corelaţii intre ritmul de primire a echipamentelor tehnologice pe şantiere şi graficele de lucrări. Subliniem această cerinţă intrucit ritmul de montaj pe şantierele noilor capacităţi de la Combinatul petrochimic Brazi, Combinatul de ciment de la Taşca-Bicaz, instalaţia DMT Piteşti, Rafinăria Teleajen, Combinatul de îngrăşăminte chimice din Bacău, Combinatul de utilaj greu din Iaşi, Combinatul petrochimic Timişoara ş.a. nu poate fi intensificat decit cu aportul nemijlocit al furnizorilor restantieri. Cuvintul de ordine pentru toţi aceşti furnizori — cum sunt întreprinderile de utilaj chimic din Făgăraş, Borzeşti şi Ploieşti, întreprinderile de pompe, de ventilatoare, „Griviţa roşie“, de maşini grele din Bucureşti, întreprinderile de utilaj chimic şi forjă din Rimnicu Vîlcea — este introducerea unei ordini desăvîrşite în livrări. Facem această precizare deoarece se întîlnesc situaţii in care unul şi acelaşi furnizor — întreprinderea „Independenţa“ Sibiu, de pildă , reuşeşte performanţa să livreze utilaje necesare unor obiective de investiţii programate în anii următori, dar nu îşi onorează incă obligaţiile din acest an. Din acest motiv, lucrări importante de la Combinatul petrochimic Teleajen sau Combinatul de utilaj greu din Iaşi nu se realizează in ritmul prevăzut de grafice. Intrucit şi în alte unităţi furnizoare se observă o tendinţăasemănătoare, este necesar ca forurile de resort ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini să intervină energic şi imediat in vederea stabilirii unei conlucrări strinse cu constructorii şi montorii, restabilirii pretutindeni a ordinii fireşti de livrare a maşinilor şi agregatelor. Pe toate şantierele, situaţia exactă a lucrărilor şi totodată dificultăţile existente simt binecunoscute din analizele efectuate anterior. Acum, stringent necesară este aplicarea stăruitoare a tuturor măsurilor preconizate. Acţionind in toate cazurile cu maximă operativitate, aplicind cu fermitate măsurile stabilite şi luind altele noi pe parcurs, conducerile unităţilor de construcţii şi montaj, ale celor beneficiare şi furnizoare de utilaje au obligaţia de mare răspundere de a crea toate condiţiile ca sarcinile în domeniul investiţiilor să fie realizate integral, pentru ca economia naţională să beneficieze la termen, şi chiar mai devreme, de producţia noilor obiective şi capacităţi industriale. Accelerarea montajului utilajelor tehnologice PAGINĂ 3 O ACŢIUNE DE HARE AMPLOARE, CARE CERE VVIZAIA GENERALA A FORŢELOR DE LA SATEStringerea recoltei de toamnă (Urmare din pag. I) organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a asigura participarea la muncile agricole din această perioadă a tuturor cetăţenilor de la sate, inclusiv a cadrelor de conducere şi a personalului administrativ din comune şi unităţile agricole, a tuturor angajaţilor din comună, precum şi a elevilor din liceele agricole, a studenţilor din institutele agronomice şi alte institute de învătămînt superior, in cadrul brigăzilor si echipelor, asigurindu-se peste tot ordine şi disciplină în executarea tuturor lucrărilor agricole. In ordinea priorităţilor, o atenţie deosebită trebuie să se acorde din aceste zile recoltării sfeclei de zahăr, florii-soarelui, legumelor si furajelor de toate categoriile. In ce priveşte sfecla de zahăr, problema esenţială este ca unităţile agricole să respecte cu rigurozitate graficele de recoltare si de transport, astfel ca fabricile de zahăr să primească ritmic cantităţile necesare pentru prelucrare. Suprafeţe mari ocupate cu floareasoarelui urmează a fi însămînţate cu cereale de toamnă şi, tocmai deaceea, producţia trebuie strînsă cu prioritate de pe aceste terenuri, urmărindu-se, totodată, ca prin reglarea corespunzătoare a maşinilor de recoltat şi strângerea capitalelor care râmin în urma combinelor să se înlăture orice risipă. Tot acum se recoltează legumele si este necesar ca, in totalitate, acestea să fie strinse pentru a fi livrate atît pentru