Scînteia, august 1980 (Anul 49, nr. 11802-11828)

1980-08-01 / nr. 11802

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Premieră speologică A intrat in circuitul turistic un punct de mare atracţie la Chişcău, judeţul Bihor : „Peşte­ra urşilor". O peşteră unică in felul ei in tară, care constituie obiectul unor minuţioase cerce­tări ştiinţifice si amenajări de specialitate. Ea posedă un te­zaur speologic si paleontologic deosebit de valoros. Galeria in­ferioară, declarată rezervaţie ştiinţifică, adăposteşte scheletul lui ursus spelaeus, bine conser­vat, prima descoperire de acest fel din tara noastră si printre puţinele din lume. In galeriile peşterii te intimpină plăsmuiri fascinante : Balconul zinelor, Castelul piticilor. Pagodele. Mastodontul. Babele Lacul cu nuferi... Frumuseţi unice ale unei lumi feerice, de basm. Răspuns inspirat După apariţia faptului divers din 17 iulie, cu titlul „Una scrie pe cutie", despre necazul unui tractorist care-şi cumpărase o cutie cu vinete împănate, dar in care găsise... mazăre boabe, un cititor din Galaţi intervine cu un comentariu sub formă de epigramă : „Etichete încurcate ? Cazul — trist — se cam repetă. Fiindcă unii, din păcate. Nu prea ţin la... etichetă“. Numele cititorului : Iulian Bostan. Pini si numele rimează. O garanţie in plus c-o să ne mai trimită, de bună seamă, si altă epigramă. N-au fost puii de vină In gospodăria cetăţeanului Victor D. din localitatea Cium­­brud, judeţul Alba, a izbucnit un incendiu Pentru a stinge piciorul, care cuprinsese grajdul si ameninţa casa, au intervenit grabnic pompierii din oraşul Aiud, care au diminuat, cit au putut, pagubele. Cum s-a intimplat ? Seara, niste pui de găină n-au ieșit la numărătoare. Fiica si sofia gos­podarului au început să-i caute prin grajd, luminindu-și calea cu... luminări si ghemotoace de hirtie. A fost de ajuns să se „rătăcească“ prin jur citeva scintei. Ca si puii... De ce munca șoferul iarbă Autocisterna 31-CJ-2902, pli­nă ochi cu lapte, a dat buzna in ograda unui cetăţean din satul Rădaia, judeţul Cluj, si a făcut praf si pulbere tot ce a intilnit sub roti. S-a adunat lume de pe lume, ca la urs. A fost chemată si militia să vadă ce n-a mai văzut. — Dar şoferul, unde-i şofe­rul ? — Şoferul ? Şoferul paşte... iarbă ! — a răspuns cineva. Intr-un colt al grădinii, șofe­rul Florea Dănilă — de teamă să nu miroasă, pentru că băuse zdravăn înainte de a pleca la drum — a fost găsit cu aura plină de iarbă. Și n-a răspuns la întrebări, pină cind n-a ter­minat de mestecat. Zadarnic. Iarba nu l-a salvat. Opt la... septică Opt inşi din Satu Mare jucau cărţi de bani. Septic. Erau atit de absorbiţi de septic, incit cei opt nici n-au observat cind au intrat in... joc si doi inşi în uni­formă alb-albastră. Prinşi cu miză mare, şapte dintre cei opt au susţinut mortiş că ei nu erau decit simpli „asistenţi“. Mai pe şleau — chibiţi. De unde rezul­ta, aşadar, că numai unul — cel care a recunoscut de fapt adevă­rul, oricum era evident — ar fi jucat (dar cu... el însuşi). „Cacialmaua“ nu a ţinut, ast­fel că toţi au fost amendaţi cu cite 1000 de lei de căciulă. „Sfatul" scump plătit Marin Tigmeanu lucra la Combinatul chimic Rm. Vilcea. Marcu Visalom nu muncea ni­căieri. Era, cum se spune, fără ocupaţie. In lipsa acesteia, Visa­lom a început să se „ocupe“ de Tigmeanu, sfătuindu-l un fel şi chip cum ar putea ei doi să se îmbogăţească peste noapte. Mai exact, Tigmeanu să sustragă de la locul de muncă argint indus­trial. Şi unde nu zici că a început Tigmeanu să care argint industrial in cantităti ...indus­triale, valorînd peste un milion de lei ! La procesul care a avut loc la fostul loc de muncă al lui Tig­meanu, instanţa l-a condamnat pe acesta la 20 de ani închisoa­re, iar pe Visalom la 6 ani. Vinâtori... vînafi