Scînteia, ianuarie 1980 (Anul 49, nr. 11621-11645)

1980-01-03 / nr. 11621

SC­I NT El A — joi 3 ianuarie 1980 Excelenţei Sale Domnului GAAFAR MOHAMMED EL NIMEIRI Preşedintele Republicii Democratice Sudan Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere îmi este deosebit de plăcut să vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire, de noi succese pe calea progresului economic şi social al ţării dumneavoastră. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului GEORGES-ANDRÉ CHEVALLAZ Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Cu prilejul preluării Înaltei funcţii de preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, am plăcerea să vă transmit felicitările mele cordiale împreună cu cele mai bune urări de succes în activitatea dumneavoastră şi de prosperi­tate poporului elveţian, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Elveţia se vor dezvolta şi adinei şi în viitor spre binele ambelor noastre popoare, al cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Faptele de muncă ale lui *80 în vetrele de „foc continuu“ Am intrat în ultimul an, decisiv al cincinalului. Nu­meroase colective muncitoreşti s-au aflat in aceste zile la datorie în unităţile cu „foc continuu“, obţinînd din primele ore succese de prestigiu în întrecerea socialistă pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al Xll-lea al partidului. Reporterii şi cu­ COMBINATUL SIDERURGIC DIN GALAŢI. Prezenţi la datorie în noaptea de revelion, siderur­­giştii gălăţeni şi-au înscris in gra­ficele de lucru cele dintii succese din noul an. Astfel, in dimineaţa zilei de 1 ianuarie 1980 schimbul de noapte a raportat obţinerea peste plan a circa 100 tone cocs, 100 tone fontă, 150 tone oţel, 250 tone laminate finite pline, 75 tone benzi laminate la rece, 50 tone tablă zincată etc. Cumulate pe zilele de 1 şi 2 ianuarie, succe­sele înregistrate de oamenii mun­cii de pe platforma siderurgică de la Galaţi înseamnă producerea peste sarcinile aferente acestei scurte perioade a 520 tone cocs, 500 tone fontă, 420 tone oţel, peste 1 000 tone laminate finite pline, 300 tone benzi laminate la rece, 175 tone tablă zincată ş.a. (Dan Plăeşu). ÎNTREPRINDEREA de fier VLĂHIŢA. In noaptea dintre ani, precum şi în primele zile ale anu­lui 1980, vechea vatră a metalur­giei româneşti din Vlăhiţa şi-a continuat activitatea cu intensitate sporită. La ora cînd milioanele de cetăţeni ai patriei au întimpinat noul an, maistrul Fülöp Ioan, îm­preună cu echipa formată din jurnaliştii Vidám Csaba, Tarko Gergely, Sándor Elemér, Deák Io­sif şi Molnár Iosif, erau la datorie, elaborînd prima şarjă a anului din fontă de Vlăhiţa, de înaltă puritate. De la tovarăşul Ferencz Domokos, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, am aflat că bilanţul „schimbului de reve­lion“ a consemnat 8 tone fontă de înaltă puritate, realizată supli­mentar. In primele zile din ia­nuarie 1980 şi-au înscris numele pe panoul de onoare şi muncitorii sec­ţiei de turnătorie, care au obţinut peste prevederi 5 tone de piese tur­ respondenţii „Scînteii" au intilnit la locurile lor de muncă­­ însufleţiţi de vibrantul Mesaj de Anul nou adresat întregii naţiuni de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ■­­ fruntaşi în producţie, oameni hotărîţi să-şi consolideze prin fapte prestigiul cucerit. nate. La acest început de bun augur au adus o contribuţie re­marcabilă muncitorii Fancsali Géza, Andrei Suciu, György Gábor, Péter Albert şi Lado Lőrinc. (I. D. Kiss). COMBINATUL CHIMIC TIR­­NAVENI. In cetatea chimiei de la Tîrnăveni, sute de oameni ai mun­cii, 4 tone polistiren expandat, o gamă diversă de materiale de con­strucţii fono, termo şi hidroizolan­­te necesare şantierelor ţării. Ca de obicei, la inălţimea sarcinilor s-au situat formaţiile conduse de maistrul I. Cicoveanu, subinginerii C. Tăbuşcă şi I. Pendea, muncitorii de înaltă calificare I. Melciu. V. tradiţia, siderurgiştii de pe cea mai veche vatră a metalurgiei ţării — Reşiţa — au ţinut să păşească in noul an cu o