Scînteia, iunie 1980 (Anul 49, nr. 11750-11774)
1980-06-01 / nr. 11750
SCINTEIA — duminică 7 iunie 1980 PAGINA 3 CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P. C. R. (Urmare din pag. a n-a) cel puţin, 15 pui de găină pe an. Pentru aceasta trebuie să pornim de la necesarul pentru populaţia muncitorească, orăşenească, incluzînd şi dezvoltarea viitoare, deci circa 14—15 milioane de locuitori. Acest necesar, plus exportul pe care îl avem planificat, trebuie să-l asigurăm în fermele de stat, cooperatiste sau prin contractarea cu particularii , dar accentul trebuie să cadă pe fermele din sectorul socialist. Aceste sarcini corespund prevederilor planului — şi trebuie luate măsuri ferme pentru a le realiza şi a avea asigurată carnea necesară. Trebuie să asigurăm oamenilor muncii de la oraşe, populaţiei o aprovizionare sigură. In această privinţă vom porni de la faptul că fiecare judeţ va avea planul său de livrare, va avea complexe zootehnice speciale din care va livra pentru fondul central — dar de la care nu va putea primi nimic — precum și fermele, complexele proprii pentru consumul propriu. Planul trebuie realizat ; ministerul a primit ordin să elaboreze programe, să stabilească ce trebuie să asigure pentru fondul de stat din fiecare judeţ, cit trebuie să asigure la export — de această cantitate nimeni nu se poate atinge — şi cit în complexele proprii ale judeţelor pentru asigurarea aprovizionării populaţiei cu carne de porc şi de pasăre. N-am inclus bovinele, pentru că ele trebuie să intre în alt regim. Nu m-am referit nici la ovine, deşi şi în ce priveşte carnea de ovine va trebui să mergem pe acelaşi principiu ca la carnea de porc şi pasăre. Să ştie şi populaţia că aşa cum se va produce, aşa cum vor gospodări primul secretar şi preşedintele consiliului popular, deputaţii, aşa cum se va gospodări ea însăşi, aşa va avea asigurată carnea necesară. Trebuie, de asemenea, să facem complexe zootehnice intercooperatiste. Pentru aceasta s-au elaborat proiecte de complexe mici, de 5 000 şi 10 000 de capete, să nu mergem pe complexe prea mari. Trebuie să îndrumăm pe toţi cetăţenii care deţin teren agricol, care locuiesc în sate sau în oraşe să-şi crească animale şi păsări, atit pentru consumul propriu, cît şi pentru contractare. In decretul care va apărea zilele acestea se prevede obligaţia tuturor cetăţenilor care deţin teren agricol, fie în sate, fie în oraşe, de a creşte animale şi păsări. Este necesar să acordăm mai multă atenţie, în acest cadru, programului de îmbunătăţire a raselor de animale, îngrijirii lor. Am vorbit de strângerea furajelor în acest an. Doresc să menţionez din nou că este necesar să trecem la cultivarea tuturor suprafeţelor de păşuni şi fîneţe. Practic, cel puţin ce o dată la 4 ani să însămînţăm păşunile şi fîneţele. Trebuie să existe un plan de cultură pentru păşuni şi fîneţe, aşa cum este pentru grîu, pentru porumb ; acesta să prevadă şi seminţe şi tot ceea ce este necesar pentru a se asigura furajele pentru animale. Astfel vom putea să scoatem suficiente furaje de pe cele 4 milioane de hectare de care dispunem în acest scop. Cultivarea acestora ne va asigura un surplus corespunzător de furaje atît pentru animalele statului şi cooperativelor, cît şi pentru cele ale populaţiei. Rog fiecare comitet judeţean, consiliu popular judeţean să nu aştepte hotărîri de la Ministerul Agriculturii, ci să ia măsuri şi să pregătească, începînd din toamnă, eşalonat pe trei ani, cultivarea tuturor suprafeţelor de păşuni şi fineţe, inclusiv la munte. Pe aceste suprafeţe reînsămînţate să se execute, în mod corespunzător, toate lucrările necesare de discuit, de curăţat, tot ce se cunoaşte, ca să asigurăm o producţie corespunzătoare de furaje. Avem destule exemple bune în ţară. Avem de acum, în multe judeţe — şi la şes, şi la munte — lucrări de acest fel executate cu rezultate foarte bune, care au dus la creşterea spectaculoasă a producţiei de masă verde. Trebuie să generalizăm acum aceste exemple ! In legătură cu problemele realizării fondului central de produse agroindustriale, s-a arătat aici că unele județe, nerealizînd fondul de produse agroalimentare, fără să livreze la fondul de stat cantităţile stabilite, au consumat carne sau lapte peste ceea ce era planificat. Dar este normal