Trei vinători din Iernut, jude­ţul Mureş, se lăudau in stingă şi in dreapta că sint neîntrecuţi in arta ochitului. — La mine, arma la ochi în­seamnă ..punct ochit, punct lo­vit“. nu-mi scapă nici musca din zbor — spunea unul dintre ei. Deunăzi, după mai multe po­veşti vînătoreşti, celor trei li s-a făcut poftă de un mistreţ şi au pornit spre pădurea din zona Cigaş-Deag Deşi ştiau că in pă­durea respectivă vinatul este in­terzis, deşi nu aveau nici auto­rizaţie, cei trei au fucărit un mistret vină l-au doborit şi l-au împărţit frăţeşte. Tot frăţeşte vor împărţi si.. ce urmează Deocamdată li s-au ridicat ar­mele şi permisele de vort-armă. Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scînteii" O REUŞITA dezbatere al cărei ecou s-a recepţionat inegal dincolo de sala de şedinţe Aproape 300 de participanţi , se­cretari adjuncţi ai comitetelor de partid, preşedinţi de sindicat, secre­tari ai organizaţiilor U.T.C., cadre din compartimentele financiar-con­­tabile ale unităţilor economice, uni­tăţilor de cercetare şi proiectare şi de comerţ exterior — au fost prezenţi în sala clubului întreprinderii „23 Au­gust“ la o consfătuire-dezbatere or­ganizată de Comitetul municipal de partid Bucureşti, prin cabinetul pen­tru activitatea ideologică şi politico­­educativă, întîlnirea s-a înscris în seria de acţiuni dedicate clarificării tuturor aspectelor legate de aplicarea corectă a noului mecanism economi­­co-financiar şi a avut drept puncte de referinţă indicaţiile clare date in această privinţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29—30 mai şi la plenara lărgită a Consiliu­lui Naţional al Oamenilor Muncii din luna iunie a.c. La reuşita acestei acţiuni a contri­buit şi modul cum a fost concepută, încă din timp, participanţii şi-au for­mulat întrebările, iar specialişti din organele centrale şi de sinteză au dat răspunsuri lămuritoare, concrete, arătind care sunt preocupările actuale şi de viitor în domeniul perfecţionă­rii legislaţiei economice. Au fost aduse în faţa participanţilor, cu un pronunţat spirit critic, numeroase fapte si atitudini ce vin în contradic­ţie cu exigenţele aplicării noului me­canism. Bunăoară, spunea un specia­list, în prezent indicatorii din bugetul de venituri si cheltuieli sunt încă in­terpretaţi funcţionăreşte , astfel de bugete se fac de către unii numai pentru că le sunt cerute, dar mai pu­ţin se pune accentul pe necesitatea ca aceşti indicatori să fie realizaţi. Sau faptul că analizele economice nu se fac operativ, ci după lungi pe­rioade de timp, iar unele cadre teh­nice nu au preocupări, de multe ori nici cunoştinţe. in domeniul formării şi aplicării preţurilor. O consfătuire-dezbatere de la care participanţii au plecat cu multe răs­punsuri clare, precis argumentate. Dar nu trebuie uitat că această întil­­nire nu a reprezentat un scop în sine. Ea a fost doar prologul unei acţiuni care se cerea amplificată şi desfăşu­rată în profunzime, astfel incit chiar din ziua următoare — fără să mai aş­tepte indicaţii şi impulsuri speciale — fiecare din participanţii la consfătui­­rea-dezbatere, întors în unitatea lui, cu sprijinul organizaţiei de partid, să asigure cunoaşterea temeinică de către şefii de secţii, maiştri, şefii de formaţii, de către întregul per­sonal muncitor a modului cum tre­buie aplicat, în spiritul exigenţe­lor actuale, noul mecanism eco­­nomico-financiar la condiţiile fie­cărui loc de muncă. Pentru că aceas­ta a fost însăşi raţiunea organizării consfătuirii-dezbatere la care ne re­ferim. Tocmai de aceea ne-am pro­pus să vedem ce a urmat, care a fost ecoul ei,­in zilele următoare, în două întreprinderi. Chiar de a doua zi după consfătui­re, la întreprinderea de mașini unel­te și agregate (I.M.U.A.R.) s-a trecut la sondarea opiniei