Scînteia, august 1980 (Anul 49, nr. 11802-11828)
1980-08-01 / nr. 11802
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Premieră speologică A intrat in circuitul turistic un punct de mare atracţie la Chişcău, judeţul Bihor : „Peştera urşilor". O peşteră unică in felul ei in tară, care constituie obiectul unor minuţioase cercetări ştiinţifice si amenajări de specialitate. Ea posedă un tezaur speologic si paleontologic deosebit de valoros. Galeria inferioară, declarată rezervaţie ştiinţifică, adăposteşte scheletul lui ursus spelaeus, bine conservat, prima descoperire de acest fel din tara noastră si printre puţinele din lume. In galeriile peşterii te intimpină plăsmuiri fascinante : Balconul zinelor, Castelul piticilor. Pagodele. Mastodontul. Babele Lacul cu nuferi... Frumuseţi unice ale unei lumi feerice, de basm. Răspuns inspirat După apariţia faptului divers din 17 iulie, cu titlul „Una scrie pe cutie", despre necazul unui tractorist care-şi cumpărase o cutie cu vinete împănate, dar in care găsise... mazăre boabe, un cititor din Galaţi intervine cu un comentariu sub formă de epigramă : „Etichete încurcate ? Cazul — trist — se cam repetă. Fiindcă unii, din păcate. Nu prea ţin la... etichetă“. Numele cititorului : Iulian Bostan. Pini si numele rimează. O garanţie in plus c-o să ne mai trimită, de bună seamă, si altă epigramă. N-au fost puii de vină In gospodăria cetăţeanului Victor D. din localitatea Ciumbrud, judeţul Alba, a izbucnit un incendiu Pentru a stinge piciorul, care cuprinsese grajdul si ameninţa casa, au intervenit grabnic pompierii din oraşul Aiud, care au diminuat, cit au putut, pagubele. Cum s-a intimplat ? Seara, niste pui de găină n-au ieșit la numărătoare. Fiica si sofia gospodarului au început să-i caute prin grajd, luminindu-și calea cu... luminări si ghemotoace de hirtie. A fost de ajuns să se „rătăcească“ prin jur citeva scintei. Ca si puii... De ce munca șoferul iarbă Autocisterna 31-CJ-2902, plină ochi cu lapte, a dat buzna in ograda unui cetăţean din satul Rădaia, judeţul Cluj, si a făcut praf si pulbere tot ce a intilnit sub roti. S-a adunat lume de pe lume, ca la urs. A fost chemată si militia să vadă ce n-a mai văzut. — Dar şoferul, unde-i şoferul ? — Şoferul ? Şoferul paşte... iarbă ! — a răspuns cineva. Intr-un colt al grădinii, șoferul Florea Dănilă — de teamă să nu miroasă, pentru că băuse zdravăn înainte de a pleca la drum — a fost găsit cu aura plină de iarbă. Și n-a răspuns la întrebări, pină cind n-a terminat de mestecat. Zadarnic. Iarba nu l-a salvat. Opt la... septică Opt inşi din Satu Mare jucau cărţi de bani. Septic. Erau atit de absorbiţi de septic, incit cei opt nici n-au observat cind au intrat in... joc si doi inşi în uniformă alb-albastră. Prinşi cu miză mare, şapte dintre cei opt au susţinut mortiş că ei nu erau decit simpli „asistenţi“. Mai pe şleau — chibiţi. De unde rezulta, aşadar, că numai unul — cel care a recunoscut de fapt adevărul, oricum era evident — ar fi jucat (dar cu... el însuşi). „Cacialmaua“ nu a ţinut, astfel că toţi au fost amendaţi cu cite 1000 de lei de căciulă. „Sfatul" scump plătit Marin Tigmeanu lucra la Combinatul chimic Rm. Vilcea. Marcu Visalom nu muncea nicăieri. Era, cum se spune, fără ocupaţie. In lipsa acesteia, Visalom a început să se „ocupe“ de Tigmeanu, sfătuindu-l un fel şi chip cum ar putea ei doi să se îmbogăţească peste noapte. Mai exact, Tigmeanu să sustragă de la locul de muncă argint industrial. Şi unde nu zici că a început Tigmeanu să care argint industrial in cantităti ...industriale, valorînd peste un milion de lei ! La procesul care a avut loc la fostul loc de muncă al lui Tigmeanu, instanţa l-a condamnat pe acesta la 20 de ani închisoare, iar pe