Scînteia, septembrie 1979 (Anul 48, nr. 11515-11540)
1979-09-01 / nr. 11515
ACTIVITATEA POLITICO- strins legata de cerinţele practicii, nemijlocit in slujba înfăptuirii sarcinilor economice! Marea noastră sărbătoare — ziua de 23 August — a 35-a aniversare a glorioasei revoluţii de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă a prilejuit, odată cu bilanţul istoricelor victorii dobindite de poporul român in opera de edificare a noii orînduiri sociale, exprimarea voinţei tuturor fiilor patriei de a acţiona fără preget pentru a întîmpina Congresul al XII- lea al P.C.R. cu noi şi ci mai importante succese in toate domeniile construcţiei socialiste — în primul rînd în îndeplinirea sarcinilor economice, factorul hotărîtor al dezvoltării societăţii. In această privinţă, pentru amplificarea şi intensificarea întrecerii în muncă, pentru stimularea __________ spiritului revoluţionar, pentru o puternică mobilizare a tuturor energiilor creatoare ale poporului un rol de însemnătate primordială revine muncii politico-educative. După cum se ştie, paralel cu preocuparea statornică pentru continua dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a societăţii, partidul nostru a acordat şi acordă o deosebită însemnătate activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, considerînd-o, pe drept cuvînt, drept o componentă esenţială a exercitării rolului său conducător, parte integrantă şi inseparabilă a operei de transformare revoluţionară a societăţii. Grija statornică — reflectată in documentele Congreselor IX, X şi XI — manifestată de partid pentru perfecţionarea continuă a activităţii politico-ideologice a determinat intensificarea şi sporirea forţei sale de înmurire — ceea ce şi-a găsit reflectare în ansamblul succeselor dobîndite în aceşti ani, in domeniul vieţii economico-sociale, în avintul şi dăruirea cu care milioanele de oameni ai muncii înfăptuiesc politica partidului, sarcinile trasate de partid. „Esenţa esenţei“ orientărilor date in acest domeniu de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este aceea că propaganda, munca politico-educativă nu trebuie privite niciodată ca un scop in sine, ca o activitate scolastică, de transmitere a unor cunoştinţe abstracte, rupte de viaţă, ci ca un mijloc de a înarma cele mai largi mase ale poporului cu înţelegerea căilor şi modalităţilor practice de acţiune pentru înfăptuirea politicii partidului, de a determina mobilizarea puternică a oamenilor muzicii pentru traducerea în viată a acestei politici puse in slujba înfloririi patriei socialiste, a binelui şi fericirii poporului. Criticînd unele deficiente manifestate in domeniul propagandei, tendinţele de Înţelegere îngustă, unilaterală, a rolului acesteia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia la consfătuirea de lucru din septembrie 1977 cu activiştii şi cadrele din domeniul educaţiei politice, propagandei şi ideologiei că menirea propagandei de partid este nu numai de a explica, ci de a mobiliza la acţiune practică, la unirea eforturilor pentru înfăptuirea în viaţă a politicii partidului, la transformarea fiecărui om al muncii intr-un militant activ pentru cauza socialismului, ajutîndu-1 să înţeleagă CE ARE DE FĂCUT ŞI CUM SA ACŢIONEZE şi însufleţindu-1 spre a îndeplini în cele mai bune condiţii sarcinile ce îi revin. Concepţia enunţată de secretarul general al partidului privind împletirea organică a muncii politice cu munca organizatorică reprezintă modalitatea sigură de creştere a eficienţei activităţii organizaţiilor de partid, întrucât ea presupune, deopotrivă, ca munca politico-educativă să îndeplinească un rol organizatoric, mobilizator — iar munca organizatorică să se sprijine, la rîndul ei, pe lămurirea argumentată, pe convingerea politică şi educarea oamenilor. „Noi trebuie să formăm în aşa fel pe activişti, pe comunişti, pe oamenii muncii — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — incit să fie în stare nu numai să repete nişte teze, ci să şi găsească soluţii cum să fie aplicate, cum să se asigure dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii acolo unde îşi desfăşoară munca1". Legătura propagandei cu viaţa este concepută de partid prin prisma contribuţiei concrete, efective, la soluţionarea problemelor pe care viaţa le ridică în fiecare judeţ, în fiecare localitate, în fiecare unitate economică. Singurul criteriu de apreciere a eficienţei activităţii politico-ideologice îl constituie rezultatele practice obţinute în înfăptuirea politicii partidului, a obiectivelor stabilite în industrie, agricultură, in investiţii, în promovarea fermă a atitudinii înaintate faţă de muncă, în întărirea climatului