tuturor oameni­lor muncii din secţii asupra neclari­tăţilor privind aplicarea corectă a mecanismului economic, răspunsurile la acestea urmînd să fie prezentate în adunările generale ale oamenilor muncii pe secţii. Dar şi pînă la aces­te adunări generale, cu scopul de a stimula mai mult interesul oameni­lor pentru rezolvarea problemelor producţiei, comitetul de partid a con­ceput un sistem unitar de acţiune , în secţii şi ne­întreprindere, prin pa­nouri cu rubrici sugestive se arată situaţia la zi a îndeplinirii indicato­rilor economici — îndeosebi a pro­ducţiei nete, fizice, a cheltuielilor materiale — sunt prezentate structu­ra produselor şi sarcinile ce decurg pentru realizarea lor ritmică : sarcini tehnice, economice, politice ; „vitri­nele calităţii“ atrag de asemenea peste tot atenţia. Şi determină o re­acţie combativă împotriva lucrului de mîntuială, a neglijenţei, lipiei spiritului gospodăresc. Ne spunea, apoi, tovarăşul Ion Iordan, secretar adjunct al comitetului de partid, că la fiecare adunare generală a oameni­lor muncii sau plenară cu activul de partid se organizează o expoziţie a pieselor importate ,­pentru ca oame­nii să vadă şi să ştie pentru ce chel­tuim încă valută şi să găsească so­luţii pentru asimilarea, prin efort propriu, a acestora“. Aceste forme ale muncii politico-educative — cu­rent folosite — sunt întregite acum prin ceea ce se întreprinde pentru ca tot ce a însemnat clarificare la amintita consfătuire-dezbatere să ajungă tot clar, limpede, la oamenii din sectoarele de bază ale producţiei, la cei care sunt chemaţi să aplice noul mecanism economico-financiar, singura şi sigura cale de ridicare a eficienţei activităţii economice. Asemenea măsuri cu caracter poli­­tico-organizatoric pentru aplicarea cu o cît mai mare eficienţă a noului mecanism economico-financiar s-au întreprins şi în alte unităţi econo­mice din sector, dovadă că dezba­­terea-consfătuire la care ne-am refe­rit a găsit adesea ecoul cuvenit. L-a găsit întotdeauna ? Pentru a putea da un răspuns cît mai la obiect, ne-am deplasat tot în sectorul 3, la întreprinderea „Timpuri noi“, unitate apreciată cu ani în urmă, care se află în prezent într-o situaţie de neinvi­diat. Nici un indicator al activităţii de producţie, al eficienţei acesteia nu este îndeplinit. Ne-am aşteptat să vedem aici — pentru că era şi locul necesar — o activitate energică, des­făşurată prin diverse modalităţi, în mijlocul colectivului, de către cei care au participat la amintita com­sfă­­tuire-dezbatere : preşedintele comi­tetului sindicatului şi citeva cadre din compartimentul financiar-conta­­bil. Din punctul de vedere al aces­tora, consfătuirea a intrat in anoni­mat încă din clipa cind au ieşit din sala clubului „23 August“. Au sem­nat pentru prezenţă. Şi atît. Nimeni nu i-a întrebat şi nu s-a întrebat : care a fost rostul participării lor la o asemenea consfătuire ? La „Timpuri noi“ unii iau parte doar fizic la consfătuiri, iar alţii se confruntă cu greutăţile. Iată, am par­ticipat la adunarea generală comună a organizaţiilor de partid nr. 3, 4 şi 5 din cadrul secţiei prelucrări mecani­ce. Ea a reunit peste 200 de comu­nişti şi a analizat cauzele nerealiză­­rii sarcinilor de plan pe trimestrul II. Neajunsurile au fost criticate cu toată asprimea. Dar cei care le-au spus­­ le-au şi auzit. Nimeni din cadrele de conducere ale întreprin­derii, din comitetul de partid, nu a fost prezent la această dezbatere ascuţită. Să exemplificăm din ma­terialul prezentat : 1 573 zile ab­senţe nemotivate, adică d in­tr-un Întreg trimestru — 75 de oa­meni nu au produs nimic , cheltuie­lile materiale sunt depăşite cu 5,3 la sută ; asistenţă tehnică foarte slabă în schimbul II ; nerespectarea tehno­logiilor ; lipsă de preocupare pentru ridicarea