Scînteia, ianuarie 1980 (Anul 49, nr. 11621-11645)
1980-01-03 / nr. 11621
SCI NT El A — joi 3 ianuarie 1980 Excelenţei Sale Domnului GAAFAR MOHAMMED EL NIMEIRI Preşedintele Republicii Democratice Sudan Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere îmi este deosebit de plăcut să vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire, de noi succese pe calea progresului economic şi social al ţării dumneavoastră. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului GEORGES-ANDRÉ CHEVALLAZ Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Cu prilejul preluării Înaltei funcţii de preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, am plăcerea să vă transmit felicitările mele cordiale împreună cu cele mai bune urări de succes în activitatea dumneavoastră şi de prosperitate poporului elveţian, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Elveţia se vor dezvolta şi adinei şi în viitor spre binele ambelor noastre popoare, al cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Faptele de muncă ale lui *80 în vetrele de „foc continuu“ Am intrat în ultimul an, decisiv al cincinalului. Numeroase colective muncitoreşti s-au aflat in aceste zile la datorie în unităţile cu „foc continuu“, obţinînd din primele ore succese de prestigiu în întrecerea socialistă pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al Xll-lea al partidului. Reporterii şi cu COMBINATUL SIDERURGIC DIN GALAŢI. Prezenţi la datorie în noaptea de revelion, siderurgiştii gălăţeni şi-au înscris in graficele de lucru cele dintii succese din noul an. Astfel, in dimineaţa zilei de 1 ianuarie 1980 schimbul de noapte a raportat obţinerea peste plan a circa 100 tone cocs, 100 tone fontă, 150 tone oţel, 250 tone laminate finite pline, 75 tone benzi laminate la rece, 50 tone tablă zincată etc. Cumulate pe zilele de 1 şi 2 ianuarie, succesele înregistrate de oamenii muncii de pe platforma siderurgică de la Galaţi înseamnă producerea peste sarcinile aferente acestei scurte perioade a 520 tone cocs, 500 tone fontă, 420 tone oţel, peste 1 000 tone laminate finite pline, 300 tone benzi laminate la rece, 175 tone tablă zincată ş.a. (Dan Plăeşu). ÎNTREPRINDEREA de fier VLĂHIŢA. In noaptea dintre ani, precum şi în primele zile ale anului 1980, vechea vatră a metalurgiei româneşti din Vlăhiţa şi-a continuat activitatea cu intensitate sporită. La ora cînd milioanele de cetăţeni ai patriei au întimpinat noul an, maistrul Fülöp Ioan, împreună cu echipa formată din jurnaliştii Vidám Csaba, Tarko Gergely, Sándor Elemér, Deák Iosif şi Molnár Iosif, erau la datorie, elaborînd prima şarjă a anului din fontă de Vlăhiţa, de înaltă puritate. De la tovarăşul Ferencz Domokos, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, am aflat că bilanţul „schimbului de revelion“ a consemnat 8 tone fontă de înaltă puritate, realizată suplimentar. In primele zile din ianuarie 1980 şi-au înscris numele pe panoul de onoare şi muncitorii secţiei de turnătorie, care au obţinut peste prevederi 5 tone de piese tur respondenţii „Scînteii" au intilnit la locurile lor de muncă însufleţiţi de vibrantul Mesaj de Anul nou adresat întregii naţiuni de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ■ fruntaşi în producţie, oameni hotărîţi să-şi consolideze prin fapte prestigiul cucerit. nate. La acest început de bun augur au adus o contribuţie remarcabilă muncitorii Fancsali Géza, Andrei Suciu, György Gábor, Péter Albert şi Lado Lőrinc. (I. D. Kiss). COMBINATUL CHIMIC TIRNAVENI. In cetatea chimiei de la Tîrnăveni, sute de oameni ai muncii, 4 tone polistiren expandat, o gamă diversă de materiale de construcţii fono, termo şi hidroizolante necesare şantierelor ţării. Ca de obicei, la inălţimea sarcinilor s-au situat formaţiile conduse de maistrul I. Cicoveanu, subinginerii C. Tăbuşcă şi I. Pendea, muncitorii de înaltă calificare I. Melciu. V. tradiţia, siderurgiştii de pe cea mai veche vatră a metalurgiei ţării — Reşiţa — au ţinut să păşească