Scînteia, martie 1979 (Anul 48, nr. 11360-11386)
1979-03-01 / nr. 11360
I Din nou I printre cei vii După ce a băut pină n-a mai I putut, instalatorul Ion S. din I Zărneşti s-a ... instalat intr-o încăpere încălzită cu cărbuni, I unde a căzut intr-un somn I adine. Atit de adine, incit colegii ■ de muncă l-au găsit abia după 18 ore. L-au dus cu „Salvarea“ la Spitalul judeţean Braşov. „ Medicii l-au găsit intr-o avansată comă etilică asociată cu in- I toxicaţie acută cu oxid de carbon. Şi au încercat imposibilul. " Adică să-l readucă printre cei vii. Şi „minunea“ s-a produs. Datorită eforturilor depuse de O I armată de oameni in halate albe, timp de 24 de ore, fără I o Clipă de răgaz, „mortul“ a re- I venit printre cei vii. O minune de zile mari, din care, sperăm, şi alţii vor trage concluziile de I rigoare. | Aprinde, uneică, felinarul! I Odată cu apropierea primăverii, au început să circule tot mai multe căruţe pe şosele. Noaptea, I unele dintre ele n-au nici un mijloc de semnalizare luminoa- ■ să. O astfel de căruţă, a coope- I rativei agricole Teiuş-Alba, mer- • gea pe şoseaua Teiuş—Aiud. Era întuneric beznă. Şoferul de pe autoduba 23—B—1398 a obser- I vat-o prea tirziu. Trei persoane au ajuns la spital. Întrebat de ce nu are felinar, Căruţaşul s-a scărpinat după ureche. Acum il doare capul. Rubrică redactată de Petre POPA şi corespondenţii „Scînteii"! I PAGINA 2 !FAPTULI I DIVERS I Întîrziere I motivată Muncitorii din schimbul 111 I de la Întreprinderea de postav Buhuşi, care veneau zilele trecute cu autobuzul dinspre Şipote, au intirziat cu toţii de la I lucru. I Trecind prin Racova-Şes, ei au zărit o casă în flăcări. Era a ■ unei muncitoare ca şi ei, dar care la ora aceea se afla la in■ treprindere. Şoferul Nicolae Nistor a virat brusc, s-a abătut de pe traseu şi a oprit autobuzul, cu muncitori cu tot, drept la locul cu pricina. Ion Nistor, ■ Mihai Filip, Costel Moraru, Ion Chirilă şi ceilalţi textilişti au dat o aprigă bătălie cu flăcările I mistuitoare, pină le-au stins şiau salvat tot ce-au putut salva. Fapt pentru care, la întreprindere, pentru intirzierea din I noaptea aceea, in loc să fie admonestaţi, au fost felicitaţi. Meritau! • „Argint viu“ La clubul întreprinderii de I conserve „11 Iunie“ din oraşul Dej a avut loc o festivitate. „ Sute de muncitori au venit s-o felicite pe Ana Biriş, inminindu-i un coş cu 30 de garoafe, cite una pentru fiecare din anii munciţi in aceeaşi intreprin- I dere. Toată lumea i-a spus, pină in ziua pensionării, „argintul I viu“. Iute foc şi prezentă peste I tot unde a fost nevoie de oameni care vorbesc puţin, dar • muncesc mult. Cei prezenţi — mulţi dintre ei crescuţi şi for-I maţi de ea, ca muncitori destoinici — i-au adresat calde I urări de viaţă lungă şi sănătate. I La care se adaugă acum, şi urările noastre. 1 „Ţării“, dar nu pentru I oricine ■ Duminică, 25 februarie, doi cetăţeni au luat loc la o masă I in cofetăria „Teatrului“ din Satu Mare. I — Două sucuri, vă rugăm. — Nu servim sucuri dacă nu serviţi şi o tărie — le-a răspuns ■ ospătara. Aşa mi-a spus colega de la bar. ■ „Colega de la bar“ a fost întrebată din ce cauză condiţio-I neazg. vînzarea răcoritoarelor de cea a bauturilor alcoolice. — Pentru că — a răspuns ea • — sint unii neisprăviţi (?!?) care vin şi ocupă multă vreme " mesele cofetăriei, consumind numai sucuri. Dar cu dumnea- I voastră este altceva. Dumnea- I voastră nu sinteţi „de-ăia“. I Dribling I ratat Intr-un singur an cit a fost I gestionar la depozitul de combustibil al Unităţii forestiere * de exploatare şi transport Băbeni (Vilcea). Mihai Cazacu şi-a însuşit — prin metode numai de I el ştiute — suma de 52 000 lei. Spre a-i veni, chipurile, I in ajutor, conducerea intre- I prinderii (director ing. Ion Priscoveanu) a înaintat instan- ■ ței de judecată o caracterizare I de zile mari. Dacă te-ai lua I după ea, pe M.C. l-ai avansa, nu l-ai condamna. Stă scris, negru I pe alb: „Mihai Cazacu a răspuns I