aprovizionarea pieţei cu legume proaspete, cit si pentru a fi prelucrate la fabricile de conserve. Strângerea produselor de bază nu trebuie să ducă nicăieri la slăbirea preocupărilor pentru recoltarea şi depozitarea unor cantităţi cit mai mari de furaje. Pe lingă culturile furajere propriu-zise, trebuie să se ia măsuri energice şi pentru stringerea şi însilozarea tuturor resurselor de furaje, cum sirat caietele de sfeclă de zahăr, capitolele de floarea-soarelui, vreții de leguminoase, cocenii de porumb, precum si toate paiele care mai sunt pe cîmp. Asigurarea unor cantităti sporite de furaje este de cea mai mare importantă pentru dezvoltarea zootehniei, pentru creşterea producţiei de carne, lapte si alte produse animaliere. Pentru ca recoltarea să decurgă in cele mai bune condiţii, in mod deosebit se cere ca, pe lingă ampla mobilizare a tuturor forţelor, pretutindeni să se asigure o temeinică organizare a întregii activităţi, la fel cum se desfăşoară munca în industrie. Aceasta impune ca în toate unităţile agricole să se stabilească programe concrete de muncă pe fiecare cultură, orare de lucru pe baza deciziilor consiliilor populare, precum şi sarcini zilnice obligatorii pentru toate formaţiunile de muncă din unităţile agricole, pentru toţi locuitorii de la sate. Comandamentele comunale au datoria să urmărească in permanentă modul în care sunt folosite mijloacele mecanice şi forţa de muncă, in care se respectă sarcinile stabilite si să ia măsuri operative, de la caz la caz, pentru îndeplinirea lor integrală, zi de zi. In acest scop, pentru buna desfăşurare a întregii activităţi deosebit de important este ca, în toată această perioadă, organizaţiile de partid, cadrele organelor de stat si agricole repartizate pe consilii intercooperatiste, conducerile şi specialiştii unităţilor agricole să-şi desfăşoare nemijlocit activitatea pe cîmp, în livezi şi vii, în mijlocul oamenilor, să muncească efectiv alături de lucrătorii ogoarelor, de locuitorii satelor şi, prin exemplul personal, să mobilizeze energiile tuturor pentru folosirea din plin a fiecărei ore, a fiecărei zile, de rind răsare soarele și pină se lasă Întunericul. Pe lingă temeinica organizare a muncii, realizarea sarcinilor zilnice și a volumului mare de lucrări din campania de toamnă presupune ca o cerinţă obiectivă ca toate utilajele de recoltare şi mijloacele de transport să fie folosite intensiv, la întreaga capacitate. Pentru campania agricolă din toamna acestui an s-a asigurat un parc sporit de tractoare, combine şi mijloace de transport. Cerinţa de bază pentru folosirea deplină a acestor mijloace tehnice este evitarea pe cit mai mult posibil a staţionărilor, care înseamnă pierdere de timp, pierdere de recoltă. Iată de ce, la fiecare loc de muncă, direct in cîmp, trebuie să se asigure ateliere mobile pentru remedierea operativă a defecţiunilor care apar la maşini, alimentarea permanentă cu carburanţi, astfel ca să se evite irosirea timpului. In aceeaşi ordine de idei, pentru utilizarea cit mai eficientă a parcului de mijloace de transport, se impune ca în fiecare unitate agricolă să se organizeze echipe permanente de încărcare şi descărcare, atit in cimp, cit şi la locurile de depozitare a produselor. Este esenţial pentru transportul în cel mai scurt timp a întregii producţii, astfel ca nimic să nu rămînă pe cîmp peste noapte, ca toate mijloacele de transport să facă zilnic cel puţin trei curse. In acest scop trebuie stabilite itinerarele cele mai scurte spre locurile de depozitare, iar timpul de încărcare-descărcare să se reducă la minimum. De cea mai mare Însemnătate pentru evitarea oricăror pierderi din recolta acestui an este depozitarea in cele mai bune condiţii a tuturor produselor de toamnă. Desigur, organele de partid, conducerile unităţilor producătoare si a celor de valorificare trebuie să acorde o atenţie deosebită în primul rind preluării în cel mai scurt timp a produselor agricole uşor perisabile, cum sunt