Scînteia, februarie 1980 (Anul 49, nr. 11646-11670)
1980-02-01 / nr. 11646
IERI, PE LOTRU Un important succes al constructorilor A fost străpunsă cea mai lungă galerie de fugă Ieri, 31 ianuarie, pe Lotru a avut loc un eveniment deosebit: străpungerea cu o lună mai devreme a galeriei de fugă intre Valea lui Stan şi centrala Brădişor. Acest succes încununează eforturile minerilor, ale constructorilor, care, pe parcursul a aproape şase ani, au reuşit performanţa de a realiza cea mai mare lucrare de acest gen din ţară şi una dintre cele mai mari din lume. ...Ora 11,45. In prezenţa tovarăşilor Teodor Coman, prim-secretar al Comitetului judeţean Vilcea al P.C.R., Gheorghe Cocoş, adjunct al ministrului energiei electrice, a specialiştilor şi a autorilor acestei grandioase lucrări hidroenergetice, pe galeria de fugă, în amonte de Valea lui Stan, a răsunat ultima puşcătură. Bucuria izbînzii oamenilor conduşi de brigadierii Mihai Drăgoi şi Constantin Stoica, de inginerul Viorel Reinhardt, de maiştrii Ion Ştefănescu, Gheorghe Mareş, care şi-au afirmat competenţa profesională şi tenacitatea, ca in atitea alte rinduri, este firească. Greutăţile şi satisfacţiile trăite in zilele şi nopţile de muncă asiduă — trecerea prin zona de presiune, dar şi vitezele lunare de avansare care au culminat cu cei 371 metri realizaţi pe patru fronturi de lucru in noiembrie 1979, un record naţional — rămin o amintire. Prin munca harnicilor constructori s-a realizat această amplă lucrare, galeria Brădişor—Cirligu Mare, pe care de anul viitor apele Lotrului vor avea cale liberă spre Olt, după ce mai intii vor pune in mişcare rotoarele celor două turbine cu o putere instalată de 115 MW ale hidrocentralei Brădişor. Evenimentul de ieri creează condiţiile necesare accelerării excavaţiilor şi betonării pe tronsonul aval al galeriei de fugă în lungime totală de 13 212 metri şi, implicit, a construcţiei hidrocentralei. (Ion Stanciu). PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ, ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLIX Nr. 11 646 Prima ediţie Vineri 1 februarie 1980 6 PAGINI —30 BANI PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A OBIECTIVELOR STABILITE DE CONGRESUL AL XII-LEA AL PARTIDULUI TOATE RESURSELE MATERIALE ALE ECONOMIEI, RESURSE DE PREȚ PENTRU PROGRESUL ŢĂRII - raţional,eficient, gospodăresc utilizate! — Realizarea ritmică a sarcinilor de plan pe anul 1980, an decisiv al acestui cincinal, depinde intr-o măsură însemnată de asigurarea unei bune aprovizionări tehnico-materiale. Ce acţiuni prioritare aveţi in vedere in acest an pentru funcţionarea riguroasă a mecanismului aprovizionării tehnico-materiale şi eliminarea neajunsurilor care mai persistă in acest domeniu ? — Programul de aprovizionare tehnico-materială pe anul 1980, elaborat in lumina sarcinilor stabilite de Congresul al XII-lea al partidului, pune în fata Ministerului Aprovizionării, a celorlalte ministere, a centralelor, întreprinderilor sarcini deosebit de importante, calitativ noi, în domeniul folosirii şi valorificării cu eficienţă maximă a tuturor resurselor materiale luate în calculul echilibrului de plan, prin încadrarea strictă în normele şi normativele de consum aprobate şi perfecţionarea întregului mecanism al aprovizionării tehnicomateriale. In acest sens, aş vrea să mă refer la unele din acţiunile pe care le-am întreprins şi le întreprindem în continuare pentru creşterea spiritului de răspundere în folosirea / gospodărirea resurselor materiale î ncă în faza de elaborare a planului s-a acţionat pentru asigurarea volumului de recurse necesare in anul 1980, prin încărcarea mai bună a capacităţilor de producţie, dezvoltarea bazei interne de materii prime, prin înlocuirea altor materiale scumpe şi deficitare şi, îndeosebi, în industria prelucrătoare a metalului, chimie, în