că, dacă s-a realizat 90 la sută din producţia planificată, nu se poate consuma mai mult de 90 la sută din cota repartizată la produsele respective. Trebuie ca Ministerul Agriculturii şi Departamentul industriei alimentare să ia măsuri în acest sens, să impună o ordine şi o disciplină stricte. Lunar trebuie ca programul de carne, de lapte, la alte produse alimentare să fie pus de acord ca fiecare judeţ, cu sursele de unde provin, asigurîndu-se cu prioritate livrarea la fondul de stat, şi pe urmă consumul. Nerealizarea producţiei trebuie să afecteze în mod corespunzător consumul în judeţul respectiv. Aceasta este valabil nu numai pentru carne şi produse animaliere, dar şi pentru legume, şi pentru celelalte produse. Trebuie să înţelegem că avem Cu toţii obligaţia să respectăm disciplina de stat şi disciplina contractuală, să asigurăm fondul de produse agroalimentare necesar pentru desfăşurarea normală a întregii activităţi economice a ţării. Pe măsură ce vom produce mai mult, vom putea consuma suplimentar. Asupra acestor lucruri am ţinut să insist în ce priveşte problermele agriculturii, pentru că ele au o importanţă deosebită pentru dezvoltarea noastră generală şi buna aprovizionare a populaţiei. Stimaţi tovarăşi, In conformitate cu hotărîrile Comitetului Central şi ale Comitetului Politic Executiv, este necesar să acordăm mai multă atenţie micii producţii industriale şi dezvoltării serviciilor, începînd cu cooperaţia meşteşugărească, cu unităţile consiliilor populare, cu activităţile cooperaţiei de consum şi cooperaţiei agricole. Trebuie să aplicăm ferm cele stabilite cu privire la lărgirea gamei de produse, de materiale, să dăm posibilitatea ca din materialele, materiile prime ce pot fi obţinute pe plan local să realizăm produse suplimentare în toate domeniile, spre a putea satisface mai bine cerinţele populaţiei, realizînd în acelaşi timp şi o producţie suplimentară pentru export Trebuie, de asemenea, să aplicăm mai ferm hotărîrea cu privire la participarea cooperatorilor la fondul de dezvoltare. Sunt necesare măsuri de folosire mai bună a transporturilor, de eliminare a transporturilor inutile, pentru optimizarea lor şi reducerea distanţelor de transport Este necesară introducerea de remorci pe mijloacele actuale, creşterea deci a capacităţii de transport pe motor şi pe om. Din calculele prezentate de întreprinderea constructoare de autocamioane rezultă că se poate mări cu 60—70 la sută capacitatea de transport, ceea ce, practic, poate să ducă la reducerea cu circa o treime a camioanelor, a şoferilor şi personalului, reducînd, în acelaşi timp, consumul de combustibil. Aceeaşi problemă se pune şi pentru transportul, pe căile ferate, unde se constată lipsuri în folosirea raţională, economică şi la întreaga capacitate, ca şi la celelalte mijloace de transport de care dispunem. Trebuie să luăm măsuri ferme pentru aplicarea celor stabilite, să asigurăm ca bazele de la care se transportă materiale — mai cu seamă pentru construcţii — să se afle cît mai aproape, în judeţul respectiv. Să punem capăt transportului de balast, de agregate de tot felul, de la sute şi sute de kilometri, cum se întîmplă astăzi ! Este necesar ca fiecare judeţ să ia măsurile corespunzătoare, să acţioneze pentru mai buna organizare şi a activităţii în domeniul transporturilor. Stimaţi tovarăşi, Problemele multiple pe care le avem în ce priveşte dezvoltarea noastră economică impun creşterea şi îmbunătăţirea activităţii de cercetare, o mai bună conlucrare a cercetării cu producţia şi învăţămîntul în conformitate cu prevederile legii, soluţionarea mai rapidă, într-un timp mult mai scurt, a problemelor progresului tehnic şi dezvoltării generale a societăţii noastre. In acest domeniu, pe primul plan stau problemele energeticii, ale materiilor prime şi materialelor, ale elaborării de noi tehnologii mici consumatoare de energie şi de materiale, astfel încît să putem obţine din cantităţile existente o valoare de cîteva ori mai mare decît în prezent. Problema trecerii la noi tehnologii, la microelectronică reprezintă o problemă esenţială pentru creşterea rentabilităţii şi reducerea consumurilor. Iată de ce, pentru a ţine pasul cu progresul tehnic, cercetarea trebuie să-şi concentreze atenţia în direcţia soluţionării acestor