Scînteia, iulie 1978 (Anul 47, nr. 11154-11179)
1978-07-01 / nr. 11154
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11154 Prima ediţia Sîmbătă 1 iulie 1978 6 PAGINI - 30 BANI ÎNCEPUTE NOEE SEMESTRU îndemn la muncă stăruitoare pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor calitative ale planului Sintern azi la jumătatea anului 1978 și la jumătatea cincinalului. Este un bun prilej de evaluare obiectivă a drumului parcurs, de jalonare a noilor perspective de împlinire pe drumul dezvoltării economicosociale. Măsurând exact şi realist munca, strădaniile fiecărui colectiv din industrie, agricultură, de pe şantiere, din institute de cercetare şi proiectare, măsurăm, de fapt, la scara întregii tari, munca şi împlinirile clasei noastre muncitoare, ale ţărănimii şi intelectualităţii ; măsurăm Înfăptuirile comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, îşi consacră întreaga capacitate creatoare şi putere de muncă realizării neabătute a măreţelor sarcini stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională pentru progresul multilateral tot mai accelerat al patriei socialiste. Să ne întoarcem puţin în timp. La începutul anului, sub puternicul imbold al istoricelor hotărâri adoptate de Conferinţa Naţională, defineam acest an drept „an hotărâtor al cincinalului“, an in care întreaga naţiune se consideră mobilizată pentru a transforma rodul acumulărilor cantitative într-o nouă calitate. Pe deplin conştiente de marea răspundere ce le revine, colectivele de oameni ai muncii și-au asumat, încă din primele zile ale anului, o serie de angajamente mobilizatoare in marea întrecere pentru depășirea planului. Ce ne-au adus lunile primului semestru pentru progresul economiei ? Ce concluzii se pot desprinde din activitatea din prima jumătate a anului ? Fireşte, nu ne propunem să înfăţişăm un tablou amplu al succeselor, datele statistice privind rezultatele primului semestru fiind in plină elaborare. Totuşi, din sutele de ştiri primite în ultimele zile la redacţie din întreprinderi, de pe şantiere, din toate domeniile de activitate se desprinde conturul unui bilanţ cu certitudine pozitiv şi optimist. Prioritate absolută producţiei fizice. Poate mai mult ca oricind, de-a lungul întregului semestru, atenţia colectivelor de oameni ai muncii a fost concentrată spre realizarea în cele mai bune condiţii a planului la producţia fizică, la fiecare sortiment în parte. Din datele preliminate rezultă că in primul semestru planul la o serie de produse a fost nu numai îndeplinit, ci şi depăşit. S-au realizat peste prevederi importante cantităţi de oţel, aparate de măsură şi control electronice, strunguri, mijloace de automatizare, fibre poliesterice, polietilenă, ţesături ş. a. Un mare număr de judeţe — printre care Alba, Covăsilă, Hunedoara, Maramureş, Satu Mare, Suceava ş.a. — au îndeplinit planul pe primele şase luni cu citeva zile mai devreme, avind condiţii pentru depăşirea prevederilor la un însemnat număr de produse de primă Însemnătate pentru economie. Asemenea rezultate pozitive reflectă, pe de o parte, realismul cu care au fost stabilite sarcinile de plan pe acest an şi pe întregul cincinal şi, pe de alta, hotărîrea cu care acţionează oamenii muncii din întreaga ţară pentru înfăptuirea lor. Totodată, desprindem din rezultatele bune pe care le-au obţinut majoritatea colectivelor de oameni ai muncii in realizarea producţiei fizice seriozitatea cu care au fost abordate şi aplicate măsurile practice cu privire la introducerea noului mecanism economico-financiar. Cum se ştie, începînd cu semestrul II al acestui an, aprecierea activităţii economice din fiecare întreprindere se va face pe baza producţiei nete şi a producţiei fizice. Practica a dovedit, şi în semestrul care a trecut, că unităţile care au realizat in bune condiţii, ritmic producţia fizică au obţinut bune rezultate şi la producţia netă. Şi dimpotrivă, acolo unde au apărut restante la producţia fizică, acestea au determinat, aproape invariabil, minusuri şi la producţia netă. Iată, deci, şi o primă concluzie ce se desprinde din activitatea primului semestru : in fiecare unitate, in fiecare secţie, organizaţiile de partid, conducerile întreprinderilor trebuie să acorde o atenţie deosebită înfăptuirii ritmice a planului la fiecare sortiment, la intro»«» producţie fizică. Avem de înfăptuit prevederi ie mobilizatoare ale unui program suplimentar de dezvoltare