industria materialelor de construcţii, prin creşterea gradului de recuperare şi refolosire a materiilor prime şi materialelor rezultate din procesele de producţie şi din consum. De asemenea, a fost extins sistemul de norme şi normative de consum aprobate la nivel central care, pentru anul 1980, cuprinde un număr de 8 200 indicatori de consum, faţă de 6 650 in anul trecut, prin care se asigură, pe produse fizice consumatoare, normarea integrală a consumului de metal, combustibili, energie, materii prime siderurgice şi în proporţie de 75—90 la sută materiile prime şi materialele utilizate în industria chimică, a materialelor de construcţii, a mobilei ş.a. De pildă, la metal, fiecare minister, fiecare centrală şi unitate economică are prevăzute, prin normele de consum aprobate, sarcini precise în ce priveşte utilizarea materialelor noi şi a celor recuperate şi utilizate ca atare. Economiile ce ar Convorbire cu tovarăşul Ion PĂŢAN viceprim-ministru al guvernului, ministrul aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe mează să se realizeze in anul 1980, ca urmare a îmbunătăţirii indicatorilor de consum prevăzuţi în plan, reprezintă circa 4 miliarde lei. — Ce măsuri au fost adoptate pentru a fi asigurată obţinerea economiilor stabilite ? — Pornind de la analiza realistă, responsabilă a cauzelor deficienţelor manifestate în domeniul gospodăririi resurselor materiale în anul trecut, cind o serie de norme şi normative de cosum au fost depăşite — situaţie de care suntem şi noi răspunzători — vom acţiona mai ferm, prin aparatul ministerului şi prin organele teritoriale, pentru generalizarea soluţiilor şi iniţiativelor valoroase din domeniul economisirii resurselor materiale, pentru respectarea strictă a proceselor tehnologice. Ne propunem ca, în acţiunile de analiză pe care le efectuăm în întreprinderi, centrale şi institute, să punem un accent deosebit pe îmbunătăţirea concepţiei produselor, care este determinantă pentru realizarea unor economii materiale substanţiale, pe modernizarea şi perfecţionarea tehnologiilor, pe înlocuirea materialelor scumpe şi deficitare cu altele mai economice care se produc în ţară, pe adincirea tipizării şi standardizării materialelor şi produselor ş.a. O pondere importantă a activităţii noastre o vom consacra acţiunilor în teritoriu pentru perfecţionarea relaţiilor intre producători şi consumatori, în scopul scurtării ciclurilor de livrare, eliminării transporturilor lungi şi încrucişate, respectării cu stricteţe a stocurilor normate, a disciplinei contractuale, realizării resurselor în structura fizică planificată, care condiţionează în mod hotârîtor buna aprovizionare, pentru a se renunţa total la practica unor întreprinderi şi centrale de a realiza produse fără desfacere asigurată, utilizîndu-se fără justificare economică importante resurse materiale de care este nevoie în alte unităţi. Potrivit sarcinilor de plan, anul 1980 trebuie considerat ca un an de cotitură in domeniul recuperării şi refolosirii materiilor prime şi materialelor. Cum in acest domeniu se manifestă o serie de neajunsuri, ce condiţii au fost create pentru îmbunătăţirea acestei activităţi ? — Ca urmare a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, recent, Consiliul de Stat a adoptat un nou act normativ care stabileşte la inchi!