activitate productivă de vîrf în toate secţiile şi sectoa­rele. Acţionînd sub deviza „Metal mai mult, mai bun şi mai ieftin“, o­­ţelarii, jurnaliştii, laminoriştii, coc­­sarii şi ceilalţi oameni ai muncii din combinat au realizat în primele două zile din 1980, peste prevede­rile planului, 800 tone de produse siderurgice de bună calitate. (N. Cătană). COMBINATUL DE LIANŢI ŞI AZBOCIMENT DIN TG. JIU. Ho­tărîţi să obţină în 1980 realizări tot mai remarcabile în înfăptuirea sar­cinilor actualului cincinal, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul de lianţi şi azbo­ciment din Tg. Jiu s-a aflat. Încă din primele ore ale noului an, la punctele de comandă ale procesului productiv. Dovedind spirit de înaltă ordine şi disciplină, asigurînd funcţionarea optimă a utilajelor din fluxul celor 9 linii tehnologice, ci­­mentiştii gorjeni, din rindul cărora s-au remarcat formaţiile de lucru conduse de comuniştii Nnicolae Năs­­tăsescu, Gheorghe Popescu, Ion Cio­chină, Constantin Coica, Marcel Pescaru, Dumitru Bercui şi altele, au obţinut suplimentar in zilele de 1 şi 2 ianuarie 500 tom­s ciment. (D. Prună). ÎNTREPRINDEREA „ELECTRO­­CENTRALE“ DIN ORADEA. După calendarul muncii, la întreprinderea „Electrocentrale“ din Oradea, anul 1979 s-a încheiat cu o producţie suplimentară de pe­ste 80 000 kilo­­waţi/oră energie electrică, din care , 90 ,la sută a fost produsă pe bază de cărbune. Revelion­ul ’80 i-a găsit pe harnicii energeticieni de aici veghind cu hărnicie la „focul con­tinuu" al muncii. Vasile Napău, Dumitru Drimbea, Ioan Herlaş, Kupa Ştefan, Ecsedii Carol, Ioan Roşu, Andrei Raica, Kovács Géza sunt doar citi­va dintre cei prezenţi la datorie in această unitate de producţie. (Alexandru Peti). Cronica zilei Cu prilejul celei de-a XV-a ani­versări a Revoluţiei Palestiniene, re­prezentantul permanent la Bucureşti al Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei, Imad Abdin, a rostit o cuvîn­­tare la televiziune. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT în cîteva rînduri • Tradiţionalul turneu Internaţio­nal masculin de handbal care se des­făşoară în ziua de Anul nou in Berli­nul Occidental a fost ciştigat la ac­tuala ediţie de echipa H. C. Minaur Baia Mare, care a terminat neînvinsă competiţia totalizind 5 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat forma­ţia iugoslavă Zelezniciar Sarajevo — 5 puncte (golaveraj inferior), Selec­ţionata Berlinului Occidental — 2 puncte şi echipa poloneză Korona Kielcze — zero puncte. Handbaliştii români au obţinut două victorii : 14—6 cu Selecţionata Berlinului Occidental, 18—10 cu Ko­rona Kielcze şi au terminat la ega­litate : 10—10 cu Zelezniciar Sara­jevo. Alte rezultate : Zelezniciar — Ko­rona 15—9 ; Zelezniciar — Selecţio­nata Berlinului Occidental 10—7 ; Selecţionata Berlinului Occidental — Korona 15—10. Cel mai eficace jucător al turneului a fost handbalistul, român Mironiuc, care a înscris 18 goluri. • Campionatul european de șah pentru juniori a continuat în orașul olandez Groningen cu runda a 10-a, în care jucătorul român Adrian Ne­­gulescu a remizat cu Aznaparașvîli (U.R.S.S.), în clasament conduce Cemin (U.R.S.S.), cu 9 puncte, urmat de Az­­naparasvili (U.R.S.S.) — 8 puncte, Adrian Negulescu (România), Rivaa (Spania) și Elyoseph (Israel) — cu cite 6,5 puncte etc. • In clasamentul celor mai bune echipe europene de fotbal pe care-1 întocmește anual revista „France Football“, primul loc în 1979 a fost ocupat de selecţionata Iugoslaviei, ur­mată de formaţiile R. F. Germania, Austriei, Angliei, Belgiei, Olandei, Poloniei, Franţei, Italiei şi Ceho­slovaciei. Echipa României se află pe locul 25 din 32 de formaţii clasate. In 1978, titlul de cea mai bună echipă din Europa revenise repre­zentativei Olandei. • La Galaţi s-a desfăşurat finala „Cupei F. R. Box“, în care B. C. Ga­laţi a întrecut cu scorul de 7—4 for­maţia Rapid Bucureşti. Din formaţia învingătoare s-au evidenţiat Dumitru Glogojeanu (categ. uşoară), Petre Roşea (categ. pană) şi Sandu Tîrila (categ. mijlocie), ultimul