Scînteia, octombrie 1977 (Anul 46, nr. 10922-10947)

1977-10-01 / nr. 10922

SCINTEIA — simbata 1 octombrie 1977 Începînd de azi, 1 octombrie NOI CA­TEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE SPORIREA RETRIBUŢIILOR (Urmare din pag. I) cărbune şi grafit — se majorează cu 15,5—24,9 la sută, în conformitate cu principiul echi­tăţii socialiste şi al cointeresării ma­teriale — ce stă la baza sistemului de retribuire din societatea noastră — şi care stimulează perfecţionarea continuă a calificării oamenilor mun­cii, intensificarea preocupărilor pentru o activitate mai­ spornică, s-a avut în vedere ca în însăşi grupa personalului direct productiv să se realizeze o ma­jorare prioritară a retribuţiei munci­torilor calificaţi, tinind cont de con­tribuţia sporită pe care ei o aduc in Cele două ramuri la care se aplică, începînd de azi, prevederile Decre­tului de majorare a retribuţiilor se adaugă celor 8 ramuri care au bene­ficiat pînă acum de noile majorări. Pină la sfîrşitul anului, în alte noi sectoare economice se vor aplica ma­jorările de retribuţie. In total, in acest an vor primi retribuţii majorate peste 3,5 milioane de oameni ai mun­cii­­, urmind ca actul viitor să se încheie acţiunea de majorare in pri­ma etapă a retribuţiilor în întreaga economie. Răspunzînid noilor măsuri de ma­jorare a retribuţiilor, muncitorii din industria metalurgiei neferoase si a produselor din substanţe abrazive, din cărbune si grafit au datoria să se înroleze cu mai multă vigoare in eforturile generale ale întregului po­por pentru îndeplinirea şi depăşirea planului şi a angajamentelor, punind accentul, cu precădere, pe asemenea indicatori fundamentali cum sunt : creşterea suplimentară a producţiei fizice şi a productivităţii muncii, a volumului economiilor, reducerea stăruitoare a consumurilor, in spe­cial­­ de energie — ştiut fiind de pildă faptul că industria aluminiu­lui este o mare consumatoare de energie electrică — pe sporirea efi­cienţei economice. Toate aceste majorări ale retribu­ţiilor — alături de cele privind pen­siile, alocaţia de stat pentru copii şi ajutoarele pentru mamele cu mai mulţi copii, intrate în vigoare în acest an — au fost, desigur, posibile datorită muncii mereu­­mai spornice a întregului nostru popor, datorită politicii consecvent revoluţionare a partidului nostru care pune d­in centrul procesul de producţie. Astfel, in timp ce retribuţiile muncitorilor necalifi­­caţi din metalurgia neferoasă se ma­jorează cu sume cuprinse între 1­53­­­ 256 lei, retribuţiile muncitorilor cali­ficaţi se majorează cu sume cuprinse între 287—590 lei. Totodată, in cadrul fiecărei grupe­­ de muncitori calificaţi si munci­tori necalificaţi — s-a avut in vedere stimularea muncitorilor cu un grad mai înalt de calificare si o expe­rienţă mai îndelungată în muncă. La categoria a cincea, de exemplu, majorările de retribuţie ale muncito­rilor calificaţi din metalurgia neferoa­preocupărilor sale omul, satisfacerea la un nivel superior a cerinţelor sale materiale şi spirituale. Avem, de aceea, cu toţii datoria să răspundem prin fapte de muncă la noile măsuri de creştere a retribuţiilor, asigurind să sunt de : 416 lei la bază, 427 lei la treapta I, 438 lei la treapta a doua şi 449 lei la treapta a treia. Majorările de retribuţii de care vor beneficia de azi înainte lucrătorii din metalurgia neferoasă şi industria produselor din substanţe abrazive, din cărbune şi grafit vor permite sporirea şi a celorlalte cîştiguri bă­neşti ale angajaţilor, prin aplicarea acordului global — care va deveni si în aceste ramuri, ca de altfel in în­treaga economie, forma principală de retribuţie —, a sporului de vechime în muncă şi a celorlalte sporuri pre­văzute de lege. Exemple : astfel resursele materiale necesare majorărilor de acum a veniturilor, resursele progresului şi prosperităţii ţării în perspectiva viitoarelor majo­rări a cistigurilor din anii ce vor urma. Gospodarii­­ mari şi mici­"la strinsul şi sortatul legumelor UN MUNCITOR CALIFICAT DIN INDUSTRIA METALURGIEI NEFEROASE categoria a cincea, treapta a doua Retribuţia tarifară de încadrare Sporul de vechime (10 la sută) Sporul de acord (11 la sută) CÎŞTIGUL ÎNAINTE DE MAJORARE 1 806 lei 181 lei 199 lei TOTAL 2186 lei CîŞTIGUL DUPĂ MAJORARE 2 244 lei 224 lei 247 lei 2 715 lei SPORUL DE CÎŞTIG 438 lei 43 lei 48 lei 529 lei UN MAISTRU DIN INDUSTRIA METALURGIEI NEFEROASE clasa 26, gradaţia a 5-a — înainte de majorare, respectiv clasa 27, gradaţia a 5-a — după majorare Retribuţia tarifară de încadrare Sporul de vechime (10 la sută) Sporul de acord (11 la sută) CISTIGUL ÎNAINTE DE MAJORARE 2 503 lei 250 lei 275 lei TOTAL 3 028 lei CIŞTIGUL DUPĂ MAJORARE 3 030 lei 303 lei 333 lei 3 666 lei SPORUL DE CIŞTIG 527 lei 53 lei 58 lei 638 lei UN MUNCITOR CALIFICAT DIN INDUSTRIA MATERIALELOR ABRAZIVE încadrat după reţeaua „construcţii de maşini B" la categoria a patra, treapta a treia Retribuţia tarifară de încadrare Sporul de vechime (10 la sută) Sporul de acord (11 la sută) CiŞTIGUL ÎNAINTE DE MAJORARE 1 656 lei 166 lei 182 lei TOTAL 2 004 lei CiŞTIGUL DUPĂ MAJORARE 1 948 lei 195 lei 214 lei 2 357 lei SPORUL DE CiŞTIG 292 lei 29 lei 32 lei 353 lei La cooperativa agricolă din Rîmnicelu (fotografia din stingă) se recoltează arpagicul, singura cultură de legume rămasă în cîmp, iar la Fabrica de conserve din Vădeni (fotografia din dreapta) elevii claselor a IX-a şi a X-a de la Liceul industrial nr. 2 Brăila se apropie şi ei de sfîrşit cu sortatul ardeilor PAGINA 3 Să popularizăm, să încurajăm, să aplicăm EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ! 0 METODA AVANSATA PENTRU ACCELERAREA CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE Tovarăşi proiectanţi şi constructori, promovaţi cu mai mult curaj şi generalizaţi „ TEHNOLOGIA CONVEIER"! «sssSSSwraSSSHmww08rS8««Ss3SSh?««M^^ După cum se ştie, potrivit progra­mului elaborat de către partid pen­tru creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor, in actualul cincinal, in ţara noastră trebuie să se construiască circa 1 milion de apartamente. Este un program gran­dios fără precedent în istoria patriei şi care, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, va trebui în­făptuit cu rigurozitate pe baza con­jugării perfecte a eforturilor proiec­tanţilor, constructorilor şi beneficia­rilor. Iată şi motivul pentru care, in cadrul unei consfătuiri de lucru or­ganizate la Roman de către Minis­terul Economiei Forestiere şi al Ma­terialelor de Construcţii, un însem­nat număr de specialişti din toate judeţele ţării şi-au confruntat opi­niile pe marginea unei probleme de stringentă actualitate , şi anume promovarea cu mai mult curaj a tehnologiilor moderne şi de mare randament in domeniul construcţiilor de locuinţe. De ce a fost ales drept gazdă a acestei consfătuiri judeţul NEAMţ? Se cunoaşte că, încă din anul 1971, pe baza unor cercetări şi experimen­tări proprii, un grup de specialişti de la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj Neamţ au pus la punct o tehnologie originală pri­vind realizarea de locuinţe prin uti­lizarea