la toate chemările, a făcut pane din brigada artistică, iar in ca- Idrul echipei de fotbal a fost un „ element principal“. Păi dacă era I fotbalist, trebuia să se joace cu bunurile obștii ? Intructt atit I „fenta“ lui cit și „driblingul“ I celor care au căutat să-l scoată basma curată au fost surprinse ■ in ofsaid, instanța urmează să dicteze cuvenita lovitură de ■ pedeapsă. SCRISORI ALE OAMENILOR MUNCII ADRESATE CONDUCERII PARTIDULUI analizate şi soluţionate în concordanţă cu legile ţării, cu principiile eticii şi echităţii socialiste, în spiritul grijii faţă de om Cu termene şi responsabilităţi precise Două aspecte esenţiale erau vizate intr-o scrisoare adresată conducerii partidului privind una dintre cele mai importante unităţi economice ale judeţului Brăila — întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ , competenţa profesională şi comportamentul moral ale unor cadre cu munci de răspundere şi indisciplina inproducţie, cu repercusiuni asupra realizării calitative şi cantitative a sarcinilor de plan. Scrisoarea a fost cercetată de un colectiv de activişti ai Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. In răspuns se precizează că, in marea lor majoritate, afirmaţiile din sesizare s-au dovedit a fi reale. Referindu-se la faptul că unele cadre de conducere vădesc incompetenţă în funcţiile ce le deţin, un răspuns se arată că biroul comitetului de partid al întreprinderii şi consiliul oamenilor muncii s-au preocupat de înlăturarea acestui neajuns. S-a întocmit astfel un program concret, în două etape, respectiv 1919 si 1980, prin care se urmărește pregătirea si promovarea unor cadre corespunzătoare în conducerea unor compartimente.. Răspunsul precizează, de asemenea, că legătura compartimentelor „Plan“ Si „Pregătirea, programarea şi urmărirea producţiei“ cu fabricile şi secţiile productive nu se ridică la nivelul sarcinilor, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare. Pentru aceste neajunsuri, şefii de compartimente — ing. Hie Grozea şi Nicolae Vineş — au fost sancţionaţi de către comitetul de partid si C.O.M. In legătură cu lipsurile semnalate în activitatea sectoarelor calde, s-a constatat că se manifestă insuficientă preocu- • pare in cadrul atelierului de „Proiectare tehnologii la căld“ pentru modernizarea tehnologiilor de turnare-forțare, creșterea productivităţii muncii etc. S-a mai constatat că nu se acţionează in suficientă măsură pentru reducerea adaosurilor de prelucrare si a rebuturilor, pentru îmbunătăţirea aspectului suprafeţelor neprelucrabile. Comitetul de partid si C.O.M. au adoptat măsuri în ..vederea îmbunătăţirii muncii şi au sancţionat cadrele de conducere din sectoarele respective. Faţă de afirmaţiile referitoare la instalaţia mecanizată de formareturnare, s-a constatat că la efectuarea probelor tehnologice, beneficiarul, I.U.G. „Progresul“, a stabilit că nu se poate atinge capacitatea proiectată datorită existentei unor strangulări in alimentarea cu amestec de formare. Comandamentul de investitii a stabilit măsuri de înlăturare a deficientelor si de realizare a capacităţii proiectate. In încheierea răspunsului se subliniază că toate concluziile desprinse au făcut obiectul unei analize temeinice în şedinţă comună lărgită a biroului comitetului de partid şi C.O.M., la care a participat primul secretar al comitetului judetean de partid. Cu acest prilej, s-au analizat şi dezbătut în mod critic şi autocritic toate problemele, manifestindu-se combativitate şi exigenţă pentru înlăturarea cauzelor deficienţelor constatate, a indisciplinei în producţie, pentru îmbunătăţirea muncii de partid şi de stat, în strînsă concordanţă cu sarcinile întreprinderii. De asemenea, s-au stabilit măsuri politice şi organizatorice, cu termene şi răspunderi precise ce revin comitetului de partid şi C.O.M. Consiliile judeţean şi municipal de control muncitoresc vor controla şi ajuta la aplicarea măsurilor adoptate, informind periodic biroul şi