fiind de­semnat drept cel mai valoros pugi­list al competiţiei. • In diferite oraşe din Finlanda au continuat Întrecerile campionatu­lui mondial de hochei pe gheaţă re­zervat echipelor de tineret. In turneul final, selecţionata U.R.S.S., deţinătoarea titlului, a În­vins cu scorul de 8—21 (0—1, 1—1, 5—0) echipa Cehoslovaciei, iar repre­zentativa Finlandei a întrecut cu 3—2 formaţia Suediei. Rezultate înregistrate in turneul pentru locurile 5—8: Canada — S.U.A. 4—2 ; R. F. Germania — Elve­ţia 4—2. • RELICVĂ ASTRO­NOMICA. Ii» provincia Chi­neză Shandong a fost descoperită recent o hartă a corpurilor ce­rești veche de peste 350 de ani, pe care stelele cunoscute atunci sunt realizate in relief. Unele dintre ele sunt reprezentate prin­ puncte, iar altele prin terci cercuri, în centru fiind aşezată steaua polară. Numele fiecărei constelaţii este scris in Kaishu (scrierea standard in caligrafia chineză), iar stelele ce o alcătu­iesc sunt legate între ele prin linii. Datarea s-a putut face cu exactitate deoarece harta are in­tr-o parte inscripţia „Făcută de Cheng Junfang, în primul an al domniei Tianqi“. Ceea ce în­seamnă anul 1621, Junfang era un binecunoscut desenator de hărţi în timpul dinastiei Ming. • PANOURI DE ÎN­CĂLZIRE CU EFICIEN­TA SPORITA. Depistarea unor noi modalităţi mai efi­ciente de utilizare a unor dispozitive existente a consti­tuit deviza specialiştilor de la Academia de construcţii a R. D. Germane, care au studiat, sub acest aspect, o bine cunoscută instalaţie de încălzit. Este vorba de panourile de încălzire folo­site în secţiile întreprinderilor, aeroporturi, săli de sport şi care se montează de regulă pe pereţi. Studiile au arătat că aceste panouri, montate pe ta­van, sunt mult mai eficiente şi se poate realiza o economie de energie de 40 la sută. • „ZAHĂR LICHID". Această inscripţie a apărut in ultima vreme pe o serie de va­­goane-cisternă ale căilor ferate cehoslovace. Aproape o treime din producţia de zahăr a Ceho­slovaciei este supusă unei pre­lucrări ulterioare în diferite uni­tăţi ale industriei alimentare, in majoritatea cazurilor fiind di­zolvată in apă. Pornind de la această situaţie, specialiştii In­stitutului praghez de cercetări DE PRETUTINDENI ştiinţifice pentru industria zahă­rului au propus ca zahărul să fie livrat in stare lichidă. In aceste condiţii nu este necesară crista­lizarea produsului, ceea ce per­mite realizarea de economii da energie şi eliminarea unor lu­crări de descărcare-incărcare. • PERIPLU IN JURUL LUMII. Sportivul Zbygnew Pukhaiski, care efectuează o cursă solitară în jurul lumii la bordul ambarcaţiunii cu pînze „Miranda“, este aşteptat să so­sească in portul Gdynia în luna ianuarie. El si-a început cursa in jurul lumii in 1976 ca par­ticipant la regata transatlantică „Ostar-76“, care a luat startul la­ Plymouth (Marea Britanie). Traseul acestui periplu a cu­prins o serie de etape, din care n-au lipsit peripeţiile. După New Port (S.U.A.), urmează Insulele Bermude, prin Canalul Panama, se deplasează spre Oceania, unde „Miranda“ a su­ferit o avarie. Pukhaiski a fost nevoit să stea un an la Sydney pentru a-şi repara vasul, după care au urmat Noile Hebride, Noua Guinee şi Insula Mauri­tius. După ce a înconjurat Ca­pul Bunei Speranţe, sportivul polonez a ajuns la Capetown, de unde se pregăteşte să traver­seze Oceanul Atlantic pînă la Marea Baltică şi să ajungă in portul Gdynia. • CITE LIMBI SE VORBESC ÎN FILIPINE ? Limba oficială din Filipine este engleza. Aceasta se foloseşte in instituţii şi in cercurile de afa­ceri. în institutele de învăţămînt superior se predă in limbile en­gleză şi spaniolă, dar populaţia de pe fiecare dintre cele peste 7 000 de insule vorbeşte intr-o limbă ori dialect propriu, local. Există, de pildă, o limbă vorbită doar de 26 de persoane. In mo­mentul de faţă autorităţile în­cearcă să introducă drept limbă oficială tagaloga, cea mai răs­­pindită. • ÎNAINTE DE CO­LUMB. Arheologii mexicani au descoperit morminte ale unor triburi de Indieni din secolul al VIII-lea i.e.n. Printre obiectele preţioase se află numeroase o­­biecte de podoabă din chihlim­bar. După cum se știe, patria chihlimbarului este litoralul Bal­ticii. Potrivit părerilor specialiș­tilor, noua descoperire vine în sprijinul presupunerii că au­­ existat legături între Europa și America înaintea descoperirii A­­mericii de către Columb. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI PROGRESIST POPULAR DIN REPUBLICA COOPERATISTĂ GUYANA Cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Partidului Progresist Popular vă transmitem, în numele Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, calde felicitări şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată consolidării independenţei naţionale, promovării intereselor fundamentale ale maselor largi populare, progresului social şi prosperităţii poporului guyanez prieten. Avem convingerea că raporturile de prietenie şi colaborare dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Progresist Popular se vor dezvolta, în conti­nuare, în interesul adîncirii şi diversificării colaborării şi cooperării, pe multiple planuri, dintre cele două ţări şi popoare, al cauzei păcii, progresului şi înţelegerii internaţionale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL REPUBLICII IRAK VA FACE O VIZITA OFICIALA IN TARA NOASTRĂ La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Româ­nia, Ştefan Andrei, ministrul afaceri­lor externe al Republicii Irak, dr. Saadoun Hammadi, va face o vizită oficială în România, in prima parte a lunii ianuarie 1980. IN PRIMELE ORE, ÎN PRIMELE ZILE ALE ANULUI şi de la secţiile carbid, bicromat, sulfat de aluminiu şi săruri de ba­riu s-au aflat in zilele de 1 şi 1­2 ianuarie 1980 la posturi. Muncind cu hărnicie, lucrătorii combinatu­lui — români şi maghiari — au în­registrat, în primele două zile ale acestui an, indici de producţie su­periori celor prevăzuţi. Astfel, ei au livrat suplimentar economiei 200 tone carbid, 40 tone gresie şi sulfat de aluminiu şi 30 tone car­bonat de bariu şi antidăunători. (Gh. Giurgiu). ÎNTREPRINDEREA DE MATE­RIALE IZOLATOARE VASLUI. Pe platforma industrială a Vaslu­iului, a lucrat la „foc continuu“ şi colectivul de muncă de la între­prinderea de materiale izolatoare. La vetrele fierbinţi, respectiv secto­rul de oxidare, secţiile primare şi atelierul cu profil petrochimic s-au asigurat in primele zile ale noului an condiţii pentru realizarea unei producţii de 150 tone vată şi pro­duse de vată minerală, 150 tone car­ton celulozic, 240 000 mp carton bi­­tumat, 45 000 bucăţi cărămizi dia­ Grosu, I. Beleuţă, Elena Spuză, pre­cum şi G. Tănase de la staţia de compresoare. (Crăciun Lăluci). COMBINATUL SIDERURGIC DIN HUNEDOARA. Pe platforma oţelăriei Siemens Martin II a Com­binatului siderurgic din Hunedoara, munca a cunoscut acelaşi ritm ca în oricare zi de lucru. Maistrul principal oţelar Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, ne spunea : „Am început cu dreptul noul an 1980., Toate şarjele s-au încadrat in timpul prevăzut pentru elaborare, iar la unele termenul a fost redus. Suntem­ hotărîţi să încheiem ultimul an al actualului cincinal cu succese de prestigiu“. Aflăm de la dispe­ceratul combinatului că, după în­cheierea primelor două zile ale în­ceputului de an, siderurgiştii hune­­doreni au raportat însemnate de­păşiri de plan la toţi indicatorii: astfel, s-au produs peste prevederi 155 tone cocs, 225 tone fontă, 400 tone oţel şi 507 tona laminate. (Sabin Cerbu). COMBINATUL SIDERURGIC DIN REŞIŢA. Aşa cum le este c­inema • întoarcerea fiului: CENTRAL — 9; 11; 13, 15; 17,15; 19,30 • Răzbunarea panterei roz: SALA PALATULUI — 14,30; 17,15; 20, GLO­RIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Popeye marinarul: PATRIA — 9; 11,30; 14; 16,30; 19. CAPITOL — 9,15; 11,15; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Omul care ne trebuie: CINEMA STUDIO — 10; 12; 14; 16; 18; 20, GIU­­LEȘTI — 11; 13;15; 15,30; 17,45 ; 20, ARTA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. • Safari