Scînteia, martie 1980 (Anul 49, nr. 11671-11697)

1980-03-01 / nr. 11671

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11671 Sîmbătă 1 martie 1980 6 PAGINI —30 BANI PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU __________________________________________________________________________________________________________ Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan în ţara noastră. (Continuare in pagina a V-a). Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Vicepreşedintele firmei „British Aerospace" Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după­­amiază, pe Allen Greenwood, vice­preşedinte al firmei ,,British Aero­space“, care a efectuat o vizită in ţara noastră, levată evoluţia relaţiilor de colabo­rare dintre industria noastră de spe­cialitate şi firma ..British Aerospace“ şi au fost discutate probleme privind dezvoltarea in continuare a coope­rării româno-britanice în domeniul aeronauticii şi în alte sectoare ale industriei constructoare de maşini La primire au luat parte Gheorghe Riazuddin Ahmed, care şi-a prezen­tat scrisorile de acreditare in cali­tate de ambasador extraordinar şi Oprea, prim viceprim-ministru al gu­vernului, şi Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost prezent Paul Cecil Holmer, ambasadorul Marii Britanii la Bucu­reşti. In cadrul întrevederii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a fost re­ în aceeaşi atmosferă de puternică angajare muncitorească, generată de apropierea alegerilor de la 9 martie, intimpinat cu entuziaste manifestări de dragoste şi stimă TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a continuat ieri vizita de lucru in mari întreprinderi din Capitală în dialogul cu muncitori, specialişti şi cadre de conducere din unităţile vizitate, secretarul general al partidului a analizat probleme esenţiale ale realizării exemplare a planului pe acest an hotărîtor al cincinalului, a obiectivelor econo­mice stabilite de Congresul al XIIea al P. C. R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a aflat din nou, în cursul zilei de vineri, în mijlocul oamenilor muncii dintr-o serie de mari întreprinderi bucu­­reştene de pe platforma industrială din zona de sud a muni­cipiului, unităţi de frunte ale economiei noastre, a câror activitate este semnificativă pentru evoluţia în ritmuri înalte a întregii industrii româneşti in ultimii ani. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Constantin Dascălescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pana şi Ilie Râdulescu, înscriindu-se în dialogul permanent pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu 11 poartă cu făuritorii istoriei noastre contemporane, această nouă etapă a vizitei de lucru in Capitală a prilejuit o rodnică analiză, la faţa locului, a stadiului în care se află Îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest ultim an al cincinalului revoluţiei tehnico-şti­­inţifice, modul in care se acţionează pe linia hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, constituindu-se într-un cadru deosebit de favorabil pentru găsirea unor soluţii eficiente şi originale de optimizare a produc­ţiei. In acest sens, noul dialog de lucru al tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu harnicele colective de aici, cu factorii de răspundere din centrale şi ministere a condus la stabilirea unor măsuri concrete vizînd valorificarea corespunzătoare a po­tenţialului material şi uman al fie­cărei unităţi, asigurarea unei calităţi noi, superioare in Întreaga activitate economică. Noua întâlnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţi ai clasei muncitoare din Capitală se înscrie, totodată, ca un eveniment de o În­semnătate deosebită in cronica poli­tică a patriei, desfăşurindu-se in at­mosfera de intensă activitate in care întregul nostru popor, strins unit in jurul secretarului general al parti­dului, intiiul fiu al naţiunii noastre socialiste, întâmpină alegerile de de­putaţi­ de la 9 martie. Este o atmos­feră de entuziasm, de mobilizare to­nică, pe măsura timpului eroic pa care 11 trăieşte România socialistă. In care, urmînd înalta pildă de în­ţelepciune şi dăruire revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, toţi