in noul an cu o activitate productivă de vîrf în toate secţiile şi sectoarele. Acţionînd sub deviza „Metal mai mult, mai bun şi mai ieftin“, oţelarii, jurnaliştii, laminoriştii, cocsarii şi ceilalţi oameni ai muncii din combinat au realizat în primele două zile din 1980, peste prevederile planului, 800 tone de produse siderurgice de bună calitate. (N. Cătană). COMBINATUL DE LIANŢI ŞI AZBOCIMENT DIN TG. JIU. Hotărîţi să obţină în 1980 realizări tot mai remarcabile în înfăptuirea sarcinilor actualului cincinal, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul de lianţi şi azbociment din Tg. Jiu s-a aflat. Încă din primele ore ale noului an, la punctele de comandă ale procesului productiv. Dovedind spirit de înaltă ordine şi disciplină, asigurînd funcţionarea optimă a utilajelor din fluxul celor 9 linii tehnologice, cimentiştii gorjeni, din rindul cărora s-au remarcat formaţiile de lucru conduse de comuniştii Nnicolae Năstăsescu, Gheorghe Popescu, Ion Ciochină, Constantin Coica, Marcel Pescaru, Dumitru Bercui şi altele, au obţinut suplimentar in zilele de 1 şi 2 ianuarie 500 toms ciment. (D. Prună). ÎNTREPRINDEREA „ELECTROCENTRALE“ DIN ORADEA. După calendarul muncii, la întreprinderea „Electrocentrale“ din Oradea, anul 1979 s-a încheiat cu o producţie suplimentară de peste 80 000 kilowaţi/oră energie electrică, din care , 90 ,la sută a fost produsă pe bază de cărbune. Revelionul ’80 i-a găsit pe harnicii energeticieni de aici veghind cu hărnicie la „focul continuu" al muncii. Vasile Napău, Dumitru Drimbea, Ioan Herlaş, Kupa Ştefan, Ecsedii Carol, Ioan Roşu, Andrei Raica, Kovács Géza sunt doar citiva dintre cei prezenţi la datorie in această unitate de producţie. (Alexandru Peti). Cronica zilei Cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a Revoluţiei Palestiniene, reprezentantul permanent la Bucureşti al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Imad Abdin, a rostit o cuvîntare la televiziune. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT în cîteva rînduri • Tradiţionalul turneu Internaţional masculin de handbal care se desfăşoară în ziua de Anul nou in Berlinul Occidental a fost ciştigat la actuala ediţie de echipa H. C. Minaur Baia Mare, care a terminat neînvinsă competiţia totalizind 5 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat formaţia iugoslavă Zelezniciar Sarajevo — 5 puncte (golaveraj inferior), Selecţionata Berlinului Occidental — 2 puncte şi echipa poloneză Korona Kielcze — zero puncte. Handbaliştii români au obţinut două victorii : 14—6 cu Selecţionata Berlinului Occidental, 18—10 cu Korona Kielcze şi au terminat la egalitate : 10—10 cu Zelezniciar Sarajevo. Alte rezultate : Zelezniciar — Korona 15—9 ; Zelezniciar — Selecţionata Berlinului Occidental 10—7 ; Selecţionata Berlinului Occidental — Korona 15—10. Cel mai eficace jucător al turneului a fost handbalistul, român Mironiuc, care a înscris 18 goluri. • Campionatul european de șah pentru juniori a continuat în orașul olandez Groningen cu runda a 10-a, în care jucătorul român Adrian Negulescu a remizat cu Aznaparașvîli (U.R.S.S.), în clasament conduce Cemin (U.R.S.S.), cu 9 puncte, urmat de Aznaparasvili (U.R.S.S.) — 8 puncte, Adrian Negulescu (România), Rivaa (Spania) și Elyoseph (Israel) — cu cite 6,5 puncte etc. • In clasamentul celor mai bune echipe europene de fotbal pe care-1 întocmește anual revista „France Football“, primul loc în 1979 a fost ocupat de selecţionata Iugoslaviei, urmată de formaţiile R. F. Germania, Austriei, Angliei, Belgiei, Olandei, Poloniei, Franţei, Italiei şi Cehoslovaciei. Echipa României se află pe locul 25 din 32 de formaţii clasate. In 1978, titlul de cea mai bună echipă din Europa revenise reprezentativei Olandei. • La Galaţi s-a desfăşurat finala „Cupei F. R. Box“, în care B. C. Galaţi a întrecut cu scorul de 7—4 formaţia Rapid Bucureşti. Din formaţia învingătoare s-au evidenţiat Dumitru Glogojeanu (categ. uşoară), Petre Roşea (categ. pană) şi