probleme. Desigur, ea trebuie să se ocupe, într-o anumită măsură, şi de unele cercetări mai de perspectivă, dar, cu prioritate, marea majoritate a forţelor trebuie să fie concentrate spre soluţionarea problemelor imediate ale realizării prevederilor din plan. Acelaşi lucru trebuie spus şi despre cercetarea din agricultură, care are programe destul de bune, dar care lucrează încet. Avem soiuri de plante care nu mai dau rezultatele scontate şi cercetarea noastră a rămas în urmă faţă de cerinţele unei agriculturi moderne. Trebuie să analizăm rapid cauzele şi să luăm măsurile necesare pentru ca cercetarea agricolă să ţină pasul cu cerinţele realizării de noi soiuri de seminţe, de noi rase de animale, de pomi, de vii şi altele. Este necesar, în acelaşi timp, să luăm măsuri pentru introducerea rapidă în producţie a rezultatelor cercetării, a tehnologiilor, a progresului tehnic în general. In această privinţă ne mişcăm greoi , de la cercetare pînă la producţie, de la realizarea unei tehnologii pînă la aplicarea ei trec cîteodată ani de zile. Or, atunci cînd vorbim de o nouă calitate în toate sectoarele de activitate, este de la sine înţeles că punem pe primul plan perfecţionarea, deci ridicarea la un nivel superior a activităţii de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, fără de care nu se poate obţine o nouă calitate în nici un domeniu. Stimaţi tovarăşi, Doresc să mă refer, în continuare, la unele probleme ale aplicării noului mecanism economic. M-am referit şi în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv la aceste probleme. E drept, am început generalizarea noului mecanism de la 1 ianuarie, dar se aplică insuficient; mai bine zis, nu s-a trecut la aplicarea principiilor de bază, fundamentale, ale noului mecanism economic. Or, așa cum s-a precizat de la început, noul mecanism economic presupune în primul rînd producţie, presupune participarea la conducere şi la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii. Noul mecanism presupune autoconducere muncitorească şi autogestiune, presupune, înainte de toate, realizarea producţiei, creşterea producţiei nete, a rentabilităţii şi a beneficiilor — şi asigurarea, pe această bază, de fonduri suplimentare pentru participarea la beneficii. Or, mulţi au înţeles că toate problemele mecanismului economic se reduc numai la participarea la beneficii. Pentru unii, problema este cum se poate obţine suplimentar, ceva în plus pentru fondul de premiere de la sfîrşit de an, chiar în condiţiile nerealizării planului, a rentabilităţii, a producţiei nete, a beneficiilor. Mi s-a spus că unii prim-secretari au dat telefon să întrebe cînd primesc participarea la beneficii, dar nici unul n-a dat telefon să spună de ce n-a realizat beneficiile şi producţia stabilită, să arate ce au de gînd să facă pentru a realiza planul la producţia netă, rentabilitatea şi beneficiile. Din toate acestea am ajuns la concluzia că, de fapt, nu este înţeles noul mecanism economic, nu sunt înţelese principiile acestui mecanism, nu sunt înţelese autoconducerea şi autogestiunea. Unii au înţeles că li se dă dreptul să cheltuiască fiecare cît vrea, fără să dea socoteală nimănui, că pot — chiar dacă nu şi-au realizat obligaţiile — să consume cît mai mult. Nu acesta este noul mecanism economic ! Iată de ce ne-am şi propus ca, începînd cu organele centrale, dar şi la judeţe, la întreprinderi, să dezbatem problemele de fond ale aplicării noului mecanism economic. Trebuie să înţelegem şi să acţionăm cu toţii, în mod unitar, pentru aplicarea principiilor foarte importante ale noului mecanism, care, într-adevăr, trebuie să joace un rol activ în mobilizarea eforturilor oamenilor muncii în vederea desfăşurării cu rezultate cât mai bune a activităţii economice. Trebuie să înţelegem că bugetele de venituri şi cheltuieli nu sunt ceva formal, ci un mijloc prin care conducerea fiecărei întreprinderi, adunarea generală a oamenilor muncii pot acţiona pentru a obţine maximum de eficienţă economică, o reducere substanţială a cheltuielilor materiale şi de producţie, creşterea substanţială a producţiei nete, a beneficiilor, a rentabilităţii în general — şi, pe această bază, să se creeze şi mijloacele necesare atît pentru fondul de dezvoltare, cît şi pentru fondul de consum. Trebuie