Scînteia, septembrie 1979 (Anul 48, nr. 11515-11540)

1979-09-01 / nr. 11515

ACTIVITATEA POLITICO- strins legata de cerinţele practicii, nemijlocit in slujba înfăptuirii sarcinilor economice! Marea noastră sărbătoare — ziua de 23 August — a 35-a aniversare a glorioasei revoluţii de eliberare so­cială şi naţională, antifascistă şi an­­tiimperialistă a prilejuit, odată cu bilanţul istoricelor victorii dobindi­­te de poporul român in opera de edificare a noii orînduiri sociale, exprimarea voinţei tuturor fiilor patriei de a acţiona fără preget pen­tru a întîmpina Congresul al XII-­­ lea al P.C.R. cu noi şi ci­ mai im­portante succese in toate domeniile construcţiei socia­liste — în primul rînd în îndeplini­rea sarcinilor eco­nomice, factorul hotărîtor al dez­voltării societăţii. In această pri­vinţă, pentru am­plificarea şi in­tensificarea între­cerii în muncă, pentru stimularea __________ spiritului revolu­ţionar, pentru o puternică mobilizare a tuturor ener­giilor creatoare ale poporului un rol de însemnătate primordială revine muncii politico-educative. După cum se ştie, paralel cu preo­cuparea statornică pentru continua dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a societăţii, parti­dul nostru a acordat şi acordă o deo­sebită însemnătate activităţii poli­­tico-ideologice şi cultural-educative, considerînd-o, pe drept cuvînt, drept o componentă esenţială a exercitării rolului său conducător, parte inte­grantă şi inseparabilă a operei de transformare revoluţionară a socie­tăţii. Grija statornică — reflectată in documentele Congreselor IX, X şi XI — manifestată de partid pentru perfecţionarea continuă a activităţii politico-ideologice a determinat in­tensificarea şi sporirea forţei sale de înm­urire — ceea ce şi-a găsit reflec­tare în ansamblul succeselor dobîn­­dite în aceşti ani, in domeniul vie­ţii economico-sociale, în avintul şi dăruirea cu care milioanele de oa­meni ai muncii înfăptuiesc politica partidului, sarcinile trasate de partid. „Esenţa esenţei“ orientărilor date in acest domeniu de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este aceea că propaganda, munca politico-educativă nu trebuie privite niciodată ca un scop in sine, ca o activitate scolastică, de transmi­tere a unor cunoştinţe abstracte, rupte de viaţă, ci ca un mijloc de a înarma cele mai largi mase ale po­porului cu înţelegerea căilor şi mo­dalităţilor practice de acţiune pentru înfăptuirea politicii partidului, de a determina mobilizarea puternică a oamenilor muzicii pentru traducerea în viată a acestei politici puse in slujba înfloririi patriei socialiste, a binelui şi fericirii poporului. Criti­­cînd unele deficiente manifestate in domeniul propagandei, tendinţele de Înţelegere îngustă, unilaterală, a ro­lului acesteia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia la consfătuirea de lucru din septembrie 1977 cu acti­viştii şi cadrele din domeniul educa­ţiei politice, propagandei şi ideolo­giei că menirea propagandei de partid este nu numai de a explica, ci de a mobiliza la acţiune practică, la unirea eforturilor pentru înfăp­tuirea în viaţă a politicii partidului, la transformarea fiecărui om al muncii intr-un militant activ pentru cauza socialismului, ajutîndu-1 să în­ţeleagă CE ARE DE FĂCUT ŞI CUM SA ACŢIONEZE şi însufleţindu-1 spre a îndeplini în cele mai bune condiţii sarcinile ce îi revin. Concepţia enunţată de secretarul general al partidului privind împle­tirea organică a muncii politice cu munca organizatorică reprezintă mo­dalitatea sigură de creştere a efi­cienţei activităţii organizaţiilor de partid, întrucât ea presupune, deo­potrivă, ca munca politico-educativă să îndeplinească un rol organizato­ric, mobilizator — iar munca organi­zatorică să se sprijine, la rîndul ei, pe lămurirea argumentată, pe con­vingerea politică şi educarea oame­nilor. „Noi trebuie să formăm în aşa fel pe activişti, pe comunişti, pe oa­menii muncii — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — incit să fie în