secretariatul comitetului judeţean de partid asupra stadiului realizării lor, mai constatat „erori“ in pontaje, fiind trecuti prezenţi, fără să lucreze, anumiţi membri ai colectivului respectiv. Maistrul V. Cojocaru a mai comis si alte ilegalităţi. în referat se precizează că el nu a raportat accidentarea în producţie a doi muncitori, care au stat în concediu medical 15 şi, respectiv, 6 zile. Aşadar, pentru neprincipialitate in relaţiile cu muncitorii,erori în pontaje si neraportarea accidentelor de muncă, maistrul a fost schimbat din munca de secretar al biroului organizaţiei de bază şi sancţionat pe linie administrativă. Cazul a fost discutat cu tot colectivul de muncă şi s-a atras atenţia conducerilor I.F.E.T. Suceava si ■ U.F.E.T. Rădăuţi pentru a preveni in vitor asemenea abateri. Autorului sesizării i s-a achitat suma de bani reţinută pe nedrept. S-a stabilit să se afişeze permanent pontajul muncitorilor. Constantin Andreiaş s-a declarat mulţumit de modul de rezolvare a scrisorii. S-au luat măsuri pentru a se înlătura o inechitate Oricit de neînsemnată ar fi, inechitatea provoacă necazuri in rindul celor ce se simt nedreptăţiţi. Lucrurile se complică si mai mult dacă, in loc să se acţioneze, de către întregul colectiv de muncă, mai mare sau mai mic, pentru restabilirea principiilor etice incalcate, se iau măsuri împotriva celor care nu se împacă cu astfel de situaţii. La o asemenea stare de lucruri se referea, intr-o scrisoare adresată C.C. al P.C.R., Constantin Andreiaş, muncitor la secţia de industrializare a lemnului Falcău, apartinînd de U.F.E.T. Rădăuţi. El arăta că este timplar de la vîrsta de 16 ani, adică de peste jumătate din viata lui, timp in care nu a avut nici o abatere si, in consecinţă, nu a primit nici o sancţiune. De la o vreme insă a început să fie persecutat de maistrul Victor Cojocaru pentru că n-a închis ochii in fata unor acte de inechitate. Faptul este cu atit mai dureros, afirma el, cu cit respectivul maistru este si secretar al organizației de bază P.C.R. Concluziile si măsurile adoptate sunt redate in referatul de cercetare al Comitetului judeţean Suceava al P.C.R. Iată în ce constau ele.. Conducerea secţiei a hotărît ca muncitorii de la atelierul de mobilă să execute, prin rotaţie, in anumite perioade de virf, unele operaţiuni la depozitarea buştenilor şi la hala gaterelor. Autorul sesizării a lucrat in aceste locuri două perioade de timp. Dar maistrul a vrut să-1 trimită din nou pentru incă 6 zile. El insă a refuzat, motivind că nu toţi muncitorii de la mobilă au lucrat la buşteni si la gatere, aşa cum s-a stabilit, refuzul său fiind astfel întemeiat. Drept pedeapsă, a fost pontat timp de 6 zile, cu numai 4 ore pe zi, cu toate că omul a lucrat 8 ore, reducindu-i-se nelegal retribuţia. Cu ocazia controlului s-au Acţiuni concrete pentru protejarea mediului Pe strada Operetei, din Braşov, la nr. 117, se află o unitate a întreprinderii de produse cosmetice „Nivea“. De ani de zile aceasta constituie un adevărat focar de poluare a mediului înconjurător, îngreunindu-ne viata in acest cartier — se arăta într-o scrisoare trimisă conducerii partidului de către un grup de locatari din zonă. Problema a fost sesizată organelor locale, dar pină in prezent nu s-a întreprins nimic. In răspunsul său, Ministerul Industriei Chimice precizează că există posibilităţi tehnice de îmbunătăţire a factorilor de mediu din zonă, fără a suferi dezvoltarea secţiei productive pe actualul amplasament. Dimpotrivă, prin modernizările şi dezvoltările prevăzute, se vor crea condiţii economice pentru remedierea unor aspecte negative existente. Astfel : 1. Eliminarea definitivă a mirosului va fi posibilă numai prin înlocuirea actualei fierbătorii de grăsime cu o nouă instalaţie de saponificare în flux continuu. Pină la realizarea acestei investiţii se va construi în cursul anului 1979 o instalaţie pilot de saponificare cu hidrat de sodiu a gazelor evacuate de la fierbătorie (procedeul poate fi extins si la alte unităţi similare). 