Scînteia, martie 1980 (Anul 49, nr. 11671-11697)
1980-03-01 / nr. 11671
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11671 Sîmbătă 1 martie 1980 6 PAGINI —30 BANI PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU __________________________________________________________________________________________________________ Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan în ţara noastră. (Continuare in pagina a V-a). Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Vicepreşedintele firmei „British Aerospace" Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dupăamiază, pe Allen Greenwood, vicepreşedinte al firmei ,,British Aerospace“, care a efectuat o vizită in ţara noastră, levată evoluţia relaţiilor de colaborare dintre industria noastră de specialitate şi firma ..British Aerospace“ şi au fost discutate probleme privind dezvoltarea in continuare a cooperării româno-britanice în domeniul aeronauticii şi în alte sectoare ale industriei constructoare de maşini La primire au luat parte Gheorghe Riazuddin Ahmed, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi Oprea, prim viceprim-ministru al guvernului, şi Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost prezent Paul Cecil Holmer, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. In cadrul întrevederii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a fost re în aceeaşi atmosferă de puternică angajare muncitorească, generată de apropierea alegerilor de la 9 martie, intimpinat cu entuziaste manifestări de dragoste şi stimă TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a continuat ieri vizita de lucru in mari întreprinderi din Capitală în dialogul cu muncitori, specialişti şi cadre de conducere din unităţile vizitate, secretarul general al partidului a analizat probleme esenţiale ale realizării exemplare a planului pe acest an hotărîtor al cincinalului, a obiectivelor economice stabilite de Congresul al XIIea al P. C. R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a aflat din nou, în cursul zilei de vineri, în mijlocul oamenilor muncii dintr-o serie de mari întreprinderi bucureştene de pe platforma industrială din zona de sud a municipiului, unităţi de frunte ale economiei noastre, a câror activitate este semnificativă pentru evoluţia în ritmuri înalte a întregii industrii româneşti in ultimii ani. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Constantin Dascălescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pana şi Ilie Râdulescu, înscriindu-se în dialogul permanent pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu 11 poartă cu făuritorii istoriei noastre contemporane, această nouă etapă a vizitei de lucru in Capitală a prilejuit o rodnică analiză, la faţa locului, a stadiului în care se află Îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest ultim an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, modul in care se acţionează pe linia hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, constituindu-se într-un cadru deosebit de favorabil pentru găsirea unor soluţii eficiente şi originale de optimizare a producţiei. In acest sens, noul dialog de lucru al tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu harnicele colective de aici, cu factorii de răspundere din centrale şi ministere a condus la stabilirea unor măsuri concrete vizînd valorificarea corespunzătoare a potenţialului material şi uman al fiecărei unităţi, asigurarea unei calităţi noi, superioare in Întreaga activitate economică. Noua întâlnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţi ai clasei muncitoare din Capitală se înscrie, totodată, ca un eveniment de o Însemnătate deosebită in cronica politică a patriei, desfăşurindu-se in atmosfera de intensă activitate in care întregul nostru popor, strins unit in jurul secretarului general al partidului, intiiul fiu al naţiunii noastre socialiste, întâmpină alegerile de deputaţi de la 9 martie. Este o atmosferă de entuziasm, de mobilizare tonică, pe măsura timpului eroic pa care 11 trăieşte România socialistă. In care, urmînd înalta pildă de înţelepciune şi dăruire revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, toţi