Scînteia, februarie 1980 (Anul 49, nr. 11646-11670)

1980-02-01 / nr. 11646

IERI, PE LOTRU Un important succes al constructorilor A fost străpunsă cea mai lungă galerie de fugă Ieri, 31 ianuarie, pe Lotru a avut loc un eveniment deosebit: străpungerea cu o lună mai devreme a ga­leriei de fugă intre Valea lui Stan şi centrala Brădişor. Acest succes încununează eforturile minerilor, ale con­structorilor, care, pe parcursul a aproape şase ani, au reuşit performanţa de a realiza cea mai mare lucrare de acest gen din ţară şi una dintre cele mai mari din lume. ...Ora 11,45. In prezenţa tovarăşilor Teodor Coman, prim-secretar al Comitetului judeţean Vilcea al P.C.R., Gheorghe Cocoş, adjunct al ministrului energiei elec­trice, a specialiştilor şi a autorilor acestei grandioase lucrări hidroenergetice, pe galeria de fugă, în amonte de Valea lui Stan, a răsunat ultima puşcătură. Bucuria izbînzii oamenilor conduşi de brigadierii Mihai Drăgoi şi Constantin Stoica, de inginerul Viorel Reinhardt, de maiştrii Ion Ştefănescu, Gheorghe Ma­­reş, care şi-au afirmat competenţa profesională şi te­nacitatea, ca in atitea alte rinduri, este firească. Greutăţile şi satisfacţiile trăite in zilele şi nopţile de muncă asiduă — trecerea prin zona de presiune, dar şi vitezele lunare de avansare care au culminat cu cei 371 metri realizaţi pe patru fronturi de lucru in noiembrie 1979, un record naţional — rămin o amintire. Prin munca harnicilor constructori s-a realizat această amplă lucrare, galeria Brădişor—Cirligu Mare, pe care de anul viitor apele Lotrului vor avea cale liberă spre Olt, după ce mai intii vor pune in mişcare rotoarele celor două turbine cu o putere instalată de 115 MW ale hidrocentralei Brădişor. Evenimentul de ieri creează condiţiile necesare ac­celerării excavaţiilor şi betonării pe tronsonul aval al galeriei de fugă în lungime totală de 13 212 metri şi, implicit, a construcţiei hidrocentralei. (Ion Stanciu). PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ, ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLIX Nr. 11 646 Prima ediţie Vineri 1 februarie 1980 6 PAGINI —30 BANI PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A OBIECTIVELOR STABILITE DE CONGRESUL AL XII-LEA AL PARTIDULUI TOATE RESURSELE MATERIALE ALE ECONOMIEI, RESURSE DE PREȚ PENTRU PROGRESUL ŢĂRII - raţional,eficient, gospodăresc utilizate! — Realizarea ritmică a sarcinilor de plan pe anul 1980, an decisiv al aces­tui cincinal, depinde intr-o măsură însemnată de asigurarea unei bune aprovizionări tehnico-materiale. Ce acţiuni prioritare aveţi in vedere in acest an pentru funcţionarea riguroa­să a mecanismului aprovizionării tehnico-materiale şi eliminarea ne­ajunsurilor care mai persistă in acest domeniu ? — Programul de aprovizionare tehnico-materială pe anul 1980, elabo­rat in lumina sarcinilor stabilite de Congresul al XII-lea al partidului, pune în fata Ministerului Aprovizio­nării, a celorlalte ministere, a cen­tralelor, întreprinderilor sarcini deo­sebit de importante, calitativ noi, în domeniul folosirii şi valorificării cu eficienţă maximă a tuturor resurselor materiale luate în calculul echilibru­lui de plan, prin încadrarea strictă în normele şi normativele de consum aprobate şi perfecţionarea întregului mecanism al aprovizionării tehnico­­materiale. In acest sens, aş vrea să mă refer la unele din acţiunile pe care le-am întreprins şi le întreprin­dem în continuare pentru creşterea spiritului de răspundere în folosirea / gospodărirea resurselor materiale î ncă în faza de elaborare a planului s-a acţionat pentru asigurarea volu­mului de recurse necesare in anul 1980, prin încărcarea mai bună a ca­pacităţilor de producţie, dezvoltarea bazei interne de materii prime, prin înlocuirea altor materiale scumpe şi deficitare şi, îndeosebi, în industria prelucrătoare a metalului, chimie, în industria materialelor de construcţii, prin creşterea gradului