stare nu numai să repete nişte teze, ci să şi găsească soluţii cum să fie aplicate, cum să se asigure dezvol­tarea şi îmbunătăţirea activităţii acolo unde îşi desfăşoară munca1". Legătura propagandei cu viaţa este concepută de partid prin prisma con­tribuţiei concrete, efective, la soluţio­narea problemelor pe care viaţa le ridică în fiecare judeţ, în fiecare lo­calitate, în fiecare unitate economică. Singurul criteriu de apreciere a efi­cienţei activităţii politico-ideologice îl constituie rezultatele practice obţinu­te în înfăptuirea politicii partidului, a obiectivelor stabilite în industrie, agricultură, in investiţii, în promova­rea fermă a atitudinii înaintate faţă de muncă, în întărirea climatului de ordine, disciplină şi strictă respectare a legilor, în intransigenţa faţă de neajunsuri, faţă de orice manifestări ale vechiului. Schimbările pozitive realizate în modul de gîndire, acţiu­ne şi comportare al oamenilor, in sensul asimilării spiritului revoluţio­nar şi al combativităţii partinice — acestea şi numai acestea reprezintă etaloanele prin prisma cărora trebuie apreciată forţa de Înm­urire reală a propagandei, a muncii ideologice şi politico-educative. Necesitatea creşterii substanţiale a eficienţei propagandei, a activităţii politico-educative apare cu atît mai imperioasă cu cit, aşa cum arăta to­varăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîn­­tarea rostită la adunarea festivă con­sacrată zilei de 23 August, succesele remarcabile obţi- ___________ nute în cursul ce­lor trei ani şi jumătate care au trecut din actua­lul cincinal nu trebuie să facă pe nimeni să uite că în activitatea economică se mai vădesc lipsuri şi rămîneri în urmă, manifestări de bi­rocraţie, forma­lism, lipsă de răs­pundere. In une­le Întreprinderi există restante în ___________ îndeplinirea indi­catorilor de plan, este încă insufici­entă mobilizarea­­pentru reducerea consumurilor materiale, îndeosebi a consumurilor de combustibili si ener­gie, persistă unele deficienţe în utili­zarea capacităţilor de producţie, in realizarea la termen a investiţiilor. Intr-un şir de judeţe se constată lipsuri şi rămîneri in urmă în desfă­şurarea lucrărilor agricole, în recol­tarea, transportul, înmagazinarea produselor, îndeosebi a legumelor şi fructelor, precum şi in pregătirea însămînţărilor de toamnă. Este evident că ar fi de neconceput ca activitatea politico-educativă, mun­ca de propagandă sub toate formele sale să treacă cu seninătate peste pro­blemele concrete, practice ale dezvol­tării economiei. Transpunerea în via­ţă a politicii partidului, înfăptuirea e­­xemplară a prevederilor planului de stat în domeniul industriei şi agricul­turii constituie obiectivul primordial al tuturor pîrghiilor şi mijloacelor de acţiune de care dispun partidul, so­cietatea pe ţărimul educaţiei, obliga­ţia fundamentală a celor aproape (Continuare în pag. a IV-a) Propaganda noastră trebuie să-i însufleţească pe oameni în întreaga lor activitate de edificare a noii orîn­duiri, să-i determine să facă totul, să-şi consacre toate forţele, toată capacitatea lor de muncă şi creaţie înfăp­tuirii politicii partidului, cauzei victoriei socialismului şi comunismului în România. NICOLAE CEAUŞESCU întrebări şi răspunsuri despre I ■ yf'il 1 jWSmi iaiiluf^-TeTT pf 6. Importanta reducerii cheltuielilor materiale pentru creşterea eficienţei economice Expresie concludentă a calităţii mun­cii noastre, sporirea eficientei econo­mice in toate sectoarele de activitate reprezintă una din constantele politi­cii partidului nostru. Aşa cum se sub­liniază in proiectul de Directive, în cincinalul 1981—1985 se va pune un ac­cent sporit pe creşterea eficienţei eco­nomice în toate ramurile economiei naţionale, pe perfecţionarea funcţionă­rii noului mecanism economico-finan­­ciar, introdus şi generalizat in acest cincinal, pe aprofundarea laturilor calitative ale întregii activităţi eco­nomico-sociale, pe folosirea cu ma­ximum de randament a tuturor re­surselor societăţii. Ţinînd