Sandu Tîrila (categ. mijlocie), ultimul fiind desemnat drept cel mai valoros pugilist al competiţiei. • In diferite oraşe din Finlanda au continuat Întrecerile campionatului mondial de hochei pe gheaţă rezervat echipelor de tineret. In turneul final, selecţionata U.R.S.S., deţinătoarea titlului, a Învins cu scorul de 8—21 (0—1, 1—1, 5—0) echipa Cehoslovaciei, iar reprezentativa Finlandei a întrecut cu 3—2 formaţia Suediei. Rezultate înregistrate in turneul pentru locurile 5—8: Canada — S.U.A. 4—2 ; R. F. Germania — Elveţia 4—2. • RELICVĂ ASTRONOMICA. Ii» provincia Chineză Shandong a fost descoperită recent o hartă a corpurilor cerești veche de peste 350 de ani, pe care stelele cunoscute atunci sunt realizate in relief. Unele dintre ele sunt reprezentate prin puncte, iar altele prin terci cercuri, în centru fiind aşezată steaua polară. Numele fiecărei constelaţii este scris in Kaishu (scrierea standard in caligrafia chineză), iar stelele ce o alcătuiesc sunt legate între ele prin linii. Datarea s-a putut face cu exactitate deoarece harta are intr-o parte inscripţia „Făcută de Cheng Junfang, în primul an al domniei Tianqi“. Ceea ce înseamnă anul 1621, Junfang era un binecunoscut desenator de hărţi în timpul dinastiei Ming. • PANOURI DE ÎNCĂLZIRE CU EFICIENTA SPORITA. Depistarea unor noi modalităţi mai eficiente de utilizare a unor dispozitive existente a constituit deviza specialiştilor de la Academia de construcţii a R. D. Germane, care au studiat, sub acest aspect, o bine cunoscută instalaţie de încălzit. Este vorba de panourile de încălzire folosite în secţiile întreprinderilor, aeroporturi, săli de sport şi care se montează de regulă pe pereţi. Studiile au arătat că aceste panouri, montate pe tavan, sunt mult mai eficiente şi se poate realiza o economie de energie de 40 la sută. • „ZAHĂR LICHID". Această inscripţie a apărut in ultima vreme pe o serie de vagoane-cisternă ale căilor ferate cehoslovace. Aproape o treime din producţia de zahăr a Cehoslovaciei este supusă unei prelucrări ulterioare în diferite unităţi ale industriei alimentare, in majoritatea cazurilor fiind dizolvată in apă. Pornind de la această situaţie, specialiştii Institutului praghez de cercetări DE PRETUTINDENI ştiinţifice pentru industria zahărului au propus ca zahărul să fie livrat in stare lichidă. In aceste condiţii nu este necesară cristalizarea produsului, ceea ce permite realizarea de economii da energie şi eliminarea unor lucrări de descărcare-incărcare. • PERIPLU IN JURUL LUMII. Sportivul Zbygnew Pukhaiski, care efectuează o cursă solitară în jurul lumii la bordul ambarcaţiunii cu pînze „Miranda“, este aşteptat să sosească in portul Gdynia în luna ianuarie. El si-a început cursa in jurul lumii in 1976 ca participant la regata transatlantică „Ostar-76“, care a luat startul la Plymouth (Marea Britanie). Traseul acestui periplu a cuprins o serie de etape, din care n-au lipsit peripeţiile. După New Port (S.U.A.), urmează Insulele Bermude, prin Canalul Panama, se deplasează spre Oceania, unde „Miranda“ a suferit o avarie. Pukhaiski a fost nevoit să stea un an la Sydney pentru a-şi repara vasul, după care au urmat Noile Hebride, Noua Guinee şi Insula Mauritius. După ce a înconjurat Capul Bunei Speranţe, sportivul polonez a ajuns la Capetown, de unde se pregăteşte să traverseze Oceanul Atlantic pînă la Marea Baltică şi să ajungă in portul Gdynia. • CITE LIMBI SE VORBESC ÎN FILIPINE ? Limba oficială din Filipine este engleza. Aceasta se foloseşte in instituţii şi in cercurile de afaceri. în institutele de învăţămînt superior se predă in limbile engleză şi spaniolă, dar populaţia de pe fiecare dintre cele peste 7 000 de insule vorbeşte intr-o limbă ori dialect propriu, local. Există, de pildă, o limbă vorbită doar de 26 de persoane. In momentul de faţă autorităţile încearcă să introducă drept limbă oficială tagaloga, cea mai răspindită. • ÎNAINTE DE COLUMB. Arheologii mexicani au descoperit morminte ale unor triburi de Indieni din secolul al VIII-lea i.e.n. Printre obiectele preţioase se află numeroase obiecte de podoabă din chihlimbar. După cum se știe, patria chihlimbarului este litoralul Balticii. Potrivit părerilor specialiștilor, noua descoperire vine în sprijinul presupunerii că au existat legături între Europa și America înaintea descoperirii Americii de către Columb. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI PROGRESIST POPULAR DIN REPUBLICA COOPERATISTĂ GUYANA Cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Partidului Progresist Popular vă transmitem, în numele Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, calde felicitări şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată consolidării independenţei naţionale, promovării intereselor fundamentale ale maselor largi populare, progresului social şi prosperităţii poporului guyanez prieten. Avem convingerea că raporturile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Progresist Popular se vor dezvolta, în continuare, în interesul adîncirii şi diversificării colaborării şi cooperării, pe multiple planuri, dintre cele două ţări şi popoare, al cauzei păcii, progresului şi înţelegerii internaţionale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL REPUBLICII IRAK VA FACE O VIZITA OFICIALA IN TARA NOASTRĂ La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Irak, dr. Saadoun Hammadi, va face o vizită oficială în România, in prima parte a lunii ianuarie 1980. IN PRIMELE ORE, ÎN PRIMELE ZILE ALE ANULUI şi de la secţiile carbid, bicromat, sulfat de aluminiu şi săruri de bariu s-au aflat in zilele de 1 şi 12 ianuarie 1980 la posturi. Muncind cu hărnicie, lucrătorii combinatului — români şi maghiari — au înregistrat, în primele două zile ale acestui an, indici de producţie superiori celor prevăzuţi. Astfel, ei au livrat suplimentar economiei 200 tone carbid, 40 tone gresie şi sulfat de aluminiu şi 30 tone carbonat de bariu şi antidăunători. (Gh. Giurgiu). ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE IZOLATOARE VASLUI. Pe platforma industrială a Vasluiului, a lucrat la „foc continuu“ şi colectivul de muncă de la întreprinderea de materiale izolatoare. La vetrele fierbinţi, respectiv sectorul de oxidare, secţiile primare şi atelierul cu profil petrochimic s-au asigurat in primele zile ale noului an condiţii pentru realizarea unei producţii de 150 tone vată şi produse de vată minerală, 150 tone carton celulozic, 240 000 mp carton bitumat, 45 000 bucăţi cărămizi dia Grosu, I. Beleuţă, Elena Spuză, precum şi G. Tănase de la staţia de compresoare. (Crăciun Lăluci). COMBINATUL SIDERURGIC DIN HUNEDOARA. Pe platforma oţelăriei Siemens Martin II a Combinatului siderurgic din Hunedoara, munca a cunoscut acelaşi ritm ca în oricare zi de lucru. Maistrul principal oţelar Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, ne spunea : „Am început cu dreptul noul an 1980., Toate şarjele s-au încadrat in timpul prevăzut pentru elaborare, iar la unele termenul a fost redus. Suntem hotărîţi să încheiem ultimul an al actualului cincinal cu succese de prestigiu“. Aflăm de la dispeceratul combinatului că, după încheierea primelor două zile ale începutului de an, siderurgiştii hunedoreni au raportat însemnate depăşiri de plan la toţi indicatorii: astfel, s-au produs peste prevederi 155 tone cocs, 225 tone fontă, 400 tone oţel şi 507 tona laminate. (Sabin Cerbu). COMBINATUL SIDERURGIC DIN REŞIŢA. Aşa cum le este cinema • întoarcerea fiului: CENTRAL — 9; 11; 13, 15; 17,15; 19,30 • Răzbunarea panterei roz: SALA PALATULUI — 14,30; 17,15; 20, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Popeye marinarul: PATRIA — 9; 11,30; 14; 16,30; 19. CAPITOL — 9,15; 11,15; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Omul care ne trebuie: CINEMA STUDIO — 10; 12; 14; 16; 18; 20, GIULEȘTI — 11; 13;15; 15,30; 17,45 ; 20, ARTA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. • Safari Express: SCALA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20;15, BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20, FAVORIT — 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Marea nelinişte: PALATUL SPORTURILOR ŞI CULTURII — 17. LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 90,15, FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Acei oameni minunaţi cu aparatul de filmat: VICTORIA — 15; 17,15; 19.30. • Ora zero: TIMPURI NOI — 19; 17,15; 19,30. • Iulia: FEROVIAR — 9; 9,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Operaţiunea „Stadion“ : BUZEŞTI — 15,30; 17,30; 19,30, FLACĂRA — 15; 17,15; 19,30. • Omul vineri: EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Muşchetarul român: DACIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Eboli: GRIVIȚA — 9; 11,30; 14; 16,45; 19,15. • Interviuri despre probleme personale : BUCEGI — 16; 18; 20. • Ultimul start: LIRA — 16, 18; 20. • Ultima Jertfă : DRUMUL SĂRII — 18, 18; 20. • Totul pentru un cintect FERENTARI — 17,30; 19,30. • Speranța: COTROCENI — 15; 17,15; 19,30, FLOREASCA — 11, 13; 15,30*; 17,49; 20. • Revanşa: PACEA — 18, 18,15. • Piedone Africanul: VOLGA — 9, 12; 14,30; 17; 19,30, TOMIS — 9; 11,30; 14,15; 17; 19,45. • Intilnire la sfirsitul iernii: VIITORUL — 15,30; 17,45; 20. • Soarta Aurei şi Argentinei: POPULAR — 15,30; 17,30; 19,30. • Domnul Miliard: AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Eu, tul Ovldiu: MUNCA — 18, 20. • 39 de trepte: MIORIŢA — 11,15; 13,30; 15 45; 18, 20. • Un suris In plită vară : COSMOS - 17,30; 19,30. • Nick Carter superdetectiv : PROGRESUL — 18, 20. • Căluțul cocoşat — 1; 10,30; Teatrul cel mare — 13,30; 15,30; — Degeţica - 12; 17,30; 19,30; DOINA. • Program de vacanţă: FAVORIT — 9; TIMPURI NOI — 15; BUZEŞTI - 9; 11,16; 13,15; FLACĂRA — 9,30; 11,30; 13,30; BUCEGI — 10; LIRA — 10; GIULEȘTI — 9; FERENTARI — 15,30; FLOREASCA — 9; PACEA — 9; 11; 13; MUNCA — 15, COSMOS — 10; 12; 14. PROGRESUL — 15;30. teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mică): Alexandru Lăpuşneanu — 15; Comedie de modă veche — 20 (sala Atelier); Aventură in banal — 19. • Opera Română: Seară vieneză — 19. • Teatrul de operetă: Stelele Operetei — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala Schitu Măgureanu): Alibi — 19.30. (sala Grădina Icoanei): Furtuna — 19.30. • Teatrul Mic: Pluralul englezesc — 19.30. • Teatrul Foarte Mic: Ţara lumii — 20. • Teatrul de comedie: Cinema-19.30. • Teatrul „Nottara“ (sala Studio): Inele, cercel, beteală — 19. • Teatrul evreiesc de stat: Menahem Mendel om de afaceri — 18.30. • Teatrul Giuleşti (sala Majestic) : O noapte furtunoasă — 19,30 (sala Giuleşti): Haina cu două feţe — 19.30. • Teatrul satiric-muzical ,,C. Tănase" (sala Savoy): De la Cărăbuş la Savoy — 19,30. (sala Victoria): Boema ride, cintă şi dansează — 19,30. • Teatrul „Ion Vasilescu“ : Dulcea poezie a bărbatului matur — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă“ Sfirla năzdrăvanul — 1o. Cine se teme de crocodil ? — 11). • Teatrul „Ţăndărică“: Şoricelul şi păpuşa — 10. • Circul Bucureşti: Vivat circul — 10; 19,30. tv PROGRAMUL 16.00 Telex. 16.05 Atlas geografic 16.30 Matineu de vacanţă 16.50 Film serial: Paul Gauguin. Reluarea episodului 2. 17.50 Viaţa culturală. In spiritul revoluţionar al Congresului al Xll-lea al partidului • Eficienţa, spiritul novator în mişcarea cultural-educativă de masă • Vie activitate cultural-artistică pentru desăvîrşirea trăsăturilor omului nou. Colocviul cenaclurilor literare muncitoreşti » Poezie şi muzică. Recital susţinut de naistul Gheorghe Zamfir • Artă plastică. Reportaj realizat de C.R. Constantinescu la expoziţia de sculptură şi desen George Apostu de la Galeriile de artă din Bacău • Serialul emisiunii: Mapamond cultural : L. N. Tolstoi (II) 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal, rece cu nopţi geroase în Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania. Cerul va fi temporar noros. Local va ninge, iar în sud-estul ţării posibile şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ploaie cu depuneri de polei. Vîntul va sufla moderat cu intensificări din sectorul nordic, mai ales în zonele de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse 19.20 Debut '80 In activitatea productivă, îndeplinirea ritmică a planului din primele zile ale anului în întreprinderi constructoare de maşini 19.35 In Intimpinarea Congresului al II-lea al Frontului Unităţii Socialiste. Dezbatere cu participarea: conf. univ. dr. Stana Buzatu, conf. univ. dr. Olivia Clătici, prof. univ. dr. Ioan Rebedeu. 