de recuperare şi refolosire a materiilor prime şi materialelor rezultate din procesele de producţie şi din consum. De ase­menea, a fost extins sistemul de norme şi normative de consum apro­bate la nivel central care, pentru anul 1980, cuprinde un număr de 8 200 indicatori de consum, faţă de 6 650 in anul trecut, prin care se asi­gură, pe produse fizice consumatoare, normarea integrală a consumului de metal, combustibili, energie, materii prime siderurgice şi în proporţie de 75—90 la sută materiile prime şi ma­terialele utilizate în industria chimi­că, a materialelor de construcţii, a mobilei ş.a. De pildă, la metal, fie­care minister, fiecare centrală şi uni­tate economică are prevăzute, prin normele de consum aprobate, sarcini precise în ce priveşte utilizarea ma­terialelor noi şi a celor recuperate şi utilizate ca atare. Economiile ce ar­ Convorbire cu tovarăşul Ion PĂŢAN viceprim-ministru al guvernului, ministrul aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe mează să se realizeze in anul 1980, ca urmare a îmbunătăţirii indicato­rilor de consum prevăzuţi în plan, reprezintă circa 4 miliarde lei. — Ce măsuri au fost adoptate pen­tru a fi asigurată obţinerea econo­miilor stabilite ? — Pornind de la analiza realistă, responsabilă a cauzelor deficienţelor manifestate în domeniul gospodăririi resurselor materiale în anul trecut, cind o serie de norme şi normative de c­osum au fost depăşite — situa­ţie de care suntem­ şi noi răspunzători — vom acţiona mai ferm, prin apara­tul ministerului şi prin organele te­ritoriale, pentru generalizarea solu­ţiilor şi iniţiativelor valoroase din do­meniul economisirii resurselor mate­riale, pentru respectarea strictă a proceselor tehnologice. Ne propunem ca, în acţiunile de analiză pe care le efectuăm în întreprinderi, centrale şi institute, să punem un accent deose­bit pe îmbunătăţirea concepţiei pro­duselor, care este determinantă pen­tru realizarea unor economii mate­riale substanţiale, pe modernizarea şi perfecţionarea tehnologiilor, pe înlo­cuirea materialelor scumpe şi defici­tare cu altele mai economice care se produc în ţară, pe adincirea tipizării şi standardizării materialelor şi pro­duselor ş.a. O pondere importantă a activităţii noastre o vom consacra acţiunilor în teritoriu pentru perfec­ţionarea relaţiilor intre producători şi consumatori, în scopul scurtării ciclu­rilor de livrare, eliminării trans­porturilor lungi şi încrucişate, res­pectării cu stricteţe a stocurilor nor­mate, a disciplinei contractuale, realizării resurselor în structura fizi­că planificată, care condiţionează în mod hotârîtor buna aprovizionare, pentru a se renunţa total la practica unor întreprinderi şi centrale de a realiza produse fără desfacere asigu­rată, utilizîndu-se fără justificare economică importante resurse mate­riale de care este nevoie în alte unităţi.­­ Potrivit sarcinilor de plan, anul 1980 trebuie considerat ca un an de cotitură in domeniul recuperării şi re­­folosirii materiilor prime şi materia­lelor. Cum in acest domeniu se ma­nifestă o serie de neajunsuri, ce condiţii au fost create pentru îmbu­nătăţirea acestei activităţi ? — Ca urmare a hotărîrilor Con­gresului al XII-lea al partidului, re­cent, Consiliul de Stat a adoptat un nou act normativ care stabileşte la in­chi!-cerii­‘«Uir »etwa's, Stat»~o con-­­ cepţie unitară, atribuţiile şi răspun­derile ce revin Ministerului Aprovi­zionării, celorlalte ministere, centra­lelor, întreprinderilor, consiliilor populare, unităţilor socialiste de stat şi cooperatiste, pentru recuperarea şi utilizarea integrală a tuturor resurse­lor materiale refolosibile, asigurarea prin plan a recuperării şi reintrodu­cerii în circuitul economic a acestui (Continuare in pag. a IlI-a) Au existat „teoreti­cieni“ care au căutat să acrediteze formele izolării în „turnuri de fildeş“ pentru exerci­tarea „delicatei profe­siuni de creator“. Au existat