Scînteia, noiembrie 1977 (Anul 46, nr. 10948-10973)
1977-11-01 / nr. 10948
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 10 948 Prima ediţie Marti 1 noiembrie 1977 6 PAGINI - 30 BANI încheierea convorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu si preşedintele Mohammed Anwar El Sadat Rezultate rodnice pentru extinderea continuă a conlucrării prieteneşti româno-egiptene, pentru promovarea cauzei păcii in Orientul Mijlociu şi in lume Ceremonia plecării de pe aeroportul Otopeni Vizita de prietenie Întreprinsă în ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, a luat sfirşit luni la amiază, cînd Înaltul oaspete a părăsit Capitala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convorbirile la nivel inait româno-egiptean, preşedinţii Nicolae Ceauşescu si Mohammed Anwar El Sadat au fost salutaţi de Ion Circei, preşedintele Consiliului popular jideţean Prahova, de Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Un grup de pionieri şi tinere fete au oferit celor doi şefi de stat buchete de flori. Apoi, coloana oficială, escortată de motociclişti, s-a îndreptat spre aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. Aerogara este împodobită sărbătoreşte. Pe frontispiciul Salonului oficial se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele celor două ţări. Pe mari pancarte se puteau citi, in limbile română si arabă urările : „Să se dezvolte relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt. (Continuare in pag. a IlI-a) Am convingerea că vizita dumneavoastră şi convorbirile pe care le-am avut vor servi intereselor celor două popoare, cit şi cauzei păcii în Orientul Mijlociu, securităţii europene şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Mulţumesc cu căldură, în numele meu, al poporului egiptean, dar şi al întregii naţiuni arabe pentru poziţia principială deosebit de constructivă a României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în direcţia făuririi unei păci drepte în zona Orientului Mijlociu. ANWAR EL SADAT COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie in Republica Socialistă România a președintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat ÎN PAGINA A III-A TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni dupăamiaza, pe general de divizie Gaston Ibanez O’Brien, ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru, care efectuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ioan Avram, ministrul industriei, construcţiilor de maşini. A fost prezent Alberto Galvez, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Peru la Bucureşti. Ministrul peruan a inminat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi i-a transmis un cordial salut din partea preşedintelui Republicii Peru, general de divizie Francisco Morales Bermudez, precum şi urări de prosperitate poporului român prieten. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită din partea sa un călduros salut şi cele mai bune urări preşedintelui Francisco Morales Bermudez, iar poporului prieten peruan bunăstare şi fericire. în timpul întrevederii a fost relevată evoluţia ascendentă a relaţiilor româno-peruane şi s-a exprimat dorinţa de a adunei şi diversifica colaborarea pe plan politic, economic, cultural si în alte sfere de activitate, intre cele două ţări, de a intensifica conlucrarea lor pe plan international, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii, destinderii si cooperării internaţionale. Examinîndu-se rezultatele colaborării economice dintre cele două ţări, s-a evidenţiat că România şi Peru au interese comune pentru a asigura pe această cale un progres mai rapid in dezvoltarea lor economică şi socială. S-a exprimat, de asemenea, hotărirea ambelor ţări de a acţiona în continuare pentru Întărirea colaborării şi solidarităţii cu celelalte ţări în curs de dezvoltare în lupta pentru statornicirea unor relaţii politice de tip nou intre state, pentru înfăptuirea aspiraţiilor da progres şi bunăstare, pentru instaurarea unei noi ordini economice, a unui climat de înţelegere Internaţională, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. „Umor la umor, ca adevaraţi tovarăşi, vom ma pasiune revoluţionara pen noastră Românie sa strălucească in comunistat era ca o stea" Oamenii muncii îşi exprimă, în telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, satisfacţia şi deplina aprobare faţă de hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. şi legile adoptate de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, privind Imnul de Stat şi normele de adresare între cetăţenii patriei noastre, faţă de întreaga politică a partidului nostru, în telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, numeroase colective de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul tării — români, maghiari, germani si de alte naţionalităţi — isi exprimă aprobarea, deplina adeziune si satisfacţie fată de hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. si legile adoptate de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, fată de politica intereaptă a partidului nostru comunist. Cu adinca emoţie patriotică sunt exprimate sentimente de mindrie şi nemărginită recunoştinţă fată de conducerea partidului şi statului, față de secretarul general al partidului, pentru noul Imn de stat al ţării noastre, care, de melodia marelui compozitor Ciprian Porumbescu, glorifică eroismul poporului român, lupta sa seculară pentru libertate, neatîrnare și dreptate socială, dragostea pentru glia strămoşească şi care, sintetizind cuceririle revoluţionare din anii socialismului, exprimă hotărirea tuturor fiilor tării ca, strîns uniti in jurul partidului, să ridice pe noi culmi de civilizaţie România socialistă, să lupte pentru triumful comunismului în scumpa noastră Patrie. Este exprimată, de asemenea, totala adeziune fată de legea privind normele de adresare in relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialiste România, dovadă elocventa a permanentei preocupări a conducerii de partid si de stat de punere în concordantă a normelor de relaţii dintre oameni, ale eticii socialiste cu schimbările fundamentale survenite în viaţa politico-economică a societăţii noastre. „Ţinem să vă mulţumim din inimă dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, conducerii de partid şi de stat, organului suprem al tarii — ,de splune iri telegramă Colectivului de muncă al intreprinderii „Timpuri noi“ din București — pentru mindria ce ne-au prilejuit-o de a fi contemporani ai noului Imn de Stat ai Republicii Socialiste Romania, dovadă grăitoare a ceea ce este si va deveni patria lăsată de străbuni. El exprimă măreţia idealurilor poporului român, a înfăptuirilor lui epocale, aspiraţiile sale pentru demnitate şi libertate naţională şi socială". „Ne-a produs o imensă bucurie aprobarea noului Imn de Stat, al Republicii Socialiste România — se spune în telegrama colectivului întreprinderii de confecţii din Craiova — care, bazindu-se pe cunoscuta şi vibranta melodie creată de marele compozitor patriot Ciprian Porumbescu, reflectă aspiraţiile seculare ale poporului nostru, dragostea sa nestinsă pentru libertate socială si independentă naţională, marile succese dobindite in anii socialismului, sub conducerea partidului comunist, a dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, neţărmurita încredere in viitor“. „Acordurile solemne şi înălţătoare ale Imnului României socialiste au avut un profund ecou în inimile tineretului studenţesc, in conştiinţa şi hotărirea întregului corp profesoral, ai personalului muncitor din Universitatea „Babeş-Bolyai“, români, maghiari, germani si de alte naţionalităţi — se subliniază in telegrama colectivului Universităţii din Cluj- Napoca. Imnul ţării, sinteză a istoriei, a prezentului şi a viitorului României, va fi intonat cu emoţie şi cu mindrie patriotică, ca omagiu adus poporului nostru, constructor al socialismului şi comunismului“. „Suntem mindri că Imnul de Stat al Republicii Socialiste România — se spune in telegrama colectivului întreprinderii „83 August“ din Capitală — a fost adoptat de Marea Adunare Natională conform proiectului propus si, asemenea întregului popor, am primit cu entuziasm votarea lui pentru că acesta se cvită pe o melodie bine cunoscută de poporul nostru si mult Îndrăgită, subliniind realizările noastre si ceea ce dorim să înfăptuim in viitor“. „Acordurile Imnului de Stat, care glorifică eroismul poporului român, tradiţiile sale de luptă pentru apărarea libertăţii si independenţei ţării, dragostea pentru glia strămoşească, grandioasele înnoiri care încununează cele două milenii de istorie neînfricată