Express: SCALA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20;15, BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20, FAVORIT — 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Marea nelinişte: PALATUL SPOR­TURILOR ŞI CULTURII — 17. LU­CEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 90,15, FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Acei oameni minunaţi cu apara­tul de filmat: VICTORIA — 15; 17,15; 19.30. • Ora zero: TIMPURI NOI — 19; 17,15; 19,30. • Iulia: FEROVIAR — 9; 9,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Operaţiunea „Stadion“ : BUZEŞTI — 15,30; 17,30; 19,30, FLACĂRA — 15; 17,15; 19,30. • Omul vineri: EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Muşchetarul român: DACIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Eboli: GRIVIȚA — 9; 11,30; 14; 16,45; 19,15. • Interviuri despre probleme perso­nale : BUCEGI — 16; 18; 20. • Ultimul start: LIRA — 16, 18; 20. • Ultima Jertfă : DRUMUL SĂRII — 18, 18; 20. • Totul pentru un cintec­t FEREN­TARI — 17,30; 19,30. • Speranța: COTROCENI — 15; 17,15; 19,30, FLOREASCA — 11, 13; 15,30*; 17,49; 20. • Revanşa: PACEA — 18, 18,15. • Piedone Africanul: VOLGA — 9, 12; 14,30; 17; 19,30, TOMIS — 9; 11,30; 14,15; 17; 19,45. • Intilnire la sfirsitul iernii: VIITO­RUL — 15,30; 17,45; 20. • Soarta Aurei şi Argentinei: POPU­LAR — 15,30; 17,30; 19,30. • Domnul Miliard: AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Eu, tu­­l Ovld­iu: MUNCA — 18, 20. • 39 de trepte: MIORIŢA — 11,15; 13,30; 15 45; 18, 20. • Un suris In plită vară : COSMOS - 17,30; 19,30. • Nick Carter superdetectiv : PRO­GRESUL — 18, 20. • Căluțul cocoşat — 1; 10,30; Tea­trul cel mare — 13,30; 15,30; — De­geţica - 12; 17,30; 19,30; DOINA. • Program de vacanţă: FAVORIT — 9; TIMPURI NOI — 15; BUZEŞTI - 9; 11,16; 13,15; FLACĂRA — 9,30; 11,30; 13,30; BUCEGI — 10; LIRA — 10; GIULEȘTI — 9; FERENTARI — 15,30; FLOREASCA — 9; PACEA — 9; 11; 13; MUNCA — 15, COSMOS — 10; 12; 14. PROGRESUL — 15;30. t­eatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mică): Alexandru Lăpuşneanu — 15; Comedie de modă veche — 20 (sala Atelier); Aventură in banal — 19. • Opera Română: Seară vieneză — 19. • Teatrul de operetă: Stelele Opere­tei — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala Schitu Măgureanu): Alibi — 19.30. (sala Grădina Icoanei): Furtu­na — 19.30. • Teatrul Mic: Pluralul englezesc — 19.30. • Teatrul Foarte Mic: Ţara lumii — 20. • Teatrul de comedie: Cinema­­-19.30. • Teatrul „Nottara“ (sala Studio): Inele, cercel, beteală — 19. • Teatrul evreiesc de stat: Menahem Mendel om de afaceri — 18.30. • Teatrul Giuleşti (sala Majestic) : O noapte furtunoasă — 19,30 (sala Giuleşti): Haina cu două feţe — 19.30. • Teatrul satiric-muzical ,,C. Tănase" (sala Savoy): De la Cărăbuş la Sa­voy — 19,30. (sala Victoria): Boema ride, cintă şi dansează — 19,30. • Teatrul „Ion Vasilescu“ : Dulcea poezie a bărbatului matur — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă“ Sfirla năz­drăvanul — 1o. Cine se teme de cro­codil ? — 11). • Teatrul „Ţăndărică“: Şoricelul şi păpuşa — 10. • Circul Bucureşti: Vivat circul — 10; 19,30. tv PROGRAMUL­­ 16.00 Telex. 16.05 Atlas geografic 16.30 Matineu de vacanţă 16.50 Film serial: Paul Gauguin. Re­luarea episodului 2. 17.50 Viaţa culturală. In spiritul re­voluţionar al Congresului al Xll-lea al partidului • Eficien­ţa, spiritul novator în mişcarea cultural-educativă de masă • Vie activitate cultural-artistică pen­tru desăvîrşirea trăsăturilor omu­lui nou. Colocviul cenaclurilor literare muncitoreşti » Poezie şi muzică. Recital susţinut de naistul Gheorghe Zamfir • Artă plastică. Reportaj realizat de C.R. Constantinescu la expoziţia de sculptură şi desen George Apostu de la Galeriile de artă din Bacău • Serialul emisiunii: Mapamond cultural : L. N. Tolstoi (II) 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal, rece cu nopţi geroase în Banat, Crişa­­na, Maramureş şi Transilvania. Cerul va fi temporar noros. Local va ninge, iar în sud-estul ţării posibile şi pre­cipitaţii sub formă de lapoviţă şi ploaie cu depuneri de polei. Vîntul va sufla moderat cu intensificări din sectorul nordic, mai ales în zonele de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse 19.20 Debut '80 In activitatea produc­tivă, îndeplinirea ritmică a pla­nului din primele zile ale anului în întreprinderi constructoare de maşini 19.35 In Intim­pina­rea Congresului al II-lea al Frontului Unităţii So­cialiste. Dezbatere cu participa­rea: conf. univ. dr. Stana Bu­­zatu, conf. univ. dr. Olivia Clă­­tici, prof. univ. dr. Ioan Re­­bedeu. 