Scînteia, noiembrie 1977 (Anul 46, nr. 10948-10973)

1977-11-01 / nr. 10948

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 10 948 Prima ediţie Marti 1 noiembrie 1977 6 PAGINI - 30 BANI încheierea convorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu si preşedintele Mohammed Anwar El Sadat Rezultate rodnice pentru extinderea continuă a conlucrării prieteneşti româno-egiptene, pentru promovarea cauzei păcii in Orientul Mijlociu şi in lume Ceremonia plecării de pe aeroportul Otopeni Vizita de prietenie Întreprinsă în ţara noastră, la invitaţia preşedi­n­­telui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de pre­şedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, a luat sfirşit luni la amiază, cînd Înaltul oaspete a părăsit Capitala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convorbirile la nivel inait româno-egiptean, preşedinţii Nicolae Ceauşescu si Mohammed Anwar El Sadat au fost salutaţi de Ion Circei, preşedintele Consiliului popular ji­de­ţean Prahova, de Constantin Nea­­gu, primarul oraşului Sinaia, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Un grup de pionieri şi tinere fete au oferit celor doi şefi de stat buchete de flori. Apoi, coloana ofi­cială, escortată de motociclişti, s-a îndreptat spre aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. Aerogara este împodobită sărbă­toreşte. Pe frontispiciul Salonului oficial se aflau portretele preşedin­ţilor Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de dra­pelele celor două ţări. Pe mari pan­carte se puteau citi, in limbile ro­mână si arabă urările : „Să se dez­volte relaţiile de prietenie şi colabo­rare dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt. (Continuare in pag. a IlI-a) Am convingerea că vizita dumnea­voastră şi convorbirile pe care le-am avut vor servi intereselor celor două popoare, cit şi cauzei păcii în Orientul Mijlociu, securităţii europene şi cola­borării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Mulţumesc cu căldură, în numele meu, al poporului egiptean, dar şi al întregii naţiuni arabe pentru poziţia principială deosebit de constructivă a României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în direcţia făuririi unei păci drepte în zona Orientului Mijlociu. ANWAR EL SADAT COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie in Republica Socialistă România a președintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat ÎN PAGINA A III-A TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru Preşedintele Republicii­ Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după­­amiaza, pe general de divizie Gaston Ibanez O’Brien, ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru, care efectuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ioan Avram, ministrul industriei, construcţiilor de maşini. A fost prezent Alberto Galvez, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Peru la Bucureşti. Ministrul peruan a inminat pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu un me­saj de prietenie şi i-a transmis un cordial salut din partea preşedintelui Republicii Peru, general de divizie Francisco Morales Bermudez, pre­cum şi urări de prosperitate poporu­lui român prieten. Mulţumind,­ preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită din partea sa un călduros salut şi cele mai bune urări pre­şedintelui Francisco Morales Bermu­dez, iar poporului prieten peruan bunăstare şi fericire. în timpul­ întrevederii a fost rele­vată evoluţia ascendentă a relaţiilor româno-peruane şi s-a exprimat do­rinţa de a adunei şi diversifica cola­borarea pe plan politic, economic, cultural si în alte sfere de activitate, intre cele două ţări, de a intensifica conlucrarea lor pe plan international, în folosul celor două popoare, al cau­zei păcii, destinderii si cooperării internaţionale. Examinîndu-se rezultatele colabo­rării economice dintre cele două ţări, s-a evidenţiat că România şi Peru au interese comune pentru a asigura pe această cale un progres mai rapid in dezvoltarea lor econo­mică şi socială. S-a exprimat, de asemenea, hotărirea ambelor ţări de a acţiona în continuare pentru În­tărirea colaborării şi solidarităţii cu celelalte ţări în curs de dezvoltare în lupta pentru statornicirea unor relaţii politice de tip nou intre state, pentru înfăptuirea aspiraţiilor da progres şi bunăstare, pentru insta­­urarea unei noi ordini economice, a unui climat de înţelegere