să înţelegem bine că nu putem să consumăm mai mult decît producem. Mai exact, trebuie spus că nu putem să consumăm tot ce producem. Trebuie să înţelegem că este necesar să ne organizăm consumul în raport cu producţia, asigurând în acelaşi timp fondul necesar pentru dezvoltare, cît şi pentru apărarea independenţei patriei, pentru dotarea armatei. Trebuie ca această problemă să fie bine înţeleasă de către toată lumea, de toţi muncitorii — care sunt şi proprietari, şi beneficiari, şi consumatori, şi producători — şi de către ţărani, şi de către funcţionari, de noi toţi ! Să înţelegem în mod unitar şi să acţionăm în mod unitar în această privinţă ! Trebuie să fie clar tuturor că înfăptuirea politicii partidului de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual se poate realiza numai în condiţiile dezvoltării continue a forţelor de producţie, ale creşterii eficienţei şi rentabilităţii întregii noastre activităţi economice, în toate sectoarele trebuie să se ţină seama că nu se poate consuma din venitul naţional decît atît cît este posibil la un moment dat, ca rezultat al dezvoltării generale a forţelor de producţie, a mijloacelor de care dispune societatea noastră. Stimaţi tovarăşi, Aş dori, în continuare, să atrag atenţia asupra unor probleme privind construcţiile de locuinţe. în timpul consfătuirii am intervenit de cîteva ori cînd tovarăşii de la unele judeţe au declarat că nu pot realiza în întregime volumul de locuinţe prevăzut pentru acest an. Desigur, se poate lua în consideraţie, eventual, o anumită reducere. Dar ne gindim îndeosebi la judeţele care stau bine, care au rezolvat mai bine problemele. Dar în judeţe cum sunt, de exemplu, Gorjul şi altele cîteva, unde situaţia asigurării fondului de locuinţe este necorespunzătoare şi unde cerinţele dezvoltării activităţii miniere şi în alte domenii sunt foarte mari, trebuie să luăm toate măsurile pentru a realiza în întregime fondul de locuinţe. In această privinţă, o sarcină importantă revine şi organelor noastre centrale, care trebuie să le acorde sprijinul necesar. Trebuie să facem repartizarea mijloacelor nu în raport cu posibilităţile de realizare existente la un moment dat într-un judeţ sau altul, ci cu necesităţile care apar, ţinînd seama de dezvoltarea forţelor de producţie. Trebuie, totodată, să acordăm, în continuare, toată atenţia aplicării Legii cu privire la sistematizarea oraşelor şi satelor noastre. Doresc şi în acest cadru să atrag atenţia că cel puţin în următorii doi ani trebuie să construim numai în zonele unde avem asigurate toate utilităţile, pentru a nu mai fi nevoie să facem lucrări de aducţiuni de apă, de canalizare şi altele. In acest sens, toate judeţele trebuie să revadă proiectele de construcţie pentru anii 1981 şi 1982 spre a-şi concentra forţele în această direcţie. Trebuie, de asemenea, să aplicăm mai ferm Legea sistematizării, să împiedicăm extinderea satelor, să aplicăm proiectele de sistematizare — chiar aşa largi cum sunt ele — dar să nu se mai iasă din prevederile acestor proiecte. Stimaţi tovarăşi, în ceea ce priveşte problemele de comerţ exterior şi de cooperare internaţională, trebuie să înţelegem că extinderea schimburilor economice internaţionale şi cooperarea în producţie constituie, pentru ţara noastră, factori determinanţi pentru buna desfăşurare a întregii activităţi economice. Importăm mari cantităţi de petrol, multe materii prime, precum şi o serie de maşini, utilaje şi materiale. Pentru a asigura acest import trebuie să exportăm produse de valoare echivalentă, care să asigure în întregime plata acestor importuri, cît şi plata datoriilor pe care le avem pentru importurile anterioare pentru investiţii — şi pe care trebuie să le achităm. Aceasta înseamnă că trebuie să exportăm anual mai mult decît importăm, asigurând și restituirea creditelor existente. Iată de ce trebuie să facem totul pentru realizarea în întregime a planului de export pe acest an, pentru reducerea în continuare a importurilor, pentru a ieşi cu balanţa de plăţi echilibrată. Trebuie să fie clar pentru toată lumea, de sus pînă jos, că trebuie să asigurăm nu o balanţă de comerţ echilibrată — pentru că ea trebuie să aibă un plus — ci un echilibru al balanţei de plăţi, inclusiv reducerea corespunzătoare, planificată, a