panourilor mari prefabricate şi a faţadelor gata finisate. Chiar din primul an de aplicare, această tehnologie şi-a dovedit din plin efi­cienţa economică. Astfel, profesia de zidar a fost complet înlocuită, sarci­nile acesteia fiind preluate de către brigăzile şi echipele complexe de montori de prefabricate, care lucrea­ză in acord global, iar o bună parte din operaţiunile greoaie ce se exe­cutau pe şantiere au fost transferate în poligoane speciale, unde, pe baza unui înalt grad de industrializare şi mecanizare, se realizează mulaje din beton aparent. Mai mult, volumul de manoperă necesară executării faţa­delor se reduce de circa 10 ori, iar prin înlocuirea faţadelor clasice, ba­zate pe zugrăveli, cu faţade gata fi­nisate sunt eliminate total lucrările de întreţinere a exterioarelor blocu­rilor, fapt care — numai la nivelul volumului de construcţii din judeţul Neamţ — determină o economie anuală de peste 1 miliard de lei. Avantajele economice, net supe­rioare, ale aplicării noii tehnologii elaborate de către constructorii din judeţul Neamţ se regăsesc si in re­ducerea simţitoare a timpului de execuţie a fiecărui apartament. Ast­fel, comparativ cu sistemul clasic de construcţie, cind erau necesare, 34 de ore/om pentru fiecare metru pătrat arie desfăşurată construită, in prezent, pentru acelaşi volum de lucrări, sunt necesare numai 21 ore om. Cu alte cuvinte, timpul de execuţie al fiecărui apartament se reduce cu 40 la sută. După cum ne relata ing. Adrian Ghica, directorul întreprinderii judeţene de construc­­ţii-montaj — Neamţ, unul din au­torii noii tehnologii, aceasta are şi alte avantaje. Bunăoară, îmbinările panourilor exterioare se fac acum in dreptul ferestrelor si nu in drep­tul pereţilor interiori. Ca urmare, se asigură o continuitate a panouri­lor exterioare in zonele sensibile la condens, se reduc lungimile rosturi­lor de imbinare şi se realizează economii însemnate de manoperă şi material. De menţionat — ne pre­ciza interlocutorul nostru — că,d in prezent, in judeţul Neamţ 93 la sută din volumul locuinţelor noi se con­struiesc după această tehnologie. Era normal deci ca in urma aces­tor rezultate, noua tehnologie a con­structorilor din judetul Neamţ să fie imbrăţişată şi valorificată şi pe ce­lelalte şantiere din ţară. Dar, din păcate, deşi au trecut 6 ani de la aplicarea ei cu foarte bune rezultate, in unele­ părţi această tehnologie nu se foloseşte decit sporadic, iar ma­rea majoritate a judeţelor nu au ma­nifestat pină acum receptivitatea cu­venită. Mulţi proiectanţi, constructori şi beneficiari din ţară, participanţi la consfătuire, au pus această lipsă de preocupare pe seama necunoaşterii tehnologiei respective — dar nu ştim cine i-a oprit să o cunoască — şi pe inexistenţa in judeţe a condiţiilor tehnico-materiale necesare. Este bine că, pentru a­­suplini acest gol, nu in toate cazurile justificat, in cadrul consfătuirii de lucru s-a re­curs la o demonstraţie practică des­făşurată la întreprinderea de mate­riale de construcţii din Roman. Aici, participanţii la consfătuire au avut posibilitatea să vadă pe viu in ce constau avantajele „tehnologiei con­­veier“ — aceasta este denumirea deja consacrată a noii tehnologii — in mai multe variante, in funcţie de capa­citatea şi modul de organizare a po­ligoanelor de realizare pe cale in­dustrială a panourilor mari.