economică, adoptat de Conferinţa Naţională, avem de realizat o nouă calitate a întregii activităţi economice. Aceasta presupune, intîi şi întii, ca fiecare, absolut fiecare unitate să-şi realizeze exemplar sarcinile ce-i revin prin plan. Trebuie să se înţeleagă clar că minusurile la un sortiment sau altul nu pot fi acoperite cu plusurile — cit ar fi ele de mari ! — la alte sortimente. O atenţie deosebită se cere a fi acordată recuperării neintîrziate a restanţelor la unele produse de primă importanţă pentru economie, utilaje tehnologice, autocamioane, îngrăşăminte ş.a. Calitate şi tehnicitate înalta în tot ceea ce producem lăudabile eforturile şi rezultatele bune obţinute de un mare număr de întreprinderi în direcţia ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor. In primul semestru al anului au fost asimilate şi introduse în fabricaţie sute şi sute de produse noi. Produse cum sunt motorul naval de 20 000 CP, cazanul cu abur de 10 t/h ş.a., asimilate in primul semestru al anului, constituie o adevărată mîndrie nu numai pentru colectivele unităţilor producătoare, ci şi pentru întreaga industrie. In sfera aceloraşi preocupări pentru creşterea eficienţei se situează numeroasele acţiuni întreprinse pentru reducerea costurilor de producţie şi, în special, a cheltuielilor materiale. Judecind după asemenea realizări pozitive obţinute în majoritatea întreprinderilor, se desprinde concluzia că şi salturile mobilizatoare stabilite prin planul de stat in domeniul creşterii eficienţei economice sunt pe deplin realiste şi pot fi realizate cu succes. Trecerea, începind cu acest semestru, in fiecare întreprindere la aprecierea activităţii pe baza producţiei nete — indicator pe baza căruia se elaborează şi fondurile de retribuire — trebuie să determine, în fiecare colectiv, o puternică mobilizare pen(Continuare in pag. a IlI-a) REŞIŢA O noua premieră a industriei româneşti MOTORUL NAVAL DE 20000 CP „Ziua constructorilor de maşini“ este intîmpinată la Reşiţa cu o nouă premieră a industriei noastre : s-a terminat montajul celui mai mare motor diesel naval produs in tară — motorul de 20 000 CP, destinat echipării navelor oceanice de fabricaţie românească cu capacitatea de 55 000 tdw. Agregat de mare complexitate, ale cărui caracteristici tehnicofuncţionale au fost confirmate in timpul probelor, noul motor se situează la nivelul celor mai bune produse similare de pe piaţa mondială şi el confirmă încă o dată înalta competenţă a cercetătorilor, proiectanţilor, inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor reşiţeni. Reuşita aceasta încununează o activitate prodigioasă privind asimilarea fabricaţiei de motoare diesel navale — constructorii reşiţeni realizând Înaintea acestei premiere alte 8 motoare diesel navale cu capacitatea de 6 000 Şi 8 000 CP. (Nicolae Cătană). IAŞI însemnate depăşiri de plan Oamenii muncii din industria judeţului Iaşi, desfăşurind larg întrecerea socialistă, au reuşit să obţină însemnate depăşiri de plan la producţia fizică. Astfel, de la începutul anului, industria judeţului a realizat suplimentar aproape 14 milioane kWh energie electrică, 600 tone ţevi sudate, 1 700 tone profile din oţel, 1100 tone fire şi fibre sintetice, 250 tone metanol, medicamente în valoare de aproape 60 milioane lei, produse electronice, maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor, instalaţii şi utilaje pentru industriile metalurgică şi chimică, de exploatare şi prelucrare a lemnului, cherestea, mobilă, alte produse industriale şi bunuri alimentare şi de larg consum.“ (îrlănoie Corcaci). Din noua arhitectonică a Piteştiului Fotó: E. Diehiseanu ÎMPREUNĂ CU POPORUL, PENTRU ÎNFLORIREA ARTEI ŞI CULTURII SOCIALISTE Pe marea poartă e realităţii Trăim o epocă în care gindul şi gestul creator pot să se avinte oricît de sus Ceea ce îşi propune un artist este, in primul rînd, să susţină un dialog real, autentic cu contemporanii săi, să intre in relaţie organică cu aceştia — evident, fără concesii principiale, de calitate — să-şi delimiteze şi să-şi definitiveze (în măsura in care e în stare) un univers artistic propriu. Să mai reţinem un fapt semnificativ : epoca in care artistul trăieşte îşi lasă influenţele asupra creaţiei, iar el, artistul, este obligat să-şi cunoască timpul existenţei sale şi totodată să-şi contureze misiunea in acel timp, să desluşească trăsăturile definitorii ale Istoriei poporului, aspiraţiile