calificării etc. Şi din discu­ţii : Ion Cotigă, rectificator: „Au fost aduse de ani de zile maşini noi care n-au funcţionat şi nu funcţio­nează. Lucrăm meşteşugăreşte pen­tru că unii din inginerii noştri nu-şi fac datoria ; nu am văzut nici un dis­pozitiv complex creat de ei. Te doare inima cînd vezi cît material se arun­că“. Marin Mălăeru, strungar : „Ceea ce ne afectează cel mai mult sînt in­disciplina, lipsa de organizare internă. Semifabricatele ne sosesc pe 20—25 ale lunii. Şi atunci, hei-rup ! Primim mereu promisiuni că se va lichida lipsa de ritmicitate din aprovizionare, dar constatăm că starea de comodi­tate şi-a făcut cuib în birouri — chiar în cel al directorului“. Iată, pe scurt, situaţia de la „Timpuri noi“. Nu peste tot şi, îndeosebi, în uni­­­tăţile cu restanţe faţă de plan, se urmăreşte cu perseverenţă efectul şi eficacitatea acestor acţiuni — consfătuiri, simpozioane, schimburi de experienţă. Ce altceva arată fap­tul că după ce comitetul de partid al sectorului 3 a cerut — cu destulă largheţe — ca pînă la 5 august să fie clarificate în întreprinderi problemele dezbătute la consfătuire, cele mai multe comitete de partid au împins soluţionarea acestei sarcini spre ter­menul limită ? Ca şi cînd înţelegerea corectă şi aplicarea noului mecanism economico-financiar s-ar putea pre­lungi cît mai mult în timp. In Capitală au fost organiza­te in ultimul timp şi alte con­­sfătuiri-dezbateri asemănătoare celei la care ne-am referit. Ele au debutat bine, promiţător, au avut rezonanţă. Dar dacă ecoul unor asemenea manifestări nu depăşeşte pen­tru toţi sala de şedinţe şi nu ajun­ge la unităţi importante, care se con­fruntă — cum este cazul Intreprinde­­rii „Timpuri noi“ — cu dificultăţi mari, nu e bine. Motiv de construc­tivă nemulţumire pentru autorii şi organizatorii unor acţiuni de felul celei la care ne-am referit, a cărei utilitate și oportunitate s-au dovedit în afară de orice îndoială. Motiv, deci, de noi concluzii, mai ales, de măsuri concrete. Virgil GHEORGHITA MUNCII POLITICO-ORGANIZATORICE - UN ROL ACTIV In aplicarea noului mecanism ECONOMICO-FINANCIAR În consiliul oamenilor muncii s-a adoptat o hotărîre (Urmare din pag. I) Fireşte, ne-a interesat să aflăm dacă o cunosc şi cei cărora li s-a în­credinţat răspunderea directă pen­tru aplicarea ei, adică maiştrii. „Fără nici o îndoială că ar trebui să o cu­noască, au trecut doar zece zile de la adoptarea hotărîrii ultimei şedinţe de consiliu“ , ne asigură inginerul Vişan. Stăm de vorbă cu ciţiva maiştri absolut la întîmplare. Şi ce consta­tăm ? Maiştrii Florin Ghiţă de la ajustaj şi Ion Constantin de la pre­lucrări mecanice răspund Întrebării noastre printr-un „Nu“ apăsat şi fără echivoc. Alţi doi maiştri, Gheorghe Borţun de la strungărie şi Alexandru Dragu de la ajustaj, ne privesc chiar cu oarecare uimire : de unde pînă unde o asemenea sarcină ? Habar n-au că ar putea fi traşi la răspun­dere pentru neîndeplinirea ei. Numai maistrul Gheorghe Stancu — care e şi secretar adjunct al organizaţiei de bază — a auzit, cu prilejul unei in­struiri a birourilor, ceva foarte vag despre necesitatea completării şi fini­sării produselor din stoc, produse fabricate, cum spuneam, mai de mult, nelivrate din pricina lipsei... de clienţi şi, în prezent, „văduvite“ de unele părţi componente sau piese, dispărute în chip „misterios“ (ar me­rita, desigur, o investigaţie mai temei­nică modul cum au putut să „dis­pară“ din corpul unor cogeamite uti­laje asemenea părţi componente, dar nu acesta este obiectivul anchetei de faţă ; poate că alte organe şi foruri competente vor acorda atenţia cu­venită acestei probleme). — E de datoria noastră să arătăm răspicat — ne spune unul dintre in­terlocutori, comunistul Ion Constan­tin — că nu e prima oară cînd aflăm cu