­ S-a demonstrat, astfel, că numai la întreprinderea din Roman, spre exemplu, producţia de panouri mari prefabricate realizate după noua tehnologie creşte cu 22 000 mc pe an, că productivitatea fizică pe om/an sporeşte de la 289 la 344 mc, că timpul de executare a unui panou exterior scade de la 24 la 16 ore, iar indicele de utilizare a capacităţilor de producţie existente se măreşte cu 7,8 mc pe fiecare metru pătrat de suprafaţă construită. In faţa unor asemenea avantaje incontestabile. ..gheaţa tăcerii“ faţă de noua tehnologie a fost spartă, toţi participanţii la consfătuire manifes­­tind interes in preluarea şi aplicarea ■ei in funcţie de condiţiile tehnico­­materiale ale fiecărui judeţ. Consfă­tuirea a subliniat însă că pe lingă eforturile proprii ale fiecărui judeţ trebuie rezolvate de urgenţă cite­va probleme comune tuturor factorilor implicaţi in realizarea marelui volum de apartamente din acest cincinal.­­1. Pornind de la constatarea că pe baza experienţei judeţului Neamţ este pentru prima oară în istoria construcţiilor de locuinţe în ţara noastră când tehnologia de construc­ţie a luat-o înaintea proiectării, se impune ca proiectanţii să renunţe la tiparele clasice rutiniere, depăşite, bazate numai pe proiectarea de structură, şi să-şi unească rapid eforturile pentru a realiza proiectele pe baza noii tehnologii. Mai­ con­cret, trebuie să se treacă de îndată peste tot la o proiectare tehnologică. 2. De asemenea, sunt necesare mă­suri care să ducă la realizarea in fiecare județ a unei baze proprii de producere a panourilor mari prefa­bricate in ..tehnologia conveier“. 3. Ministerul de resort are obliga­ţia de a organiza fabricarea centra­lizată, in unităţi specializate, a unei game variate de matriţe şi mulaje, ale căror elemente de ornament să aibă in vedere noutăţile tehnice apă­rute in acest domeniu, fără a se ne­glija insă tradiţiile arhitectonice spe­cifice fiecărui judeţ sau localităţi. In acest sens, se impun şi realizarea şi difuzarea unui catalog unitar de ma­triţe şi mulaje. 4. Tot in preocupările ministerului şi centralei de resort trebuie să stea şi iniţierea unui sistem operativ de informare intre judeţe asupra a tot ceea ce apare nou în domeniul con­strucţiilor de locuinţe. Concluzia participanţilor la con­sfătuirea de lucru din judeţul Neamţ a fost că există toate condiţiile teh­­nico-materiale pentru ca, incă din anul viitor, 80—90 la sută din lo­cuinţe să fie construite prin utiliza­rea panourilor mari şi a faţadelor gata finisate, realizate după „tehno­logia conveier“ in mai multe variante. Aşadar, in vederea construirii cu­­ ri­gurozitate a celor 1 milion de apar­tamente, proiectanţii, constructorii şi beneficiarii au marea datorie de a face totul pentru ca „tehnologia con­veier“ în construcţia de locuinţe să devină un bun al întregii ţări. Ion MANEA, corespondentul „Scînteii" --------- AVANTAJE : • TIMPUL DE EXECUȚIE AL FIECĂRUI APARTAMENT SE REDUCE CU 40 LA SUTĂ • FĂRĂ ZIDARI­­ CU ECHIPE DE MONTORI • LA FAŢADE, VOLUMUL MANOPEREI SE MICȘOREAZĂ DE 10 ORI Acum, cind cu fiecare zi soarele răsare mai tirziu si apune mai devreme, se înzeceşte valoarea fiecărei ore de lucru TREBUIE INTENSIFICATA RECOLTAREA STADIUL LUCRĂRILOR Pe ogoarele brăilene Se munceşte cu spor, Jar poate fi şi mai bine organizată In cîmpia Bărăganului brăilean, în ultimele nopţi au căzut brume puternice. Este un motiv in plus ca acum cimpia să fie mai animată ca intr-o zi de vară. Strîngerea, transportul si depozi­tarea recoltei de toamnă sunt in plină desfăşurare. Rezultatele înre­gistrate pină acum, la Începerea lunii octombrie, consemnează un bilanţ rodnic al lucrătorilor de pe ogoare. Iată, după datele centrali­zate