19.55 Ora tineretului. 20.50 Teatru scurt. • Poveste studenţească de Mihail Sorbul — premieră pe ţară. Interpretează : Horaţiu Mălăiele, Mircea Jida, Ştefan Radof, Anda Călugăreanu. Regia: Cornel Todea. 21.35 Telejurnal. PROGRAMUL 2 16.00 Teatrul de păpuşi Ţăndărică. 16,25 invitaţie la bal. 19.00 Telejurnal. 19.20 Buletinul rutier al Capitalei. 19.30 Scurt pe... II. Reportaje, interviuri, informaţii, fapt divers din Capitală. 20.00 Concert simfonic. In pauză. Efigii lirice: emisiune de versuri, între minus 13 şi minus 3 grade, local mai coborîte în vestul şi nordul ţării, iar cele maxime între minus 7 şi plus 3 grade, în Bucureşti . Vremea va continua să se răcească treptat. Cerul va fi temporar noros, favorabil precipitaţiilor mai ales sub formă de ninsefere. Vînt moderat. Temperatura în scădere. Sărbătoarea naţională ____________■_______________________,______ _________ a poporului cubanez prieten Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba , Cea de-a XXI aniversare a Zilei eliberării Cubei, sărbătoarea naţională a Republicii Cuba, ne oferă plăcutul prilej ca, în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba şi poporului cubanez prieten calde felicitări şi un sincer salut tovărăşesc. Urăm poporului frate cubanez noi şi tot mai mari succese in construirea socialismului în patria sa. Ne exprimăm încrederea că raporturile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre se vor adinei şi diversifica şi în viitor, în folosul celor două popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România In ziua de Anul nou, poporul cubanez a aniversat 21 de ani de cînd detaşamentele armatei revoluţionare de eliberare, conduse de tovarăşul Fidel Castro, au intrat victorioase în Havana, ceea ce a marcat înlăturarea regimului Batista, urît de popor, şi instaurarea puterii populare. De atunci, această zi este considerată sărbătoarea naţională a Cubei. Victoria revoluţiei a încununat eroica luptă dusă ani îndelungaţi de poporul cubanez pentru eliberare naţională şi socială şi a deschis o etapă nouă în viaţa ţării, perspectivele construirii socialismului. Moment de mare Însemnătate în procesul revoluţionar mondial, naşterea primului stat socialist pe continentul american a constituit un exemplu însufleţitor pentru popoarele latino-americane in lupta lor pentru libertate, democraţie şi progres social. în anii care au trecut de la victoria revoluţiei, poporul cubanez, sub conducerea Partidului Comunist din Cuba şi a guvernului revoluţionar, a înfăptuit profunde transformări politice şi social-economice, repurtînd un şir de succese în făurirea bazei tehnicomateriale a noii orînduiri, în dezvoltarea forţelor de producţie, ştiinţei şi tehnicii, invăţămîntului şi culturii. După cum este cunoscut, activitatea constructivă s-a desfăşurat în condiţiile blocadei economice impuse, poporul cubanez avînd de înfruntat un şir de acţiuni ostile, luptînd cu hotârîre pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor revoluţionare. Sărbătoarea naţională de anul acesta a găsit poporul cubanez angajat în munca pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor primului Congres al Partidului Comunist din Cuba, pentru accelerarea construcţiei socialiste şi ridicarea in continuare a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Animat de sincere sentimente de simpatie şi solidaritate faţă de popoarele care