totul întimplător despre anumite prevederi importante cuprinse în ho­tărîri ala consiliului oamenilor mun­cii. In afara acelor măsuri care pri­vesc direct o persoană sau alta din colectiv — o avansare, o sancţiune, admiterea sau respingerea vreunei contestaţii — şi care, e drept, sînt aduse la cunoştinţă celor vizaţi sub semnătură, un şir de alte prevederi, cum este şi cea de care aţi amintit, rămîn nu o dată închise între cei patru pereţi ai şedinţei respective, ca şi cum ar fi vorba de... secrete de serviciu. Spuneţi şi dumneavoastră, cum să le ducem la îndeplinire dacă nu le cunoaştem ? — Unii ar putea să considere că e vorba de o simplă neglijenţă admi­nistrativă — ţine să adauge şi tova­răşul Alexandru Dragu. Cred că nu trebuie să minimalizăm faptul şi să-l reducem la asemenea dimensiuni. La încheierea itinerarului prin uzi­nă, ne întoarcem în birourile condu­cerii. Stăm din nou de vorbă cu to­varăşii Badea şi Braicu. Le împăr­tăşim rezultatele „testului“ nostru. Se arată extrem de surprinşi. Pînă la urmă e găsit şi „ţapul ispăşitor“ : fostul secretar al C.O.M., Ştefan Podbăniceanu, care, de cînd a fost ales secretar al comitetului U.T.C. şi, implicit, vicepreşedinte al C.O.M., ar fi trebuit să predea vechea sa funcţie altcuiva, dar... n-a avut cui, deoarece s-a tot tergiversat cu nu­mirea acelui „altcuiva“. „Bine, dar aceasta înseamnă că tot dânsul girea­ză funcţia şi că ar fi trebuit să în­deplinească in continuare îndatoririle corespunzătoare ?“. „Aşa e, numai că vedeţi şi dumneavoastră...“. Şi cei doi interlocutori dau din cap a nepu­tinţă. „De ce nu s-a controlat felul cum sunt aduse la cunoştinţă măsu­rile adoptate ?“ Preşedintele C.O.M. îşi aminteşte de faptul că există undeva un avizier pentru afișarea respectivelor hotăriri. Ne deplasăm la fata locului . Intr-adevăr, avizie­rul există (e drept, pe o alee cam dosnică pe unde nu trec, de obicei, nici maiștri, nici ingineri, ci numai o mică parte dintre muncitori). Con­statăm însă, împreună cu gazdele noastre, că nici măcar în acest loc hotărîrea amintită, la zece zile după adoptarea ei, nu fusese afişată. „Ce să mai spunem ?“ — se întunecă la față directorul. Sînt încă multe de spus, din pă­cate. In primul rînd și Înainte de orice­­ ce efect are discutarea în co­lectiv a unor probleme-cheie, adop­tarea unor soluţii judicioase, menite a deschide perspectiva reală a înlă­turării neajunsurilor, dacă această primă fază nu-şi găseşte continuarea firească in larga popularizare a ho­­tăririlor, în luarea de măsuri con­crete, bine chibzuite, pentru tradu­cerea lor în viaţă ? In fond, partici­parea oamenilor la elaborarea şi în­făptuirea actului de decizie in aceas­ta constă. Desigur, nu e posibil ca la fiecare şedinţă a consiliului oa­menilor muncii să ia parte sute sau mii de muncitori, tehnicieni, ingineri, dar e absolut indispensabil ca fie­care măsură şi decizie adoptată în numele lor să ajungă la toţi cei ce alcătuiesc colectivul întreprinderii. Fără aceasta se creează o stavilă a ineficienţei chiar şi în calea celor mai bune intenţii. E limpede ca lumina zilei că aici, la întreprinderea „Islaz“, nu s-a în­ţeles un fapt determinant pe tărîm social şi etic, anume că autocondu­­cerea nu poate fi concepută fără autorăspundere — care presupune, ca un dat esenţial, aprofundata cu­noaştere de către colectiv a tuturor hotărîrilor şi măsurilor elaborate în numele său — fără înrădăcinarea simţului de responsabilitate revolu­ţionară, în rindurile tuturor membri­lor colectivului pentru bunul mers al treburilor şi îndeplinirea exempla­ră a sarcinilor. Valori mari ale industriei mici Cele şapte unităţi productive şi prestatoare de servicii din cadrul Uniunii judeţene a co­operativelor meşteşugăreşti Bis­­triţa-Năsăud şi-au reunit po­tenţialul