-cerii‘«Uir »etwa's, Stat»~o con- cepţie unitară, atribuţiile şi răspunderile ce revin Ministerului Aprovizionării, celorlalte ministere, centralelor, întreprinderilor, consiliilor populare, unităţilor socialiste de stat şi cooperatiste, pentru recuperarea şi utilizarea integrală a tuturor resurselor materiale refolosibile, asigurarea prin plan a recuperării şi reintroducerii în circuitul economic a acestui (Continuare in pag. a IlI-a) Au existat „teoreticieni“ care au căutat să acrediteze formele izolării în „turnuri de fildeş“ pentru exercitarea „delicatei profesiuni de creator“. Au existat inefabili poeţi care considerau că numai retragerea în zonele absolutei solitudini poate să genereze cristalul pur al artei. Au răsunat atunci ecourile lamentaţiilor acelora care s-au încarcerat intre zidurile invizibile ale disperării. Ei îşi puteau îndrepta ochii contemplativi spre cerurile îndepărtate şi reci, din a căror înălţime însă nu se răsfringea asupra lor nici un răspuns la întrebările chinuitoare. Nu, nu se poate trăi în claustrare, într-o chilie suspendată, dincolo de apa timpului care te poartă spre viitor. Nu, nu , se poate evada din istorie. Aceasta este o caracteristică a evoluţiei culturii româneşti, de la originile sale Îndepărtate în trecutul fabulos, pînă la zilele noastre, de perpetuă efervescenţă. Acesta este răspunsul pe care marii noştri oameni de cultură l-au dat totdeauna, participînd cu intensitate la plenitudinea existenţială a poporului căruia îi aparţin. Este foarte specifică această caracteristică, profund umanistă şi socială, a culturii româneşti şi care, diferenţiind-o, impune respect în faţa altor culturi ale lumii. Va părea probabil îndrăzneaţă afirmaţia pe care o fac, dar cultura italiană, creatoarea minunii spirituale a Renaşterii, este, prin unele trăsături, o cultură aulică. O teză faimoasă a lui Antonio Gramsci declara chiar că poziţia umaniştilor italieni, făuritorii Renaşterii, este o poziţie elitistă, de izolare intelectuală, prin folosirea ca mijloc decomunicare a operelor (desigur umaniste în structura lor), a limbii latine. Se eliminau astfel de la izvorul cunoaşterii marile mase populare care, desigur, nu vorbeau şi nu înţelegeau limba „celor docţi“. Era un mare pas înapoi pe calea răspîndirii valorilor spirituale. Dacă Dante Alighieri işi scrisese capodopera in vulgare, în „limba poporului“, pentru a fi înţeles „chiar de către femei“, umaniştii secolelor XV şi XVI italian închideau căile culturii colectivităţii umane a peninsulei. Reprezentanţii culturii româneşti sunt caracterizaţi tocmai de voinţa lor, etică şi estetică, de a nu se considera nişte „aleşi“ înclinaţi să-şi uite legăturile profunde cu restul oamenilor. Ei au cunoscut integral, in viaţa şi opera lor, sentimentul de solidaritate umană care este substanţa structurală a societăţii, baza vieţii integrale şi a oricărei creaţii la scară umană. Individualismul personalităţii lor creatoare nu a dus niciodată la desprinderea de societate, la opoziţia antagonistă intre creator şi colectivitatea umană. Ei au afirmat totdeauna structura socială şi etică a culturii — incompatibilă cu ideile alienării, ale izolării intr-un turn, fie el de fildeş sau de oţel, înălţat deasupra pămintului , care ne dimensionează pe întregul parcurs existenţial. Germeni vii, stimulatori ai unei transformări continue, progresiste, creatorii din solul spiritual al României au considerat totdeauna cultura ca pe o expresie plenară a capacităţii creatoare a poporului, ca pe o valorificare a disponibilităţii sale de a primi şi de a preţui adevărul şi frumuseţea, caracteristici ale artei de totdeauna. Oamenii de cultură ai României, mai mult decât oriunde în lume, şi-au dat seama că alienarea, izolarea de popor, de năzuinţele şi simţirea lui generează ariditatea sterilă în zona atotcuprinzătoare a creaţiei. Ei n-au tăiat niciodată mijloacele de comunicare cu masele, nu şi-au închis cristalul operei în cruste învăluitoare, care nu puteau să fie pătrunse. Ei au considerat că toţi oamenii sunt egali, deschişi unul către altul şi în mod necesar solidari. Alecsandri, Bălcescu, Kogălniceanu, Eminescu nu s-au izolat niciodată din viaţa integrală a ţării, ci şi-au pus în slujba colectivităţii româneşti întreaga lor energie spirituală, forţa morală, ardoarea de a înţelege, de a şti, de