fiii patriei, fără deosebire de naţionalitate, vârstă sau profesie, adaugă noi şi preţioase valori de civilizaţie zestrei de fericire şi progres a patriei. Pretutindeni pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intimpinat cu expresia de nestinsă dragoste, stimă şi recunoştinţă de către miile de bucureşteni, care au dat glas, şi cu acest prilej, prin puternice aplauze şi ovaţii, voinţei lor ferme de a-i urma şi pe mai departe in nobila misiune pe care i-au incredinţat-o partidul şi poporul, de a transpune in viaţă istoricul Program al partidului. Atit la obiectivele propriu-zise, cit și de-a lungul întregului traseu al vizitei, oamenii muncii au exprimat călduros bucuria de a-l avea din nou ca oaspete pe secretarul general al partidului, oferindu-i din preaplinul inimii lor frumoase buchete de flori, adresîndu-i urări de viaţă lungă, sănătate şi fericire eminentului bărbat de stat care conducă destinul României, dînd glas legământului lor de aşi dărui şi pe mai departe priceperea şi energiile creatoare cauzei independenţei şi propăşirii patriei. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei in Capitală a început ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ DE UTILAJ CHIMIC — unitate modernă, profilată pe realizarea de instalaţii complexe, de înaltă tehnicitate, in majoritate unicate. La sosirea secretarului general al partidului, un mare număr de oameni ai muncii şi locuitori din cartierul Berceni dau glas, prin puternice şi vii urale, sentimentelor de cea mai profundă dragoste ce i le poartă , se aclamă „Ceauşescu — P.C.R. I“, „Ceauşescu şi poporul!“. Un detaşament al gărzilor patriotice şi al formaţiunilor, de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei prezintă onorul. Tineri muncitori şi muncitoare oferă buchete de flori. In întâmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Maria Gheorghe, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului IV al Capitalei, membri ai consiliului de conducere al centralei industriale de profil şi ai consiliului oamenilor muncii din întreprindere. Directorul unităţii, ing. Ioan Military raportează că oamenii muncii din întreprindere au tradus in practică indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu formulate cu prilejul vizitei precedente, ceea ce a permis întregului colectiv obţinerea unor rezultate însemnate, atit in direcţia realizării de instalaţii şi agregate de nivel tehnic mondial, a sporirii şi diversificării producţiei, cit şi a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. Rezultatele înregistrate pină in prezent, conjugate cu mobilizarea puternică a comuniştilor, a tuturor muncitorilor pentru înfăptuirea exemplară şi sarcinilor de plan vor permite îndeplinirea prevederilor actualului cincinal cu circa cinci luni mai devreme. In principalele secţii ale întreprinderii, tovarăşului Nicolae Ceauşescu li sunt prezentate o gamă variată de utilaje şi instalaţii tehnologice aflate în diferite stadii de execuţie şi destinate echipării noilor capacităţi aflate în construcţie la combinatele chimice şi petrochimice de la Brazi, Borzeşti, Midia-Năvodari, Teleajen, Brăila, Săvineşti sau unor unităţi cu acest profil, construite de România în cooperare, în diverse ţări ale lumii. Reţin atenţia tehnologiile moderne de fabricaţie, de control şi testare pe faze şi în standuri de probă a pieselor şi produselor finite, fapt ce confirmă preocuparea susţinută în direcţia executării de utilaje şi instalaţii la cei mai înalţi parametri calitativi. De menţionat că unele tehnologii de vîrf, de mare randament şi productivitate, au fostconcepute şi realizate cu forţe proprii. între acestea se remarcă instalaţia şi procedeul de tratament termic local al unor repere, instalaţia de sudură automată a racordurilor, care permite, totodată, şi obţinerea unor însemnate economii de energie, metal şi manoperă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe autorii acestor realizări, îndemnindu-i să persevereze pe linia modernizării continue a tehnologiilor şi producţiei, în condiţii de eficienţă economică sporită. Pe parcursul vizitei, directorul întreprinderii informează