2. Cu privire la poluarea sonoră, in răspuns se precizează că aceasta va fi diminuată in cursul primului trimestru al anului curent, prin reamplasarea actualei linii de prelucrare a săpunului din clădirea veche într-o altă incintă. Cit priveşte amenajarea secţiei de tuburi şi doze, aceasta se va face într-o clădire nouă, realizindu-se, dacă vor fi necesare, măsuri de protecţie împotriva zgomotului, ca : fundaţii şi structură separată pentru utilajele cu trepidaţii, antifonarea pereţilor secţiei in zona preselor de tuburi. 3. Referitor la unele aspecte negative de igienă, generate de lucrările de investiţii—modernizare, care se realizează concomitent cu desfăşurarea procesului de producţie, un răspuns se precizează că s-a stabilit un program concret de acţiune. Aceste măsuri au fost discutate si cu organele locale de partid, caresi le-au insusit. Din analiza efectuată rezultă că prin aplicarea tuturor acestor măsuri — atit cele imediate, cit şi cele de modernizare a secţiei — se va obţine o îmbunătăţire a protecţiei mediului înconjurător în zonă. Intransigenţă faţă de abuz „La C.A.P. Gălăţeni — Teleorman se comit abuzuri privind administrarea loturilor in folosinţă personală, munca nu este bine organizată, din care cauză rezultatele nu sunt pe măsura posibilităţilor, avutul obştesc nu este judicios gospodărit — se arăta intr-o scrisoare trimisă conducerii partidului de către Iile C. ştefan din loialitate. Am sesizat unor organe locale această stare de lucruri, preciza autorul, dar scrisoarea a fost verificată superficial şi măsuri nu s-au adoptat“. Din răspunsul Comitetului judeţean Teleorman al P.C.R. rezultă că, intr-adevăr, pină in acest an nu s-a urmărit cu toată răspunderea de către consiliul de conducere al C.A.P. ca loturile in folosinţă personală să fie repartizate numai celor care au dreptul. Din această pricină, suprafaţa in plus deţinută de cooperatori se ridică la peste 15 ha. Se confirmă afirmaţia din scrisoare că rude ale preşedintelui, ca şi unii încadraţi in diferite posturi în comună, deţin lot personal in plus. In răspuns se arată apoi că via si livada, in suprafaţă de 17 ha, au dat producţii foarte mici, datorită neintretinerii acestora ani de-a rindul. Totodată, la barajul de acumulare a apei pentru irigaţii s-au cheltuit din 1976 şi pină in prezent 360 000 lei, dar nu s-au putut realiza decit două udări pe cele 50 ha cultivatecu lucernă. Organizarea muncii în C.A.P. lasă de dorit, preşedintele său..ing. Dumitru Ristea, manifesta nepăsare faţă de ceea ce se întâmplă în unitate — se subliniază un răspuns. Cu toate atenţionările, analizele făcute la comitetul comunal şi consiliul intercooperatist, unde a fost şi sancţionat material, el nu a inţeles să-si schimbe atitudinea fată de muncă. Fiind principalul vinovat de starea de lucruri descrisă, cazul său a fost discutat si in secretariatul comitetului judetean de partid, care a hotărit ca la alegerile din luna februarie să recomande cooperatorilor să nu-l mai aleagă preşedinte — se subliniază la încheierea răspunsului. Propunerea a fost acceptată, cooperatorii alegind un alt tovarăş în această importantă funcţie Neculai ROŞCA Un simbol al primăverii Milioane de mărţişoare sunt dăruite azi — semne ale primăverii, dar şi ale sentimentului de preţuire pentru cele care ne sunt mame, soţii, fiice, tovarăşe de muncă. Mărţişorul, una dintre vechile noastre tradiţii, ne vorbeşte despre sensibilitatea, despre frumuseţea spirituală a poporului nostru Foto : S. Cristian Radioreceptoare portabile Radioreceptorul portabil este un mijloc util de informare. Magazinele și raioanele specializate ale comerțului de stat dispun de diferite tipuri de asemenea aparate de radio. Principalele caracteristici tehnice ale aparatelor de radio portabile Sunt sensibilitatea, selectivitatea, claritatea sunetului. Toate aparatele de radio se pot cumpăra și cu plata în 18 