productiv în cadrul unei cuprinzătoare expoziţii cu vînzare organizate în munici­piul Bistriţa. Au fost etalate, într-o prezentare de­ţinută, pes­te 600 de produse ale căror carac­teristici esenţiale sunt calitatea, frumuseţea, funcţionalitatea. In proporţie de 80 la sută aceste bu­nuri de consum sunt noi sau re­­proiectate, realizate în bună mă­sură din materii prime şi mate­riale de provenienţă locală, res­turi de prelucrare sau refolo­­sibile. Ponderea principală re­vine confecţiilor, artizanatului, articolelor de cojocărie-blănă­­rie, ustensilelor necesare gos­podinelor, pe care nu le produ­ce marea industrie, adică : bătă­toare, făcăleţe, lavete, stropi­tori, mesade etc. Scopul acestei manifestări depăşeşte aspectul strict informativ, prin faptul că, după o vizitare prealabilă, reprezentanţii comerţului din judeţ vor desfăşura o amplă ac­ţiune de contractare cu produ­cătorii meşteşugari pentru a-şi asigura pe plan local o parte din fondul de marfă necesar desfacerii in semestrul II 1980, ca şi pentru întregul an 1981. Valoarea totală a produselor destinate fondului pieţei se scontează să atingă circa 89 mi­lioane lei. (Gheorghe Crişan). SO NT El A — vineri 1 august 1980 SE înfăptuieşte cu consecvenţă PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI AL OAMENILOR MUNCII Începînd de azi, 1 august Sporesc retribuţiile celor ce muncesc în industria alimentară începînd de azi, 1 august, se Importantă ramură a economiei se aplică majorarea prevăzută pentru bucură de un nou spor de retri­etapa a doua din actualul cincinal butil. In această etapă, creşterea va a retribuţiilor oamenilor muncii din fi de 13,2 la sută, ceea ce înseamnă întreprinderile industriei alimen­ că, în decurs de trei ani, venitu­tare, inclusiv ale celor ce lucrează file celor ce muncesc în industria in unităţile de producere a nutretii- alimentară au crescut, in medie, cu rilor combinate. După ce au bene- 31,3 la sută o­ficiat, încă de la 1 iulie 1977, în Cum se va reflecta această nouă prima etapă, de o creştere a retri- majorare în veniturile celor buţiilor cu 16 la sută — deci prin­ aproape 200 000 de persoane în ca­tre primii, avind in vedere că ira­­diate în unităţile industriei al­­ducerea In fapt a Programului de montare, precum şi în cele pro­creştere a nivelului de trai a­ducătoare de nutreţuri combinate ? început la 1 iulie 1977 — muncitorii. Iată, pentru edificare, citeva maiştrii şi specialiştii din această exemple. UN BRUTAR încadrat in categoria a 5-a, treapta I, reţeaua Industrie alimentară nivel A Cu oamenii muncii din industria uul de creştere a nivelului de alimentară şi din unităţile de pro- trai, în actualul cincinal, referi­ducere­a nutreţurilor combinate nu­­toare la majorarea retribuţiilor, mărul oamenilor muncii care au le- reflectă raportul strîns care există neficiat de majorările prevăzute intre eforturile pe care cei ce num­in ambele etape se ridică la peste cese le depun pentru îndeplinirea a 100 000 de persoane. Şi acest nu­ sarcinilor de plan şi creşterea ve­măr dovedeşte consecvenţa cu­­iturilor lor provenite din muncă, care partidul nostru urmăreşte aplicarea prevederilor din Program Rodica ŞERBAN Ciştigul înainte Cîştigul după Sporul de majorare maim­are_______de cistic Retribuţia tarifară 1 928 lei 2 244 Iei 316 lei Sporul de vechime (10 la sută) 193 lei 224 lei 31 Iei Total : 2121 lei 2 438 lei_______347 lei UN OPERATOR la sterilizarea conservelor (de carne, legume, fructe) încadrat In categoria a 5-a, treapta a ll-a Cîştigul Înainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia tarifară 1 979 lei 2 305 lei 326 lei Sporul de vechime (10 la sută) ___________198 lei_________230 lei_________32 lei Total : 2177 lei 2 535 lei________358 lei UN MUNCITOR din sectorul industrializării