şi năzuinţele din domeniul artei. Avem marele, nepreţuitul avantaj de a beneficia de o concepţie clară, luminoasă — concepţia materialistdialectică şi istorică a partidului nostru — de viziunea revoluţionară a rolului şi locului artistului în societatea noastră, un rol militant, de participant activ la realizarea măreţului nostru program de înfrumuseţare continuă a vieţii poporului ai cărui fii suntem, indiferent de limba noastră maternă. In artă vorbim in limbajul frumuseţii, al apropierii şi înfrăţirii oamenilor, al ridicării lor pe noi şi noi trepte de civilizaţie, pornind de la cerinţele oamenilor concreţi, reali, de la cunoaşterea vieţii muncitorilor, ţăranilor, Intelectualilor, a tuturor acelora care vor să de Paul ERDŐS facă din România o ţară tot mai minoră şi mai frumoasă. Programul minunat expus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvintarea rostită la Conferinţa naţională a artiştilor plastici ne deschide vaste perspective, ne cheamă generos la o activitate creatoare pe măsura ge- niului creator al poporului român, al nevoii lui de frumos şi noi suntem hotăriţi să facem totul ca, aşa cum ne-a îndemnat tovarăşul Ceauşescu, politică partidului nostru comunist să capete expresie demnă de măreţia ei în toate domeniile, inclusiv în arta plastică, în forme de o mare diversitate şi de un înalt nivel social şi artistic. O parte a creaţiei mele, critica de artă a trecut-o intr-un „catalog fierbinte“ : grafică militantă. Astăzi mi-aş reproşa enorm dacă aş fi evitat o asemenea artă, un asemenea mod de exprimare artistică. Dar care artist autentic din generaţia mea n-a făcut artă realistă, militantă, fie că este vorba de pictură, grafică, sculptură, literatură ? Care artist tinăr, pe atunci, in prima noastră tinereţe, ar fi putut ignora realitatea revoluţionară, dedindu-se altor „orizonturi‘‘, altor „sensuri“ ? Născut şi crescut în acest nord românesc, cu o bogată tradiţie culturală şi artistică, avind o excelentă şcoală de pictură, cea de la Baia Mare, am debutat în arta plastică pe poarta cea mare a realităţii. Iar realitatea pentru mine a însemnat şi va însemna oamenii acestui colţ de ţară, cu o bogată spiritualitate, profundă şi de o exemplară originalita(Continuare in pag. a IV-a) Nu este mică satisfacţia pentru cei din generaţia mea cind vedem, cind rememorăm, numărul însemnat de studiouri de creaţie făcute în ultimii 30 de ani, puse acum la indemiia artiştilor, ştiind că intre cele două războaie, nu tot Bucureştiul, erau de-abia 5-6 ateliere ! Ne bucurăm că avem un mare Muzeu de artă al republicii, un număr important de galerii moderne, luminoase, în mai toate oraşele din ţară, posibilităţi multiple ca arta noastră să ajungă la beneficiarul ei, inclusiv prin magazinele Fondului plastic. Toate acestea vorbesc elocvent despre condiţiile materiale de care se bucură artistul in Romania, aspect deloc neglijabil atunci cind ne referim la locul si rolul important pe care statul si partidul le acordă artei în societatea noastră, în educarea oamenilor, în ridicarea nivelului de civilizaţie si cultură al tuturor. O importantă scoală de artă se afirmă si se impune dezvoltând ca de Pavel CODIŢĂ lităţile si vocaţia deosebită pentru artă a poporului nostru. Stire insă că ţara care a dat lumii pe Brancusi şi pe Eminescu, pe Arghezi şi pe Luchian, minăstirile pictate din Moldova si minunata noastră artă populară care i-a încîntat pe Focillon ori pe Bella Bartok — din cauza vicisitudinii vremurilor si a aşezării in calea atitor năvăliri si interese, nu a putut nici pe departe să dea lumii cit ar fi putut da dacă ar fi avut liniştea şi tihna de luau, dacă ar fi fost scutită de hărţuieli, apăsări şi invazii. Este misiunea epocii noastre, a tuturor creatorilor care beneficiază de condiţiile minunate ale acestor ani de tumult constructiv fără precedent in îndelungata noastră istorie de a continua pe noi trepte creaţia înaintaşilor, de a face ca marile virtuţi creatoare ale poporului, liber, stăpin astăzi pe soarta sa, să se împlinească, să se desăvirşească în operele pe care le merită cu prisosinţă. Ca niciodată in trecut, artistului, creatorului de azi i se deschide perspectiva participării cu toate forţele şi talentul său la înfrumuseţarea vieţii poporului, în toate domeniile, corespunzător unei ratiuni renascentiste despre rolul artei în societate — o artă profund integrată, înglobată întregului spaţiu al