datoriei externe. Trebuie să acordăm o mare atenţie cooperării în producţie cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cît şi cu ţările capitaliste dezvoltate, folosind tot felul de forme, care sunt bine cunoscute. In această privinţă se impune să clarificăm temeinic tuturor lucrătorilor noştri din economie, din comerţul exterior principiile acestei cooperări, să stabilim reguli ferme cu privire la cine poate şi cum trebuia să încheie acorduri de cooperare. De asemenea, trebuie să aplicăm cu fermitate hotărîrea că nici un import de maşini şi utilaje — inclusiv piese de schimb — nu se mai poate realiza decît prin compensarea în valoare corespunzătoare cu produse din sectorul construcţiei de maşini. Orice import de producţie, de investiţii, maşini, utilaje, piese, subansamble nu se poate realiza decît asigurând mijloacele de plată, inclusiv contracte cu cel de la care importăm, să cumpere de la noi produse în valoare corespunzătoare cu ceea ce noi cumpărăm de la el. Fără acest lucru nu vom mai aproba nici un import. Trebuie să înţelegem clar că nu avem alte mijloace de plată Aşa cum am mai arătat, toate întreprinderile care lucrează pentru export, inclusiv cele care produc materiale şi subansamble, trebuie să primească, distinct, plan prioritar de export de materiale. Aceasta înseamnă că fabricile care produc produsele finite şi subansamble care intră în cadrul produselor ce se vînd peste hotare să aibă dreptul de a beneficia de avantajele stabilite în general pentru întreprinderile care trimit la export produse finite. Aceste avantaje trebuie să fie în raport cu participarea fiecărei întreprinderi la realizarea produselor exportate, ţinînd seama şi de calitate, şi de tot ce este necesar. In acest sens, în cîteva zile să aducem legii modificările corespunzătoare şi să facem ca ele să fie bine înţelese. Este necesar, totodată, să realizăm o mai strînsă colaborare între întreprinderile producătoare care concurează la realizarea unor produse de export, precum şi cu întreprinderile de comerţ exterior, în aşa fel încît să asigurăm şi realizarea producţiei, şi calitatea, şi eficienţa corespunzătoare. Stimaţi tovarăşi, M-am referit la cîteva dintre problemele legate de măsurile ce se impun a fi luate în continuare pentru realizarea în bune condiţii a planului pe acest an, pentru lichidarea unor lipsuri care se mai manifestă şi pentru încheierea cu succes a cincinalului şi pregătirea temeinică pentru noul plan cincinal. Doresc, în cele ce urmează, să mă refer din nou la unele probleme ale conducerii ştiinţifice a activităţii economico-sociale. Trebuie să pornim de la faptul că înfăptuirea cu succes a planului şi a hotărârilor Congresului al XII-lea impune perfecţionarea şi ridicarea continuă, la un nivel superior, a întregii activităţi de conducere. Nu trebuie să uităm nici un moment că o bună conducere impune creșterea continuă a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Totodată, nu trebuie să uităm că realizarea rolului conducător al partidului presupune îmbunătăţirea activităţii fiecărei organizaţii, a fiecărui comunist, care trebuie să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune sarcinile încredinţate în sectorul său de activitate. Creşterea rolului conducător al partidului înseamnă, în fond, ridicarea şi perfecţionarea muncii, creşterea răspunderii fiecărui comunist, a fiecărui organ de partid, a fiecărei organizaţii de partid. Este necesar să avem permanent în vedere că îmbunătăţirea conducerii necesită perfecţionarea activităţii consiliilor oamenilor muncii, a tuturor organelor democratice de conducere, de la unităţi pînă la organele centrale. Avem — aşa cum am menţionat şi în alte împrejurări — o structură bună, un cadru organizatoric bun, democratic, dar trebuie să asigurăm funcţionarea lui corespunzătoare. Să facem astfel încît organele de conducere colectivă respective să-şi îndeplinească în bune condiţii sarcinile şi atribuţiile ce le revin. In acelaşi timp, o conducere bună cere întărirea continuă a legăturii cu masele, participarea activă a oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, la elaborarea planurilor, la luarea hotărîrilor şi la înfăptuirea lor în viaţă. Aceasta presupune, totodată, să fie asigurată participarea maselor şi la repartizarea