fiii patriei, fără deosebire de naţio­nalitate, vârstă sau profesie, adaugă noi şi preţioase valori de civilizaţie zestrei de fericire şi progres a pa­triei. Pretutindeni pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intimpinat cu expresia de nestinsă dragoste, stimă şi recunoştinţă de că­tre miile de bucureşteni, care au dat glas, şi cu acest prilej, prin puternice aplauze şi ovaţii, voinţei lor ferme de a-i urma şi pe mai departe in no­bila misiune pe care i-au incredin­ţat-o partidul şi poporul, de a trans­pune in viaţă istoricul Program al partidului. Atit la obiectivele pro­­priu-zise, cit și de-a lungul întregu­lui traseu al vizitei, oamenii muncii au exprimat călduros bucuria de a-l avea din nou ca oaspete pe secre­tarul general al partidului, oferindu-i din preaplinul inimii lor frumoase buchete de flori, adresîndu-i urări de viaţă lungă, sănătate şi fericire emi­nentului bărbat de stat care conducă destinul României, dînd glas legă­mântului lor de aşi dărui şi pe mai departe priceperea şi energiile crea­toare cauzei independenţei şi propă­şirii patriei. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei in Capitală a început ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ DE UTILAJ CHI­MIC — unitate modernă, profilată pe realizarea de instalaţii complexe, de înaltă tehnicitate, in majoritate unicate. La sosirea secretarului general al partidului, un mare număr de oameni ai muncii şi locuitori din cartierul Berceni dau glas, prin puternice şi vii urale, sentimentelor de cea mai profundă dragoste ce i le poartă , se aclamă „Ceauşescu — P.C.R. I“, „Ceauşescu şi poporul!“. Un de­taşament al gărzilor patriotice şi al formaţiunilor, de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei prezintă onorul. Tineri muncitori şi muncitoa­re oferă buchete de flori. In întâmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Maria Gheorghe, prim-secre­­tar al Comitetului de partid al secto­rului IV al Capitalei, membri ai con­siliului de conducere al centralei in­dustriale de profil şi ai consiliului oa­menilor muncii din întreprindere. Di­rectorul unităţii, ing. Ioan Milita­ry raportează că oamenii muncii din întreprindere au tradus in practică indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu formulate cu prilejul vi­zitei precedente, ceea ce a permis întregului colectiv obţinerea unor rezultate însemnate, atit in direcţia realizării de instalaţii şi agregate de nivel tehnic mondial, a sporirii şi di­versificării producţiei, cit şi a îmbu­nătăţirii condiţiilor de muncă. Re­zultatele înregistrate pină in pre­zent, conjugate cu mobilizarea puter­nică a comuniştilor, a tuturor mun­citorilor pentru înfăptuirea exempla­ră şi sarcinilor de plan vor permite îndeplinirea prevederilor actualului cincinal cu circa cinci luni mai de­vreme. In principalele secţii ale întreprin­derii, tovarăşului Nicolae Ceauşescu li sunt prezentate o gamă variată de utilaje şi instalaţii tehnologice aflate în diferite stadii de execuţie şi des­tinate echipării noilor capacităţi aflate în construcţie la combinatele chimice şi petrochimice de la Brazi, Borzeşti, Midia-Năvodari, Teleajen, Brăila, Săvineşti sau unor unităţi cu acest profil, construite de România în cooperare, în diverse ţări ale lumii. Reţin atenţia tehnologiile mo­derne de fabricaţie, de control şi testare pe faze şi în standuri de probă a pieselor şi produselor finite, fapt ce confirmă preocuparea susţi­nută în direcţia executării de utilaje şi instalaţii la cei mai înalţi para­metri calitativi. De menţionat că unele tehnologii de vîrf, de mare randament şi productivitate, au fost­­concepute şi realizate cu forţe pro­prii. între acestea se remarcă insta­laţia şi procedeul de tratament ter­mic local al unor repere, instalaţia de sudură automată a racordurilor, care permite, totodată, şi obţinerea unor însemnate economii de energie, metal şi manoperă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fe­licitat pe autorii acestor realizări, îndemnindu-i să persevereze pe linia modernizării continue a tehnologiilor şi producţiei, în condiţii de eficienţă economică sporită. Pe parcursul vizitei, directorul în­treprinderii informează despre stră­dania