inefabili poeţi care considerau că numai retragerea în zonele absolutei soli­tudini poate să gene­reze cristalul pur al artei. Au răsunat a­­tunci ecourile lamen­taţiilor acelora care s-au încarcerat intre zidurile invizibile ale disperării. Ei îşi pu­teau îndrepta ochii contemplativi spre ce­rurile îndepărtate şi reci, din a căror înăl­ţime însă nu se răs­­fringea asupra lor nici un răspuns la în­trebările chinuitoare. Nu, nu se poate trăi în claustrare, într-o chilie suspendată, din­colo de apa timpului care te poartă spre viitor. Nu, nu , se poate evada din is­torie. Aceasta este o caracteristică a evolu­ţiei culturii româneşti, de la originile sale În­depărtate în trecutul fabulos, pînă la zilele noastre, de perpetuă efervescenţă. Acesta este răspunsul pe care marii noştri oameni de cultură l-au dat tot­deauna, participînd cu intensitate la plenitu­dinea existenţială a poporului căruia îi a­­parţin. Este foarte spe­cifică această caracte­ristică, profund uma­nistă şi socială, a cul­turii româneşti şi care, diferenţiind-o, impu­ne respect în faţa altor culturi ale lumii. Va părea probabil îndrăz­neaţă afirmaţia pe care o fac, dar cultura ita­liană, creatoarea mi­nunii spirituale a Re­naşterii, este, prin unele trăsături, o cul­tură aulică. O teză fai­moasă a lui Antonio Gramsci declara chiar că poziţia umaniştilor italieni, făuritorii Re­naşterii, este o poziţie elitistă, de izolare in­telectuală, prin folosi­rea ca mijloc de­­co­municare a operelor (desigur umaniste în structura lor), a limbii latine. Se eliminau astfel de la izvorul cu­noaşterii marile mase populare care, desigur, n­u vorbeau şi nu înţe­legeau limba „celor docţi“. Era un mare pas înapoi pe calea răspîndirii valorilor spirituale. Dacă Dante Alighieri işi scrisese capodopera in vulgare, în „limba poporului“, pentru a fi înţeles „chiar de către femei“, umaniştii secolelor XV şi XVI italian închi­deau căile culturii co­lectivităţii umane a peninsulei. Reprezentanţii cul­turii româneşti sunt caracterizaţi tocmai de voinţa lor, etică şi es­tetică, de a nu se con­sidera nişte „aleşi“ în­clinaţi să-şi uite legă­turile profunde cu res­tul oamenilor. Ei au cunoscut integral, in viaţa şi opera lor, sen­timentul de solidarita­te umană care este substanţa structurală a societăţii, baza vieţii integrale şi a oricărei creaţii la scară uma­nă. Individualismul personalităţii lor crea­toare nu a dus nicio­dată la desprinderea de societate, la opozi­ţia antagonistă intre creator şi colectivita­tea umană. Ei au afir­mat totdeauna structu­ra socială şi etică a culturii — incompati­bilă cu ideile alienă­rii, ale izolării intr-un turn, fie el de fildeş sau de oţel, înălţat deasupra pămintului , care ne dimensionea­ză pe întregul parcurs existenţial. Germeni vii, stimulatori ai unei transformări continue, progresiste, creatorii din solul spiritual al României au considerat totdeauna cultura ca pe o expresie plenară a capacităţii creatoare a poporului, ca pe o va­lorificare a disponibi­lităţii sale de a primi şi de a preţui adevărul şi frumuseţea, caracte­ristici ale artei de tot­deauna. Oamenii de cultură ai României, mai mult decât oriun­de în lume, şi-au dat seama că alie­narea, izolarea de popor, de năzuinţe­le şi simţirea lui ge­nerează ariditatea ste­rilă în zona atotcu­prinzătoare a creaţiei. Ei n-au tăiat nicioda­tă mijloacele de comu­nicare cu masele, nu şi-au închis cristalul operei în cruste învă­luitoare, care nu pu­teau să fie pătrunse. Ei au considerat că toţi oamenii sunt egali, des­chişi unul către altul şi în mod necesar so­lidari. Alecsandri, Băl­­cescu, Kogălniceanu, Eminescu nu s-au izo­lat niciodată din via­ţa integrală a ţării, ci şi-au pus în slujba colectivităţii româ­neşti întreaga lor e­­nergie spirituală, forţa morală, ardoarea de a înţelege, de a şti, de a crea. Ideile nocive de separare şi opoziţie între diferitele forme ale activităţii umane, care