construiesc o nouă orînduire, poporul român se bucură din inimă de realizările obţinute de poporul cubanez. Intre popoarele şi ţările noastre, în ciuda marii de ILIE VERDEŢ Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România părtări geografice care le desparte, s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de strînsă prietenie şi colaborare pe multiple planuri — economic, politic, tehnico-ştiinţific şi cultural. Un rol hotârîtor în evoluţia acestor relaţii ni au raporturile de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba, întîlnirile şi convorbirile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro. Vizita întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în 1973, în Cuba, ca şi vizita făcută anterior de tovarăşul Fidel Castro în România, au impulsionat substanţial colaborarea reciprocă şi au ridicat pe o treaptă superioară prietenia româno-cubaneză, spre binele ambelor popoare, în interesul socialismului, progresului şi păcii în lume. Marea sărbătoare naţională a Cubei socialiste oferă poporului român prilejul de a transmite poporului cubanez călduroase felicitări și de a-i ura noi succese în eforturile pentru înflorirea patriei sale socialiste. Constructorii Havanei Ianuarie în Cuba înseamnă soare, lumină multă si oglinda mobilă a mării... Notasem aceasta in carnetul de reporter, aflindu-mă intr-unul din saloanele de primire ale aeroportului international „José Marti“. Citesc acum, pe banda de telex, că acolit s-a concentrat in lunile trecute efortul a sute de muncitori pentru lărgirea pistelor de aterizare, efort determinat de exigenţele sporirii necontenite a traficului aerian. Atunci, ieşisem pe avenida Rancho Boyeros, care leagă aeroportul de centrul oraşului , lungă, mărginită fie de plantaţii de cafea, fie de grădini verzi de legume. Următoarele zile le-am consacrat Havanei, străzilor şi oamenilor săi. De fapt, celor două Havane — La Habana Conial, astăzi Habana Viera, şi la Habana Moderna. O pornisem pe jos, împreună cu însoţitorul cubanez, Wilfredo, care avea să mă întovărăşească pe întreg parcursul călătoriei, un fin cunoscător al Havanei de ieri si de astăzi şi, mai ales, din viitor. Petrecusem ceasuri întregi in Habana Vieja, pe străduţele sale înguste, mereu întretăiate de altele asemănătoare, cu baruri deschise, unde oamenii, în ceasuri de răgaz, sorb încetişor „moito“-ul (rom cu un fir de mentă şi suc de lămîie), sau ceşcuţa de cafea neagră. Colonade, case vechi de sute de ani, pieţe cu dalele de piatră năpădite de iarbă şi palate păstrind încă amintirea vremurilor trecute. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Nicolae Giosan, şi ministrul afacerilor externe, Ştefan Andrei, au adresat telegrame de felicitare omologilor lor, cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a Zilei eliberării Cubei. Au mai trimis telegrame de felici-Străbătusem, mai tirziu, largile avenide ale Havanei moderne, care are ca centru geografic, istoric şi politic faimoasa Piaza de la Revolución „José Marti“, dominată de somptuosul obelisc, menit să perpetueze memoria marelui erou al luptei pentru libertate a poporului cubanez. Aici, in Piaza de La Revolución, işi au punctul de plecare principalele artere ale Havanei moderne, cu mari edificii, ministere, alte instituţii guvernamentale, teatre, cinematografe, edituri, centre ştiinţifice şi economice. Aici, in Piaza de La Revolución, Wilfredo îmi vorbise de Habana viitorului, prezentindu-mi amplul program de dezvoltare economică şi socială a oraşului şi împrejurimilor sale....... Banda de telex, veştile sosite in ultimul timp probează că o mare ,parte din ceea ce era atunci proiect sau plan este acum lucru realizat. Cei 36 500 de constructori ai Havanei şi-au îndeplinit şi depăşit planul de producţie pe anul 1979. Ştirea este laconică, dar ea încorporează faptele concrete ale muncii şi vieţii : oraşul de astăzi. Ele înseamnă obiective industriale din sfera siderurgiei (Antillana de Acerro), a