Visalom la 6 ani. Vinâtori... vînafi Trei vinători din Iernut, judeţul Mureş, se lăudau in stingă şi in dreapta că sint neîntrecuţi in arta ochitului. — La mine, arma la ochi înseamnă ..punct ochit, punct lovit“. nu-mi scapă nici musca din zbor — spunea unul dintre ei. Deunăzi, după mai multe poveşti vînătoreşti, celor trei li s-a făcut poftă de un mistreţ şi au pornit spre pădurea din zona Cigaş-Deag Deşi ştiau că in pădurea respectivă vinatul este interzis, deşi nu aveau nici autorizaţie, cei trei au fucărit un mistret vină l-au doborit şi l-au împărţit frăţeşte. Tot frăţeşte vor împărţi si.. ce urmează Deocamdată li s-au ridicat armele şi permisele de vort-armă. Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scînteii" O REUŞITA dezbatere al cărei ecou s-a recepţionat inegal dincolo de sala de şedinţe Aproape 300 de participanţi , secretari adjuncţi ai comitetelor de partid, preşedinţi de sindicat, secretari ai organizaţiilor U.T.C., cadre din compartimentele financiar-contabile ale unităţilor economice, unităţilor de cercetare şi proiectare şi de comerţ exterior — au fost prezenţi în sala clubului întreprinderii „23 August“ la o consfătuire-dezbatere organizată de Comitetul municipal de partid Bucureşti, prin cabinetul pentru activitatea ideologică şi politicoeducativă, întîlnirea s-a înscris în seria de acţiuni dedicate clarificării tuturor aspectelor legate de aplicarea corectă a noului mecanism economico-financiar şi a avut drept puncte de referinţă indicaţiile clare date in această privinţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29—30 mai şi la plenara lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din luna iunie a.c. La reuşita acestei acţiuni a contribuit şi modul cum a fost concepută, încă din timp, participanţii şi-au formulat întrebările, iar specialişti din organele centrale şi de sinteză au dat răspunsuri lămuritoare, concrete, arătind care sunt preocupările actuale şi de viitor în domeniul perfecţionării legislaţiei economice. Au fost aduse în faţa participanţilor, cu un pronunţat spirit critic, numeroase fapte si atitudini ce vin în contradicţie cu exigenţele aplicării noului mecanism. Bunăoară, spunea un specialist, în prezent indicatorii din bugetul de venituri si cheltuieli sunt încă interpretaţi funcţionăreşte , astfel de bugete se fac de către unii numai pentru că le sunt cerute, dar mai puţin se pune accentul pe necesitatea ca aceşti indicatori să fie realizaţi. Sau faptul că analizele economice nu se fac operativ, ci după lungi perioade de timp, iar unele cadre tehnice nu au preocupări, de multe ori nici cunoştinţe. in domeniul formării şi aplicării preţurilor. O consfătuire-dezbatere de la care participanţii au plecat cu multe răspunsuri clare, precis argumentate. Dar nu trebuie uitat că această întilnire nu a reprezentat un scop în sine. Ea a fost doar prologul unei acţiuni care se cerea amplificată şi desfăşurată în profunzime, astfel incit chiar din ziua următoare — fără să mai aştepte indicaţii şi impulsuri speciale — fiecare din participanţii la consfătuirea-dezbatere, întors în unitatea lui, cu sprijinul organizaţiei de partid, să asigure cunoaşterea temeinică de către şefii de secţii, maiştri, şefii de formaţii, de către întregul personal muncitor a modului cum trebuie aplicat, în spiritul exigenţelor actuale, noul mecanism economico-financiar la condiţiile fiecărui loc de muncă. Pentru că aceasta a fost însăşi raţiunea organizării consfătuirii-dezbatere la care ne referim. Tocmai de aceea ne-am propus să vedem ce a urmat, care a fost ecoul ei,in zilele următoare, în două întreprinderi. Chiar de a doua zi după consfătuire, la întreprinderea de mașini unelte și agregate (I.M.U.A.R.) s-a trecut