a crea. Ideile nocive de separare şi opoziţie între diferitele forme ale activităţii umane, care puteau acredita formule ca „arta pentru artă“, împingînd pe „aleşi“ să-şi uite legăturile profunde cu compatrioţii lor, nu au fost împărtăşite niciodată de marii noştri oameni de cultură, care şi-au ştiut mereu rădă(Continuare în pag. a IV-a) Structura sociala şi etica a culturii noastre — incompatibilă cu ideile izolării intr-un turn, fie el şi de fildeş de Alexandru BĂLĂCI La Drobeta—Tr. Severin Au îndeplinit planul cincinal Colectivul întreprinderii mecanice din Drobeta-Turnu Severin raportează îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal la principalii indicatori economici. Dedicat alegerilor de la 9 martie, succesul oamenilor muncii din această unitate are la bază îmbunătăţirea structurii de fabricaţie — accentul fiind pus pe realizarea unor subansamble destinate întreprinderilor constructoare de maşini, intre care echipamentul pentru frmne de locomotive electrice şi diesel electrice — mai buna folosire a fondurilor fixe, organizarea superioară a producţiei. Pe această bază, productivitatea muncii a crescut, în cei patru ani ai cincinalului, cu 55,5 la sută peste prevederi, fapt care s-a reflectat pozitiv în obţinerea unui volum suplimentar de beneficii de 18,6 milioane lei. Pînă la sfîrşitul cincinalului, colectivul unităţii va înregistra, peste prevederi, o producţie industrială de aproape 194 milioane lei. (Agerpres) ÎN ÎNTÂMPINAREA Conducerea statului popor şi pentru Ne aflăm in plină desfăşurare a pregătirilor pentru alegerile de deputaţi în Marea AdunareNaţională şi consiliile populare. însemnătatea acestui eveniment in viaţa politică a ţării decurge din însăşi importanţa pe care o au aceste organe ale puterii noastre de stat, din rolul deosebit pe care îl îndeplinesc in sistemul irosirii psoMIA, artf funcţionarea socieităţii din ansamblu. Aşa cum se ştie, Constituţia Republicii Socialiste România prevede (în art. 4) că „deţinător suveran al puterii, poporul o exercită prin Marea Adunare Naţională şi consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct şi secret“. Rezultă limpede că Marea Adunare Naţională şi consiliile populare — formate ca emanaţie directă a voinţei maselor — constituie baza întregului sistem de organe ale statului. In fapt, toate celelalte organe ale statului — administrative, judecătoreşti şi ale procuraturii — se prezintă ca ramificaţii ale acestor organe reprezentative, de la care îşi trag puterea, în faţa cărora sunt subordonate şi faţă de care răspund. Locul cel mai înalt în cadrul organelor reprezentative ii ocupă Marea Adunare Naţională, sub conducerea şi controlul căreia îşi desfăşoară activitatea toate celelalte organe ale statului. Se realizează astfel, in organizarea noastră statală, principiul unicităţii puterii de stat, potrivit căruia puterea de stat este unică, aparţinînd poporului în frunte cu clasa muncitoare. Aşa cum se ştie, ca urmare a preocupării consecvente a partidului, in mod deosebit a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru adincirea democraţiei, concepută ca latură esenţială a procesului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în anii din urmă au fost aduse ample perfecţionări formelor de organizare şi conducere a vieţii noastre sociale, in sensul creării condiţiilor optime pentru exercitarea din plin a suveranităţii poporului. Orientarea principală în dezvoltarea democraţiei socialiste a reprezentat-o amplificarea formelor şi modalităţilor de antrenare nemijlocită, directă a oamenilor muncii la dezbaterea şi adoptarea hotăririlor, creindu-se in acest scop un şir de structuri noi, care, aşa cum se aprecia în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XII-lea, permit valorificarea largă a iniţiativei, experienţei şi capacităţii de