Scînteia, noiembrie 1980 (Anul 49, nr. 11881-11906)
1980-11-01 / nr. 11881
PAGINA 2 BĂTĂLIA ULTIMULUI TRIMESTRU AL CINCINALULUI In industrie PUNUL REALIZAT INTEGRAL CU TOII INDICATORII in fiecare Întreprindere si judet Continuăm ancheta-sondaj a „Scinteii“ in legătură cu preocupările colectivelor de întreprinderi, a organelor şi organizaţiilor de partid pentru realizarea integrală a planului, la toţi indicatorii. In ultimul trimestru al anului şi cincinalului. Ne oprim azi in judeţele Ilfov şi Vaslui, care au cunoscut o puternică dezvoltare industrială in acest cincinal. 1. Care este stadiul realizării planului pe 1980 in industria judeţului ? 2. Cu ce probleme mai importante se confruntă unităţile industriale in această perioadă ? 3. Cum se acţionează pentru soluţionarea lor ? VASLUI Pentru redresarea producţiei - organizare fermă şi disciplină riguroasă Răspunde tovarăşul Mircea SIMOVICI, secretar al Comitetului judeţean Vaslui al P.C.R. 1 Industria Judeţului Vaslui a , intrat în ultimul trimestru al anului şi al cincinalului cu substanţiale depăşiri faţă de sarcinile de plan pe nouă luni din 1980. Aceste depăşiri se regăsesc, intre altele, in 20 000 bucăţi rulmenţi, 28,6 milioane lei produse ale industriei electrotehnice, 695 tone maşini şi utilaje tehnologice, 8,3 milioane lei produse ale industriei electronice, 1 256 bucăţi reductoare industriale, 96 bucăţi ventilatoare industriale şi altele. Deşi înregistrăm o dinamică susţinută la producţia fizică, nu ne putem declara mulţumiţi, deoarece la această oră există un număr de 25 produse la care nu sunt atinse prevederile planului, nerealizările concentrindu-se la întreprinderea de aparate de măsură şi control, întreprinderea de confecţii din Vaslui, întreprinderea de vigonie din Birlad, întreprinderea „Moldotex“ din Huşi. Multe restanţe s-au acumulat ca urmare a intîrzierilor in punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie In industriile chimică, uşoară şi constructoare de maşini din cadrul judeţului. Rămîneri in urmă au fost determinate în unele întreprinderi şi de neasigurarea In mod ritmic, în cantităţi suficiente cu materii prime şi materiale. Este, în principal, cazul întreprinderilor cu profil specific industriei uşoare din Vaslui, Bîrlad şi Huşi, Combinatului de fire sintetice Vaslui şi chiar al întreprinderii de rulmenţi Birlad. Dacă mă refer numai la ultima unitate amintită, aceasta în condiţiile depăşirii sarcinilor la producţia fizică nu a beneficiat de aprovizionarea, potrivit contractelor încheiate, cu aproximativ 10 000 tone oţel produs la Tîrgovişte, Brăila şi Oţelu Roşu. La rindul ei, întreprinderea de confecţii din Vaslui are importante goluri în asigurarea materiei prime de către întreprinderile textile din Lugoj, Giurgiu, Iaşi, Bistriţa-Năsăud şi Piteşti Suntem conştienţi că acestor probleme cu care ne confruntăm li se adaugă cele determinate de deficienţe proprii ale colectivelor de muncă in organizarea producţiei şi a muncii. Iată de ce, in efortul pentru lichidarea restanţelor punem accentul pe înlăturarea neajunsurilor provenite chiar din vina noastră. Am căutat să convingem colectivele din întreprinderi că anumite greutăţi existente in aprovizionarea tehnicomaterială pot fi lichidate prin mai buna valorificare a resurselor locale. Am în vedere aici mai buna folosire a forţei de muncă, gospodărirea judicioasă a materiei prime, recuperarea şi valorificarea mai energică a tuturor materialelor refolosibile, întărirea ordinii şi disciplinei, utilizarea integrală a capacităţilor de producţie. Unor asemenea probleme li s-a acordat maximă importanţă şi în adunările generale ale oamenilor muncii care s-au desfăşurat in toate întreprinderile din judeţ. Sigur că întreprinderile, colectivele de muncă ce au nerealizări la producţia fizică nu vor reuşi să depăşească situaţia actuală fără un ajutor