la sondarea opiniei tuturor oamenilor muncii din secţii asupra neclarităţilor privind aplicarea corectă a mecanismului economic, răspunsurile la acestea urmînd să fie prezentate în adunările generale ale oamenilor muncii pe secţii. Dar şi pînă la aceste adunări generale, cu scopul de a stimula mai mult interesul oamenilor pentru rezolvarea problemelor producţiei, comitetul de partid a conceput un sistem unitar de acţiune , în secţii şi neîntreprindere, prin panouri cu rubrici sugestive se arată situaţia la zi a îndeplinirii indicatorilor economici — îndeosebi a producţiei nete, fizice, a cheltuielilor materiale — sunt prezentate structura produselor şi sarcinile ce decurg pentru realizarea lor ritmică : sarcini tehnice, economice, politice ; „vitrinele calităţii“ atrag de asemenea peste tot atenţia. Şi determină o reacţie combativă împotriva lucrului de mîntuială, a neglijenţei, lipiei spiritului gospodăresc. Ne spunea, apoi, tovarăşul Ion Iordan, secretar adjunct al comitetului de partid, că la fiecare adunare generală a oamenilor muncii sau plenară cu activul de partid se organizează o expoziţie a pieselor importate ,pentru ca oamenii să vadă şi să ştie pentru ce cheltuim încă valută şi să găsească soluţii pentru asimilarea, prin efort propriu, a acestora“. Aceste forme ale muncii politico-educative — curent folosite — sunt întregite acum prin ceea ce se întreprinde pentru ca tot ce a însemnat clarificare la amintita consfătuire-dezbatere să ajungă tot clar, limpede, la oamenii din sectoarele de bază ale producţiei, la cei care sunt chemaţi să aplice noul mecanism economico-financiar, singura şi sigura cale de ridicare a eficienţei activităţii economice. Asemenea măsuri cu caracter politico-organizatoric pentru aplicarea cu o cît mai mare eficienţă a noului mecanism economico-financiar s-au întreprins şi în alte unităţi economice din sector, dovadă că dezbaterea-consfătuire la care ne-am referit a găsit adesea ecoul cuvenit. L-a găsit întotdeauna ? Pentru a putea da un răspuns cît mai la obiect, ne-am deplasat tot în sectorul 3, la întreprinderea „Timpuri noi“, unitate apreciată cu ani în urmă, care se află în prezent într-o situaţie de neinvidiat. Nici un indicator al activităţii de producţie, al eficienţei acesteia nu este îndeplinit. Ne-am aşteptat să vedem aici — pentru că era şi locul necesar — o activitate energică, desfăşurată prin diverse modalităţi, în mijlocul colectivului, de către cei care au participat la amintita comsfătuire-dezbatere : preşedintele comitetului sindicatului şi citeva cadre din compartimentul financiar-contabil. Din punctul de vedere al acestora, consfătuirea a intrat in anonimat încă din clipa cind au ieşit din sala clubului „23 August“. Au semnat pentru prezenţă. Şi atît. Nimeni nu i-a întrebat şi nu s-a întrebat : care a fost rostul participării lor la o asemenea consfătuire ? La „Timpuri noi“ unii iau parte doar fizic la consfătuiri, iar alţii se confruntă cu greutăţile. Iată, am participat la adunarea generală comună a organizaţiilor de partid nr. 3, 4 şi 5 din cadrul secţiei prelucrări mecanice. Ea a reunit peste 200 de comunişti şi a analizat cauzele nerealizării sarcinilor de plan pe trimestrul II. Neajunsurile au fost criticate cu toată asprimea. Dar cei care le-au spus le-au şi auzit. Nimeni din cadrele de conducere ale întreprinderii, din comitetul de partid, nu a fost prezent la această dezbatere ascuţită. Să exemplificăm din materialul prezentat : 1 573 zile absenţe nemotivate, adică d intr-un Întreg trimestru — 75 de oameni nu au produs nimic , cheltuielile materiale sunt depăşite cu 5,3 la sută ; asistenţă tehnică foarte slabă în schimbul II ; nerespectarea tehnologiilor ; lipsă de preocupare pentru