19.55 Ora tineretului. 20.50 Teatru scurt. • Poveste studen­ţească de Mihail Sorbul — pre­mieră pe ţară. Interpretează : Horaţiu Mălăiele, Mircea Jida, Ştefan Radof, Anda Călugărea­­nu. Regia: Cornel Todea. 21.35 Telejurnal. PROGRAMUL 2 16.00 Teatrul de păpuşi Ţăndărică. 16,25 invitaţie la bal. 19.00 Telejurnal. 19.20 Buletinul rutier al Capitalei. 19.30 Scurt pe... II. Reportaje, inter­viuri, informaţii, fapt divers din Capitală. 20.00 Concert simfonic. In pauză. Efi­gii lirice: emisiune de versuri, între minus 13 şi minus 3 grade, local mai coborîte în vestul şi nordul ţării, iar cele maxime între minus 7 şi plus 3 grade, în Bucureşti . Vremea va con­tinua să se răcească treptat. Cerul va fi temporar noros, favorabil precipita­ţiilor mai ales sub formă de ninsefere. Vînt moderat. Temperatura în scădere. Sărbătoarea naţională ____________■_______________________,______ _________ a poporului cubanez prieten Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba , Cea de-a XXI aniversare a Zilei eliberării Cubei, săr­bătoarea naţională a Republicii Cuba, ne oferă plăcutul prilej ca, în numele Partidului Comunist Român, al Con­siliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba şi poporului cubanez prieten calde feli­citări şi un sincer salut tovărăşesc. Urăm poporului frate cubanez noi şi tot mai mari succese in construirea socia­­lismului în patria sa. Ne exprimăm încrederea că raporturile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre se vor adinei şi diversifica şi în viitor, în folosul celor două popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România In ziua de Anul nou, poporul cu­banez a aniversat 21 de ani de cînd detaşamentele armatei revoluţionare de eliberare, conduse de tovarăşul Fidel Castro, au intrat victorioase în Havana, ceea ce a marcat înlătu­rarea regimului Batista, urît de po­por, şi instaurarea puterii populare. De atunci, această zi este conside­rată sărbătoarea naţională a Cubei. Victoria revoluţiei a încununat eroica luptă dusă ani îndelungaţi de poporul cubanez pentru elibe­rare naţională şi socială şi a des­chis o etapă nouă în viaţa ţării, perspectivele construirii socialis­mului. Moment de mare Însemnă­tate în procesul revoluţionar mon­dial, naşterea primului stat socia­list pe continentul american a con­stituit un exemplu însufleţitor pen­tru popoarele latino-americane in lupta lor pentru libertate, democra­ţie şi progres social. în anii care au trecut de la vic­toria revoluţiei, poporul cubanez, sub conducerea Partidului Comu­nist din Cuba şi a guvernului re­voluţionar, a înfăptuit profunde transformări politice şi social-eco­­nomice, repurtînd un şir de suc­cese în făurirea bazei tehnico­­materiale a noii orînduiri, în dez­voltarea forţelor de producţie, ştiin­ţei şi tehnicii, invăţămîntului şi culturii. După cum este cunoscut, activitatea constructivă s-a desfă­şurat în condiţiile blocadei econo­mice impuse, poporul cubanez avînd de înfruntat un şir de acţiuni ostile, luptînd cu hotârîre pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor revoluţio­nare. Sărbătoarea naţională de anul acesta a găsit poporul cubanez an­gajat în munca pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor primului Congres al Partidului Comunist din Cuba, pentru accelerarea construcţiei so­cialiste şi ridicarea in continuare a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Animat de sincere sentimente de simpatie şi solidaritate