rate lunare, cu un aconto de 20 la sută. (Publicitate) Denumirea _ : Preţ radioreceptorului Gama de unda jgt Cora *, 1 345 Apollo 1 345 Pescăruş 2 450 Alfa 2 500 Cosmos 3 645—740 Albatros 4 800 Gloria 4 1400 Predeal (auto cu antenă) 3 1 180 Slobozia este una din localităţile care au crescut razind cu ochii in ultimii 10 ani. Proiectanţii noilor construcţii au creat, cu adevărat, un oraş nou. Dar dacă majoritatea blocurilor au fost armonios amplasate, citeva s-au construit sau sunt în curs deconstrucţie in zone improprii. Şcoala generală nr. 2 de pe strada Matei Basarab, de exemplu, are la numai cîţiva metri de Streaşină un bloc cu 10 niveluri. O parte din sălile de clasă sint In personalul 3002, după plecarea din staţia Braşov . — De fapt — spune o bătrinică — puteam să mă urc la Dirste. Avem şi acolo gară. Opreşte şi la noi trenul, dar eu nu pot să mă urc. Nu ajung înlipsite de soare, iar elevii, cânci nu se uită la tablă, privesc spre locatarii din respectivele apartamente. Dar cum un necaz nu vine niciodată sin ■ gur, acum a început, pe singura suprafaţă rămasă drept spaţiu de joacă, să se înalţe un alt bloc. Bineînţeles, tot in curtea şcolii generale nr. 2. Constructorii, respectind proiectul, au intrat in acţiune. S-au săpat gropile pentru fundaţie, s-au adus utilaje şi materiale. Curtea şcolii a devenit şantie peron şi scară e o distanţă prea mare. Nu numai pentru mine, care sint o femeie bătrînă, dar si pentru cei mai tineri... Intre timp, trenul a ajuns la Dirste. Ne-am uitat pe fereastră. Bătier. Şi copiii, pentru ocolirea şantierului, fac mai mulţi paşi din stradă pină in clasă decit de acasă pină in fata şcolii. Oare proiectanţii im se gindesc deloc la aceşti elevi ? Dar situaţia nu este singulară la Slobozia. Pentru că, in apropierea liceelor pedagogic şi de matematică-fizică, constructorii, conform proiectelor, au început să dijmuiască din suprafeţele care inainte erau terenuri de joacă sau baze sportive ale celor două şcoli. (Mihai Vişoiu). Irinica avea dreptate. Călătorii grăbiţi se urcau care cum puteau. Cei cu „condiţie fizică“ se avîntau mai lesne, dar erau si bătrini, oameni cu bagaje, femei cu copii in braţe. In cele 2—3 minute eit stă trenul la Dirste, n-ai timp de chibzuit. Trebuie să te caţeri cit mai repede. Şi situaţia asta n-o intilneşti doar la Dirste , din păcate, mai Dimineaţa, strada Glinka, aflată in sudul Ploieştiului, este, practic, blocată de zeci şi zeci de autogunoiere şi autoconteinere, de personalul de servire a acestora, care staţionează acolo, uneori, ore întregi. — De ce stau aceste utilaje, cind normal ar trebui să se afle pe străzi, in plină activitate de salubrizare ? — l-am întrebat pe primul vicepreşedinte al consiliului popular al municipiului, ing. Petre Tănăsescu. — Această situaţie, ne-a răspuns el, se datoreşte unei proaste organizări a muncii... Şi ne-a explicat că autogunoierele şi autoconteinerele pleacă de la garajul aflat în sini incă şi alte gări cu asemenea anomalii. Ce-i de făcut ? Nimic mai simplu . Deionul gării trebuie inălţat niţeluş, astfel incit oricine să poată cealaltă extremitate a oraşului la orele 6.45. Fac vreo 4 km pină in strada Glinka, de unde echipajul îşi ia foaia-program a zilei respective. Cum aici se lucrează cu încetineală, se pierd zilnic ore bune de lucru. Cu asemenea organizare, oraşul nu este bine salubrizat, iar pe deasupra se şi consumă lunar mii de litri de benzină cu acel du-te vino inutil al maşinilor de la garaj la sediu şi de aici în sectorul de lucru. Această risipă de timp, de combustibil, de bani s-ar putea curma simplu de tot : programul de lucru să se inmineze la ieşirea din garaj. — Şi de ce nu luaţimăsuri dacă ştiţi aşa de bine cum se poaurca in tren. Dar, veţi spune, dacă este atit de simplu, de ce nu se face ? Este şi întrebarea pe care o adresăm organelor in drept. (ILidica Şerban) te lichida o atare situaţie păgubitoare ? -- Ei, aici e aici. Secţia de salubrizare a