despre strădania permanentă a specialiştilor, a întregului colectiv pentru găsirea soluţiilor şi metodelor care să (Continuare in pag. a II-a) Analiză concretă in secţiile întreprinderii de anvelope „Danubiana* Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu deosebită căldură de muncitorii de la întreprinderea „Vulcan" VOTUL DE LA 9 MARTIE vot pentru Dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor şi localităţilor ţării O componentă organică a politicii partidului de industrializare socialistă, de creştere in ritm înalt şi modernizare a economiei naţionale, de continuă îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale populaţiei o constituie acţiunea sistematică de amplasare raţională a forţelor de producţie pe teritoriu, de dezvoltare echilibrată a tuturor zonelor tării. In stabilirea acestui obiectiv, partidul a pornit de la realităţile tării, de la necesitatea lichidării gravelor disproporţii existente in trecut in repartizarea teritorială a forţelor de producţie, disproporţii care au făcut ca întinse regiuni ale ţării să rămînă cu mult in urmă din punct de vedere al dezvoltării economice si sociale. De-a lungul deceniilor, locuitorii Ţării Moţilor se deprinseseră să bată drumurile ţării spre a vinde „doniţi şi ciubară“, oltenii Îşi găseau de lucru ca „negustori cu cobiliţa“ în marile oraşe, iar din Miercurea Ciuc şi Mureş porneau tineri şi bătrîni laolaltă să-şi caute de lucru ca dulgheri oriunde se deschidea cite un şantier ce căuta mină de lucru ieftină. Era o stare firească de lucruri in condiţiile în care concentrarea industriei in cîteva zone restrinse se îmbina cu subdezvoltarea economică a numeroase judeţe. Ce nivel de trai, ce grad de civilizaţie, ce posibilităţi de utilizare a forţei de muncă puteau fi asigurate populaţiei unor judeţe ca Suceava, Olt, unde (potrivit datelor furnizate de „Enciclopedia României“ din 1938) „industria“ era reprezentată de... citeva mori sistematice, tăbăcării, fabricuţe anemice de ulei, zahăr, mezeluri, cărămizi, sau Năsaud a cărui zestre industrială constaut opt mori sistematice, cite două întreprinderi producătoare de bere, mezeluri, spirt, lichior, oţet ? In concepţia partidului nostru, factorul determinant pentru asigurarea progresului multilateral al tuturor zonelor ţării l-a constituit politica de industrializare, înfăptuită in consecventă din primii ani ai construcţiei socialiste. Cursul înnoitor, imprimat întregii noastre vieţi sociale in perioada care a urmat Congresului al IX-lea, s-a manifestat şi in acest domeniu prin complexul de măsuri privind Îmbunătăţirea organizării adiministrativ-teritoriale a ţării, trecerea la elaborarea planului naţional unic nu numai în profil de ramură şi departamental, ci şi teritorial, măsuri elaborate din iniţiativa şi cu aportul decisiv al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. 1 2 . Însemnătate excepţională pentru Industrializarea judeţelor rămase la urmă a avut orientarea trasată de Congresul al XI-lea potrivit căreia până în anul 1980 toate judeţele trebuie să ajungă la o producţie industrială în valoare de minimum 10 miliarde. „Aceasta nu constituie o simplă cifră — sublinia la timpul respectiv tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ci reprezintă o cotitură calitativă deosebită in dezvoltarea tuturor zonelor şi judeţelor tării noastre, in ridicarea gradului de civilizaţie al întregii noastre tari. Aceasta constituie transpunerea in viaţă a principiilor marxiste potrivit cărora fiecare localitate trebuie să devină un puternic centru economic şi cultural, in stare să asigure locuitorilor săi condiţii optime de viaţă din toate punctele de vedere“. Avem astăzi satisfacţia să constatăm că sarcina trasată de Congresul al XI-lea a fost îndeplinită. Practic, toate judeţele vor realiza in acesta o producţie industrială de peste miliarde lei — faţă de 9 judeţe 1970 — iar in 24 de judeţe se va sura o producţie industrială de peste 15 miliarde lei. Accelerarea procesului de industrializare a tuturor judeţelor a fost insotită de extinderea reţelei localităţilor urbane, numărul oraşelor crescând în perioada 1965— 1980 de la 184 la 265, iar ponderea