faţă de po­poarele care construiesc o nouă orînduire, poporul român se bucură din inimă de realizările obţinute de poporul cubanez. Intre popoarele şi ţările noastre, în ciuda marii de­ ILIE VERDEŢ Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România părtări geografice care le desparte, s-au statornicit şi se dezvoltă rela­ţii de strînsă prietenie şi colaborare pe multiple planuri — economic, politic, tehnico-ştiinţific şi cultural. Un rol hotârîtor în evoluţia acestor relaţii ni au raporturile de priete­nie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist din Cuba, întîlnirile şi con­vorbirile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro. Vizita întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în 1973, în Cuba, ca şi­ vizita făcută anterior de tovarăşul Fidel Castro în România, au im­pulsionat substanţial colaborarea reciprocă şi au ridicat pe o treaptă superioară prietenia româ­­no-cubaneză, spre binele ambelor popoare, în interesul socialismului, progresului şi păcii în lume. Marea sărbătoare naţională a Cubei socialiste oferă poporului ro­mân prilejul de a transmite poporu­lui cubanez călduroase felicitări și de a-i ura noi succese în eforturile pentru înflorirea patriei sale socia­liste. Constructorii Havanei Ianuarie în Cuba înseamnă soare, lumină multă si oglinda mobilă a mării... Notasem aceasta in carnetul de reporter, aflindu-mă intr-unul din saloanele de primire ale aero­portului international „José Marti“. Citesc acum, pe banda de te­lex, că acolit s-a concentrat in lunile trecute efortul a sute de muncitori pentru lărgirea pistelor de aterizare, efort determinat de exigenţele sporirii necontenite a traficului aerian. Atunci, ieşisem pe avenida Ran­cho Boyeros, care leagă aeroportul de centrul oraşului , lungă, mărgi­nită fie de plantaţii de cafea, fie de grădini verzi de legume. Următoarele zile le-am consacrat Havanei, străzilor şi oamenilor săi. De fapt, celor două Havane — La Habana Co­­nial, astăzi Hab­ana Viera, şi la Habana Moderna. O pornisem pe jos, împreună cu însoţitorul cubanez, Wilfredo, care avea să mă întovărăşească pe întreg parcursul călătoriei, un fin cunoscător al Havanei de ieri si de astăzi şi, mai ales, din viitor. Petre­cusem ceasuri întregi in Habana Vieja, pe străduţele sale înguste, mereu întretăiate de altele asemă­nătoare, cu baruri deschise, unde oamenii, în ceasuri de răgaz, sorb încetişor „mo­ito“-ul (rom cu un fir de mentă şi suc de lămîie), sau ceş­­cuţa de cafea neagră. Colonade, case vechi de sute de ani, pieţe cu dalele de piatră năpădite de iarbă şi palate păstrind încă amintirea vremurilor trecute. Preşedintele Marii Adunări Naţio­nale, Nicolae Giosan, şi ministrul afacerilor externe, Ştefan Andrei, au adresat telegrame de felicitare omo­logilor lor, cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a Zilei eliberării Cubei. Au mai trimis telegrame de felici-Străbătusem, mai tirziu, largile avenide ale Havanei moderne, care are ca centru geografic, istoric şi politic faimoasa Piaza de la Revo­­lución „José Marti“, dominată de somptuosul obelisc, menit să per­petueze memoria marelui erou al luptei pentru libertate a poporului cubanez. Aici, in Piaza de La Revo­­lución, işi au punctul de plecare principalele artere ale Havanei mo­derne, cu mari edificii, ministere, alte instituţii guvernamentale, tea­tre, cinematografe, edituri, centre ştiinţifice şi economice. Aici, in Piaza de La Revolución, Wilfredo îmi vorbise de Habana viitorului, prezentindu-mi amplul program de dezvoltare economică şi socială a oraşului şi împrejurimilor sale....... Banda de telex, veştile sosite in ultimul timp probează că o mare ,parte din ceea ce era atunci pro­iect sau plan este acum lucru re­alizat. Cei 36 500 de constructori ai Havanei şi-au îndeplinit şi depăşit planul de producţie pe anul 1979. Ştirea este laconică, dar ea încorporează faptele concrete ale muncii şi vieţii : oraşul de astăzi. Ele înseamnă obiective industriale din sfera siderurgiei (Antillana de