oraşului nostru aparţine grupului judeţean al întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă Prahova. Directorii de acolo au stabilit şi au aprobat organizarea actuală. Ei se lasă greu convinşi de semnalele noastre, ale primăriei municipale. În ce ne privește, socotim că pentru a salva benzina irosită, pentru a debloca străzile orașului, pentru a contribui mai mult la salubrizarea lui e timpul ca la Grupul Întreprinderilor de salubrizare Prahova să se treacă la reorganizarea... organizării actuale. (Constantin Căpraru). • NOTE CETĂŢENEŞTI ♦ NOTE CETĂŢENEŞTI # --- Noi unde ne jucăm? Coborîm vagonul sau înălţăm neronul? Reorganizarea... organizării SCINTEIA — joi 1 martie 1979 • W W * M I W» Inima sanatoasa — viaţă mai lungă Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii atestă că bolile cardiovasculare constituie cauza a circa 50 la sută din totalul deceselor, depăşind cu mult mortalitatea cauzată de erineer, accidente de circulaţie, boli pulmonare si traumatisme, luate la un joc. De asemenea, bolile cardiovasculare determină aproximativ o treime din totalul invalidităţilor. A crescut, in ultimii ani, frecventa îmbolnăvirilor cardiovasculare si a deceselor provocate de acestea în perioada activă, productivă a vieţii, între 40 si60 de ani, ceea ce dovedeşte că aceste boli nu sunt un ananai al virstei înaintate, dar nici nu sint o fatalitate care nu poate fi combătută sau prevenită. Se estimează că printr-o profilaxie eficientă a acestor boli speranţa de viată a populatiei ar creste cu 8—9 ani. In tara noastră, de mai multi ani, combaterea acestor boli este in atenţia conducerii partidului si statului. Plenara C.C. al P.C.R. din 1968, documentele Congresului al Xl-lea şi ale Conferinţei Naţionale, Plenara C.C. al P.C.R. din octombrie 1970 au subliniat importanta in cadrul politicii sanitare a organizării si intensificării luptei de prevenire şi combatere a bolilor cardiovasculare. Referindu-se la sarcinile ce stau in fata sectorului sanitar, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a menţio-» nat ca un obiectiv prioritar şi de mare importanţă necesitatea elaborării de către Consiliul Sanitar Superior a unui plan de perspectivă pentru reducerea frecvenţei acestor boli. Cu participarea unor largi colective de specialişti — cardiologi, internişti, pediatri, cercetători, medici de medicină generală şi alţii. Ministerul Sănătăţii a făcut o analiză a situaţiei actuale şi de perspectivă in acest domeniu, evaluind baza materială si de cadre, apreciind critic si autocritic structura si funcţionalitatea unităţilor si activităţilor medicosanitare, programele de cercetare ştiinţifică şi de formare a cadrelor. Analiza situaţiei existente a arătat că orientarea clasică, de tip curativ, in care bolnavul se adresează medicului doar atunci cind boala este manifestată, într-un stadiu de obicei avansat, nu poate rezolva, controla sau preveni acest grav fenomen demografic. Realitatea este că aproape 50 la sută din infarcte evoluează silenţios, fără dureri, că peste 50 la sută din cei care au hipertensiune nu știu că sunt bolnavi, că peste 50 la sută din cardiopatiile reumatismale nu au avut manifestări reumatice si ca o concluzie se impune o depistare activă, in fazele incidente a principalelor boli cardiovasculare şi măsuri care să prevină apariţia lor. Acestea plus diagnosticul şi tratamentul corect al bolilor, mai ales în fazele de urgenţă, perfecţionarea metodelor de prevenire pri- mară şi secundară. precum si recuperarea pot influenta hotărîtor mortalitatea si invaliditatea ridicată datorită acestor îmbolnăviri. Numai concepţia medicinii preventive, in care starea de sănătate şi boală sint abordate concomitent si complex prin prisma stării de sănătate a colectivităţii, nu numai a individului, oferă o bază ştiinţifică eficientă pentru un program unitar de combatere şi prevenire a bolilor cardiovasculare. Prin prisma acestei orientări,programul pune accent pe