concret şi imediat din partea birourilor şi comitetelor judeţean, municipale şi orăşeneşti de partid. O primă grupă de măsuri pe care le-am luat vizează concentrarea eforturilor pe platformele industriale din Vaslui şi Birlad — la combinatul chimic, întreprinderile „Textila", „Mecanica", de abrazive şi rulmenţi, unde trebuie să punem in funcţiune neintîrziat capacităţi de producţie restante ori planificate in acest trimestru. Au fost reactualizate grafice, au loc analize la faţa locului, pe obiective cu participarea constructorului, beneficiarului şi proiectantului. Fireşte, aceleaşi preocupări sînt şi incapacităţile în funcţiune, unde se acordă , o sporită atenţie realizării gamei sortimentale a fiecărui produs. Dar oricît de mari vor fi eforturile ce le depunem, sîntem conştienţi că nu vom rezolva problemele fără un sprijin mai substanţial în aprovizionarea cu materii prime şi materiale potrivit contractelor. De un real folos ne-ar fi acum intervenţia şi ajutorul concret de la Centrala industrială de utilaj petrolier şi minier Ploieşti, unele centrale din cadrul Ministerului Industriei Uşoare, Centrala de fire sintetice Săvineşti, Centrala materialelor de construcţii Bucureşti. Realizările din luna octombrie, perioadă in care la întreprinderea de aparate de măsură şi control Vaslui, întreprinderea de tricotaje Huşi s-a reuşit o redresare a producţiei, confirmă faptul că este pe deplin posibil ca planul să fie îndeplinit in acest ultim trimestru al cincinalului in fiecare unitate industrială a judeţului. ILFOV Conducere concretă înseamnă soluţii concrete, la faţa locului " ! Răspunde tovarăşul Dumitru ANDREESCU, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. I Pe 9 luni din acest an, in judeţul Ilfov s-a realizat, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un spor de producţie- marfă industrială de 568 milioanelei. Un număr de 44 de unităţi au depăşit planul producţiei globale industriale cu 338,7 milioane lei. In acelaşi timp, o serie de alte unităţi sunt in restanţă cu o seamă de produse: întreprinderea textilă „Dunăreană“ din Giurgiu, Fabrica de produse prefabricate din beton din Giurgiu, întreprinderile pentru industrializarea legumelor şi fructelor Olteniţa, Buftea şi Giurgiu, I.C.F. „Tutun“ Urziceni şi altele. Producţia netă pe 9 luni a fost realizată în proporţie de 101,1 la sută. Pe ansamblul judeţului, la producţia fizică înregistrăm depăşiri mai importante la produsele industriei electronice, maşini şi utilaje tehnologice pentru industria materialelor de construcţie, ţesături subţiri din in şi cinepa, confecţii textile etc. Cu toate măsurile pe care le-am întreprins, nu am reuşit însă să prevenim unele rămîneri în urmă la ţiţei. De exemplu, la schela de extracţie din Cartojan, deşi producţia a crescut in ultimele luni cu circa 100 tone de ţiţei în medie pe zi, restanţa se menţine la un nivel destul de ridicat. Pînă la sfirşitul lunii octombrie peste 30 de unităţi economice ilfovene au raportat îndeplinirea planului cincinal. „ In mod deosebit ne preocupăm găsirea celor mai eficiente căi *i pentru recuperarea restanţelor şi asigurarea îndeplinirii planului pe trimestrul IV. Acţionăm pentru punerea în funcţiune a obiectivelor prevăzute să intre în producţie în acest an. Astfel, la întreprinderea de construcţii de maşini şi utilaj greu Giurgiu planul total de investiţii a fost depăşit cu aproape 63 milioane lei. Tot pe platforma industrială din Giurgiu, la combinatul chimic, unde au existat anumite rămîneri în urmă, s-au obţinut primele cantităţi de produse. O altă problemă constă in asigurarea de maşini, utilaje şi instalaţii care condiţionează realizarea unei producţii în valoare de peste 350 milioane lei la Şantierul naval din Olteniţa. In această ordine de idei aşteptăm ca în cel mai scurt timp Combinatul siderurgic şi întreprinderea mecanică navală