de ordine, disciplină şi strictă respectare a legilor, în intransigenţa faţă de neajunsuri, faţă de orice manifestări ale vechiului. Schimbările pozitive realizate în modul de gîndire, acţiune şi comportare al oamenilor, in sensul asimilării spiritului revoluţionar şi al combativităţii partinice — acestea şi numai acestea reprezintă etaloanele prin prisma cărora trebuie apreciată forţa de Înmurire reală a propagandei, a muncii ideologice şi politico-educative. Necesitatea creşterii substanţiale a eficienţei propagandei, a activităţii politico-educative apare cu atît mai imperioasă cu cit, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la adunarea festivă consacrată zilei de 23 August, succesele remarcabile obţi- ___________ nute în cursul celor trei ani şi jumătate care au trecut din actualul cincinal nu trebuie să facă pe nimeni să uite că în activitatea economică se mai vădesc lipsuri şi rămîneri în urmă, manifestări de birocraţie, formalism, lipsă de răspundere. In unele Întreprinderi există restante în ___________ îndeplinirea indicatorilor de plan, este încă insuficientă mobilizareapentru reducerea consumurilor materiale, îndeosebi a consumurilor de combustibili si energie, persistă unele deficienţe în utilizarea capacităţilor de producţie, in realizarea la termen a investiţiilor. Intr-un şir de judeţe se constată lipsuri şi rămîneri in urmă în desfăşurarea lucrărilor agricole, în recoltarea, transportul, înmagazinarea produselor, îndeosebi a legumelor şi fructelor, precum şi in pregătirea însămînţărilor de toamnă. Este evident că ar fi de neconceput ca activitatea politico-educativă, munca de propagandă sub toate formele sale să treacă cu seninătate peste problemele concrete, practice ale dezvoltării economiei. Transpunerea în viaţă a politicii partidului, înfăptuirea exemplară a prevederilor planului de stat în domeniul industriei şi agriculturii constituie obiectivul primordial al tuturor pîrghiilor şi mijloacelor de acţiune de care dispun partidul, societatea pe ţărimul educaţiei, obligaţia fundamentală a celor aproape (Continuare în pag. a IV-a) Propaganda noastră trebuie să-i însufleţească pe oameni în întreaga lor activitate de edificare a noii orînduiri, să-i determine să facă totul, să-şi consacre toate forţele, toată capacitatea lor de muncă şi creaţie înfăptuirii politicii partidului, cauzei victoriei socialismului şi comunismului în România. NICOLAE CEAUŞESCU întrebări şi răspunsuri despre I ■ yf'il 1 jWSmi iaiiluf^-TeTT pf 6. Importanta reducerii cheltuielilor materiale pentru creşterea eficienţei economice Expresie concludentă a calităţii muncii noastre, sporirea eficientei economice in toate sectoarele de activitate reprezintă una din constantele politicii partidului nostru. Aşa cum se subliniază in proiectul de Directive, în cincinalul 1981—1985 se va pune un accent sporit pe creşterea eficienţei economice în toate ramurile economiei naţionale, pe perfecţionarea funcţionării noului mecanism economico-financiar, introdus şi generalizat in acest cincinal, pe aprofundarea laturilor calitative ale întregii activităţi economico-sociale, pe folosirea cu maximum de randament a tuturor resurselor societăţii. Ţinînd seama, deci, de acest obiectiv prioritar, să vedem care sunt principalele direcţii de acţiune. Conducerea partidului nostru a subliniat în repetate rinduri necesitatea reducerii substanţiale a cheltuielilor materiale, a economisirii materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibilului ca factori hotărîtori de diminuare a costurilor de producţie şi creştere a eficienţei economice. Se ştie că in unităţile economice valoarea producţiei nete creşte proporţional cu scăderea cheltuielilor materiale. De aici, prima concluzie practică: in toate unităţile, fiecare leu avansat in producţie trebuie astfel gospodărit incit să se obţină o valoare maximă a producţiei nete, sporirea rentabilităţii produselor şi competitivităţii lor. In felul acesta, la scara întregii economii se va putea realiza sporirea rapidă a venitului naţional, asigurîndu-se noi resurse de dezvoltare şi creştere a nivelului de trai. Practic, aşa cum se prevede in proiectul de Directive, in cincinalul 1981—1985, în vederea sporirii mai accentuate a rentabilităţii şi beneficiilor, cheltuielile totale la 1 000 lei producţie-marfă industrială urmează să scadă cu 7—8 la sută, faţă de 1980, iar cheltuielile materiale cu 5,5—6,0 la sută. Din calculele făcuta rezultă că numai In Industrie, Indeplinindu-se obiectivele stabilite in proiectul de Directive, se vor obţine economii de circa 190 miliarde lei. In acest context, gospodărirea cu înalt simţ de răspundere a tuturor