puteau acredita formule ca „arta pen­tru artă“, împingînd pe „aleşi“ să-şi uite legăturile profunde cu compatrioţii lor, nu au fost împărtăşite nicio­dată de marii noştri oameni de cultură, care şi-au ştiut mereu rădă­(Continuare în pag. a IV-a) Structura sociala şi etica a culturii noastre — incompatibilă cu ideile izolării intr-un turn, fie el şi de fildeş de Alexandru BĂLĂCI La Drobeta—Tr. Severin Au îndeplinit planul cincinal Colectivul întreprinderii mecanice din Drobeta-Turnu Severin raportea­ză îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal la principalii indi­catori economici. Dedicat alegerilor de la 9 martie, succesul oamenilor muncii din această unitate are la bază îmbunătăţirea structurii de fabrica­ţie — accentul fiind pus pe realizarea unor subansamble destinate între­prinderilor constructoare de maşini, intre care echipamentul pentru frmne de locomotive electrice şi diesel elec­trice — mai buna folosire a fonduri­lor fixe, organizarea superioară a pro­ducţiei. Pe această bază, productivi­tatea muncii a crescut, în cei patru ani ai cincinalului, cu 55,5 la sută peste prevederi, fapt care s-a reflec­tat pozitiv în obţinerea unui volum suplimentar de beneficii de 18,6 mi­lioane lei. Pînă la sfîrşitul cincinalu­lui, colectivul unităţii va înregistra, peste prevederi, o producţie indus­trială de aproape 194 milioane lei. (Agerpres) ÎN ÎNTÂMPINAREA Conducerea statului popor şi pentru Ne aflăm in plină desfăşurare a pregătirilor pentru alegerile de depu­taţi în Marea Adunare­­Naţională şi consiliile populare. însemnătatea acestui eveniment in viaţa politică a ţării decurge din însăşi importanţa pe care o au aceste organe ale pu­terii noastre de stat, din rolul deose­bit pe care îl îndeplinesc in sistemul irosirii psoMIA­, artf funcţionarea socie­i­tăţii din ansamblu. Aşa cum se ştie, Constituţia Repu­blicii Socialiste România prevede (în art. 4) că „deţinător suveran al pu­terii, poporul o exercită prin Marea Adunare Naţională şi consiliile popu­lare, organe alese prin vot universal, egal, direct şi secret“. Rezultă lim­pede că Marea Adunare Naţională şi consiliile populare — formate ca ema­naţie directă a voinţei maselor — constituie baza întregului sistem de organe ale statului. In fapt, toate cele­lalte organe ale statului — adminis­trative, judecătoreşti şi ale procu­raturii — se prezintă ca ramificaţii ale acestor organe reprezentative, de la care îşi trag puterea, în faţa că­rora sunt subordonate şi faţă de care răspund. Locul cel mai înalt în cadrul organelor reprezentative ii ocupă Marea Adunare Naţională, sub con­ducerea şi controlul căreia îşi desfă­şoară activitatea toate celelalte or­gane ale statului. Se realizează astfel, in organizarea noastră statală, prin­cipiul unicităţii puterii de stat, potri­vit căruia puterea de stat este unică, aparţinînd poporului în frunte cu cla­sa muncitoare. Aşa cum se ştie, ca urmare a pre­ocupării consecvente a partidului, in mod deosebit a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru adincirea demo­craţiei, concepută ca latură esen­ţială a procesului de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvol­tate, în anii din urmă au fost aduse ample perfecţionări formelor de or­ganizare şi conducere a vieţii noastre sociale, in sensul creării condiţiilor optime pentru exercitarea din plin a suveranităţii poporului. Orientarea principală în dezvol­tarea democraţiei socialiste a repre­zentat-o amplificarea formelor şi mo­dalităţilor de antrenare nemijlocită, directă a oamenilor muncii la dezba­terea şi adoptarea hotăririlor, crein­­du-se in acest scop un şir de structuri noi, care, aşa cum se aprecia în Ra­portul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XII-lea, permit valorificarea largă a iniţiati­vei, experienţei şi capacităţii de crea­ţie ale maselor în procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate­ Noile măsuri adoptate