seama, deci, de acest o­­biectiv prioritar, să vedem care sunt principalele direcţii de acţiune. Con­ducerea partidului nostru a sub­liniat în repetate rinduri necesi­tatea reducerii substanţiale a cheltu­ielilor materiale, a economisirii ma­teriilor prime, materialelor, energiei şi combustibilului ca factori hotărî­­tori de diminuare a costurilor de pro­ducţie şi creştere a eficienţei econo­mice. Se ştie că in unităţile econo­mice valoarea producţiei nete creşte proporţional cu scăderea cheltuielilor materiale. De aici, prima conclu­zie practică: in toate unităţile, fie­care leu avansat in producţie tre­buie astfel gospodărit incit să se obţină o valoare maximă a produc­ţiei nete, sporirea rentabilităţii pro­duselor şi competitivităţii lor. In felul acesta, la scara întregii econo­mii se va putea realiza sporirea rapidă a venitului naţional, asigu­­rîndu-se noi resurse de dezvoltare şi creştere a nivelului de trai. Practic, aşa cum se prevede in proiectul de Directive, in cincinalul 1981—1985, în vederea sporirii mai accentuate a rentabilităţii şi benefi­ciilor, cheltuielile totale la 1 000 lei producţie-marfă industrială urmează să scadă cu 7—8 la sută, faţă de 1980, iar cheltuielile materiale cu 5,5—6,0 la sută. Din calculele făcuta rezultă că numai In Industrie, In­­deplinindu-se obiectivele stabilite in proiectul de Directive, se vor obţine economii de circa 190 miliarde lei. In acest context, gospodărirea cu înalt simţ de răspundere a tuturor materiilor prime, materialelor, a energiei şi combustibilului, reducerea consumurilor materiale în toate în­treprinderile şi ramurile economice capătă o importanţă deosebită, con­stituind surse esenţiale ale dezvoltării economiei naţionale. Aşa, de pildă, să amintim că în siderurgie va tre­bui să se acţioneze în continuare cu toată hotărirea, pentru îmbunătăţirea coeficientului de scoatere a metalu­lui în producţia de laminate, care in 1985 se prevede să ajungă la 86 la sută. Totodată, în industria con­strucţiilor de maşini, consumurile normate urmează să se reducă, pe cincinal, cu cel puţin 20—23 la sută. Eforturi însemnate pentru diminu­area cheltuielilor de producţie, şi in primul rînd a celor materiale, ur­mează să se facă însă şi in cele­lalte ramuri ale economiei naţiona­le, în construcţii-montaj, agricultură, transporturi, precum şi pentru redu­cerea cheltuielilor în sectorul circu­laţiei mărfurilor. Iată de ce, în cin­cinalul viitor va trebui să se asigure o legătură organică între planurile tehnice ale întreprinderilor şi pro­gramele de reducere a costurilor de producţie. Pentru atingerea acestui scop, o importanţă deosebită are pro­movarea unor metode noi, superi­oare de urmărire şi calculare a cos­turilor şi cheltuielilor materiale (me­toda normativă, standard, cost-oră­­maşină etc.), în locul actualelor me­tode folosite mai mult in întreprin­derile noastre : metoda „pe faze“ şi „pe comenzi“, depăşite de exigenţele Dr. Gheorghe ŞICA director în Comitetul de Stat al Planificării (Continuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11515 Simbătă 1 septembrie 1979 NI 6 PAGINI —30 BANI Din noul peisaj al municipiului Sfintu Gheorghe La Sfîntu Gheorghe, unde am citit iniţial proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea, m-a frapat prezen­ţa şi absenţa Covasnei din cite o enumerare : desem­narea ei printre judeţele in trecut rămase în urmă şi care au beneficiat de o dez­voltare mai accelerată şi nedesemnarea ei printre judeţele în continuare mai puţin dezvoltate. Intre a­­ceastă numire şi denumire se află saltul ce-i săvirşeşte „mezinul“ dintre judeţe, cel căruia, cu populaţia sa de numai 200 000 de locuitori, nu-i este uşor să realizeze cele 10 miliarde globale, dar în schimb nu-i va fi greu să depăşească produc­ţia de 70 000 lei pe locuitor. „Aceste transformări se regăsesc în casa fiecărui om“, îmi spune fără emfază Ioan Lăcătuşu, secretar al comitetului municipal de partid pentru probleme eco­nomice şi vicepreşedinte al consiliului popular