Scînteia, mai 1979 (Anul 48, nr. 11412-11437)
1979-05-01 / nr. 11412
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11412 Marti 1 MAI 1979 6 PAGINI - 30 BANI TRĂIASCĂ UNITATEA DE NESDRUNCINAT A ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR ÎN JURUL PARTIDULUI COMUNIST AL SECRETARULUI SĂU GENERAL, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU! In prezenţa tovarăşului a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, ieri a avut loc în Capitală MAREA ADUNARE POPUARA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat au participat, luni după-amiază, in Capitală, la tradiţionala adunare populară consacrată zilei de 1 Mai, sărbătoare omagiată in acest an sub semnul a trei memorabile evenimente, cu profunde rezonanţe în conştiinţa Întregii noastre naţiuni : 90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi internaţională a oamenilor muncii ; 40 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice din ţara noastră, la organizarea cărora tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie inestimabilă ; 35 de ani de la realizareaFrontului Unic Muncitoresc, act politic care a constituit nucleul viguros al Unităţii întregului popor în lupta împotriva dictaturii militaro-fasciste, pentru salvgardarea intereselor sale fundamentale, a însăşi fiinţei sale naţionale. Cu sentimente de neţărmurită dragoste, de profundă stimă şi preţuire, exprimate prin emoţionante urări, prin cintec şi joc, au întimpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe secretarul general al partidului încă ne fi sosirea in Parcul tineretului, pină la Palatul sporturilor şi culturii, unde a avut loc marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu aceleaşi simţăminte de vibrant entuziasm, cu aceeaşi căldură, au întimpinat pe conducătorul partidului şi al statului nostru miile de participanţi la adunare. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu,efraffibi tovarăşi,din conducerea partidului şi statului sunt salutaţi cu puternice urăre. Asistenţa scandează îndelung numele partidului, al secretarului său general. CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, _ Sărbătorim 1 Mai — ziua primăverii şi a muncii, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc — cu noii şi remarcabile succese în înfăptuirea măreţului Program al partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României (Aplauze puternice, prelungite). Cu prilejul acestei tradiţionale sărbători muncitoreşti, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, vă adresez dumneavoastră, participanţilor la această mare adunare populară, clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor, un călduros salut şi cele mai bune urări (Aplauze puternice, urale îndelungate. Se scandează: „Ceauşescu — P.C.R.!“). Anul acesta se împlinesc 90 de ani de cind Congresul de la Paris al Internaţionalei a Ura, condusă de Engels, a hotărît ca la 1 Mai să se sărbătorească ziua solidaritaţii internaţionale a muncitorilor şi, tot în acest an, aniversăm 40 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice din 1 Mai 1939 şi 35 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc la 1 Mai 1944, care a marcat o etapă nouă în mişcarea revoluţionară din România. (Vii şi îndelungate aplauze). De la Congresul Internaţionalei a II-a din 1889, de-a lungul deceniilor, ziua de 1 Mai a devenit tot mai mult un simbol al uriaşei energii revoluţionare a clasei muncitoare, al hotărîrii sale de a lichida exploatarea şi asuprirea omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună,, fără războaie, o lume a păcii şi frăţiei. (Aplauze puternice). Intrind , pe arena politică in a doua jumătate a secolului trecut, clasa muncitoare din România se poate mindri cu faptul că a participat, prin reprezentanţii săi, la reuniunea internaţională de la Paris, sărbătorind apoi tradiţionala zi a primăverii ca zi a solidarităţii cu proletariatul şi oamenii muncii de pretutindeni, cu popoarele asuprite de, pretutindeni care luptă pentru eliberare naţională, împotriva imperialismului şi colonialismului. (Aplauze puternice). Privite în timp, manifestările muncitoreşti prilejuite an de an in ţara noastră de sărbătorirea zilei de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, drumul pe care l-a străbătut, de la începuturile organizării sale, pînă la victoria revoluţiei socialiste şi edificarea cu succes a noii orinduiri în România. Obiectivele politice şi lozincile sub semnul cărora s-a desfăşurat la noi an de an sărbătorirea zilei de 1 Mai au relevat rolul istoric al clasei muncitoare în unirea forţelor înaintate ale societăţii în lupta pentru libertate, democraţie, independenţă şi suveranitate naţională, pentru progresul economico-social al patriei. (Aplauze puternice, îndelungate). In sărbătorirea zilei de 1 Mai şi-a găsit, de asemenea, o expresie grăitoare spiritul de solidaritate internaţională ce a caracterizat întotdeauna mişcarea noastră revoluţionară, muncitorească, mişcarea socialistă, Partidul nostru Comunist. Proletariatul din România a fost prezent, prin exponenţii săi, încă la lupta pe baricadele Comunei din Paris, apoi pe frontul apărării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, şi, în general, la marile bătălii de clasă duse pretutindeni, la lupta mondială a forţelor revoluţionare pentru cauza socialismului şi democraţiei, împotriva imperialismului, a fascismului, pentru pace, prietenie între popoare şi o viaţă mai bună, liberă. (Aplauze puternice). De 34 de ani oamenii muncii din România sărbătoresc 1 Mai trecind în revistă măreţele succese obţinute, la început în lupta pentru democratizarea ţării, pentru transformarea revoluţionară a societăţii, apoi în zidirea celei mai drepte şi mai umane orinduiri, orînduirea socialistă, in făurirea noii civilizaţii materiale şi spirituale pe pămîntul patriei noastre. Fiecare 1 Mai reprezintă o nouă treaptă pe care poporul nostru, liber şi stăpîn pe destinele sale, o urcă pe drumul progresului, al bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice, îndelungate). Dragi tovarăşi, In anii premergători celui de-al doilea război mondial, în Europa şi pe arena internaţională se ascuţeau tot mai mult contradicţiile, se agrava încordarea ca urmare a actelor de agresiune, a încălcării independenţei şi suveranităţii unor popoare de către fascismul german şi din alte state. Aşa cum se ştie, după primul război mondial, fascismul a acaparat puterea politică în Ungaria, Italia, Portugalia, Bulgaria, apoi, în deceniul al patrulea, în Germania şi Spania, iar în Asia s-a instaurat regimul militarist japonez. Prin politica sa agresivă, războinică, fascismul punea tot mai evident în primejdie gravă libertatea şi independenţa popoarelor, pacea şi securitatea mondială. Şi în România şi-au făcut apariţia o serie de organizaţii fasciste, printre care „Garda de fier“, ce îndeplinea rolul de agentură a Germaniei naziste în ţara noastră. In aceste condiţii, i-a revenit Partidului Comunist Român sarcina istorică de a acţiona pentru unirea tuturor forţelor revoluţionare, democratice, patriotice în,lupta împotriva fascismului şi războiului, pentru apărarea democraţiei, a libertăţii şi integrităţii teritoriale a patriei. (Vii aplauze). După cum este cunoscut, la începutul anului 1939, armatele lui Hitler ocupaseră deja o parte a Cehoslovaciei. In faţa acestui act de cotropire samavolnică, în faţa pericolului iminent pe care-1 reprezenta Germania fascistă pentrulibertatea altor popoare, inclusiv pentru independenţa şi integritatea României, partidul nostru s-a ridicat cu fermitate, şi-a făcut auzit cu putere glasul, condamnind agresiunea fascistă, chemînd una(Continuare in pag. a Il-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sînt întîmpinaţi cu profundă dragoste şi stimă