din Galaţi, întreprinderea „Progresul" din Brăila, uzinele „23 August" să livreze utilajele şi materialele restante. Cu astfel de probleme se confruntă şi alte unităţi: întreprinderea de construcţii metalice din Bocşa nu a livrat trei corpuri de macarale, in cadrul contractului de cooperare, din care cauză Şantierul naval din Giurgiu nu poate să finalizeze trei macarale plutitoare, în valoare de peste 42 milioane lei. 3 Acţiunile Întreprinse de comitetul judeţean de partid sunt orientate spre rezolvarea imediată a problemelor concrete pe care le ridică producţia in fiecare unitate, la fiecare loc de muncă. Biroul comitetului judeţean de partid a analizat la faţa locului stadiul îndeplinirii planului la „unităţile-problemă“, stabilind de fiecare dată măsurile care se impuneau. Ca urmare a acestei acţiuni, o serie de probleme care afectau realizarea planului au fost rezolvate. De pildă, Fabrica de zahăr din Urziceni, care in ultimii ani a ocupat constant un joc nedorit pe lista unităţilor cu restante mari, de la începerea actualei campanii işi menţine zi de zi producţia la parametrii prevăzuţi în grafice. Comitetul judeţean de partid a acţionat şi în direcţia intensificării introducerii tehnicii noi, a măsurilor privitoare la recondiţionarea pieselor de schimb şi găsirea unor căi de reducere a importului. Rezultatele dovedesc că, acolo unde există preocupare, cantităţi importante de materiale refolosibile au fost reintroduse în circuit. Pină Irt present au fost recuperate in pips peste 540 tone de oţel şi 43 tone aluminiu. Pentru recuperarea rămînerilor in urmă la investiţii, comitetul judeţean de partid a trasat ca sarcină Combinatului chimic din Giurgiu să preia in execuţie o seamă de lucrări detaşînd pe şantiere, în acest scop, 600 de muncitori calificaţi de la beneficiar şi 1 000 din alte întreprinderi. Tot în vederea asigurării forţei de muncă, pe ansamblul judeţului au fost trecuţi direct in producţie 1 500 de muncitori auxiliari, au fost policalificaţi 1100 de muncitori. In vederea realizării sarcinilor de producţie, la întreprinderea de construcţii de maşini şi utilaj greu din Giurgiu, la Combinatul chimic din Giurgiu. Fabrica de zahăr din Urziceni au fost trimise colective de activişti de partid şi specialişti conduse de membri ai comitetului judeţean de partid, care acţionează împreună cu delegaţi de la ministere şi centrale în vederea bunei funcţionări a acestor unități. ÎN INVESTIŢII La ordinea zilei, montajul utilajelor tehnologice Dintre multiplele probleme cu care sunt confruntate acum numeroase şantiere de investiţii, urgentarea montajului utilajelor tehnologice se detaşează ca o sarcină de prim ordin pentru factorii cu răspunderi în acest domeniu. Colectivului de oameni ai muncii din cadrul Trustului de montaj pentru utilaje chimice din Bucureşti — cea mai puternică unitate cu acest profil din ţară — ii revin, in acest sens, sarcini considerabil sporite, înalta răspundere de a contribui direct şi efectiv la asigurarea condiţiilor de punere in funcţiune a numeroase obiective şi capacităţi din industria construcţiilor de maşini, metalurgie, industria chimică, economia forestieră şi industria materialelor de construcţii. Cum se desfăşoară activitatea de montaj, in ce constau direcţiile de acţiune abordate cu prioritate pentru urgentarea ritmului de lucru pe toate şantierele, ce probleme trebuie rapid soluţionate? — Iată subiectul discuţiei purtate cu tovarăşul inginer PANAIT IONESCU, director adjunct al trustului. — Principala noastră preocupare a fost şi rămâne montarea unui volum cit mai mare de maşini şi utilaje, diminuarea hotărită a stocurilor actuale. Deşi la numeroase capacităţi noi, cum sunt cele ale combinatelor petrochimice din Brazi, Teteajen şi Borzeşti, personalul muncitor din trustul nostru a acţionat un ritm intens, mai ales in ultima vreme, montind