ale bravului nostru popor, reprezintă un îndemn pentru toţi ziditorii de lume şi de viaţă nouă pe aceste plaiuri ca mereu cutezători, sub conducerea gloriosului partid, să înălţăm România in constelaţia strălucitoare a erei comuniste“, se spune în telegrama Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. şi Consiliului popular al municipiului Bucureşti. „Aprobarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România — se arată in telegramaadresată, de colectivul Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti — a fost primită cu un sentiment profund de satisfacţie şi mindrie patriotică, el simbolizind împlinirea pe pămintul României de azi a visului secular de libertate, dreptate şi neatimare, căruia Ciprian Porumbescu i-a dat o tulburătoare expresie muzicală. Bucuria si emoţia ce ne stăpinesc sunt cu atit mai mari ştiind contribuţia creatoare pe care aţi adus-o, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la cristalizarea si implantarea în realitatea noastră socialistă a versurilor acestui vibrant imn". „Ne angajăm ca sarcinile obştii scriitoriceşti — se arată in telegrama Uniunii scriitorilor din România — să fie îndeplinite la înălţimea relaţiilor socialiste din ţara noastră, precum şi a semnificaţiei de conţinut revoluţionar, de libertate in cuget şi simţire, de cutezanţă şi aspiraţii spre o Viaţă luminoasă comunistă, aşa cum o exprimă in cuprinsul lui noul Imn de Stat al Republicii Socialiste România, adoptat de Marea Adunare Naţională“. „Alături de întreaga naţiune — se subliniază în telegrama oamenilor muncii de la Şantierul naval Constanţa — considerăm că legea privind normele de varesare între cetăţenii patriei ,bază aşezarea relaţiilor societăţii noastre pe temeiul principiilor eticii şi echităţii socialiste, reflectă puternic transformările politice, economice, social-culturale, relaţiile sociale, de tip nou, bazate pe egalitate, colaborare şi stimă reciprocă. Cuvîntul „tovarăş“ are sensuri revoluţionare şi pe deplin umane, cultivind între membrii societăţii conştiinţa unităţii de ţeluri, a luptei neabătute pentru continua Înflorire si prosperitate a ţării“. „Apreciem că noile norme de adresare au la bază esenţă umanismului revoluţionar, aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe temeiul principiilor eticii şi echităţii socialiste — se spune in telegrama colectivului combinatului de utilaj greu „Nicolina“ din Iaşi. Personalul nostru muncitor consideră că legiferarea formei de adresare „tovarăşe“ şi „tovarăşă“ este un titlu de mindrie, o recunoaştere şi a activităţii noastre revoluţionare duse de-a lungul aceste opi decenii pentru dreptate socială egalitate şi constituie, astăzi, un act de respect faţă de cei care făuresc bunurile materiale şi spirituale“. „Colectivul de oameni al muncii din întreprinderea de transporturi Bucureşti, unitate cu vechi tradiţii revoluţionare, consideră că generalizarea apelativului de „tovarăş“ reprezintă o necesitate obiectivă, este urmarea drepturilor cucerite de clasa muncitoare pe planul egalităţii şi demnităţii sociale“, se arată în telegrama adresată de colectivul Întreprinderii bucureştene. „Sublinierea sensului deosebit al cuvintelor „tovarăş“, „tovarăşă“ — se subliniază in telegrama oamenilor muncii de la întreprinderea „Electromagnetica“ din Capitală — ne dă deplina înţelegere a faptului că facem parte dintr-o societate unită, prin conştiinţa solidarităţii faţă de răspunderile comune născute in procesul edificării socialismului şi comunismului pe pămintul românesc. Acest cuvînt ne-a fost scump în aminir care partidul se afla in ilegalitate şi capătă semnificaţie de simbol permanent în condiţiile în care liberi făurim noua societate“. (Continuare în pag. a Il-a) Pe baza prevederilor Programul partidului de creştere mai accentuata nivelului de trai al poporului începînd de azi, 1 noiembrie Se personalului muncitor din noi ramuri ale economiei nationale După cum se ştie, pe baza rezultatelor obţinute in îndeplinirea planului, a creşterii suplimentare a producţiei şi a venitului naţional, a fost adoptat — din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu — Programul sporirii mai accentuate a retribuţiei şi a altor venituri ale populaţiei in actualul cincinal. Conform prevederilor stabilite, începînd de azi, 1 noiembrie, urmează