Internaţio­nală, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. „Umor la umor, ca adevaraţi tovarăşi, vom ma pasiune revoluţionara pen noastră Românie sa strălucească in comunistat era ca o stea" Oamenii muncii îşi exprimă, în telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, satisfacţia şi deplina aprobare faţă de hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. şi legile adoptate de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, privind Imnul de Stat şi normele de adresare între cetăţenii patriei noastre, faţă de întreaga politică a partidului nostru, în telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, pre­şedintele Republicii Socialiste România, numeroase co­­lective de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul tării — români, maghiari, germani si de alte naţionalităţi — isi exprimă aprobarea, deplina adeziune si satisfacţie fată de hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. si legile adoptate de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, fată de politica intereaptă a partidului nostru comunist. Cu adinca emoţie patriotică sunt exprimate sentimente de mindrie şi nemărginită recunoştinţă fată de condu­cerea partidului şi statului, față de secretarul general al partidului, pentru noul Imn de stat al ţării noastre, care, de melodia marelui compozitor Ciprian Porumbescu, glo­rifică eroismul poporului român, lupta sa seculară pentru libertate, neatîrnare și dreptate socială, dragostea pentru glia strămoşească şi care, sintetizind cuceririle revoluţio­nare din anii socialismului, exprimă hotărirea tuturor fiilor tării ca, strîns uniti in jurul partidului, să ridice pe noi culmi de civilizaţie România socialistă, să lupte pentru triumful comunismului în scumpa noastră Patrie. Este exprimată, de asemenea, totala adeziune fată de legea privind normele de adresare in relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialiste România, dovadă elocventa a permanentei preocupări a conducerii de partid si de stat de punere în concordantă a normelor de relaţii din­tre oameni, ale eticii socialiste cu schimbările funda­mentale survenite în viaţa politico-economică a societăţii noastre. „Ţinem să vă mulţumim din inimă dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, conducerii de partid şi de stat, organului suprem al tarii — ,de splune iri telegramă Co­lectivului de muncă al intreprinderii „Timpuri noi“ din București — pen­tru mindria ce ne-au­ prilejuit-o de a fi contemporani ai noului Imn de Stat ai Republicii Socialiste Roma­nia, dovadă grăitoare a ceea ce este si va deveni patria lăsată de stră­buni. El exprimă măreţia idealurilor poporului român, a înfăptuirilor lui epocale, aspiraţiile sale pentru dem­nitate şi libertate naţională şi so­cială". „Ne-a produs o imensă bucurie aprobarea noului Imn de Stat, al Re­publicii Socialiste România — se spune în telegrama colectivului în­treprinderii de confecţii din Craiova — care, bazindu-­se pe cunoscuta şi vibranta melodie creată de marele compozitor patriot Ciprian Porum­bescu, reflectă aspiraţiile seculare ale poporului nostru, dragostea sa nestinsă pentru libertate socială si independentă naţională, marile suc­cese dobindite in anii socialismului, sub conducerea partidului comunist, a dumneavoastră personal, mult iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, neţărmurita încredere in viitor“. „Acordurile solemne şi înălţătoare ale Imnului României socialiste au avut un profund ecou în inimile ti­neretului studenţesc, in conştiinţa şi hotărirea întregului corp profesoral, ai personalului muncitor din Univer­sitatea „Babeş-Bolyai“, români, ma­ghiari, germani si de alte naţionali­tăţi — se subliniază in telegrama colectivului Universităţii din Cluj- Napoc­a. Imnul ţării, sinteză a isto­riei, a prezentului şi a viitorului României, va fi intonat cu emoţie şi cu mindrie patriotică, ca omagiu adus poporului nostru, constructor al socialismului şi comunismului“. „Suntem­ mindri că Imnul de Stat al Republicii Socialiste România — se spune in telegrama colectivului întreprinderii „83 August“ din Capi­tală — a fost adoptat de Marea Adu­nare Natională conform proiectului propus si, asemenea întregului popor, am primit cu entuziasm votarea lui pentru că acesta se cvită pe o me­lodie bine cunoscută de poporul nos­tru si mult Îndrăgită, subliniind realizările noastre si ceea ce dorim să înfăptuim in viitor“. „Acordurile Imnului de Stat, care glorifică eroismul