munici­pal , al unui oraş ce şi-a dublat din 1968 populaţia şi şi-a instalat de atunci mai mulţi locuitori în aparta­mente noi decit numărase in total atunci. Iţi dai sea­ma de acest lucru şi cu ochiul liber, căci, apropiin­­du-te dinspre Braşov, se deschid în faţa ochilor, la stingă peste Olt, şiruri ele­gante de blocuri, în timp ce pe dreapta Iaşi în urmă întreprinderile platformei industriale. Noua urbanis­tică şi noua industrie, două realităţi care se susţin re­ciproc, prin intermediul celor care le susţin pe amîndouă. Pe amîndouă mai cu seamă din 1968, an de referinţă care revine în discuţii, cel al reorgani­zării teritorial-administra­­tive. Dezvoltarea fusese sla­bă şi pînă atunci şi atunci încă , esenţialul s-a produs într-un deceniu. „Cei odi­nioară plecaţi se întorc acum acasă“, îmi spune aceeaşi excelentă gazdă, el însuşi ieşean stabilit în locurile de baştină ale soţiei şi care mă încredinţează ca noii sosiţi, de oriunde, din cîteva luni se mută în lo­cuinţă nouă“. Oricine a cunoscut Sfîntu Gheorghe in înapoiere şi îl revede acum îşi dă seama că industria este pirghia progresului social, iar pro­pria ei pirghie — industria constructoare de maşini. Celor două întreprinderi principale, de aparataj elec­tric auto şi motoare elec­trice, precum şi de maşini - agregat şi subansamble auto, localnicii nu le spun decit pe numele lor pres­curtat, I.A.E.A.M.E. şi I.M.A.S.A.. O vizitez pe cea dintîi, poate că din cauza apelativului ei cu rezonan­ţe muzicale. Mă călăuzeşte prin secţiile marelui său monobloc Francisc Bokor, secretar al comitetului de partid din 1974, primul an de funcţionare a întreprin­derii, in care a şi fost în­cadrat cu al 479-lea număr de ordine, după ce lucrase 18 ani la „Electroprecizia“ din Săcele, îmi vorbeşte de ascensiunea realizărilor în aceşti cinci ani şi de grijile legate de noua secţie de motoare electrice, între timp şi despre soţia sa, care lucrează tot aici („fami­­liarism“ pe care îl voi tot reîntîlni apoi) sau despre cei patru copii ai lor. Mă gindesc că ar fi cazul să ne modernizăm şi repre­zentările cu privire la „marea industrie“ , aproape nimic greoi sau masiv in munca prestată împrejur , domină, dimpotrivă, fineţea de bijutier, migala execu­tării pieselor mici şi com­plicate. Nu e de mirare că peste jumătate din personal sunt muncitoare, in majori­tatea lor fete tinere, de douăzeci, douăzeci şi ceva de ani, multe continuîndu-şi studiile la cursuri serale, de maiştri, de subingineri — sau ca acea recentă stu­dentă a mea de la Acade­mia „Ştefan Gheorghiu“, Facultatea de ziaristică, Páljános Maria, modestă şi conştiincioasă şi ca munci­toare aici, şi ca studentă acolo, presupun că şi în noua ei activitate la ziarul judeţean. Trec la Combinatul de prelucrare a lemnului, pen­tru a schimba decorul în favoarea unei activităţi pe cit de veche în aceste locuri, tot pe atît de substanţial înnoită în plan industrial. Aici este punctul de coman­dă al celor patru platforme industriale judeţene în for­mare, cu un comandant in persoana economistului Ioan Köcher, plin de nelinişti şi de proiecte, inclusiv acela de a-şi susţine la toamnă, la A.S.E., lucrarea de doctorat. Şi, în ora ră­masă pînă la sosirea repre­zentantului unei firme ca­nadiene, directorul îmi îm­părtăşeşte cîteva opinii cu privire la competitivitatea pe piaţa mondială şi la propriile neajunsuri în a­­ceastă privinţă — în timp ce admir mostrele de mo­bilă expuse, şi moderne, şi măiestrit lucrate, păcat nu­mai că dintre ele cite una atit de rar şi în atît de pu­ţine locuri oferită cumpă­rătorului nostru intern. Hotărît lucru, industria mă interesează de astă-dată cel mai mult, desigur intru la muzeul de la Tîrgu Se­cuiesc, salonul de vară şi expoziţia permanentă de artă plastică de la Covasna, la întoarcerea în Sfintu Gheorghe vizitez galeria de artă din muzeul jude­ţean, petrec o seară în com­pania trupei talentate de actori ; gîndurile mi se în­torc însă mereu la indus­trie şi la efectele ei, va­riate şi