industriei agroalimentare (frigorificul de la Guanabacoa) sau industriei uşoare (fabrica de sticlă „Osvaldo Cuello“). Realizări importante au fost înregistrate şi in domeniul educaţiei şi sănătăţii: au fost predate „la cheie“ incă 7 şcoli secundare urbane, Palatul naţional al pionierilor tare Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul Naţional al Femeilor, Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, alte organizaţii de masă şi obşteşti, organizaţiilor similare din Cuba, şi trei grădiniţe de copii , au fost executate ample lucrări la Centrul de investigaţii medico-chirurgicale, la spitalul ortopedic „Frank Pais“ şi la spitalul oncologic. Pe lista edificiilor cu caracter social, construite sau finisate în 1979, figurează şi Palatul Congreselor, Teatrul naţional, hotelurile Triton şi Naţional şi altele. Intrucit planul construcţiilor de locuinţe, ce prevede pentru actualul cincinal 35 000 de noi apartamente (5 000 în anul 1979) nu a fost îndeplinit, numeroase forţe sunt concentrate, in această perioadă, pentru recuperarea răminerilor în urmă. Deoarece acest program nu are alt fel decit continua înnoire si înfrumuseţare,a. «rafuluiAuiiacuitorii săi se simt implicaţi direct îj^realizarea lui, de-a lungul anului, la diferite;'WCrări’liLkftate’&tk construcţie ''au fost depuse de către cetăţeni peste trei milioane de ore de muncă voluntară. „Constructorii Havanei — spune o ştire — nu sunt în întregime satisfăcuţi de succesele obţinute şi înţeleg necesitatea unei eficienţe economice cit mai ridicate, pentru a da lucrări mereu mai bune, la un cost redus, in beneficiul populaţiei“. O evaluare a rezultatelor obţinute şi un angajament pentru viitor. Imaginea Havanei se întregeşte continuu, păstrind frumuseţile sale naturale neasemuite, înregistrind realizările prezentului şi planurile viitorului. , Valentin PAUNESCU Cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a Zilei eliberării, sărbătoarea naţională a Republicii Cuba, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Humberto Castello, a vorbit, marţi 1 ianuarie, la posturile noastre de radio şi televiziune. vremea Timpul probabil pentru zilele de 4, şi 6 ianuarie, în tară ! Vremea va fi PAGINA 3 GHEORGHE HOSSU In ziua de 31 decembrie 1979 a încetat din viaţă tovarăşul Gheorghe Hossu, activist de seamă al Partidului Comunist Român şi al statului nostru socialist. Născut la 29 august 1909, în comuna Blajel, judeţul Sibiu, dintr-o familie de ţărani, Gheorghe Hossu, după terminarea şcolii tehnice, a lucrat mai mulţi ani ca mecanic, pasiunea pentru tehnică avînd-o toată viaţa, devenind inventatorul pompei, brevetată în ţară şi peste hotare, care-i poartă numele. După 23 August 1944, devenind in anul 1945 membru al Partidului Comunist Român, ia parte activă la lupta condusă de partid pentru transformări democratice, pentru victoria revoluţiei socialiste, primind diferite Însărcinări pe care le-a îndeplinit cu conştiinciozitate şi simţ de răspundere. In perioada 1955—1970 a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In anul 1952 a fost ales deputat in Marea Adunare Naţională, fiind reales în mai multe legislaturi, îndeplinind diferite munci de mare răspundere încredinţate de partid — ministru al construcţiilor, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1956—1957) şi, începînd din anul 1959 şi pînă la pensionare (1969), preşedinte al Consiliului Naţional al Apelor — Gheorghe Hossu a muneit cu abnegaţie şi devotament pentru îndeplinirea sarcinilor pe care le-a avut, pentru înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român, de făurire a societăţii socialiste pe pămintul României. Pentru meritele sale deosebite a fost distins cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Amintirea sa va rămîne mereu vie in inimile şi memoria tovarăşilor de muncă, a tuturor celor care l-au cunoscut. COMITETUL MUNICIPAL BUCUREȘTI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL NAȚIONAL AL APELOR