creaţie ale maselor în procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate Noile măsuri adoptate din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către Congresul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, cu privire la creşterea rolului şi de către popor îmbunătăţirea organizării acestui organism larg reprezentativ, asigură funcţionarea la un nivel superior a mecanismului democraţiei noastre, atragerea maselor celor mai largi de oameni ai muncii, inclusiv cetăţenii nemembri de partid, la conducerea societăţii. Concomitent, o mare însemnătate se acordă perfecţionării continue a democraţiei reprezentative, orientarea principală în acest sens"*constituind-o sporirea rolului şi atribuţiilor organelor centrale şi locale ale puterii de stat. Dat fiind că în prerogativele pe care le exercită aceste organe îşi găseşte expresie însăşi suveranitatea poporului, creşterea rolului şi atribuţiilor lor semnifică, firesc, ridicarea pe o treaptă mai înaltă a participării poporului, prin reprezentanţii săi aleşi, la conducerea statului. Referindu-ne la Marea Adunare Naţională, ca organ suprem al puterii de stat, este de remarcat că o creştere considerabilă a rolului şi competenţelor sale au marcat ansamblul de măsuri ce au fost adoptate privind intensificarea activităţii legislative, încetăţenirea practicii de a supune dezbaterii sesiunilor toate actele normative fundamentale, examitarea tot mai activă a funcţiei de control asupra dezvoltării economice şi sociale a ţării, aplicării legilor, înfăptuirii politicii interne şi externe a statului, îmbunătăţirea activităţii comisiilor sale permanente. Cât priveşte consiliile populare, sporirea competenţelor şi lărgirea autonomiei lor în exercitarea puterii de stat pe plan local se exprimă pregnant în faptul că ele au fost împuternicite să rezolve eficient și operativ, in armonie cu interesele generale ale statului, ansamblul problemelor din raza lor teritorială, organizarea şi îndrumarea întregii activităţi economico-sociale, culturale şi edilitar-gospodăreşti. Preocuparea permanentă pentru perfecţionarea democraţiei reprezentative este demonstrată de însăşi întărirea caracterului democratic al alegerilor. Deosebit de semnificative sunt in acest sens modificările aduse recent unor articole din Constituţia Republicii şi din Legea electorală. Se cuvine subliniat că aceste modificări nu sunt de ordin tehnic, administrativ, ci exprimă un pregnant conţinut politic, au profunde implicaţii de ordin social, decurgind din concepţia cuprinzătoare, de largă perspectivă, despre democraţia socialistă proprie partidului nostru, secretarului său general. Astfel, în ce priveşte Marea Adunare Naţională, ţinind seama de sporul natural al populaţiei, s-a renunţat la prevederea din textul Constituţiei care stabilea un număr fix de deputaţi, dîndu-se în competenţa Consiliului de Stat să stabilească numărul deputaţilor, odată cu delimitarea circumscripţiilor electorale. In baza decretului emis recent în acest sens de Consiliul de Stat, norma de reprezentare va fi in actualele alegeri de 1 deputat la 60 000 locuitori, în loc de 1 deputat la circa 65 000 locuitori, în felul acesta, în forumul suprem al puterii de stat urmind să fie Conf. univ. dr. Nistor PRISCA (Continuare în pag. a II-a) ALEGERILOR TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a intîlnit cu ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovietice, Andrei Gromîko Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întilnit, joi după-amiază, cu tovarăşul Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., care face o vizită de prietenie în ţara noastră. La întrevedere au participat tovarăşii Paul Niculescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru, director în M.A.E. Au participat, de