legumele, sfecla de zahăr, cartofii, fructele, strugurii şi altele. Important este ca transportul şi preluarea produselor să fie astfel organizate pentru ca nimic din ceea ce se recoltează într-o zi să nu rămină peste noapte in cimp. Organizaţiile de partid de la sate şi conducerile unităţilor agricole au obligaţia să asigure livrarea cu prioritate la bazele de recepţie a produselor contractate, pentru formarea fondului centralizat al statului de produse agricole, intrucit de aceasta depinde buna aprovizionare cu produse agroalimentare a populaţiei şi cu materii prime a industriei prelucrătoare. Stringerea în cele mai bune condiţii a roadelor toamnei constituie obiectivul central al acestor zile, pentru oamenii muncii din agricultură, pentru toţi locuitorii satelor. Mobilizînd toate forţele la buna desfăşurare a lucrărilor, organele şi organizaţiile de partid sunt chemate să militeze cu hotărire pentru întronarea unui climat de ordine desăvirşită, de disciplină riguroasă, să sădească în conştiinţa tuturor înalta răspundere ce le revine pentru ca întreaga recoltă să fie strinsă, transportată şi pusă la adăpost in cel mai scurt timp si fără pierderi. Porumbul din grupele simitimpurii cules de pe ogoarele C.A.P. „Scînteia", judeţul Ialomiţa, este încărcat imediat în autocamioane TULCEA Producţia culeasă într-o zi, în aceeaşi zi transportată Recoltarea culturilor de toamnă constituie şi pentru lucrătorii ogoarelor tulcene principalul obiectiv în această perioadă. La ordinea zilei se află recoltarea sfeclei de zahăr şi a floriisoarelui. La sfecla de zahăr, comandamentul judeţean a stabilit grafice de recoltare şi transport, în funcţie de starea de vegetaţie a plantelor şi se urmăreşte zilnic respectarea acestora. La cooperativele agricole din Agighiol, Enisala, Jurilovca şi altele, sfecla de zahăr recoltată este transportată in aceeaşi zi la centrele de preluare. Cu toate acestea, pe ansamblul judeţului, ritmul este nesatisfăcător, pină ieri fiind recoltate numai 322 ha. Este o situaţie nejustificată, dacă avem în vedere forţele umane şi tehnice de care dispun cooperativele agricole Beştepe, Valea Nucarilor, Frecăţei, Ostrov, Peceneaga şi Dăeni, care abia au început recoltatul. In alte cooperative agricole — Mahmudia şi Ceamurlia de Jos — sfecla de zahăr recoltată nu este transportată in totalitate in aceeaşi zi la centrele de preluare. Incepînd de ieri, 31 august, in unele unităţi agricole din raza consiliilorintercooperatiste Cerna şi Babadag a început recoltarea florii-soarelui, lucrare care in următoarele zile se va generaliza. „In spiritul măsurilor stabilite de comandamentul judeţean , a precizat ing. George Munteanu, directorul S.M.A. Tulcea , specialiştii şi mecanizatorii noştri au reglat cu atenţie echipamentele de recoltare pentru preintâmpinarea pierderilor. De asemenea, suntem pregătiţi să efectuăm descărcarea buncărelor din mers in mijloacele de transport, pentru ca, peste noapte, producţia să nu rămină pe cimp“. La acestea am putea adăuga faptul că, in toate unităţile agricole, s-au luat măsuri pentru constituirea unor echipe de cooperatori, care să adune capitolele de floarea-soarelui ce mai rămin in urma combinelor şi a se evita astfel orice pierdere de recoltă. Măsurile tehnice şi organizatorice întreprinse de conducerile unităţilor agricole şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii sunt o garanţie că recoltarea şi depozitarea întregii producţii de floarea-soarelui se va încheia in 8-9 zile bune de lucru, aşa cum a stabilit comandamentul judeţean. (E. Mihăilescu). vaslui Unii dau zor, alţii mai aşteaptă In unităţile cooperatiste din judetul Vaslui, cultura sfeclei de zahăr ocupă in acest an 4 000 ha. Din timp s-au întocmit grafice de recoltare pentru fiecare cooperativă agricolă, iar comandamentele comunale urmăresc zilnic cum se respectă. Tovarăşul Ion Ciobaniu, secretarul comitetului comunal de partid Ivești, ne-a prezentat multe aspecte de muncă din