populaţiei urbane de la 33,7 la sută în anul 1965 la circa 52 la sută din totalul populaţiei in 1980. In spiritul aceleiaşi orientări fundamentale, de principiu. Congresul al XII-lea al P.C.R. a marcat, prin adoptarea Programului-directivă de dezvoltare economico-socială a României in profil teritorial in perioada 1981—1985, începutul unei etape calitativ superioare pe calea progresului multilateral al tuturor judeţelor ţării. Esenţial apare in acest sens obiectivul stabilit ca pină in 1985 să se realizeze, in fiecare judeţ, o producţie globală anuală de cel puţin 70 000 lei pe locuitor. Este vorba de fapt de introducerea in practica activităţii de planificare teritorială a unui nou indicator, care însumează, raportat la numărul locuitorilor din fiecare judeţ, rezultatele efective ale muncii die industrie, agricultură, construcţii, transporturi, servicii etc. Aprecierea în funcţie de acest indicator a nivelului de dezvoltare economică a judeţelor este menită să determine re _____________Tudor OLAJtff (Continuare in pag. a II-a) Astăzi, cînd dreptul muncitorului la cuvînt e atit de firesc... 1. De cîteva zile mă obsedează amintirea unor hirtii îngălbenite, colorate pal liliachiu cu ştampilele unor instituţii defuncte şi cu semnăturile unor oameni cindva atotputernici — hirtii din alte vremi, hirtii neverosimile, hirtii incredibile... Dar s-o iau de la început. 2. Am citit deunăzi o prea obişnuită relatare despre şedinţa consiliului oamenilor muncii, consacrată calităţii, la o unitate minieră din Maramureş, text sec, scris fără vervă, poate chiar cu un vag plictis al rutinei, tipărit fără adresă, şi mai ales fără intenţia de a-l supune cu adevărat atenţiei, lecturii. Poate nici şedinţa Însăşi nu a fost ea grozavă: nu l-a inspirat ne colegul-autor; oricum , şedinţele fără de har nu sunt nică rarităţi. Deşi „dramaturgia“ şedinţelor bune e simplă, legea e aceeaşi, ca şi in literatură : cu ext dezbaterea e mai aproape de problemele reale, cu atit tensiunea ei vie, electrizantă creşte; dacă şedinţa ţine de procesul tehnologic al spiritului aplecat asupra problemei, şi înglobează adevăr şi acţiune, ea devine un spectacol al gindirii creatoare. In caz contrar, se adevereşte „legea Hendrickson“ din volumul de aforisme al lui Arthur Bloch : „Dacă dezbaterea unei probleme necesită mai multe şedinţe, cu timpul şedinţele devin mai importante ca problema“... Dar dacă şedinţa s-ar fi degradat la un scop în sine c vede BODOR ralatarea despre ea putea fi dramatică, tocmai prin analiza cauzelor formalismului, aplatizării: de ce a devenit dintr-o posibilitate de receptare si mobilizare a tuturor ideilor sănătoase — doar o filă de dosar sau un raport expediat „sus“. Sau: o relatare cenușie in presă... 3. Calitate, vai calitate — mormăiam cu gindul la colegul meu de breaslă. Oare cum poţi milita — plictisit? Să umpli toate titlurile cu litere mari despre calitate — şi să publici sub ele litere atit de mici, legate în cuvinte şi mai mărunte, de un cenuşiu deşart şi sărac? Verbul lipsit de calitate cum să militeze pentru calitate? Ce poate fi mai pasionant decit angrenarea muncitorilor la dezbaterea, reală şi realistă a problemelor muncii şi vieţii? Oare cine nu descoperă in democratismul marii mobilizări a materiei cenuşii strategia — istoriceşte extraordinară! — a creaţiei, a educării pentru creaţie şi răspundere, pentru bucuria şi satisfacţia creaţiei?! Oare cine poate fi mai fericit decit omul cointeresat in izbinda ideilor şi intenţiilor sale bune? In toată metodologia dezbaterii cu întregul popor a tot ce apelează la gindire se manifestă, dincolo de folosul şi sporul imediat al acţiunii, un act educaţional , cel al formării unui om activ, creator, responsabil şi implicat — deci satisfăcut datorită utilităţii sale sociale, datorită afirmării sale ca personalitate. Deci: echilibrat, pasionat, fericit... România este una din ţările cu cel mai puternic ritm al investiţiilor din lume, dar mai valoros decit orice obiectiv industrial in sine este apelul raţional şi, totodată, patetic , cuprins in toate documentele partidului şi prezent acum global in spiritul manifesta(Continuare in pag. a V-a)