la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, stadiul re­coltării principalelor culturi la data de 30 septembrie : FLOAREA-SOARELUI a fost strînsă de pe 91 la sută din su­prafeţele cultivate în întreprinde­rile agricole de stat şi 89 la sută în cooperativele agricole. SFECLA DE ZAHĂR. Producţia a fost adunată de pe 34 la sută din suprafeţele cultivate. CARTOFII DE TOAMNĂ. Re­colta a fost strinsă de pe 73 la sută în I.A.S. si 82 la sută in cooperati­vele agricole. PORUMBUL. Suprafeţele de pe care a fost cules reprezintă 25 la sută în întreprinderile agricole de stat şi 17 la sută in cooperativele agricole. De asemenea, a început recolta­rea soiei si au fost strînse mari cantităţi de legume, fructe si stru­guri. Pină la aceeaşi dată au fost fă­cute arături pentru însăminţările de toamnă de 71 la sută din su­prafeţele prevăzute a se cultiva în întreprinderile agricole de stat şi 67 la sută în cooperativele agricole, griul fiind semănat, în total, pe 20 la sută din terenurile planificate. Deşi s-au obţinut rezultate bune, pentru oricine este limpede că re­coltarea roadelor toamnei, şi îndeo­sebi la culturile care deţin supra­feţele cele mai mari, este încă in stadiul de început. Iată de ce, pen­tru lucrătorii din agricultură, luna octombrie debutează sub imperati­vul intensificării la maximum a ritmului de recoltare, transport şi depozitare a producţiei. Mai mult ca oricind, organizaţiile de partid de la sate, comandamentele jude­ţene şi cele comunale, conducerile unităţilor agricole au datoria să acţioneze energic pentru a asigura pretutindeni mobilizarea amplă la lucrări a tuturor locuitorilor de la sate, utilizarea tuturor mijloacelor mecanice de recoltare, să organi­zeze temeinic întreaga activitate, astfel ca fiecare clină bună de lu­cru, din zori si pînă-n noapte, să fie folosită din plin la strinsul si depozitarea recoltei. Dintre urgentele acestei perioade se detaşează încheierea in cel mai scurt timp a recoltării florii-soare­­lui de pe ultimele suprafeţe. Tot­odată, tinind cont că acum timpul este instabil, că noaptea tempera­tura scade mult, se cere ca toate produsele uşor perisabile — legu­me, cartofi, fructe si struguri — să fie strînse cu prioritate, pentru ca nimic din recoltă să­ nu se de­precieze. In aceeași ordine de idei, se impune ca pretutindeni munca să fie astfel organizată incit toate produsele recoltate să fie in aceeași zi transportate si depozitate. Nici un fel de produse recoltate să nu rămînă în cîmp peste noapte, supu­se degradării ! Urgenţa urgenţelor — le­gumele. Din capul locului trebuie să spunem că brumele, deşi timpu­rii, nu i-au găsit nepregătiţi de gos­podari. în marea majoritate a uni­tăţilor agricole întreaga recoltă de legume este acum strinsă si pusă la adăpost. Chemarea comandamentu­lui judetean, „in cel mult două zile să stringem toate legumele“, a găsit un puternic ecou in inimile a mii si mii de oameni. Au fost salvate peste 5 000 tone de legume. Acum, din grămezile protejate in cimp sau in șoproane, legumele sunt sortate şi livrate spre piaţă sau la fabricile de conserve. La I.A.S. Dunărea, bunăoară, unde sunt adunate peste 300 tone de legume, cei 500 de lucrători si 1 000 de elevi, organizaţi in 50 de echipe, sortează şi livrează zilnic în­tre 70 şi 80 tone de ardei şi tomate. In multe locuri insă, această acţiu­ne este practic încheiată si se aş­teaptă doar beneficiarii : I.L.F. si fabrica de conserve. Sint asteptati cu atit mai mult, cu cit o bună parte din legume o constituie tomatele care, adunate in grămezi, ar putea să se