brigada tratii, condusă de Ion Drăghici, fruntaşă la recoltatul sfeclei de zahăr. „Zilnic avem în cimp, numai la această cultură, peste 200 de membri cooperatori. Ne încadrăm în prevederile graficului, atit cu strânsul, cit si cu transportul recoltei, asigurat de 7 autocamioane si 3 remorci“. De altfel, datorită măsurilor luate de comandamentul judeţean, şi în alte cooperative agricole organizaţiile de partid şi consiliile de conducere au mobilizat forte sporite la recoltat. In acest fel, cooperatorii din Rinceni, Berezeni, Dănesti, Lunca Banului, Vetrisoaia, Costesti, Miclesti s.a. au strâns recolta de sfeclă de zahăr de pe circa 300 ha. Din păcate, nu peste tot s-a inteles necesitatea mobilizării tuturor cooperatorilor si a celorlalţi locuitori de la sate pentru urgentarea recoltării sfeclei de zahăr. Din această cauză, cooperativele agricole Zăpodeni. Băcani. Codăesti. Dumesti. Deleni. Lipovăt. Minnesti. Popeni. Pogănesti. Roşiesti au strins cantităti mult mai mici decit, cele stabilite în graficele de recoltare. Pe lingă slaba participare a cooperatorilor la lucrările de recoltat si decolerat sfecla de zahăr. Întinderea lucrărilor este determinată, in unele cazuri, si de lipsa mijloacelor de transport. Aceste situaţii dovedesc că organele indeterne de partid si agricole trebuie să ia in continuare măsuri energice, astfel ca in fiecare cooperativă agricolă să fie mobilizate toate forţele pentru ca recoltarea si transportul sfeclei de zahăr la întreprinderea de prelucrare din Roman să se desfăşoare in conformitate cu graficele stabilite. (Crăciun Lăluci). După grafice, dar de ce zace sfecla pe cîmp ? Este cunoscut, recoltarea sfeclei de zahăr nu se face la voia intimplării. In această perioadă, unităţile agricole recoltează zilnic cantităţi strict corelate cu capacitatea de prelucrare a fabricilor de zahăr. Prin aceasta se evită atit deprecierea calitativă a rădăcinilor de sfeclă, cit şi reducerea conţinutului de zahăr. Acesta este şi scopul graficelor zilnice de recoltare întocmite de unităţile agricole de comun acord cu fabricile de zahăr. O dată pus la punct, acest mecanism ar trebui să funcţioneze perfect. Numai că... ...Străbătind terenurile unor cooperative agricole din judeţul Ialomiţa, cum sint cele din Scînteia şi Iazu, am găsit grămezi uriaşe formate din sute de tone de sfeclă de zahăr. Firesc ar fi ca tot ce se recoltează să se transporte in aceeaşi zi la fabrica de zahăr. Ce se intîmplă atunci ? De ce sute de tone de sfeclă de zahăr zac pe cimp, supuse deshidratării şi deprecierii ? Au depăşit cumva unităţile respective graficele de recoltare 7 — Nicidecum ! Avem grafic întocmit cu fabrica de zahăr din Ţăndărei — ne răspunde Nicolae Păunescu, inginerul-şef al cooperativei agricole Iazu. Numai că, la cîteva zile după începerea campaniei de recoltare, fabrica a refuzat să mai primească sfecla de zahăr, obligîndu-ne să ducem sfecla — peste 1 000 de tone — la gara Feteşti, cale de peste 80 km, pentru a fi expediată in alte judeţe. Necazul este că, din această cauză, mijloacele de transport pe care le avem — două camioane şi nouă tractoare cu cite două remorci — nu pot efectua decit o cursă pe zi în loc de trei, cit am stabilit. Nici recoltatul nu-l putem opri. Si atunci, rămine sfecla pe cimp... Iată un caz care pune in discuţie seriozitatea cu care s-a făcut pregătirea campaniei de prelucrare a sfeclei de zahăr la fabrica din Ţăndărei, care acum provoacă neajunsuri unităţilor agricole. Cine va suporta pagubele produse prin deprecierea sfeclei de zahăr, datorită ţinerii acesteia mai multe zile la cîmp, ca şi pagubele provocate de folosirea neraţională a mijloacelor de transport ? Sint Întrebări de la care aşteptăm un răspuns prompt din partea conducerii Fabricii de zahăr din Ţăndărei. (Aurel Papadiuc). La C.A.P. „Scînteia", judeţul Ialomiţa, In cîmp zac zeci de tone de sfeclă de zahăr, care ar trebui să fie prelucrată la fabrica din Țăndărel Fotografii: A. Papaciiuc