mijloacelor realizate, în raport cu prevederile planului de dezvoltare economicosocială şi de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Lărgirea democraţiei socialiste, participarea maselor populare la conducere — una din cerinţele fundamentale ale socialismului, ale societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm — presupun ca oamenii muncii să participe direct, în toate sectoarele, la conducere, la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici interne şi externe, în deplină cunoştinţă de cauză. Trebuie, de asemenea, să acordăm o mai mare atenţie bunei organizări şi repartizări a forţelor de care dispunem în toate domeniile, în acest sens, va trebui să dăm o mai mare atenţie mai bunei repartizări a cadrelor, în sensul în care am vorbit, utilizării mai raţionale, eficiente a forţei de muncă în producţie şi în alte domenii, pentru a putea să cuprindem toate sectoarele de activitate, asigurînd astfel desfăşurarea în bune condiţii a muncii. Nu se poate vorbi dec conducere_ ştiinţifică a activităţii fără o bună organizare şi fără o repartizare judicioasă , în raport cu cerinţele diferitelor sectoare de activitate , a forţelor de care dispune societatea la un moment dat. Se impune, de asemenea, să acordăm mai multă atenţie ridicării nivelului de cunoştinţe profesionale şi tehnice al tuturor cadrelor, pregătirii forţei de muncă în deplină concordanţă cu noile cerinţe şi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane în general. Cred că mi e nevoie să insist asupra faptului că astăzi ridicarea nivelului de calificare profesională, tehnică şi ştiinţifică, de cunoaştere în general, precum şi ridicarea nivelului politic şi ideologic constituie un factor de importanţă deosebită pentru a reuşi să îndeplinim în bune condiţii sarcinile mari pe care le avem în toate domeniile de activitate. Trebuie să acţionăm cu toată fermitatea — repet acest lucru — pentru întărirea răspunderii, a ordinii şi disciplinei în muncă în toate domeniile de activitate. Să facem să fie bine înţeles de fiecare că respectarea legilor şi hotărîrilor de partid este obligatorie pentru toată lumea, că nimeni, sub nici o formă nu se poate sustrage răspunderilor ce îi revin din legile şi din hotărîrile de partid, disciplinei de stat și de partid. Cu cît cineva ocupă o muncă de mai mare răspundere în sistemul statului nostru socialist, în societatea noastră, cu atît îi revin răspunderi mai mari pentru aplicarea neabătută a legilor și hotărîrilor, pentru întărirea ordinii și disciplinei în întreaga activitate. Este necesar să perfecţionăm stilul şi metodele de muncă ale organelor noastre de partid şi de stat, să mutăm centrul de greutate jos, în organizaţiile de partid, în unităţile economice şi sociale. Să acţionăm în strînsă legătură cu masele de oameni ai muncii, să ne consultăm permanent şi să găsim împreună soluţii, pentru a rezolva corespunzător problemele care se ridică în toate sectoarele de activitate. Să dezvoltăm şi să folosim cu mai mult curaj critica şi autocritica, dar mai cu seamă autocritica — unul din mijloacele importante ale descoperirii neajunsurilor şi înlăturării lipsurilor, ale perfecţionării continue a întregii noastre activităţi. Trebuie să pornim de la adevărul bine cunoscut că ne aflăm într-o etapă de mari transformări revoluţionare în patria noastră, în general într-o epocă revoluţionară pe plan internaţional, că aceasta presupune ca întreaga activitate a partidului, a organelor noastre de stat să fie pătrunsă de un înalt spirit revoluţionar, comunist. Un bun conducător comunist, din orice sector, trebuie să fie un revoluţionar militant care să lupte permanent pentru înfăptuirea hotărârilor şi legilor, să acţioneze energic împotriva a tot ceea ce este vechi şi perimat şi nu mai corespunde cerinţelor noii etape de dezvoltare, să militeze cu toată fermitatea pentru promovarea noului în toate domeniile de activitate. Trebuie să avem în vedere că o bună conducere presupune obligaţia de a ţine permanent seama de schimbările ce se produc continuu în societatea noastră socialistă, de asigurarea unei concordanţe cît mai depline între forţele de producţie şi relaţiile de producţie. De asemenea, o bună conducere presupune obligaţia de a ţine seama de schimbările ce se