ridicarea calificării etc. Şi din discuţii : Ion Cotigă, rectificator: „Au fost aduse de ani de zile maşini noi care n-au funcţionat şi nu funcţionează. Lucrăm meşteşugăreşte pentru că unii din inginerii noştri nu-şi fac datoria ; nu am văzut nici un dispozitiv complex creat de ei. Te doare inima cînd vezi cît material se aruncă“. Marin Mălăeru, strungar : „Ceea ce ne afectează cel mai mult sînt indisciplina, lipsa de organizare internă. Semifabricatele ne sosesc pe 20—25 ale lunii. Şi atunci, hei-rup ! Primim mereu promisiuni că se va lichida lipsa de ritmicitate din aprovizionare, dar constatăm că starea de comoditate şi-a făcut cuib în birouri — chiar în cel al directorului“. Iată, pe scurt, situaţia de la „Timpuri noi“. Nu peste tot şi, îndeosebi, în unităţile cu restanţe faţă de plan, se urmăreşte cu perseverenţă efectul şi eficacitatea acestor acţiuni — consfătuiri, simpozioane, schimburi de experienţă. Ce altceva arată faptul că după ce comitetul de partid al sectorului 3 a cerut — cu destulă largheţe — ca pînă la 5 august să fie clarificate în întreprinderi problemele dezbătute la consfătuire, cele mai multe comitete de partid au împins soluţionarea acestei sarcini spre termenul limită ? Ca şi cînd înţelegerea corectă şi aplicarea noului mecanism economico-financiar s-ar putea prelungi cît mai mult în timp. In Capitală au fost organizate in ultimul timp şi alte consfătuiri-dezbateri asemănătoare celei la care ne-am referit. Ele au debutat bine, promiţător, au avut rezonanţă. Dar dacă ecoul unor asemenea manifestări nu depăşeşte pentru toţi sala de şedinţe şi nu ajunge la unităţi importante, care se confruntă — cum este cazul Intreprinderii „Timpuri noi“ — cu dificultăţi mari, nu e bine. Motiv de constructivă nemulţumire pentru autorii şi organizatorii unor acţiuni de felul celei la care ne-am referit, a cărei utilitate și oportunitate s-au dovedit în afară de orice îndoială. Motiv, deci, de noi concluzii, mai ales, de măsuri concrete. Virgil GHEORGHITA MUNCII POLITICO-ORGANIZATORICE - UN ROL ACTIV In aplicarea noului mecanism ECONOMICO-FINANCIAR În consiliul oamenilor muncii s-a adoptat o hotărîre (Urmare din pag. I) Fireşte, ne-a interesat să aflăm dacă o cunosc şi cei cărora li s-a încredinţat răspunderea directă pentru aplicarea ei, adică maiştrii. „Fără nici o îndoială că ar trebui să o cunoască, au trecut doar zece zile de la adoptarea hotărîrii ultimei şedinţe de consiliu“ , ne asigură inginerul Vişan. Stăm de vorbă cu ciţiva maiştri absolut la întîmplare. Şi ce constatăm ? Maiştrii Florin Ghiţă de la ajustaj şi Ion Constantin de la prelucrări mecanice răspund Întrebării noastre printr-un „Nu“ apăsat şi fără echivoc. Alţi doi maiştri, Gheorghe Borţun de la strungărie şi Alexandru Dragu de la ajustaj, ne privesc chiar cu oarecare uimire : de unde pînă unde o asemenea sarcină ? Habar n-au că ar putea fi traşi la răspundere pentru neîndeplinirea ei. Numai maistrul Gheorghe Stancu — care e şi secretar adjunct al organizaţiei de bază — a auzit, cu prilejul unei instruiri a birourilor, ceva foarte vag despre necesitatea completării şi finisării produselor din stoc, produse fabricate, cum spuneam, mai de mult, nelivrate din pricina lipsei... de clienţi şi, în prezent, „văduvite“ de unele părţi componente sau piese, dispărute în chip „misterios“ (ar merita, desigur, o investigaţie mai temeinică modul cum au putut să „dispară“ din corpul unor cogeamite utilaje asemenea părţi componente, dar nu acesta este obiectivul anchetei de faţă ; poate că alte organe şi foruri competente vor acorda atenţia cuvenită acestei probleme). — E de datoria noastră să arătăm răspicat — ne spune unul dintre interlocutori, comunistul Ion Constantin — că nu e