complementare. Iată, aş reţine doar două experienţe distincte, de la întreprinderea de amidon (Continuare in pag. a IV-a) „Luminoasele înnoiri se regăsesc în casa fiecărui om" de Ion IANOŞI PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Sándor Gáspár, membru­ al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria Vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe tova­răşul Sándor Gáspár, membru al Bi­roului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar general al Consiliului Central al Sin­dicatelor din Ungaria, care, la invita­ţia Consiliului Central al U.G.S.R., face o vizită în ţara noastră, în frun­tea unei delegaţii a sindicatelor din Ungaria. La primire au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din ţara noastră, Cornelia Filipaş, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Au luat parte, de asemenea, tova­răşii Josef Timmer şi Ferencz Solyom, secretari ai Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria. Tovarăşul Sándor Gáspár a trans­mis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut prietenesc din partea tova­răşului János Kádár, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mul­ţumit şi a rugat să se transmită tova­răşului János Kádár un salut călduros şi prietenesc. In timpul întrevederii a fost re­levată cu satisfacţie evoluţia mereu ascendentă şi rodnică a relaţiilor din­tre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, dintre or­ganizaţiile de masă şi obşteşti, subli­­niindu-se importanţa hotăritoare a în­­tîlnirilor şi convorbirilor dintre tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi János Kádár pentru dezvoltarea şi aprofun­darea continuă a acestor raporturi. In spiritul înţelegerilor stabilite cu pri­lejul dialogului româno-ungar la ni­vel înalt, a fost manifestată dorinţa de a se intensifica legăturile dintre organizaţiile sindicale din cele două ţări, in vederea creşterii aportului lor la întărirea prieteniei şi colaborării dintre statele şi popoarele noastre vecine, care construiesc cu succes socialismul. Schimbul de păreri a evidenţiat, totodată, rolul tot mai mare pe care-l au sindicatele în lupta generală a po­poarelor pentru destindere, dezarma­re, securitate şi cooperare în Europa şi în întreaga lume. S-a apreciat că, prin acţiuni unite, clasa muncitoare, oamenii muncii de pretutindeni pot aduce o contribuţie însemnată la re­zolvarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale, în interesul pă­cii, progresului social şi înţelegerii între naţiuni,­­întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Secretarul permanent al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe Mpinga Kasenda, secretar perma­nent şi membru al Biroului Politic al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, care face o vizită în ţara noastră. Exprimînd gratitudinea pentru deo­sebita onoare de a fi primit de con­ducătorul partidului şi statului ro­mân, oaspetele a arătat că îi revine plăcuta misiune de a transmite tova­răşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc din partea preşedintelui Republicii Zair, Mobutu Şese Seko, preşedintele Mişcării Populare a Re­voluţiei din Zair, urări de prosperi­tate poporului român. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Mobutu Şese Seko un cordial salut de prietenie, iar poporului zairez cele mai bune urări de bunăstare şi fericire. In timpul întrevederii a fost ex­primată satisfacţia faţă de extinde­rea continuă a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări, subliniindu-se că întilnirile şi convorbirile, de la Bucureşti şi Kinshasa, dintre pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mobutu Sese Seko au stimulat puternic dez­voltarea colaborării, pe multiple pla­nuri, dintre România şi Zair. In acest cadru a fost manifestată dorin­ţa comună de a acţiona pentru tradu­cerea integrală în viaţă a acorduri­lor şi înţelegerilor stabilite între cele două ţări, în folosul ambelor popoa­re, al cauzei păcii şi progresului in lume. Totodată, s-a apreciat că am­plificarea conlucrării între România şi Zair, între Partidul Comunist Ro­mân şi Mişcarea Populară a Revolu­ţiei din Zair reprezintă un factor im­portant în lupta pentru promovarea unei noi politici în viaţa internaţio­nală, pentru înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă, pace şi pro­gres ale omenirii, pentru întărirea prieteniei şi înţelegerii intre naţiuni. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţio­nale actuale, reafirmîndu-se hotări­rea României şi Zairului de a cola­bora strins pe plan extern, de a-şi aduce contribuţia la crearea unui climat de pace şi securitate in Euro­pa, Africa şi în întreaga lume, la realizarea dezarmării, şi in primul rind a dezarmării nucleare, la solu­ţionarea, in interesul popoarelor, a marilor probleme care confruntă omenirea, la lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice şi politice internaţionale. O atenţie deosebită a fost acorda­tă problemelor de pe continentul afri­can, evidenţiindu-se necesitatea întă­ririi unităţii şi solidarităţii popoare­lor de pe acest continent în lupta îm­potriva imperialismului, colonialis­mului, neocolonialismului, rasismului şi apartheidului, pentru asigurarea independenţei naţionale, pentru emancipare economică şi socială, pentru o viaţă liberă şi demnă, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie. Profesorul Giancarlo Elia Valori Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe prof. Giancarlo Elia Valori, se­cretarul general al Institutului ita­lian de relaţii internaţionale, autorul unor lucrări consacrate vieţii şi acti­vităţii şefului statului român. La primire a luat parte tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comi­tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. în cadrul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat pro­fesorului Giancarlo Elia Valeri un interviu. Redactorul-şef al săptăminalului „New Outlook“ din Tanzania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Joseph Kamuzora, redactor-şef al săptăminalului de politică ex­ternă „New Outlook" din Tanzania. La primire a participat tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comi­tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pen­tru săptămînalul tanzanian de poli­tică externă „New Outlook“. Ambasadorul Republicii Populare Congo Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Emile Aurelien Bongouande, ambasadorul Repu­blicii Populare Congo la Bucureşti, In vizită de rămas bun, cu prilejul Încheierii misiunii sale In România. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Au intrat în funcţiune noi capacităţi de producţie In cadrul Combinatului de produse sodice din Govora a fost pusă în funcţiune, cu întreaga capacitate de 150 000 tone pe an, cea de-a treia instalaţie pentru fabricarea sodei cal­cinate grele. Realizat după un proiect elaborat de specialiştii Institutului de ingine­rie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică din Bucureşti şi dotat cu utilaje şi aparatură de au­tomatizare realizate, în exclusivitate, de industria noastră constructoare de maşini, noul obiectiv contribuie la dublarea actualei producţii de sodă calcinată grea a combinatului vîlcean. Soda calcinată grea este folosită cu succes în industria sticlăriei. ★ Colectivul întreprinderii de con­strucţii industriale-montaj din Bra­şov a pus în exploatare, cu patru luni mai devreme, prima instalaţie a noii fabrici de elemente spaţiale. Noua instalaţie a şi furnizat primele ele­mente spaţiale pentru construcţia unui lot de apartamente. In prezent, constructorii continuă să desfăşoare în ritm intens lucrările pentru pu­nerea în funcţiune la timp a celor­lalte instalaţii. Noua fabrică este concepută să realizeze anual 3 000 de apartamente, având o capacitate de trei ori mai mare decit actuala unitate de ele­mente spaţiale din Braşov. De sem­nalat că, prin utilizarea elementelor spaţiale, un bloc cu 24 de apar­tamente se execută în numai şase zile. (Agerpres)

Next