din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către Congresul Fron­tului Democraţiei şi Unităţii Socia­liste, cu privire la creşterea rolului şi­ ­de către popor îmbunătăţirea organizării acestui or­ganism larg reprezentativ, asigură funcţionarea la un nivel superior a mecanismului democraţiei noastre, atragerea maselor celor mai largi de oameni ai muncii, inclusiv cetăţenii nemembri de partid, la conducerea societăţii. Concomitent, o mare însemnătate se acordă perfecţionării continue a democraţiei reprezentative, orientarea principală în acest sens"*constituind-o sporirea rolului şi atribuţiilor orga­nelor centrale şi locale ale puterii de stat. Dat fiind că în prerogativele pe care le exercită aceste organe îşi gă­seşte expresie însăşi suveranitatea poporului, creşterea rolului şi atribu­ţiilor lor semnifică, firesc, ridicarea pe o treaptă mai înaltă a participării poporului, prin reprezentanţii săi aleşi, la conducerea statului. Referindu-ne la Marea Adunare Naţională, ca organ suprem al pu­terii de stat, este de remarcat că o creştere considerabilă a rolului şi com­petenţelor sale au marcat ansamblul de măsuri ce au fost adoptate privind intensificarea activităţii legislative, încetăţenirea practicii de a supune dezbaterii sesiunilor toate actele nor­mative fundamentale, examitarea tot mai activă a funcţiei de control asupra dezvoltării­ economice şi socia­le a ţării, aplicării legilor, înfăptuirii politicii interne şi externe a statului, îmbunătăţirea activităţii comisiilor sale permanente. Cât priveşte consiliile populare, sporirea competenţelor şi lărgirea autonomiei lor în exercitarea puterii de stat pe plan local se exprimă pregnant în faptul că ele au fost îm­puternicite să rezolve eficient și ope­rativ, in armonie cu interesele gene­rale ale statului, ansamblul proble­melor din raza lor teritorială, orga­nizarea şi îndrumarea întregii activi­tăţi economico-sociale, culturale şi edili­tar-gospodăreşti. Preocuparea permanentă pentru perfecţionarea democraţiei reprezen­tative este demonstrată de însăşi întărirea caracterului democratic al alegerilor. Deosebit de semnificative sunt in acest sens modificările aduse recent unor articole din Constituţia Republicii şi din Legea electorală. Se cuvine subliniat că aceste modi­ficări nu sunt de ordin tehnic, admi­nistrativ, ci exprimă un pregnant conţinut politic, au profunde implica­ţii de ordin social, decurgind din con­cepţia cuprinzătoare, de largă per­spectivă, despre democraţia socialistă proprie partidului nostru, secretarului său general. Astfel, în ce priveşte Marea Adunare Naţională, ţinind sea­ma de sporul natural al populaţiei, s-a renunţat la prevederea din textul Constituţiei care stabilea un număr fix de deputaţi, dîndu-se în compe­tenţa Consiliului de Stat să stabileas­că numărul deputaţilor, odată cu­ de­limitarea circumscripţiilor electorale. In baza decretului emis recent în a­­cest sens de Consiliul de Stat, norma de reprezentare va fi in actualele ale­geri de 1 deputat la 60 000 locuitori, în loc de 1 deputat la circa 65 000 locui­tori, în felul acesta, în forumul su­prem al puterii de stat urmind să fie Conf. univ. dr. Nistor PRISCA (Continuare în pag. a II-a) ALEGERILOR TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a intîlnit cu ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovietice, Andrei Gromîko Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întilnit, joi după-amiază, cu tovarăşul Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul aface­rilor externe al U.R.S.S., care face o vizită de prietenie în ţara noastră. La întrevedere au participat tova­răşii Paul Niculescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guver­nului, Ştefan Andrei, membru su­pleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe, Vasile Şandru, direc­tor în M.A.E. Au participat, de asemenea, V. F. Malţev, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministrului afaceri­lor externe al U.R.S.S., V. I. Droz­­denko, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. In cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri cu privire la securitatea europeană, situaţia din Orientul Mijlociu, din Asia de sud-est şi la alte probleme internaţio­nale actuale. Andrei Gromîko a făcut şi o expunere asupra situaţiei ac­tuale a relaţiilor sovieto-americane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat aprecierea României cu privire la situaţia internaţională ac­tuală, preocuparea faţă de accen­tuarea încordării şi a subliniat ne­cesitatea de a se acţiona pentru a împiedica înrăutăţirea acestei situa­ţii şi de a se asigura continuarea po­liticii de destindere, de pace şi cola­borare internaţională. j Marea virtute \ j a democraţiei j 1 muncitoreşti | de Aurel MIHALE ? ...Stau intr-o latură a sălii, să t * pot privi şi asculta şi prezidiul i i şi adunarea, încercat de un sen- \ ’ timent de profundă satisfacţie, i \ Mintea îmi este neîncetat ascil- t 1 tată şi aglomerată de un şir in- ^ I treg de reprezentări distincte, de i l imagini din trecut, din aminti- 1 rea celor peste treizeci de ani, i ) de cind, de la înfiinţarea lor, 1 i urmăresc dezvoltarea noilor in- \ * treprinderi agricole socialiste, t 1 viaţa şi munca oamenilor pă-­­ I mîntului, înflorirea satelor noas- I I tre. E o perioadă de timp ce nu- i 1 seamnă nu doar o viaţă de om­­ ’ şi nici doar comprimata trecere i \ a unei generaţii, intr-o accele- ' 1 rată şi unică', victorioasă desfă- ţ­­­şurare, ci o întreagă epocă, ex- i­­­presie a unui lung proces de I 7 adinei transformări revoluţiona- l \­re in viaţa şi munca oamenilor ’ j de la ţară, pină in această deci- ț­­­sivă fază a realizării unei revolu- i­­­ţii socialiste profunde in agricul- * | tură, suprema sarcină a Con- , ^ gresului XII in acest domeniu, ţ i Este, desigur, o adunare de la- l­u­cru, dar nu-mi poate ‘totuşi scă- i­­­pa şi caracterul ei solemn, mar­­i cat de atitudinea, feţele şi trăi­­i­­­rile stăpinite ale oamenilor, si­­ i — de ce nu? — de înfăţişarea i * lor exterioară, de la aspectul " L sălii ca de spectacol in care are­­ / loc adunarea la ţinuta lor dem­­i - nă şi agreabilă, un alt semn al l i civilizaţiei noastre socialiste. I . Bărbaţii sint imbricaţi mai toţi / ^ în haine de sărbătoare şi nu \ i sint deloc stinjeniţi de gulerele l I albe ale cămăşilor şi podoaba I i cravatelor, iar femeile au rochii l 'l şi pulovere in culori pastelate » \ sau vii, baticuri înflorate şi in * i sală miroase uşor a parfum şi \ d­e cald... O, să fi văzut o ase- . i menea adunare acum treizeci de 1 l ani, in cite o magazie sau re- i 1 miză a fostelor conace, cu oa-­­ l menii îngheţaţi şi înghesuiţi pe ţ ’ bănci de lemn, cu hainele şi sa- i I lopetele de lucru — singurelej 1 i — murdare de unsori şi zgură, 1 * de pămint, cu feţele trase şi 1 i gălbejite, abia ieşiţi din anii de t / secetă şi • de sub exploatarea i ) foştilor stăpini ai­ păminturilor, i i cu foamea doar potolită de pri-' l 1 mele cantine sărace, cu _ două , l zile de mămăligă pe săptămină, ț 1 dar cu privirile şi sufletele _ a­ i ) prinse de lumina vie şi hotărî- I I ti s unui nou Vis, a năzuinţei \ I de mai bine, descoperită acum i \ atit de vie şi liniştită în ochii ) i lor de azi! i 1 Mă întorc in prezent căci a­l dunărea — deschisă de pre­­ţ 1 şedinţele ei, mecanicul Gheor­­i \ ghe Grapă, un om care în mod T l sigur a apucat şi acele irever- \ ' sibile timpuri și care vorbește i I rar și calm, cu o sobră senină- ) 1 tate muncitorească, cu fiecare l I cuvint parcă repetat mai intii pe ? i îndelete in gind — intră in se- \ / siunea sa de lucru, ca for su- 1 t prem al autoconducerii, prin i (Continuare în pag. a Il-a) | j [ ! HSELECTORAL - Cronica lunii ianuarie ~ ni ■■■■ I |jI $ I !||1*** P.f § £ I ^ || I f * I $ ’■ 11 § ft s !'■£ jaj| ■" * IN PAGINA A IV-A

Next