cantităţi sporite de utilaje faţă de programele stabilite, totuşi, pe un sir de şantiere din industria chimică, metalurgie, economia forestieră şi industria materialelor de construcţii, stocurile se menţin încă ridicate. Nu este un secret , din diferite motive, mii de tone de utilaje şi echipamente tehnologice nu se află pe poziţia lor, in halele de producţie, adică acolo unde Ie este locul, ci stau in continuare aglomerate in depozitele şantierelor. — Care sunt cauzele menţinerii şi chiar creşterii pe alocuri a acestor stocuri ? — O parte din răspundere ne aparţine nouă şi vizează o serie de deficienţe în organizarea, conducerea şi desfăşurarea lucrărilor. In acelaşi timp însă, am intimpinat mari greutăţi din partea unor importanţi furnizori de utilaje tehnologice si beneficiari de investiţii, greutăţi ce nu pot fi trecute cu vederea, mai ales că unele n-au fost înlăturate nici pînă acum. Mai bine de 40 la sută din stocurile existente sunt formate din utilaje care nu întrunesc condiţii pentru montaj : unele au fost livrate in altă ordine decit cea impusă de procesul tehnologic, altele au defecţiuni sau sint incomplete : o a treia categorie este formată din livrările în avans şi, in sfîrşit, nu puţine sint utilajele primite fără documentaţia aferentă executării lucrărilor. In scopul înlăturării consecinţelor negative provocate de asemenea dificultăţi, la fiecare investiţie am inventariat utilajele in stoc ce pot fi montate cu rapiditate şi am stabilit programe mobilizatoare si realiste de montaj. — Concret, cum veţi acţiona? — Pe platformele cu stocuri mari de utilaje, cum sunt cele de la Giurgiu, Năvodari, Corabia, Craiova şi Calafat, am suplimentat efectivele de montori, in paralel cu planificarea riguroasă a desfăşurării lucrărilor, întărirea ordinii şi disciplinei în muncă, lichidarea oricăror abateri de această natură. Totodată, am introdus pe numeroase şantiere lucrul în două schimburi prelungite, urmărind cu stăruinţă modul cum este îndeplinită această importantă măsură pe fiecare şantier in parte. Totodată, punem un accent deosebit pe folosirea largă a unor tehnologii şi metode de execuţie moderne, mai ales rapide. Mă refer, îndeosebi, la montajul rezervoarelor sferice din cadrul Combinatului petrochimic Năvodari, cuptoarelor de la rafinăriile Brazi şi Borzeşti, coloanelor, răcitoarelor si reactoarelor, livrate in subansamble, pe şantierele din Borzeşti, Brazi şi Năvodari. Practic, pe toate şantierele noastre sunt prevăzute sarcini substantial sporite. Iar îndeplinirea lor depinde intr-o măsură hotărîtoare de modul in care ceilalţi factori cu care colaborăm — constructori, proiectanti, furnizori si beneficiari — ne vor sprijini permanent si activ, işi vor face pe deplin datoria. — Pe ce şantiere sunt necesare măsuri imediate şi un sprijin concret din partea furnizorilor? — Am să le numesc pe cele mai importante, cu precizarea că este vorba de şantiere la care sunt asigurate fronturile de montaj, deci am putea munci din plin, dacă nu ar lipsi utilajele. Este vorba de şantierul Combinatului petrochimic Borzeşti, la instalaţiile de cauciuc şi rafinărie, unde nu au fost livrate, deşi termenele contractuale au expirat, o serie de coloane, autoclave, schimbătoare, centrifuge şi refierbătoare. Cu greutăţi similare, restante In livrări, sîntem confruntări si pe şantierele combinatelor de îngrăşăminte chimice din Bacău — fabrica de plăci din fosfogips — Slobozia, Arad, ale combinatelor de fire sintetice din Cîmpulung si Corabia, de fire artificiale Brăila. Vrem să subliniem faptul că Introducerea unei ordini desăvîrşite in livrarea utilajelor şi echipamentelor presupune, înainte de toate, respectarea de către furnizori a termenelor clar stabilite prin graficele comune de livrare, precum şi expedierea pe şantiere a utilajelor in succesiunea firească a lucrărilor de