să beneficieze de majorarea retribuţiei oamenii muncii din industria chimică, din cercetarea ştiinţifică, ingineria tehnologică, proiectare şi activitatea de informatică. In acest fel, numărul oamenilor muncii care beneficiază de retribuţii majorate in prima etapă a ajuns la 3,7 milioane, adică mai bine de jumătate din întregul personal muncitor din economie. In celelalte ramuri de activitate, creşterea retribuţiei urmează să se aplice — eşalonat — in cursul anului viitor. Majorarea retribuţiei care se aplică in prima etapă, in industria chimică este, in medie, de 17,6 la sută, iar în cercetarea ştiinţifică, Inginerie tehnologică, proiectare şi activitatea de informatică — de 16,3 la sută, urmînd ca pe ansamblul cincinalului, după etapa a II-a de majorare din perioada 1979—1980, creşterile medii ale retribuţiilor tarifare nete să ajungă la 30,9 la sută şi, respectiv, 28,5 la sută. Includerea industrieichimice şi a activităţii de cercetare - proiectare in rîndul ramurilor care beneficiază, incă din acest an, de majorarea retribuţiilor constituie o nouă dovadă concretă a preţuirii şi atenţiei deosebite de care se bucură oamenii muncii din aceste domenii de activitate din partea conducerii partidului şi statului, din partea întregii societăţi pentru rolul important pe care îl au şi pentru contribuţia pe care o aduc la progresul economic al ţării. De altfel, pentru dezvoltarea industriei chimice se alocă an de an importante fonduri de investiţii, concretizate în noi capacităţi de producţie, in noi combinate şi Întreprinderi prelucrătoare. In actualul cincinal, chimia urmează să înregistreze unul din cele mai dinamice ritmuri de dezvoltare din economie, astfel ca in anul 1980 să ocupe Împreună cu construcţiile de maşini — ramuri de virf ale progresului tehnice aproape jumătate din producţia industrială a ţârii. Semnificative sunt înnoirile şi din sectorul de cercetare, inginerie tehnologică, proiectare” şi informatică. In pas cu dezvoltarea economiei, cu procesul de modernizare a industriei şi agriculturii, cu vastul program de investiţii s-au creat şi dezvoltat puternice institute de cercetări, menite să răspundă exigenţelor şi cerinţelor tot mai complexe ale cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Dezvoltarea impetuoasă a activităţii proprii de cercetare şi proiectare contribuie substanţial la diversificarea producţiei, îmbunătăţirea structurii sortimentale, dezvoltarea ramurilor productive şi alinierea tor la realizările cele mai înaintate pe plan mondial. Noile măsuri de majorare a retribuţiilor demonstrează in mod elocvent că partidul nostru înfăptuieşte neabătut prevederile Congresului al Xl-lea, că tot ceea ce realizăm in tara noastră este destinat bunăstării şi fericirii întregului popor. Iată de ce întregul personal muncitor care va beneficia, începînd de azi, de majorarea retribuţiilor este hotărit să răspundă noilor măsuri de creştere a veniturilor prin eforturi şi mai stăruitoare pentru îndeplinirea şi depăşirea planului şi a angajamentelor, pentru creşterea suplimentară a producţiei stabilite in programul special adoptat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Prin ridicarea nivelului tehnic si calitativ al producţiei, prin valorificarea mai bună a materiilor prime si reducerea consumurilor materiale, prin folosirea la parametrii superiori a capacităţilor de producţie, prin îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale şi a cooperării în producţie, prin creşterea continuă a productivităţii muncii este posibilă asigurarea resurselor necesare majorării de acum a veniturilor, resursele viitoarelor majorări, ale creşterii de mai departe a nivelului de trai al întregului popor. INDUSTRIA CHIMICA, CERCETAREA ŞTIINŢIFICA, INGINERIA TEHNOLOGICA, PROIECTAREA ŞI ACTIVITATEA DE INFORMATICA In pagina a IV-a: CALITATEA MUNCII SPOREŞTE CALITATEA VIEŢII. • Calcule privind sporirea retribuţiei. * Gînduri de recunoştinţă ale oamenilor muncii, preocupări pentru o activitate mai bună, mai rodnică IMNUL ŢÂRII, imnul vibraţiei patriotice a naţiunii noastre, al victoriei socialiste, imnul care ne însoţeşte spre viitorul comunist Sîntem tovarăşi, prinţ munca, prin viaţa şi aspiraţiile noastre comune Să ne adresăm unul celuilalt , firesc, din adîncul inimii: TOVARĂŞE! ÎN PAGINA A ll-A