materiilor prime, materialelor, a energiei şi combustibilului, reducerea consumurilor materiale în toate întreprinderile şi ramurile economice capătă o importanţă deosebită, constituind surse esenţiale ale dezvoltării economiei naţionale. Aşa, de pildă, să amintim că în siderurgie va trebui să se acţioneze în continuare cu toată hotărirea, pentru îmbunătăţirea coeficientului de scoatere a metalului în producţia de laminate, care in 1985 se prevede să ajungă la 86 la sută. Totodată, în industria construcţiilor de maşini, consumurile normate urmează să se reducă, pe cincinal, cu cel puţin 20—23 la sută. Eforturi însemnate pentru diminuarea cheltuielilor de producţie, şi in primul rînd a celor materiale, urmează să se facă însă şi in celelalte ramuri ale economiei naţionale, în construcţii-montaj, agricultură, transporturi, precum şi pentru reducerea cheltuielilor în sectorul circulaţiei mărfurilor. Iată de ce, în cincinalul viitor va trebui să se asigure o legătură organică între planurile tehnice ale întreprinderilor şi programele de reducere a costurilor de producţie. Pentru atingerea acestui scop, o importanţă deosebită are promovarea unor metode noi, superioare de urmărire şi calculare a costurilor şi cheltuielilor materiale (metoda normativă, standard, cost-orămaşină etc.), în locul actualelor metode folosite mai mult in întreprinderile noastre : metoda „pe faze“ şi „pe comenzi“, depăşite de exigenţele Dr. Gheorghe ŞICA director în Comitetul de Stat al Planificării (Continuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11515 Simbătă 1 septembrie 1979 NI 6 PAGINI —30 BANI Din noul peisaj al municipiului Sfintu Gheorghe La Sfîntu Gheorghe, unde am citit iniţial proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea, m-a frapat prezenţa şi absenţa Covasnei din cite o enumerare : desemnarea ei printre judeţele in trecut rămase în urmă şi care au beneficiat de o dezvoltare mai accelerată şi nedesemnarea ei printre judeţele în continuare mai puţin dezvoltate. Intre această numire şi denumire se află saltul ce-i săvirşeşte „mezinul“ dintre judeţe, cel căruia, cu populaţia sa de numai 200 000 de locuitori, nu-i este uşor să realizeze cele 10 miliarde globale, dar în schimb nu-i va fi greu să depăşească producţia de 70 000 lei pe locuitor. „Aceste transformări se regăsesc în casa fiecărui om“, îmi spune fără emfază Ioan Lăcătuşu, secretar al comitetului municipal de partid pentru probleme economice şi vicepreşedinte al consiliului popular municipal , al unui oraş ce şi-a dublat din 1968 populaţia şi şi-a instalat de atunci mai mulţi locuitori în apartamente noi decit numărase in total atunci. Iţi dai seama de acest lucru şi cu ochiul liber, căci, apropiindu-te dinspre Braşov, se deschid în faţa ochilor, la stingă peste Olt, şiruri elegante de blocuri, în timp ce pe dreapta Iaşi în urmă întreprinderile platformei industriale. Noua urbanistică şi noua industrie, două realităţi care se susţin reciproc, prin intermediul celor care le susţin pe amîndouă. Pe amîndouă mai cu seamă din 1968, an de referinţă care revine în discuţii, cel al reorganizării teritorial-administrative. Dezvoltarea fusese slabă şi pînă atunci şi atunci încă , esenţialul s-a produs într-un deceniu. „Cei odinioară plecaţi se întorc acum acasă“, îmi spune aceeaşi excelentă gazdă, el însuşi ieşean stabilit în locurile de baştină ale soţiei şi care mă încredinţează ca noii sosiţi, de oriunde, din cîteva luni se mută în locuinţă nouă“. Oricine a cunoscut Sfîntu Gheorghe in înapoiere şi îl revede acum îşi dă seama că industria este pirghia progresului social, iar propria ei pirghie — industria constructoare de maşini. Celor două întreprinderi principale, de aparataj electric auto şi motoare electrice, precum şi de maşini - agregat şi subansamble auto, localnicii nu le spun decit pe numele lor prescurtat, I.A.E.A.M.E. şi I.M.A.S.A.. O vizitez pe cea dintîi, poate că din cauza apelativului ei cu rezonanţe muzicale. Mă călăuzeşte prin secţiile marelui său monobloc Francisc Bokor, secretar al comitetului de partid din 1974, primul an de funcţionare a întreprinderii, in care a şi fost încadrat cu al 479-lea număr de ordine, după ce lucrase 18 ani la „Electroprecizia“ din Săcele, îmi vorbeşte de ascensiunea realizărilor în aceşti cinci ani şi de grijile legate de noua secţie de motoare electrice, între timp şi despre soţia sa, care lucrează tot aici („familiarism“ pe care îl voi tot reîntîlni apoi) sau despre cei patru copii ai lor. Mă gindesc că ar fi cazul să ne modernizăm şi reprezentările cu privire la „marea industrie“ , aproape nimic greoi sau masiv in munca prestată împrejur , domină, dimpotrivă, fineţea de bijutier, migala executării pieselor mici şi complicate. Nu e de mirare că peste jumătate din personal sunt muncitoare, in majoritatea lor fete tinere, de douăzeci, douăzeci şi ceva de ani, multe continuîndu-şi studiile la cursuri serale, de maiştri, de subingineri — sau ca acea recentă studentă a mea de la Academia „Ştefan Gheorghiu“, Facultatea de ziaristică, Páljános Maria, modestă şi conştiincioasă şi ca muncitoare aici, şi ca studentă acolo, presupun că şi în noua ei activitate la ziarul judeţean. Trec la Combinatul de prelucrare a lemnului, pentru a schimba decorul în favoarea unei activităţi pe cit de veche în aceste locuri, tot pe atît de substanţial înnoită în plan industrial. Aici este punctul de comandă al celor patru platforme industriale judeţene în formare, cu un comandant in persoana economistului Ioan Köcher, plin de nelinişti şi de proiecte, inclusiv acela de a-şi susţine la toamnă, la A.S.E., lucrarea de doctorat. Şi, în ora rămasă pînă la sosirea reprezentantului unei firme canadiene, directorul îmi împărtăşeşte cîteva opinii cu privire la competitivitatea pe piaţa mondială şi la propriile neajunsuri în această privinţă — în timp ce admir mostrele de mobilă expuse, şi moderne, şi măiestrit lucrate, păcat numai că dintre ele cite una atit de rar şi în atît de puţine locuri oferită cumpărătorului nostru intern. Hotărît lucru, industria mă interesează de astă-dată cel mai mult, desigur intru la muzeul de la Tîrgu Secuiesc, salonul de vară şi expoziţia permanentă de artă plastică de la Covasna, la întoarcerea în Sfintu Gheorghe vizitez galeria de artă din muzeul judeţean, petrec o seară în compania trupei talentate de actori ; gîndurile mi se întorc însă mereu la industrie şi la efectele ei, variate şi complementare. Iată, aş reţine doar două experienţe distincte, de la întreprinderea de amidon (Continuare in pag. a IV-a) „Luminoasele înnoiri se regăsesc în casa fiecărui om" de Ion IANOŞI PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Sándor Gáspár, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria Vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe tovarăşul Sándor Gáspár, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria, care, la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R., face o vizită în ţara noastră, în fruntea unei delegaţii a sindicatelor din Ungaria. La primire au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din ţara noastră, Cornelia Filipaş, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Josef Timmer şi Ferencz Solyom, secretari ai Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria. Tovarăşul Sándor Gáspár a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut prietenesc din partea tovarăşului János Kádár, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului János Kádár un salut călduros şi prietenesc. In timpul întrevederii a fost relevată cu satisfacţie evoluţia mereu ascendentă şi rodnică a relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, dintre organizaţiile de masă şi obşteşti, subliniindu-se importanţa hotăritoare a întîlnirilor şi convorbirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi János Kádár pentru dezvoltarea şi aprofundarea continuă a acestor raporturi. In spiritul înţelegerilor stabilite cu prilejul dialogului româno-ungar la nivel înalt, a fost manifestată dorinţa de a se intensifica legăturile dintre organizaţiile sindicale din cele două ţări, in vederea creşterii aportului lor la întărirea prieteniei şi colaborării dintre statele şi popoarele noastre vecine, care construiesc cu succes socialismul. Schimbul de păreri a evidenţiat, totodată, rolul tot mai mare pe care-l au sindicatele în lupta generală a popoarelor pentru destindere, dezarmare, securitate şi cooperare în Europa şi în întreaga lume. S-a apreciat că, prin acţiuni unite, clasa muncitoare, oamenii muncii de pretutindeni pot aduce o contribuţie însemnată la rezolvarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale, în interesul păcii, progresului social şi înţelegerii între naţiuni,întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Secretarul permanent al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe Mpinga Kasenda, secretar permanent şi membru al Biroului Politic al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, care face o vizită în ţara noastră. Exprimînd gratitudinea pentru deosebita onoare de a fi primit de conducătorul partidului şi statului român, oaspetele a arătat că îi revine plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc din partea preşedintelui Republicii Zair, Mobutu Şese Seko, preşedintele Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, urări de prosperitate poporului român. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Mobutu Şese Seko un cordial salut de prietenie, iar poporului zairez cele mai bune urări de bunăstare şi fericire. In timpul întrevederii a fost exprimată satisfacţia faţă de extinderea continuă a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări, subliniindu-se că întilnirile şi convorbirile, de la Bucureşti şi Kinshasa, dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mobutu Sese Seko au stimulat puternic dezvoltarea colaborării, pe multiple planuri, dintre România şi Zair. In acest cadru a fost manifestată dorinţa comună de a acţiona pentru traducerea integrală în viaţă a acordurilor şi înţelegerilor stabilite între cele două ţări, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi progresului in lume. Totodată, s-a apreciat că amplificarea conlucrării între România şi Zair, între Partidul Comunist Român şi Mişcarea Populară a Revoluţiei din Zair reprezintă un factor important în lupta pentru promovarea unei noi politici în viaţa internaţională, pentru înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă, pace şi progres ale omenirii, pentru întărirea prieteniei şi înţelegerii intre naţiuni. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, reafirmîndu-se hotărirea României şi Zairului de a colabora strins pe plan extern, de a-şi aduce contribuţia la crearea unui climat de pace şi securitate in Europa, Africa şi în întreaga lume, la realizarea dezarmării, şi in primul rind a dezarmării nucleare, la soluţionarea, in interesul popoarelor, a marilor probleme care confruntă omenirea, la lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice şi politice internaţionale. O atenţie deosebită a fost acordată problemelor de pe continentul african, evidenţiindu-se necesitatea întăririi unităţii şi solidarităţii popoarelor de pe acest continent în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, rasismului şi apartheidului, pentru asigurarea independenţei naţionale, pentru emancipare economică şi socială, pentru o viaţă liberă şi demnă, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie. Profesorul Giancarlo Elia Valori Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe prof. Giancarlo Elia Valori, secretarul general al Institutului italian de relaţii internaţionale, autorul unor lucrări consacrate vieţii şi activităţii şefului statului român. La primire a luat parte tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. în cadrul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat profesorului Giancarlo Elia Valeri un interviu. Redactorul-şef al săptăminalului „New Outlook“ din Tanzania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Joseph Kamuzora, redactor-şef al săptăminalului de politică externă „New Outlook" din Tanzania. La primire a participat tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru săptămînalul tanzanian de politică externă „New Outlook“. Ambasadorul Republicii Populare Congo Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Emile Aurelien Bongouande, ambasadorul Republicii Populare Congo la Bucureşti, In vizită de rămas bun, cu prilejul Încheierii misiunii sale In România. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Au intrat în funcţiune noi capacităţi de producţie In cadrul Combinatului de produse sodice din Govora a fost pusă în funcţiune, cu întreaga capacitate de 150 000 tone pe an, cea de-a treia instalaţie pentru fabricarea sodei calcinate grele. Realizat după un proiect elaborat de specialiştii Institutului de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică din Bucureşti şi dotat cu utilaje şi aparatură de automatizare realizate, în exclusivitate, de industria noastră constructoare de maşini, noul obiectiv contribuie la dublarea actualei producţii de sodă calcinată grea a combinatului vîlcean. Soda calcinată grea este folosită cu succes în industria sticlăriei. ★ Colectivul întreprinderii de construcţii industriale-montaj din Braşov a pus în exploatare, cu patru luni mai devreme, prima instalaţie a noii fabrici de elemente spaţiale. Noua instalaţie a şi furnizat primele elemente spaţiale pentru construcţia unui lot de apartamente. In prezent, constructorii continuă să desfăşoare în ritm intens lucrările pentru punerea în funcţiune la timp a celorlalte instalaţii. Noua fabrică este concepută să realizeze anual 3 000 de apartamente, având o capacitate de trei ori mai mare decit actuala unitate de elemente spaţiale din Braşov. De semnalat că, prin utilizarea elementelor spaţiale, un bloc cu 24 de apartamente se execută în numai şase zile. (Agerpres)