prima oară cînd aflăm cu totul întimplător despre anumite prevederi importante cuprinse în hotărîri ala consiliului oamenilor muncii. In afara acelor măsuri care privesc direct o persoană sau alta din colectiv — o avansare, o sancţiune, admiterea sau respingerea vreunei contestaţii — şi care, e drept, sînt aduse la cunoştinţă celor vizaţi sub semnătură, un şir de alte prevederi, cum este şi cea de care aţi amintit, rămîn nu o dată închise între cei patru pereţi ai şedinţei respective, ca şi cum ar fi vorba de... secrete de serviciu. Spuneţi şi dumneavoastră, cum să le ducem la îndeplinire dacă nu le cunoaştem ? — Unii ar putea să considere că e vorba de o simplă neglijenţă administrativă — ţine să adauge şi tovarăşul Alexandru Dragu. Cred că nu trebuie să minimalizăm faptul şi să-l reducem la asemenea dimensiuni. La încheierea itinerarului prin uzină, ne întoarcem în birourile conducerii. Stăm din nou de vorbă cu tovarăşii Badea şi Braicu. Le împărtăşim rezultatele „testului“ nostru. Se arată extrem de surprinşi. Pînă la urmă e găsit şi „ţapul ispăşitor“ : fostul secretar al C.O.M., Ştefan Podbăniceanu, care, de cînd a fost ales secretar al comitetului U.T.C. şi, implicit, vicepreşedinte al C.O.M., ar fi trebuit să predea vechea sa funcţie altcuiva, dar... n-a avut cui, deoarece s-a tot tergiversat cu numirea acelui „altcuiva“. „Bine, dar aceasta înseamnă că tot dânsul girează funcţia şi că ar fi trebuit să îndeplinească in continuare îndatoririle corespunzătoare ?“. „Aşa e, numai că vedeţi şi dumneavoastră...“. Şi cei doi interlocutori dau din cap a neputinţă. „De ce nu s-a controlat felul cum sunt aduse la cunoştinţă măsurile adoptate ?“ Preşedintele C.O.M. îşi aminteşte de faptul că există undeva un avizier pentru afișarea respectivelor hotăriri. Ne deplasăm la fata locului . Intr-adevăr, avizierul există (e drept, pe o alee cam dosnică pe unde nu trec, de obicei, nici maiștri, nici ingineri, ci numai o mică parte dintre muncitori). Constatăm însă, împreună cu gazdele noastre, că nici măcar în acest loc hotărîrea amintită, la zece zile după adoptarea ei, nu fusese afişată. „Ce să mai spunem ?“ — se întunecă la față directorul. Sînt încă multe de spus, din păcate. In primul rînd și Înainte de orice ce efect are discutarea în colectiv a unor probleme-cheie, adoptarea unor soluţii judicioase, menite a deschide perspectiva reală a înlăturării neajunsurilor, dacă această primă fază nu-şi găseşte continuarea firească in larga popularizare a hotăririlor, în luarea de măsuri concrete, bine chibzuite, pentru traducerea lor în viaţă ? In fond, participarea oamenilor la elaborarea şi înfăptuirea actului de decizie in aceasta constă. Desigur, nu e posibil ca la fiecare şedinţă a consiliului oamenilor muncii să ia parte sute sau mii de muncitori, tehnicieni, ingineri, dar e absolut indispensabil ca fiecare măsură şi decizie adoptată în numele lor să ajungă la toţi cei ce alcătuiesc colectivul întreprinderii. Fără aceasta se creează o stavilă a ineficienţei chiar şi în calea celor mai bune intenţii. E limpede ca lumina zilei că aici, la întreprinderea „Islaz“, nu s-a înţeles un fapt determinant pe tărîm social şi etic, anume că autoconducerea nu poate fi concepută fără autorăspundere — care presupune, ca un dat esenţial, aprofundata cunoaştere de către colectiv a tuturor hotărîrilor şi măsurilor elaborate în numele său — fără înrădăcinarea simţului de responsabilitate revoluţionară, în rindurile tuturor membrilor colectivului pentru bunul mers al treburilor şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor. Valori mari ale industriei mici Cele şapte unităţi productive şi prestatoare de servicii din cadrul Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti Bistriţa-Năsăud şi-au reunit potenţialul productiv în cadrul unei cuprinzătoare expoziţii cu vînzare organizate în municipiul Bistriţa. Au fost etalate, într-o prezentare deţinută, peste 600 de produse ale căror caracteristici esenţiale sunt calitatea, frumuseţea, funcţionalitatea. In proporţie de 80 la sută aceste bunuri de consum sunt noi sau reproiectate, realizate în bună măsură din materii prime şi materiale de provenienţă locală, resturi de prelucrare sau refolosibile. Ponderea principală revine confecţiilor, artizanatului, articolelor de cojocărie-blănărie, ustensilelor necesare gospodinelor, pe care nu le produce marea industrie, adică : bătătoare, făcăleţe, lavete, stropitori, mesade etc. Scopul acestei manifestări depăşeşte aspectul strict informativ, prin faptul că, după o vizitare prealabilă, reprezentanţii comerţului din judeţ vor desfăşura o amplă acţiune de contractare cu producătorii meşteşugari pentru a-şi asigura pe plan local o parte din fondul de marfă necesar desfacerii in semestrul II 1980, ca şi pentru întregul an 1981. Valoarea totală a produselor destinate fondului pieţei se scontează să atingă circa 89 milioane lei. (Gheorghe Crişan). SO NT El A — vineri 1 august 1980 SE înfăptuieşte cu consecvenţă PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI AL OAMENILOR MUNCII Începînd de azi, 1 august Sporesc retribuţiile celor ce muncesc în industria alimentară începînd de azi, 1 august, se Importantă ramură a economiei se aplică majorarea prevăzută pentru bucură de un nou spor de retrietapa a doua din actualul cincinal butil. In această etapă, creşterea va a retribuţiilor oamenilor muncii din fi de 13,2 la sută, ceea ce înseamnă întreprinderile industriei alimen că, în decurs de trei ani, venitutare, inclusiv ale celor ce lucrează file celor ce muncesc în industria in unităţile de producere a nutretii- alimentară au crescut, in medie, cu rilor combinate. După ce au bene- 31,3 la sută oficiat, încă de la 1 iulie 1977, în Cum se va reflecta această nouă prima etapă, de o creştere a retri- majorare în veniturile celor buţiilor cu 16 la sută — deci prin aproape 200 000 de persoane în catre primii, avind in vedere că iradiate în unităţile industriei alducerea In fapt a Programului de montare, precum şi în cele procreştere a nivelului de trai aducătoare de nutreţuri combinate ? început la 1 iulie 1977 — muncitorii. Iată, pentru edificare, citeva maiştrii şi specialiştii din această exemple. UN BRUTAR încadrat in categoria a 5-a, treapta I, reţeaua Industrie alimentară nivel A Cu oamenii muncii din industria uul de creştere a nivelului de alimentară şi din unităţile de pro- trai, în actualul cincinal, referiducerea nutreţurilor combinate nutoare la majorarea retribuţiilor, mărul oamenilor muncii care au le- reflectă raportul strîns care există neficiat de majorările prevăzute intre eforturile pe care cei ce numin ambele etape se ridică la peste cese le depun pentru îndeplinirea a 100 000 de persoane. Şi acest nu sarcinilor de plan şi creşterea vemăr dovedeşte consecvenţa cuiturilor lor provenite din muncă, care partidul nostru urmăreşte aplicarea prevederilor din Program Rodica ŞERBAN Ciştigul înainte Cîştigul după Sporul de majorare maimare_______de cistic Retribuţia tarifară 1 928 lei 2 244 Iei 316 lei Sporul de vechime (10 la sută) 193 lei 224 lei 31 Iei Total : 2121 lei 2 438 lei_______347 lei UN OPERATOR la sterilizarea conservelor (de carne, legume, fructe) încadrat In categoria a 5-a, treapta a ll-a Cîştigul Înainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia tarifară 1 979 lei 2 305 lei 326 lei Sporul de vechime (10 la sută) ___________198 lei_________230 lei_________32 lei Total : 2177 lei 2 535 