montaj. — Există insă numeroase utilaje nemontate din cauza unor deficienţe manifestate in activitatea constructorilor şi montorilor, a slabei conlucrări dintre aceştia. — Foarte adevărat. O Însemnată parte din stocurile actuale este rezultatul neasigurării fronturilor de montaj de către constructori. Fie că este vorba de minusuri in organizarea unor lucrări, de nefolosirea corespunzătoare a timpului de muncă al oamenilor si al maşinilor de construcţii. In toate aceste cazuri stă in puterea noastră să determinăm o, profundă schimbare in bine a climatului de muncă. Iar faptul că pe alocuri — și amintesc aici șantierele Combinatului chimic Craiova, Combinatului de fire artificiile Brăila, Combinatului petrochimic Borzesti — constructori si montori nu și-au corelat riguros eforturile, ridică si mai stringent problema întăririi colaborării dintre noi si ceilalţi factori participanti la procesul de realizare a investiţiilor, necesitatea introducerii unei discipline ferme in finalizarea programelor de măsuri si de lucrări stabilite in comun. . Convorbire consemnată de Cristian ANTONESCU Cum se desfăşoară lucrările, care sunt principalele probleme ale constructorilor şi montorilor de pe şantierele Trustului de montaj pentru utilaje chimice din Bucureşti SCINT El A — slmbătă 1 noiembrie 1980 ÎN AGRICULTURĂ IN GRĂDINI SUNT ÎNCĂ MULTE LEGUME Rodul muncii de un an trebuie să ia grabnic drumul pieţelor şi al fabricilor de prelucrare Pe primul plan al preocupărilor- încheierea recoltării tomatelor şi a celorlalte produse perisabile şi plantarea tuturor suprafeţelor prevăzute cu ceapă şi usturoi Deşi am intrat in ultima lună a toamnei, in legumicultura sunt încă foarte multe lucruri de făcut. în legătură cu lucrările ce sunt de executat şi acţiunile ce au loc în acest important sector de activitate am avut o scurtă discuţie cu tovarăşul Lucian Jidav, directorul Trustului legumicultura din Direcţia generală a horticulturii. — De la început vreau să remarc un aspect pozitiv. Timpul favorabil din această perioadă tîrzie a toamnei a permis maturizarea unor mari cantităţi de legume, îndeosebi tomate si ardeioase, care in mod obişnuit erau compromise de brumele ce cad în această parte a anului. Mai precis, după ultimele evaluări, in grădini se mai află peste 203 000 tone de tomate şi mari cantităţi de gogoşari, ardei si ardei capra, îndeosebi în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Teleorman. Rezultă de aici şi o primă urgenţă : mobilizarea tuturor forţelor pentru recoltarea acestor legume in cîteva zile, ceea ce este de natură să asigure aprovizionarea in continuare a pieţei cu legume in stare proaspătă şi a întreprinderilor de industrializare. In ordinea priorităţilor , urmează recoltarea legumelor rădăcinoase. Direcţia generală a horticulturii a întocmit un program, astfel ca această lucrare să se încheie cel tîrziu pe 15 noiembrie. Pentru ca cele aproape 80 000 tone de rădăcinoase ce se mai află în grădini să fie culese pînă la termenul stabilit, este nevoie ca zilnic să se recolteze 5 300 tone. Or, ritmul realizat pînă acum, abia 1 500 torte pe zi, este cu totul sub posibilităţi. Lucrind în acest ritm, unele judeţe mari producătoare, cum sunt Bacău, Brăila, Buzău, Braşov, Constanţa, Dolj, Galaţi, Ialomiţa, Ilfov şi Teleorman, ar însemna să prelungească recoltarea pină în luna decembrie. Este un lucru inadmisibil. Trebuie trase maximum de învăţăminte din situaţia de anul trecut cinci, datorită prelungirii recoltării şi apariţiei timpului nefavorabil, morcovii au rămas în pămînt pe mari suprafeţe, cu toate consecinţele asupra aprovizionării populaţiei. Nu este tîrziu să se acţioneze energic in toate judeţele pren-tru a se preîntimpina asemenea situaţii. In ce priveşte varza, în fiecare judeţ s-au întocmit grafice pentru recoltarea eşalonată, astfel incit să se asigure necesarul pentru