laptelui, încadrat in categoria a 4-a, treapta I, reţeaua industrie alimentară B Cîştîgul înainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare______de cîştig Retribuţia tarifară 1 744 lei 2 040 iei 293 lei Sporul de vechime (10 la sută) 174 Iei__________204 lei 30 Iei Total : 1918 lei 2 244 lei 325 lei UN MAISTRU PRINCIPAL încadrat la gradaţia a 5-a, clasa 24 Cîştigul Înainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia tarifară 2 640 Iei 2 910 lei 270 lei Sporul de vechime (10 la sută) 264 lei 291 lei 27 lei Total : 2 994 lei 3 201 lei 297 lei UN INGINER PRINCIPAL încadrat la gradaţia a 5-a, clasa 27 Cîştigul inainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia­­tarifară 3 030 lei 3 350 Iei 320 Iei Sporul de vechime (10 la sută)_________________303 lei__________335 Iei________32 Iei Total : 3 333 lei 3 685 lei 352 lei UN SILOZAR încadrat în categoria a 5-a, nivel de bază, reţeaua industrie alimentară B Cîştigul Înainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia tarifară „ 1 836 lei 2142 Iei 306 Iei Sporul de vechime (7 la sută) 129 Iei 150 lei 21 lei Total : 1965 lei 2 292 lei 327 lei UN MAISTRU PRINCIPAL care lucrează in sectorul de producere a nutreţurilor combinate, încadrat la gradaţia a 5-a, clasa 23 Cîştigul inainte Cîştigul după Sporul de majorare majorare de cîştig Retribuţia tarifară 2 520 Iei 2 780 Iei 200 lei Sporul de vechime (10 la sută) 252 Iei 278 Iei 28 lei Total : 2 772 lei 3 058 lei 286 lei — cum sînt soluţionate scrisorile oamenilor muncii? — Antidotul cuvenit Cooperatoarea Lina Boboc din comuna Pîrscov, judeţul Bu­zău, semnala intr-o scrisoare că vicepre­şedintele consiliului popular al comunei, Gheorghe Harabagiu, comite abuzuri, se poartă urît cu cetăţe­nii. Intr-un cuvînt, are o comportare incom­patibilă cu funcţia sa. Am trimis această sesizare, spre soluţio­nare, Comitetului ju­deţean Buzău al P.C.R. In răspunsul primit se menţionea­ză că, in urma veri­ficărilor efectuate de colegiul judeţean de partid, faptele relata­te au fost confirma­te. A reieşit că Gheor­ghe Harabagiu, deşi nu este membru al cooperativei agricole de producţie, a deţi­nut o mare suprafaţă de teren şi de păşu­ne, proprietate a coo­perativei, a folosit, de ani de zile, fără for­me legale, ca loc de casă, un teren al sta­tului, a avut atitudini jignitoare faţă de mai mulţi săteni si cadre din unităţile economi­ce de pe raza comu­nei, obişnuia să con­ducă autoturismul proprietate personală sub influenta alcoolu­lui etc. In răspuns s­e precizează, totodată, că vicepreşedintele se ocupa mai mult de rezolvarea intereselor personale decit de în­deplinirea sarcinilor ce le avea in cadrul consiliului popular. Pentru toate acestea, secretariatul comite­tului judeţean de partid a hotărît desti­tuirea lui Gh. Hara­bagiu din funcţie şi sancţionarea sa cu „vot de blam". Pentru îmbunătăţirea climatului de muncă Intr-o sesizare, sem­nată de Gheorghe Marinoiu, muncitor la întreprinderea de uti­laj chimic şi forjă din Rîmnicu Vilcea, se a­­răta că în rindul mun­citorilor există nemul­ţumiri în legătură cu unele aspecte ale or­ganizării producţiei. Comitetul judeţean Vilcea al P.C.R. con­firmă în răspunsul său faptele semnalate şi, totodată, arată ce măsuri s-au între­prins. Constatîndu-se că la atelierul care lu­crează pentru secţia forjă utilajele nu sunt întreţinute corespun­zător, iar unele ma­teriale ocupă inutil suprafeţe de produc­ţie, că există dezordi­ne şi lipsă de curăţe­nie, au fost sancţio­naţi maiştrii şi con­ducerea secţiei. Veri­ficările au confirmat, de asemenea, că gru­pul social, aferent a­­telierului de debitare, este prea mic şi în­treţinut neglijent. S-a propus să se dea aces­tui atelier şi o parte a grupului social folo­sit de muncitorii de la