cetăţii, avind posibilitatea de a-şi desfăşura in vaste pînze, in fresce, in monu(Continuare in pag. a IV-*) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU AU PRIMIT PE AMIRALEIE EMILIO EDUARDO MASSERA, ÎMPREUNĂ CU SOTIA Vineri, 30 iunie, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit, la Snagov, pe amiralul Emilio Eduardo Massera, comandant-şef al marinei şi membru al Juntei militare de guvernămînt din Republica Argentina, împreună cu soţia. Cu acest prilej, a continuat dialogul cu privire la dezvoltarea pe multiple planuri a colaborării dintre România şi Argentina, exprimîndu-se hotărârea de a se aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, de a se iniţia noi acţiuni de interes comun. In timpul întrevederii s-au abordat unele aspecte ale vieţii internaţionale. Oaspetele a dat o înaltă apreciere politicii externe promovate de România, activităţii deosebite desfăşurate de preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea in interesul popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. In cadrul convorbirilor a fost manifestată dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucrarea tot în domeniul politicii externe, contribuind la soluţionarea pozitivă a problemelor care confruntă omenirea, la consolidarea păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni, la promovarea unor relaţii interstatale noi, întemeiate pe egalitate şi echitate, care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor. A fost subliniată de ambele părţi necesitatea intensificării eforturilor tuturor forţelor iubitoare de pace în vederea soluţionării, pe cale politică, a tratativelor, a stărilor conflictuale din Orientul Mijlociu, Africa şi din alte zone ale lumii, cu participarea părţilor direct interesate, fără nici un amestec din afară, respectîndu-se interesele fundamentale ale popoarelor, dreptul lor de a trăi libere şi independente, de a se dezvolta potrivit propriilor lor aspiraţii şi năzuinţe. Totodată, a fost reafirmată hotărîrea României şi Argentinei de a acţiona, atit în cadrul „Grupului celor 77“, cit şi în diferite organisme internaţionale, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea unei noi ordini economice mondiale, care să asigure un progres mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, promovarea intereselor vitale ale acestora, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. După întrevedere, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe amiralul Emilio Eduardo Massera şi pe soţia sa la dejun, întrevederea şi dejunul s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria Vineri dupâ-amiază, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, laSiago, pe Fad Ahmed Gnom!, ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria, care a participat la lucrările Comisiei mixte româno-algeriene pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi cooperării economice, ştiinţifice şi tehnice ce s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere a participat Cornel Burtică, viceprim-ministr al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice Internaţionale. Ministrul algerian a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea preşedintelui Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Houari Boumediene, iar poporului român prieten urări de noi succese pe calea progresului şi bunăstării. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis preşedintelui Houari Boumediene un cordial salut, impresii că cu urâmde bunăstare şi fericire poporului algerian prieten. In timpul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii dintre România şi Algeria, colaborarea şi cooperarea româno-algeriană, care se diversifică continuu in domenii largi de activitate, potrivit înţelegerilor şi acordurilor convenite cu prilejul dialogului la nivel inait dintre şefii celor două state. S-a subliniat că actuala sesiune a comisiei mixte a identificat noi domenii şi forme de cooperare pentru extinderea raporturilor bilaterale de prietenie şi cooperare, in folosul şi spre binele ambelor popoare, in interesul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. S-a făcut, de asemenea, un schimb de vederi in probleme internationale actuale. In acest cadru, reliefindu-sa necesitatea consolidării păcii şi colaborării in întreaga lume, a fostsubliniată însemnătatea inlăririi solidarităţii tuturor forţelor progresiste, a ţărilor in