permanentă a specialiştilor, a întregului colectiv pentru găsirea soluţiilor şi metodelor care să (Continuare in pag. a II-a) Analiză concretă in secţiile întreprinderii de anvelope „Danubiana* Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu deosebită căldură de muncitorii de la întreprinderea „Vulcan" VOTUL DE LA 9 MARTIE vot pentru Dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor şi localităţilor ţării O componentă organică a politicii partidului de industrializare socia­listă, de creştere in ritm înalt şi mo­dernizare a economiei naţionale, de continuă îmbunătăţire a condiţiilor­ de trai ale populaţiei o constituie ac­ţiunea sistematică de amplasare ra­ţională a forţelor de producţie pe te­ritoriu, de dezvoltare echilibrată a tuturor zonelor tării. In stabilirea acestui obiectiv, par­tidul a pornit de la realităţile tării, de la necesitatea lichidării gravelor disproporţii existente in trecut in re­partizarea teritorială a forţelor de producţie, disproporţii care au făcut ca întinse regiuni ale ţării să rămî­­nă cu mult in urmă din punct de ve­dere al dezvoltării economice si so­ciale. De-a lungul deceniilor, locuitorii Ţării Moţilor se deprinseseră să bată drumurile ţării spre a vinde „doniţi şi ciubară“, oltenii Îşi găseau de lu­cru ca „negustori cu cobiliţa“ în ma­rile oraşe, iar din Miercurea Ciuc şi Mureş porneau tineri şi bătrîni la­olaltă să-şi caute de lucru ca dul­gheri oriunde se deschidea cite un şantier ce căuta mină de lucru iefti­nă. Era o stare firească de lucruri in condiţiile în care concentrarea indus­triei in cîteva zone restrinse se îmbi­na cu subdezvoltarea economică a numeroase judeţe. Ce nivel de trai, ce grad de civilizaţie, ce posibilităţi de utilizare a forţei de muncă puteau fi asigurate populaţiei unor judeţe ca Suceava, Olt, unde (potrivit datelor furnizate de „Enciclopedia României“ din 1938) „industria“ era reprezenta­tă de... citeva mori sistematice, tăbă­­cării, fabricuţe anemice de ulei, za­hăr, mezeluri, cărămizi, sau Năsaud a cărui zestre industrială consta­ut opt mori sistematice, cite două între­prinderi producătoare de bere, me­zeluri, spirt, lichior, oţet ? In concepţia partidului nostru, fac­torul determinant pentru asigurarea progresului multilateral al tuturor zonelor ţării l-a constituit politica de industrializare, înfăptuită in consec­ventă din primii ani ai construcţiei socialiste. Cursul înnoitor, imprimat întregii noastre vieţi sociale in pe­rioada care a urmat Congresului al IX-lea, s-a manifestat şi in acest do­meniu prin complexul de măsuri pri­vind Îmbunătăţirea organizării adimi­­nistrativ-teritoriale a ţării, trecerea la elaborarea planului naţional unic nu numai în profil de ramură şi de­partamental, ci şi teritorial, măsuri elaborate din iniţiativa şi cu aportul decisiv al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. 1 2 . Însemnătate excepţională pentru Industrializarea judeţelor rămase la urmă a avut orientarea trasată de Congresul al XI-lea potrivit căreia până în anul 1980 toate judeţele tre­buie­ să ajungă la o producţie indus­trială în valoare de minimum 10 mi­liarde. „Aceasta nu constituie o sim­plă cifră — sublinia la timpul res­pectiv tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ci reprezintă o cotitură calitativă deosebită in dezvoltarea tuturor zo­nelor şi judeţelor tării noastre, in ri­dicarea gradului de civilizaţie al în­tregii noastre tari. Aceasta constituie transpunerea in viaţă a principiilor marxiste potrivit cărora fiecare loca­litate trebuie să devină un puternic centru economic şi cultural, in stare să asigure locuitorilor săi condiţii op­time de viaţă din toate punctele de vedere“. Avem astăzi satisfacţia să consta­tăm că sarcina trasată de Congresul al XI-lea a fost îndeplinită. Practic, toate judeţele vor realiza in acest­a o producţie industrială de peste miliarde lei — faţă de 9 judeţe 1970 — iar in 24 de judeţe se va s­­ura o producţie industrială de peste 15 miliarde lei. Accelerarea procesu­lui de industrializare a tuturor jude­ţelor a fost insotită de extinderea re­ţelei localităţilor urbane, numărul oraşelor crescând în perioada 1965— 1980 de la 184 la 265, iar ponderea populaţiei urbane de la 33,7 