produc pe plan internaţional. Noi nu ne desfăşurăm activitatea izolaţi, ci în contextul unei comunităţi internaţionale largi, al existenţei ţărilor socialiste, ţărilor în curs de dezvoltare, ţărilor capitaliste dezvoltate, în condiţiile unor mari transformări revoluţionare, sociale şi naţionale în întreaga lume. Iată de ce pentru a asigura o conducere ştiinţifică în activitatea noastră, în elaborarea politicii noastre trebuie să ţinem neapărat seama de aceste schimbări şi realităţi. Este necesar să cunoaştem permanent, îndeaproape, la faţa locului, realităţile concrete din orice domeniu şi să acţionăm cu toată hotărîrea pentru a putea soluţiona problemele complexe pe care le ridică ritmul înalt de dezvoltare a societăţii noastre şi, în general, schimbările revoluţionare care au loc în lume. In acest sens este necesar să acordăm mai multă atenţie şi activităţii de conducere, de îndrumare a organizaţiilor de masă şi obşteşti, care trebuie să participe activ la unirea eforturilor maselor largi populare în vederea înfăptuirii întregii politici interne şi externe a partidului şi statului nostru. De asemenea, trebuie să îmbunătăţim activitatea consiliilor populare şi să asigurăm creşterea rolului lor în buna gospodărire a oraşelor, comunelor şi judeţelor. . O atenţie deosebită se impune să acordăm activităţii educative, ideologice, de ridicare a conştiinţei socialiste a maselor largi populare, factor de o importanţă deosebită în realizarea unei conduceri pe măsura cerinţelor actuale ale societăţii noastre. In acelaşi timp, o bună conducere impune să ne preocupăm permanent de condiţiile de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii, pentru a asigura, în conformitate cu întreaga dezvoltare, cu programul partidului nostru, cu tot ceea ce realizăm, folosirea în mod raţional a mijloacelor de care dispunem, atît pentru acumulare şi dezvoltarea în continuare a societăţii, cît şi pentru creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Stimaţi tovarăşi, Avem un partid puternic, întregul popor înfăptuieşte neabătut politica sa internă şi externă. Dispunem de o linie politică clară, care s-a demonstrat, în practică, justă, realistă. Avem tot ce este necesar pentru realizarea planului, a hotărîrilor Congresului al XII-lea, a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Hotărâtoare este acum, repet, munca organizatorică, luarea tuturor măsurilor pentru înfăptuirea în viaţă a acestui program. Fiecare comitet judeţean, fiecare organizaţie de partid, întregul activ de partid şi de stat trebuie să acţioneze cu cel mai înalt spirit de răspundere faţă de partid, faţă de popor, faţă de cauza socialismului ! Să facem în aşa fel încît să asigurăm unirea tuturor eforturilor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului popor, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, pentru a acţiona într-o singură direcţie , a înfăptuirii neabătute a Programului partidului de ridicare a ţării noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Consider că problemele dezbătute în cadrul acestei consfătuiri trebuie să fie discutate cu întregul activ de partid şi de stat, în conducerile ministerelor, centralelor şi ale tuturor unităţilor economicosociale, în viitoarele adunări de partid, în adunările generale ale oamenilor muncii care urmează să aibă loc în luna iulie, pentru a asigura buna lor înţelegere şi unirea eforturilor întregului nostru popor în înfăptuirea planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a programului partidului. Trebuie să facem totul pentru a lichida în cel mai scurt timp lipsurile şi neajunsurile, pentru a ridica întreaga noastră activitate la nivelul cerinţelor înfăptuirii planului, a programului pe care îl avem, a hotărîrilor Congresului al XII-lea ! Dispunem de tot ce este necesar — şi sînt încredinţat că toate organizaţiile de partid, toţi comuniştii, toţi oamenii muncii vor face totul şi nu vor precupeţi nici un efort pentru a asigura încheierea acestui an cu rezultatele aşteptate. Cu această convingere, doresc să închei, urind întregului activ de partid şi de stat, vouă tuturor, comuniştilor, tuturor oamenilor muncii, succese tot mai mari şi îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului ! Multă sănătate ! (Aplauze prelungite).