lei________358 lei UN MUNCITOR din sectorul industrializării laptelui, încadrat in categoria a 4-a, treapta I, reţeaua industrie alimentară B Cîştîgul înainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare______de cîştig Retribuţia tarifară 1 744 lei 2 040 iei 293 lei Sporul de vechime (10 la sută) 174 Iei__________204 lei 30 Iei Total : 1918 lei 2 244 lei 325 lei UN MAISTRU PRINCIPAL încadrat la gradaţia a 5-a, clasa 24 Cîştigul Înainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia tarifară 2 640 Iei 2 910 lei 270 lei Sporul de vechime (10 la sută) 264 lei 291 lei 27 lei Total : 2 994 lei 3 201 lei 297 lei UN INGINER PRINCIPAL încadrat la gradaţia a 5-a, clasa 27 Cîştigul inainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţiatarifară 3 030 lei 3 350 Iei 320 Iei Sporul de vechime (10 la sută)_________________303 lei__________335 Iei________32 Iei Total : 3 333 lei 3 685 lei 352 lei UN SILOZAR încadrat în categoria a 5-a, nivel de bază, reţeaua industrie alimentară B Cîştigul Înainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia tarifară „ 1 836 lei 2142 Iei 306 Iei Sporul de vechime (7 la sută) 129 Iei 150 lei 21 lei Total : 1965 lei 2 292 lei 327 lei UN MAISTRU PRINCIPAL care lucrează in sectorul de producere a nutreţurilor combinate, încadrat la gradaţia a 5-a, clasa 23 Cîştigul inainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia tarifară 2 520 Iei 2 780 Iei 200 lei Sporul de vechime (10 la sută) 252 Iei 278 Iei 28 lei Total : 2 772 lei 3 058 lei 286 lei — cum sînt soluţionate scrisorile oamenilor muncii? — Antidotul cuvenit Cooperatoarea Lina Boboc din comuna Pîrscov, judeţul Buzău, semnala intr-o scrisoare că vicepreşedintele consiliului popular al comunei, Gheorghe Harabagiu, comite abuzuri, se poartă urît cu cetăţenii. Intr-un cuvînt, are o comportare incompatibilă cu funcţia sa. Am trimis această sesizare, spre soluţionare, Comitetului judeţean Buzău al P.C.R. In răspunsul primit se menţionează că, in urma verificărilor efectuate de colegiul judeţean de partid, faptele relatate au fost confirmate. A reieşit că Gheorghe Harabagiu, deşi nu este membru al cooperativei agricole de producţie, a deţinut o mare suprafaţă de teren şi de păşune, proprietate a cooperativei, a folosit, de ani de zile, fără forme legale, ca loc de casă, un teren al statului, a avut atitudini jignitoare faţă de mai mulţi săteni si cadre din unităţile economice de pe raza comunei, obişnuia să conducă autoturismul proprietate personală sub influenta alcoolului etc. In răspuns se precizează, totodată, că vicepreşedintele se ocupa mai mult de rezolvarea intereselor personale decit de îndeplinirea sarcinilor ce le avea in cadrul consiliului popular. Pentru toate acestea, secretariatul comitetului judeţean de partid a hotărît destituirea lui Gh. Harabagiu din funcţie şi sancţionarea sa cu „vot de blam". Pentru îmbunătăţirea climatului de muncă Intr-o sesizare, semnată de Gheorghe Marinoiu, muncitor la întreprinderea de utilaj chimic şi forjă din Rîmnicu Vilcea, se arăta că în rindul muncitorilor există nemulţumiri în legătură cu unele aspecte ale organizării producţiei. Comitetul judeţean Vilcea al P.C.R. confirmă în răspunsul său faptele semnalate şi, totodată, arată ce măsuri s-au întreprins. Constatîndu-se că la atelierul care lucrează pentru secţia forjă utilajele nu sunt întreţinute corespunzător, iar unele materiale ocupă inutil suprafeţe de producţie, că există dezordine şi lipsă de curăţenie, au fost sancţionaţi maiştrii şi conducerea secţiei. Verificările au confirmat, de asemenea, că grupul social, aferent atelierului de debitare, este prea mic şi întreţinut neglijent. S-a propus să se dea acestui atelier şi o parte a grupului