asemenea, V. F. Malţev, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., V. I. Drozdenko, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. In cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri cu privire la securitatea europeană, situaţia din Orientul Mijlociu, din Asia de sud-est şi la alte probleme internaţionale actuale. Andrei Gromîko a făcut şi o expunere asupra situaţiei actuale a relaţiilor sovieto-americane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat aprecierea României cu privire la situaţia internaţională actuală, preocuparea faţă de accentuarea încordării şi a subliniat necesitatea de a se acţiona pentru a împiedica înrăutăţirea acestei situaţii şi de a se asigura continuarea politicii de destindere, de pace şi colaborare internaţională. j Marea virtute \ j a democraţiei j 1 muncitoreşti | de Aurel MIHALE ? ...Stau intr-o latură a sălii, să t * pot privi şi asculta şi prezidiul i i şi adunarea, încercat de un sen- \ ’ timent de profundă satisfacţie, i \ Mintea îmi este neîncetat ascil- t 1 tată şi aglomerată de un şir in- ^ I treg de reprezentări distincte, de i l imagini din trecut, din aminti- 1 rea celor peste treizeci de ani, i ) de cind, de la înfiinţarea lor, 1 i urmăresc dezvoltarea noilor in- \ * treprinderi agricole socialiste, t 1 viaţa şi munca oamenilor pă- I mîntului, înflorirea satelor noas- I I tre. E o perioadă de timp ce nu- i 1 seamnă nu doar o viaţă de om ’ şi nici doar comprimata trecere i \ a unei generaţii, intr-o accele- ' 1 rată şi unică', victorioasă desfă- ţşurare, ci o întreagă epocă, ex- ipresie a unui lung proces de I 7 adinei transformări revoluţiona- l \re in viaţa şi munca oamenilor ’ j de la ţară, pină in această deci- țsivă fază a realizării unei revolu- iţii socialiste profunde in agricul- * | tură, suprema sarcină a Con- , ^ gresului XII in acest domeniu, ţ i Este, desigur, o adunare de la- lucru, dar nu-mi poate ‘totuşi scă- ipa şi caracterul ei solemn, mari cat de atitudinea, feţele şi trăiirile stăpinite ale oamenilor, si i — de ce nu? — de înfăţişarea i * lor exterioară, de la aspectul " L sălii ca de spectacol in care are / loc adunarea la ţinuta lor demi - nă şi agreabilă, un alt semn al l i civilizaţiei noastre socialiste. I . Bărbaţii sint imbricaţi mai toţi / ^ în haine de sărbătoare şi nu \ i sint deloc stinjeniţi de gulerele l I albe ale cămăşilor şi podoaba I i cravatelor, iar femeile au rochii l 'l şi pulovere in culori pastelate » \ sau vii, baticuri înflorate şi in * i sală miroase uşor a parfum şi \ de cald... O, să fi văzut o ase- . i menea adunare acum treizeci de 1 l ani, in cite o magazie sau re- i 1 miză a fostelor conace, cu oa- l menii îngheţaţi şi înghesuiţi pe ţ ’ bănci de lemn, cu hainele şi sa- i I lopetele de lucru — singurelej 1 i — murdare de unsori şi zgură, 1 * de pămint, cu feţele trase şi 1 i gălbejite, abia ieşiţi din anii de t / secetă şi • de sub exploatarea i ) foştilor stăpini ai păminturilor, i i cu foamea doar potolită de pri-' l 1 mele cantine sărace, cu _ două , l zile de mămăligă pe săptămină, ț 1 dar cu privirile şi sufletele _ a i ) prinse de lumina vie şi hotărî- I I ti s unui nou Vis, a năzuinţei \ I de mai bine, descoperită acum i \ atit de vie şi liniştită în ochii ) i lor de azi! i 1 Mă întorc in prezent căci al dunărea — deschisă de preţ 1 şedinţele ei, mecanicul Gheori \ ghe Grapă, un om care în mod T l sigur a apucat şi acele irever- \ ' sibile timpuri și care vorbește i I rar și calm, cu o sobră senină- ) 1 tate muncitorească, cu fiecare l I cuvint parcă repetat mai intii pe ? i îndelete in gind — intră in se- \ / siunea sa de lucru, ca for su- 1 t prem al autoconducerii, prin i (Continuare în pag. a Il-a) | j [ ! HSELECTORAL - Cronica lunii ianuarie ~ ni ■■■■ I |jI $ I !||1*** P.f § £ I ^ || I f * I $ ’■ 11 § ft s !'■£ jaj| ■" * IN PAGINA A IV-A