poporului român, tradiţiile sale de luptă pentru apărarea libertăţii si independenţei ţării, dragostea pentru glia strămo­şească, grandioasele înnoiri care în­cununează cele două milenii de isto­rie neînfricată ale bravului nostru popor, reprezintă un îndemn pentru toţi ziditorii de lume şi de viaţă nouă pe aceste plai­uri ca­ mereu cuteză­tori, sub conducerea gloriosului partid, să înălţăm România in constelaţia strălucitoare a erei comu­niste“, se spune în telegrama Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R. şi Consiliului popular al municipiu­lui Bucureşti. „Aprobarea Imnului de Stat al Re­publicii Socialiste România — se arată in telegrama­­adresată, de co­lectivul Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti — a fost primită cu un sentiment profund de satisfacţie şi mindrie pa­triotică, el simbolizind împlinirea pe pămintul României de azi a visului secular de libertate, dreptate şi neatimare, căruia Ciprian Porumbes­cu i-a dat o tulburătoare expresie muzicală. Bucuria si emoţia ce ne stăpinesc sunt cu atit mai mari ştiind contribuţia creatoare pe care aţi adus-o, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la cristalizarea si implan­tarea în realitatea noastră socialistă a versurilor acestui vibrant imn". „Ne angajăm ca sarcinile obştii scriitoriceşti — se arată in telegrama Uniunii scriitorilor din România — să fie îndeplinite la înălţimea rela­ţiilor socialiste din ţara noastră, pre­cum şi a semnificaţiei de conţinut revoluţionar, de libertate in cuget şi simţire, de cutezanţă şi aspiraţii spre o Viaţă luminoasă comunistă, aşa cum o exprimă in­ cuprinsul lui noul Imn de Stat al Republicii Socialiste România, adoptat de Marea Adunare Naţională“. „Alături de întreaga naţiune — se subliniază în telegrama oamenilor muncii de la Şantierul naval Con­stanţa — considerăm că legea pri­vind normele de v­a­resare între cetă­ţenii patriei ,­­bază aşezarea re­laţiilor societăţii noastre pe temeiul principiilor eticii şi echităţii socia­liste, reflectă puternic transformările politice, economice, social-culturale, relaţiile sociale, de tip nou, ba­zate pe egalitate, colaborare şi stimă reciprocă. Cuvîntul „tovarăş“ are sensuri revoluţionare şi pe deplin umane, cultivind între membrii so­cietăţii conştiinţa unităţii de ţeluri, a luptei neabătute pentru continua Înflorire si prosperitate a ţării“. „Apreciem că noile norme de adresare au la bază esenţă umanis­mului revoluţionar, aşezarea rela­ţiilor din societatea noastră pe te­meiul principiilor eticii şi echităţii socialiste — se spune in telegrama colectivului combinatului de utilaj greu „Nicolina“ din Iaşi. Personalul nostru muncitor consideră că legife­rarea formei de adresare „tovarăşe“ şi „tovarăşă“ este un titlu de min­drie, o recunoaştere şi a activităţii noastre revoluţionare duse de-a lun­gul a­ceste opi decenii pentru drep­tate socială egalitate şi constituie, astăzi, un act de respect faţă de cei care făuresc bunurile materiale şi spirituale“. „Colectivul de oameni al muncii din întreprinderea de transporturi Bucureşti, unitate cu vechi tradiţii revoluţionare, consideră că generali­zarea apelativului de „tovarăş“ re­prezintă o necesitate obiectivă, este urmarea drepturilor cucerite de cla­sa muncitoare pe planul egalităţii şi demnităţii sociale“, se arată în tele­grama adresată de colectivul Între­prinderii bucureştene. „Sublinierea sensului deosebit al cuvintelor „tovarăş“, „tovarăşă“ — se subliniază in telegrama oamenilor muncii de la întreprinderea „Electro­magnetica“ din Capitală — ne dă de­plina înţelegere a faptului că facem parte dintr-o societate unită, prin conştiinţa solidarităţii faţă de răs­punderile comune născute in proce­sul edificării socialismului şi comu­nismului pe pămintul românesc. A­­cest cuvînt ne-a fost scump în ami­nir care partidul se afla in ilegalitate şi capătă semnificaţie de simbol per­manent în condiţiile în care liberi făurim noua societate“. (Continuare în pag. a Il-a) Pe baza prevederilor Programul­ partidului de creştere mai accentuata nivelului de trai al poporului începînd de azi, 1 noiembrie Se personalului muncitor din noi ramuri ale economiei nationale După cum se ştie, pe baza rezul­tatelor obţinute in îndeplinirea pla­nului, a creşterii suplimentare a pro­ducţiei şi a venitului naţional, a fost adoptat — din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu — Programul sporirii mai accentuate a retribuţiei şi a altor