Acerro), a industriei agroalimentare (frigorificul de la Guanabacoa) sau industriei uşoare (fabrica de sticlă „Osvaldo Cuello“). Realizări importante au fost în­registrate şi in domeniul educaţiei şi sănătăţii: au fost predate „la cheie“ incă 7 şcoli secundare urba­ne, Palatul naţional al pionierilor tare Consiliul Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Co­munist, Consiliul Naţional al Femei­lor, Comitetul Naţional pentru Apă­rarea Păcii, alte organizaţii de masă şi obşteşti, organizaţiilor similare din Cuba, şi trei grădiniţe de copii , au fost executate ample lucrări la Centrul de investigaţii medico-chirurgicale, la spitalul ortopedic „Frank Pais“ şi la spitalul oncologic. Pe lista­­ edificiilor cu caracter social, con­struite sau finisate în 1979, figu­rează şi Palatul Congreselor, Tea­trul naţional, hotelurile Triton şi Naţional şi altele. Intrucit planul construcţiilor de locuinţe, ce pre­vede pentru actualul cincinal 35 000 de noi apartamente (5 000 în anul 1979) nu a fost îndeplinit, nume­roase forţe sunt concentrate, in a­­ceastă perioadă, pentru recuperarea răminerilor în urmă. Deoarece acest program nu are alt fel decit continua înnoire si în­frumuseţare,­­a. «rafuluiAuiiacuitorii săi se simt implicaţi direct îj^realiza­rea lui, de-a lungul anului, la diferite­­;'WCrări’liLkftate’&tk con­strucţie ''au fost depuse de că­­tre cetăţeni peste trei milioa­ne de ore de muncă voluntară. „Constructorii Havanei — spune o ştire — nu sunt în întregime satis­făcuţi de succesele obţinute şi­ în­ţeleg necesitatea unei eficienţe eco­nomice cit mai ridicate, pentru a da lucrări mereu mai bune, la un cost redus, in beneficiul populaţiei“. O evaluare a rezultatelor obţinute şi un angajament pentru viitor. Imaginea Havanei se întregeşte continuu, păstrind frumuseţile sale naturale neasemuite, înregistrind realizările prezentului şi planurile viitorului. , Valentin PAUNESCU Cu prilejul celei de-a XXI-a ani­versări a Zilei eliberării, sărbătoarea naţională a Republicii Cuba, amba­sadorul acestei ţări la Bucureşti, Humberto Castello, a vorbit, marţi 1 ianuarie, la posturile noastre de radio şi televiziune. v­remea Timpul probabil pentru zilele de 4, şi 6 ianuarie, în tară ! Vremea va fi PAGINA 3 GHEORGHE HOSSU In ziua de 31 decembrie 1979 a încetat din viaţă tovarăşul Gheorghe Hossu, activist de seamă al Parti­dului Comunist Român şi al statului nostru socialist. Născut la 29 august 1909, în comu­na Blajel, judeţul Sibiu, dintr-o fa­milie de ţărani, Gheorghe Hossu, după terminarea şcolii tehnice, a lu­crat mai mulţi ani ca mecanic, pa­siunea pentru tehnică avînd-o toată viaţa, devenind inventatorul pompei, brevetată în ţară şi peste hotare, care-i poartă numele. După 23 August 1944, devenind in anul 1945 membru al Partidului Co­munist Român, ia parte activă la lupta condusă de partid pentru tran­sformări democratice, pentru victoria revoluţiei socialiste, primind dife­rite Însărcinări pe care le-a îndepli­nit cu conştiinciozitate şi simţ de răspundere. In perioada 1955—1970 a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In anul 1952 a fost ales deputat in Marea Adunare Naţională, fiind reales în mai multe legislaturi, îndeplinind diferite munci de mare răspundere încredinţate de partid — ministru al construcţiilor, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri (1956—1957) şi, începînd din anul 1959 şi pînă la pensionare (1969), pre­şedinte al Consiliului Naţional al Apelor — Gheorghe Hossu a muneit cu abnegaţie şi devotament pentru îndeplinirea sarcinilor pe care le-a avut, pentru înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român, de fău­rire a societăţii socialiste pe pămin­­tul României. Pentru meritele sale deosebite a fost distins cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Amintirea sa va rămîne mereu vie in inimile şi memoria tovarăşilor de muncă, a tuturor celor care l-au cunoscut. COMITETUL MUNICIPAL BUCUREȘTI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL NAȚIONAL AL APELOR

Next