deprecieze, după ce s-a depus atîta trudă pentru salvarea lor. Subliniem aceasta, întrucit, de 2—3 zile. Fabri­ca de conserve din Vădeni, fiind pre­ocupată­ de propriile grădini cu to­mate, a sistat preluările din coope­rativele agricole, păşind operaţiunea I.L.F., care, la rindu-i, îndeamnă la... răbdare. Situaţia este cu atit mai anormală cu cit fabrica a intrat in­tr-o perioadă in care duce lipsă de materie primă ! Programe sunt, dar mul­te măsuri au rămas pe hîr­tie... Fiecare unitate agricolă din judetul Brăila dispune de un program propriu de desfăşurare a lucrărilor de toamnă. Si, in cele mai multe ca­zuri, acestea au fost bine fundamen­tate si se îndeplinesc întocmai. Do­vadă, realizările pe ansamblul ju­­detului la recoltarea porumbului, sfeclei de zahăr si cartofilor se în­scriu în graficele stabilite. Numai că, în unele situaţii, această trudă pen­tru a grăbi recoltatul riscă să aducă pagubă în loc de folos. Lipsa unei sin­cronizări între ritmul recoltatului şi Cel al transportului, sau preluări­lor la bazele de recepţie, face ca în multe locuri recolta să fie lăsată un cimp, în grămezi, sub cerul liber. Pe itinerarul nostru — Vădeni. Romanu. Gemenele. Şuteşti. Movila Miresei — asemenea grămezi pot fi întilnite la tot pasul. Şi nu numai aici, pentru că, după modul in care au organizat transportul si livrările la bazele de recepţie, asemenea sire d£ porumb se găsesc si în lanurile întreprinde­rilor agricole de stat Tichilesti, Bal­­dovinesti, Dunărea, Siliştea. La baza de recepţie unde transportă produsele aceste patru I.A.S. am intilnit convoaie de autocamioane trase la marginea pătulelor aşteptind de ore întregi la descărcat, in timp ce delegaţii acestor întreprinderi se tirguiau pentru cite un om sau doi din echipa faimosului „Nedu“, pe numele adevărat de Golub Nedelcu, care după ce i-a imăgit că le va des­cărca cel puţin cite 800—1 000 tone cu 20 de oameni (de fapt trecuţi de mult de primii ani ai pensionării), a­­cum a dat bir cu fugiţii, sau cine ştie dacă nu cumva e in căutarea altor muşterii ...buni de tras pe sfoară. Specialistul agricol - primul care poartă răspun­derea pentru soarta pro­ducţiei raidul nostru am in­tilnit zeci si zeci de exemple care demonstrează că majoritatea specia­liştilor, conştienţi de importanţa misiunii lor, îşi consacră intreaga activitate in cimp alături de meca­nizatori, organizind si indrumind munca acestora in aplicarea corectă a tehnologiilor stabilite. O probă elocventă in acest sens o constituie şi activitatea celor doi specialişti de la I.A.S. Rimnicelu, inginerii Mircea Tomcescu şi Vasile Enache, care zi de zi veghează la buna desfăşurare a semănatului. In alte locuri însă nu erau respectate nici m­acar regu­lile agrotehnice elementare. La fer­ma nr. 9 a I A.S. Baldovineşti, me­canizatorul Gheorghe Ichimescu se­măna de unul singur, într-un teren in care bulgării nu puteau fi sfări­­maţi nici de roţile tractorului. Tot de unul singur lucra şi un alt me­canizator, de la o altă fermă apar­­ţinind I.A.S. Baldovineşti. Asemenea exemple, ca de fapt şi altele, ridică cu deosebită acuitate problema creş­terii răspunderii — la toate nivelu­rile — pentru ca semănatul griului să se facă în condiţii de maximă ca­litate. Iosif POP Mircea BUNEA încet, încet, moşu’ descarcă... iar remorcile aşteaptă Coloana de autocamioane cu remorci de la I.A.S. Tichileşti (fotografia din dreapta) în aşteptare şi unul din pen­sionarii echipei lui „Nedu" (fotografia din stingă) repartizat pentru descărcarea porumbului Foto: E. Dichiseanu

Next