social folosit de muncitorii de la reparaţii motoare. Răspunsul precizează că s-au stabilit cu conducerea întreprinderii şi alte măsuri tehnico-organizatorice menite să asigure îmbunătăţirea activităţii şi a climatului de muncă. Spre satisfacţia locatarilor „In noul ansamblu de locuinţe, denumit «Plantelor», din Brăila, ne sesiza Ionel Călin din blocul 4, constructorii au lăsat o seamă de lucrări neterminate. Astfel, părţile laterale ale scărilor de la intrarea in blocuri n-au fost tencuite, la centrala termică nu s-a montat un burlan de scurgere, din care cauză apa se prelinge pe pereţi, în cartier nu au fost amenajate guri de canalizare, nu a fost curăţat molozul rămas între blocuri“. Răspunsul primit din partea Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Brăila, care a soluţionat sesizarea, arată că s-a dispus ca întreprinderea de constructii-montaj a judeţului să ia măsuri pentru tencuirea scărilor de la intrarea in blocuri, precum si a placajelor de la nivelul ferestrelor, conform proiectului ; amenajarea gurilor de canalizare pentru colectarea apelor; Încheierea sistematizării pe verticală in întregul ansamblu de blocuri ; evacuarea molozului rămas de la executarea lucrărilor. Răspunsul menţionează, de asemenea, că prin grija asociaţiei de locatari si cu sprijinul consiliului popular municipal se va amenaja un loc de joacă pentru copii intre blocurile 6 şi 7 din zonă. Măsuri ferme împotriva necinstei Răspunzînd la o sesizare adresată redacţiei de trei muncitori de la şantierul Borzeşti al Trustului pentru montaj utilaje chimice Bucureşti, referitoare la unele nereguli si abateri de la normele eticii săvirșite la această unitate. Comitetul municipal Gheorghe Gheorghiu- Dej al P.C.R. ne-a comunicat cele ce urmează : „Din verificările efectuate a rezultat că la acest șantier unele persoane au fost pontate în repetate rînduri fără a fi prezente la lucru, altele au fost retribuite în acord global, deşi executaseră lucrări ce trebuiau plătite în regie, încasînd sume în plus în detrimentul altor muncitori. S-a dispus să se recupereze de la cei în cauză sumele încasate de nedrept, iar maiştrii Ion Hîrjete, Ion Popoiu, Nicolai Vornicelu şi Gheorghe Jipa, vinovaţi de această situaţie, au fost sancţionaţi disciplinar. S-au luat, de asemenea, măsuri ca organele de miliţie să definitiveze cercetările în ce priveşte falsurile respective“. Spicuiri din răspunsuri • Comitetul judeţean Gorj al P.C.R. : S-a confirmat că semnatara scrisorii adresate „Scînteii“, Delia Preda, a fost persecutată de directorul abatorului din Tg. Jiu. Pentru modul abuziv în care s-a comportat cu mai mulți oameni ai muncii din unitate, pentru incapacitatea sa de a asigura Îndeplinirea sarcinilor de plan, directorul abatorului, Chivu Tudorache, a fost înlocuit din funcţie. • Comitetul de partid al întreprinderii de autoturisme Piteşti, judeţul Argeş . Analizînd cele sesizate de mai mulţi muncitori din întreprindere, comitetul sindicatului şi conducerea administrativă a unităţii au hotărit să se înfiinţeze o micro-cantină in hala nr. 1 (atelierele presaj, pompe etc.) şi pentru schimbul al II-lea. • Centrul sanitaro-antiepidemic al judeţului Dolj : în prima parte a acestei luni va intra în funcţiune secţia de făinuri proteice furajere, care va valorifica reziduurile rezultate in urma sacrificării păsărilor la abatorul Ghercești al I.A.S. „Avicola“-Craiova. In acest fel vor fi înlăturate neajunsurile create de depozitarea necorespunzătoare a acestor reziduuri în gropi, care nu erau acoperite întotdeauna cu un strat de var cloros și de pămînt. Pentru neglijenţele constatate a fost sancţionat contravenţional inginerul Lucian Voinea, conducătorul acestui abator, Gheorghe PIRVAN