la sută în anul 1965 la circa 52 la sută din totalul populaţiei in 1980. In spiritul aceleiaşi orientări fun­damentale, de principiu. Congresul al XII-lea al P.C.R. a marcat, prin a­­doptarea Programului-directivă de dezvoltare economico-socială a Româ­niei in profil teritorial in perioada 1981—1985, începutul unei etape cali­tativ superioare pe calea progresului multilateral al tuturor judeţelor ţării. Esenţial apare in acest sens obiec­tivul stabilit ca pină in 1985 să se re­alizeze, in fiecare judeţ, o producţie globală anuală de cel puţin 70 000 lei pe locuitor. Este vorba de fapt de in­troducerea in practica activităţii de planificare teritorială a unui nou in­dicator, care însumează, raportat la numărul locuitorilor din fiecare ju­deţ, rezultatele efective ale muncii die industrie, agricultură, construcţii, transporturi, servicii etc. Aprecierea în funcţie de acest indicator a nive­lului de dezvoltare economică a ju­deţelor este menită să determine re­ _____________Tudor OLAJtff (Continuare in pag. a II-a) Astăzi, cînd dreptul muncitorului la cuvînt e atit de firesc... 1. De cîteva zile mă obsedează amintirea u­­nor hirtii îngălbenite, colorate pal­ liliachiu cu ştampilele unor insti­tuţii defuncte şi cu semnăturile unor oa­meni cindva atotputer­nici — hirtii din alte vremi, hirtii nevero­simile, hirtii incredi­bile... Dar s-o iau de la început. 2. Am citit deunăzi o prea­ obişnuită relatare despre şedinţa consi­liului oamenilor mun­cii, consacrată calităţii, la o unitate minieră din Maramureş, text sec, scris fără vervă, poate chiar cu un vag plictis al rutinei, tipărit fără adresă, şi mai ales fără intenţia de a-l su­pune cu adevărat aten­ţiei, lecturii. Poate nici şedinţa Însăşi nu a fost ea grozavă: nu l-a inspirat ne colegul-au­­tor; oricum , şedinţe­le fără de har nu sunt nică rarităţi. Deşi „dramaturgia“ şedinţe­lor bune e simplă, legea e aceeaşi, ca şi in literatură : cu ext dezbaterea e mai aproape de proble­mele reale, cu atit tensiunea ei vie, elec­trizantă creşte; dacă şedinţa ţine de pro­cesul tehnologic al spiritului aplecat asu­pra problemei, şi în­globează adevăr şi ac­ţiune, ea devine un spectacol al gindirii creatoare. In caz con­trar, se adevereşte „le­gea Hendrickson“ din volumul de aforisme al lui Arthur Bloch : „Dacă dezbaterea unei probleme necesită mai multe şedinţe, cu timpul şedinţele de­vin mai importante ca problema“... Dar dacă şedinţa s-ar fi degradat la un scop în sine c ve­de BODOR ral­­atarea despre ea putea fi dramatică, tocmai prin analiza cauzelor formalismului, aplati­zării: de ce a devenit dintr-o posibilitate de receptare si mobilizare a tuturor ideilor sănă­toase — doar o filă de dosar sau un raport expediat „sus“. Sau: o relatare cenușie in presă... 3. Calitate, vai cali­tate — mormăiam cu gindul la colegul meu de breaslă. Oare cum poţi milita — plictisit? Să umpli toate titluri­le cu litere mari des­pre calitate — şi să publici sub ele litere atit de mici, legate în cuvinte şi mai mă­runte, de un cenuşiu deşart şi sărac? Verbul lipsit de calitate cum să militeze pentru ca­litate? Ce poate fi mai pa­sionant decit angrena­rea muncitorilor la dezbaterea, reală şi re­alistă a problemelor muncii şi­ vieţii? Oare cine nu descoperă in democratismul marii mobilizări a materiei cenuşii strategia — istoriceşte extraordina­ră! — a creaţiei, a e­­ducării pentru creaţie şi răspundere, pentru bucuria şi satisfacţia creaţiei?! Oare cine poate fi mai fericit decit omul cointeresat in izbinda ideilor şi intenţiilor sale bune? In toată metodologia dezbaterii cu întregul popor a tot ce apelează la gindire se mani­festă, dincolo de fo­losul şi sporul imediat al acţiunii, un­ act e­­ducaţional , cel al for­mării unui om activ, creator, responsabil şi implicat — deci satis­făcut datorită utilităţii sale sociale, datorită afirmării sale ca per­sonalitate. Deci: echi­librat, pasionat, fe­ricit... România este una din ţările cu cel mai puternic ritm al in­vestiţiilor din lume, dar mai valoros decit orice obiectiv indus­trial in sine este a­­pelul raţional şi, tot­odată, patetic , cu­prins in toate docu­mentele partidului şi prezent acum global in spiritul manifesta­(Continuare in pag. a V-a)

Next