cunoaşterea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale individului, ne toti factorii de risc si ponderea fiecăruia in parte, pe mecanismele de adaptare ale organismului uman faţă de condiţiile in continuă modificare, iar activitatea medicosanitară să fie orientată spre o mai activă depistare a fazelor incipiente ale bolilor. In acest sens a fost elaborat proiectul unui program de prevenire si combatere a principalelor boli cardiovasculare pe termen lung. După cum am fost informaţi la Ministerul Sănătăţii, numeroase prevederi au aplicabilitate imediată, unele depind de dezvoltarea in continuare a bazei tehnico-materiale si de cadre a ocrotirii sănătăţii in tara noastră, iar altele implică o colaborare largă cu diferite foruri centrale. Scopul programului, la a cărui realizare va participa întreaga reţea sanitară, este îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate a populaţiei, scăderea mortalităţii, morbidităţii, a incapacităţii temporare de muncă şi a invalidităţii. Pentru aceasta vor fi dezvoltate acţiunile de prevenire a bolilor cardiovasculare de către întreg personalul sanitar şi toate unităţile sanitare, de la dispensarul medical pină la instituţiile de invăţămint si cercetare. Dacă pentru asemenea aspecte ca îmbunătăţirea depistării, a asistentei medicale, dispensarizarea fiecărui bolnav, pregătirea in. cardiologie a medicilor, reorganizarea corespunzătoare a reţelei sanitare, răspunderea revine instituţiilor sanitare, pentru alte laturi este prevăzută o colaborare strinsă cu diferite foruri centrale, ministere şi organizaţii obşteşti Astfel, utilizarea _______________ largă a factorilor naturali de cură in ţara noastră pentru călirea şi adaptarea aparatului cardiovascular la noile condiţii de muncă şi viaţă, a bazei balneoclimatice pentru recuperare, a bazelor sportive pentru practicarea sportului la toate virstele etc., etc. presupun participarea la realizarea programului şi a Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, a Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a Ministerului Turismului, a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, a U.T.C. etc. Acţiunile in vederea aplicării unor norme de alimentaţie raţională şi combaterii factorilor alimentari de risc, care favorizează apariţia şi evoluţia unor boli cardiovasculare implică răspunderi pentru Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Ministerul Comerţului Interior in ce priveşte îmbunătăţirea structurii şi profilului producţiei şi desfacerii produselor alimentare. De asemenea, răspunderi mari pentru asimilarea si realizarea de aparatură medicală revin Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, iar pentru medicamentele necesare in bolile de inimă Ministerului Industriei Chimice. Un rol deosebit revine educaţiei sanitare in crearea unui curent de opinie si a unui comportament... corespunzător cerinţelor de prevenire si combatere a bolilor cardiovasculare, in acţiunile privind comportamentul populaţiei, îndeosebi a tinerilor, cit şi a bolnavilor in ce priveşte alimentaţia, regimul de muncă si viaţă, fumatul, abuzul de alcool, de medicamente, in cultivarea unei atitudini cooperante, impicind antrenarea populaţiei la acţiunile de prevenire a bolilor. După cum rezultă din cele arătate, profunda grijă pentru om se oglindeşte di in acest program de sănătate care interesează, practic, întreaga populaţie — de la viitoarea mamă, care trebuie să ducă un mod de viaţă corespunzător pentru a da naştere unui prunc sănătos, şi pină la virstnicul care vrea să se bucure de o toamnă a vieţii lungă şi senină. Să răspundem acestei griji prin interesul cuvenit faţă de propria noastră sănătate, fiindcă oricit de bun ar fi un program, el nu poate înlocui propria atitudine responsabilă a fiecăruia faţă de sănătatea sa. • AI. PLAIESU Măsuri pentru prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare Spitalul de adulţi din oraşul Buhuşi, judeţul Bacău