venituri ale populaţiei in actualul cincinal. Conform prevede­rilor stabilite, începînd de azi, 1 no­iembrie, urmează să beneficieze de majorarea retribuţiei oamenii mun­cii din industria chimică, din cerce­tarea ştiinţifică, ingineria tehnologi­că, proiectare şi activitatea de infor­matică. In acest fel, numărul oame­nilor muncii care beneficiază de re­tribuţii majorate in prima etapă a ajuns la 3,7 milioane, adică mai bine de jumătate din întregul personal muncitor din economie. In celelalte ramuri de activitate, creşterea retri­buţiei urmează să se aplice — eşalo­nat — in cursul anului viitor. Majorarea retribuţiei care se apli­că in prima etapă, in industria chi­mică este, in medie, de 17,6 la sută, iar în cercetarea ştiinţifică, Inginerie tehnologică, proiectare şi activitatea de informatică — de 16,3 la sută, urmînd ca pe ansamblul cincinalului, după etapa a II-a de majorare din perioada 1979—1980, creşterile medii ale retribuţiilor tarifare nete să a­­jungă la 30,9 la sută şi, respectiv, 28,5 la sută. Includerea industriei­­chimice şi a activităţii de cercetare - proiectare in rîndul ramurilor care beneficiază, incă din acest an, de majorarea retribuţiilor constituie o nouă dovadă concretă a preţuirii şi atenţiei deosebite de care se bucură oamenii muncii din aceste domenii de activitate din partea conducerii partidului şi statului, din partea în­tregii societăţi pentru rolul impor­tant pe care îl au şi pentru contri­buţia pe care o aduc la progresul economic al ţării. De altfel, pentru dezvoltarea industriei chimice se alocă an de an importante fonduri de investiţii, concretizate în noi ca­pacităţi de producţie, in noi combi­nate şi Întreprinderi prelucrătoare. In actualul cincinal, chimia urmează să înregistreze unul din cele mai dinamice ritmuri de dezvoltare din economie, astfel ca in anul 1980 să ocupe Împreună cu construcţiile de maşini — ramuri de virf­ ale progre­sului tehnic­­e aproape jumătate din producţia industrială a ţârii. Semnificative sunt înnoirile şi din sectorul de cercetare, inginerie teh­nologică, proiectare” şi informatică. In­ pas cu dezvoltarea economiei, cu procesul de modernizare a industriei şi agriculturii, cu vastul program de investiţii s-au creat şi dezvoltat pu­ternice institute de cercetări, me­nite să răspundă exigenţelor şi cerinţelor tot mai­­ complexe ale cincinalului revoluţiei tehnico-şti­­inţifice. Dezvoltarea impetuoasă a activităţii proprii de cercetare şi proiectare contribuie substanţial la diversificarea producţiei, îmbunătă­ţirea structurii sortimentale, dezvol­tarea ramurilor productive şi alinie­rea tor la realizările cele mai îna­intate pe plan mondial. Noile măsuri de majorare a retri­buţiilor demonstrează in mod eloc­vent că partidul nostru înfăptuieşte neabătut prevederile Congresului al Xl-lea, că tot ceea ce realizăm in tara noastră este destinat bunăstării şi fericirii întregului popor. Iată de ce întregul personal muncitor care va beneficia, începînd de azi, de ma­jorarea retribuţiilor este hotărit să răspundă noilor măsuri de creştere a veniturilor prin eforturi şi mai stăruitoare pentru îndeplinirea şi de­păşirea planului şi a angajamentelor, pentru creşterea suplimentară a pro­ducţiei stabilite in programul special adoptat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Prin ridicarea nivelului teh­nic si calitativ al producţiei, prin valorificarea mai bună a materiilor prime si reducerea consumurilor materiale, prin folosirea la parame­trii superiori a capacităţilor de pro­ducţie, prin îmbunătăţirea aprovizio­nării tehnico-materiale şi a coope­rării în producţie, prin creşterea continuă a productivităţii muncii este posibilă asigurarea resurselor nece­sare majorării de acum a veniturilor, resursele viitoarelor majorări, ale creşterii de mai departe a nivelului de trai al întregului popor. INDUSTRIA CHIMICA, CERCETAREA ŞTIINŢIFICA, INGINERIA TEHNOLOGICA, PROIECTAREA ŞI ACTIVITATEA DE INFORMATICA In pagina a IV-a: CALITATEA MUNCII SPOREŞTE CALITATEA VIEŢII. • Calcule privind sporirea retribuţiei. * Gînduri de recunoştinţă ale oamenilor muncii, preocu­pări pentru o activitate mai bună, mai rodnică IMNUL ŢÂRII, imnul vibraţiei patriotice a naţiunii noastre, al victoriei socialiste, imnul care ne însoţeşte spre viitorul comunist Sîntem tovarăşi, prinţ­ munca, prin viaţa şi aspiraţiile noastre comune Să ne adresăm unul celuilalt , firesc, din adîncul inimii: TOVARĂŞE! ÎN PAGINA A ll-A

Next