curs de dezvoltare, a tuturor statelor in lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a tendinţelor de reîmpărţire a lumii in zone ele influentă, pentru soluţionarea in interesul popoarelor a problemelor care confruntă omenirea, pentru instaurarea unei noi ordini economice mondiale, a unor relaţii interstatale bazate pe egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, care să asigure dezvoltarea liberă a tuturor naţiunilor, înfăptuirea năzuințelor de progres si bunăstare ale popoarelor, întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă de prietenie si cordialitate. inia s8Q3iisî8 ss prsBiito si uitezi notării pentru SGliituirea constructiva a pratteneier »iemale hfcÂv 1)w/vîMw sJAaSiA W&IV »V .V 'ir ■í *JV. . ' i s 'i. .sj. , 8. SECURITATEA STATELOR-nu pe linia ascendentă a înarmărilor, ci a măsurilor reale de dezarmare „Apare mult mai logic și mai firesc să se acţioneze pentru realizarea unui echilibru militar nu prin sporirea înarmărilor, ci prin reducerea acestora, prin trecerea fermă la acţiuni concrete de dezarmare, şi în primul rînd de dezarmare nucleară, la eliberarea popoarelor de această grea povară şi de acest spectru ameninţător“. NICOLAE CEAUŞESCU / Sesiunea specială a O.N.U. consacrată dezarmării se apropie de sfîrşit și şi va încheia, probabil, astăzi lucrările. Fără a anticipa asupra rezultatelor sale, un aspect este cert : însăşi convocarea sa a reflectat creşterea gradului de conştientizare şi de alertă a omenirii, iar desfăşurarea lucrărilor sale a pus sub lumina unui puternic protector consecinţele nefaste ale cursei înarmărilor, pericolele deosebit de grave pe care le creează pentru întreaga umanitate, amploarea poverilor şi privaţiunilor impuse popoarelor din toate ţările — mari şi mici, fără deosebire de orinduire — efectele nocive pe care le provoacă pe plan economico-social şi asupra ansamblului relaţiilor internaţionale. Pe bună dreptate, popoarele şi-au exprimat speranţa că relevarea, in cadrul sesiunii, a primejdiilor pe care le comportă cursa Înarmărilor nu va constitui doar o simplă luare de poziţie platonică, ci va fi succedată de adoptarea unui document concret, angajant, care să determine progrese reale în direcţia dezarmării. Rămâne de văzut în ce măsură aceste aşteptări îşi vor găsi împlinire. Fireşte, ar fi fost o iluzie să se creadă că o problemă de asemenea complexitate şi amploare îşi va găsi rezolvarea dintr-o dată, la această sesiune — şi tocmai de aceea afirmarea ideii unei suite de sesiuni ale forului mondial consacrate dezarmării marchează începutul unui proces care trebuie să devină, prin lupta popoarelor, ireversibil, să conducă la rezultate concrete. încheierea sesiunii trebuie de aceea să marcheze nu o diminuare, ci intensificarea eforturilor in acest sens. Evident, pentru a se întreprinde paşi efectivi în direcţia frmării cursei Înarmărilor, este necesar să se acţioneze asupra cauzelor care au generat-o şi care o alimentează necontenit — iar prima cerinţă in acest sens este aceea de a se pune capăt Însăşi politicii de forţă şi ameninţare cu forţa, politicii de dominaţie şi ingerinţe, de reîmpărţire a lumii in sfere de influenţă şi dominaţie politică al cărei principal instrument material 11 constituie înarmările.. A lichida această „cauză a cauzelor“ Înseamnă a-i elimina si efectele, respectiv cursa înarmărilor. Întrucît cursa înarmărilor este stimulată de perpetuarea focarelor de încordare şi conflict, de confruntările armate din diferite zone ale lumii, o deosebită importanţă are desfăşurarea unor eforturi energice, neobosite pentru renunţarea la confruntări armate, pentru soluţionarea problemelor litigioase pe cale paşnică, prin tratative politice intre părţile interesate, fără nici un amestec din afara. Afirmarea unei asemenea căi de soluţionare a problemelor internaţionale, demnă de condiţia civilizaţiei umane, ar restringe, neîndoielnic, tot mai mult aria cursei înarmărilor. O COMPETIŢIE IRAŢIONALĂ. In acelaşi timp, desfăşurarea vieţii internaţionale a demonstrat că unul din principalii factori care au generat si continuă să alimenteze cursa înarmărilor constă in persistenţa unei atmosfere de neîncredere şi suspiciune, care a făcut şi face ca, pentru asigurarea propriei securităţi, chiar şi state ce resping politica de forţă să se vadă nevoite să recurgă la măsuri de înarmare. Evoluţiile de pe arena mondială (Continuare in pag. a 31-a)