reparaţii motoare. Răspunsul precizea­ză că s-au stabilit cu conducerea întreprin­derii şi alte măsuri tehnico-organizatorice menite să asigure îm­bunătăţirea activităţii şi a climatului de muncă. Spre satisfacţia locatarilor „In noul ansamblu de locuinţe, denumit «Plantelor», din Brăi­la, ne sesiza Ionel Călin din blocul 4, constructorii au lăsat o seamă de lucrări ne­terminate. Astfel, păr­ţile laterale ale scă­rilor de la intrarea in blocuri n-au fost ten­­cuite, la centrala ter­mică nu s-a montat un burlan de scurgere, din care cauză apa se prelinge pe pereţi, în cartier nu au fost a­­menajate guri de ca­nalizare, nu a fost cu­răţat molozul rămas între blocuri“. Răspunsul primit din partea Comitetu­lui executiv al Consi­liului popular al mu­nicipiului Brăila, care a soluţionat sesizarea, arată că s-a dispus ca întreprinderea de con­­structii-montaj a ju­deţului să ia măsuri pentru tencuirea scă­rilor de la intrarea in blocuri, precum si a placajelor de la nive­lul ferestrelor, con­form proiectului ; a­­menajarea gurilor de canalizare pentru co­lectarea apelor; În­cheierea sistematizării pe verticală in între­gul ansamblu de blocuri ; evacuarea molozului rămas de la executarea lucrărilor. Răspunsul menţionea­ză, de asemenea, că prin grija asociaţiei de locatari si cu spri­jinul consiliului popu­lar municipal se va a­­menaja un loc de joacă pentru copii in­tre blocurile 6 şi 7 din zonă. Măsuri ferme împotriva necinstei Răspunzînd la o se­sizare adresată redac­ţiei de trei muncitori de la şantierul Bor­­zeşti al Trustului pen­tru montaj utilaje chi­mice Bucureşti, referi­toare la unele nereguli si abateri de la nor­mele eticii săvirșite la această unitate. Co­mitetul municipal Gheorghe Gheorghiu- Dej al P.C.R. ne-a co­municat cele ce ur­mează : „Din verificările e­­fectuate a rezultat că la acest șantier unele persoane au fost pon­tate în repetate rîn­­duri fără a fi prezen­te la lucru, altele au fost retribuite în a­­cord global, deşi exe­cutaseră lucrări ce trebuiau plătite în re­gie, încasînd sume în plus în detrimentul al­tor muncitori. S-a dis­pus să se recupereze de la cei în cauză su­mele încasate de ne­drept, iar maiştrii Ion Hîrjete, Ion Popoiu, Nicolai Vornicelu şi Gheorghe Jipa, vino­vaţi de această situa­ţie, au fost sancţionaţi disciplinar. S-au luat, de asemenea, măsuri ca organele de miliţie să definitiveze cerce­tările în ce priveşte falsurile respective“. Spicuiri din răspunsuri • Comitetul judeţean Gorj al P.C.R. : S-a confirmat că semnatara scrisorii adresate „Scîn­teii“, Delia Preda, a fost persecutată de direc­torul abatorului din Tg. Jiu. Pentru modul abuziv în care s-a comportat cu mai mulți oa­meni ai muncii din unitate, pentru incapacita­tea sa de a asigura Îndeplinirea sarcinilor de plan, directorul abatorului, Chivu Tudorache, a fost înlocuit din funcţie. • Comitetul de partid al întreprinderii de autoturisme Piteşti, judeţul Argeş . Analizînd cele sesizate de mai mulţi muncitori din între­prindere, comitetul sindicatului şi conducerea administrativă a unităţii au hotărit să se în­fiinţeze o micro-cantină in hala nr. 1 (atelierele presaj, pompe etc.) şi pentru schimbul al II-lea. • Centrul sanitaro-antiepidemic al judeţului Dolj : în prima parte a acestei luni va intra în funcţiune secţia de făinuri proteice furajere, care va valorifica reziduurile rezultate in urma sacrificării păsărilor la abatorul Ghercești al I.A.S. „Avicola“-Craiova. In acest fel vor fi în­lăturate neajunsurile create de depozitarea ne­corespunzătoare a acestor reziduuri în gropi, care nu erau acoperite întotdeauna cu un strat de var cloros și de pămînt. Pentru neglijenţele constatate a fost sancţionat contravenţional in­ginerul Lucian Voinea, conducătorul acestui aba­tor, Gheorghe PIRVAN

Next