consumul în stare proaspătă şi cantităţile ce vor fi însilozate pentru prelungirea consumului în stare proaspătă pînă In liuna Ianuarie. — Ce acţiuni trebuie întreprinse acum pentru realizarea producţiei de legume a anului viitor ? — La legume-verdeţuri, programul s-a realizat în proporţie de 85 la sută. Au fost semănate 96 la sută din suprafeţele prevăzute cu spanac, 86 la sută din cele cu salată şi numai 62 la sută din cele cu ceapă verde. Din cauza timpului înaintat, semănatul salatei şi al spanacului a fost oprit. Pornind insă de la cerinţa ca fiecare judeţ să-şi asigure necesarul de legume-verdeţuri din producţie proprie, Direcţia generală a horticulturii a stabilit un program de recuperare a restanţelor imediat la desprimăvărare. Spanacul va fi semănat şi se va produce răsad de salată care se va planta. La ceapa verde, acţiunea este încă un curs de desfăşurare, pînă ce condiţiile meteorologice vor permite. Totuşi, aş vrea să arăt că în unele judeţe — Prahova, Suceava, Galaţi, Constanţa şi Arad — realizările sunt cu totul necorespunzătoare, îndeosebi judeţul Arad nu are nici o justificare, aici existind material săditor bun, condiţii excelente, dar se pare că lipseşte preocuparea din partea organelor agricole locale. In mod deosebit sunt de menţionat măsurile stabilite de Direcţia generală a horticulturii pentru a se asigura anul viitor o producţie corespunzătoare de ceapă uscată şi usturoi. Anul acesta, întîrzierea plantării din cauza condiţiilor grele de lucru din primăvară a provocat pierderi de recoltă de 20 pină la 30 la sută. Tocmai de aceea s-a luat măsura ca 4 500 hectare cu ceapă — 21 la sută din suprafaţa repartizată acestei culturi — să fie plantate din toamnă. Avantajele acestei tehnologii sunt multiple : plantarea se face In condiţii foarte bune, primăvara plantele pornesc repede în vegetaţie şi recoltarea începe cu o lună mai devreme. Tot In toamnă trebuie să plantăm 3 600 hectare cu usturoi. Aceste lucrări, conform graficelor Întocmite, trebuiau să se Încheie pină la 31 octombrie. Realizările sint Insă departe de a ne mulțumi. Pînă la 30 octombrie ceapa a fost plantată pe numai 45 la sută din prevederi, iar la usturoi s-au realizat numai 1100 hectare. In judeţe cum sunt Bihor, care a plantat numai 24 la sută din suprafeţele prevăzute cu ceapă, Buzău — 27 la siftă, Dolj — 43 la sută, Ialomiţa — 41 la sută, Ilfov — 13 la sută, Iaşi — 20 la sută, Prahova — 7 la sută nimic nu justifică întîrzierea acestei acţiuni. De asemenea, si la plantarea usturoiului, deşi pe ansamblu există asigurată sămînţa pentru aproape 3 000 hectare, urmînd ca in continuare să se asigure şi pentru restul suprafeţei planificate, unele judeţe — Buzău, Dolj, Bacău Iaşi, Prahova ş.a. — au realizări foarte mici. Aş sublinia că la ceapă Sunt neîntemeiate explicaţiile unor judeţe privind întîrzierea plantării din cauza lipsei seminţei. Ele există in.cantităţi suficiente şi nu trebuie decit să fie ridicate de la întreprinderile judeţene de seminţe. întîrzierea plantării cepei şi usturoiului se datoreşte numai lipsei de preocupare pentru pregătirea terenului şi organizarea muncii. Tocmai de aceea, solicităm direcţiilor agricole judeţene şi trusturilor de mecanizare a agriculturii să asigure mijloacele necesare pentru pregătirea terenului şi să pună in stare de funcţiune toate maşinile de plantat, care există în număr suficient. Acest lucru se cere cu atît mai mult, cu cit plantarea cepei şi a usturoiului trebuie să se încheie in cel mult o săptămînă. Aurel PAPADIUC Producţia este satisfăcătoare, dar nu şi ritmul recoltării Stadiul recoltării (cifra de sus) şi al livrărilor de râdăcinoase (morcovi, ţelină, pătrunjel) la fondul de stat (cifra de jos). In procente, la 30 octombrie, după datele comunicate de Direcţia generală economică a horticulturii UNII „ŞI-AU FĂCUT SUMA“ ŞI AU ÎNCHIS PORŢILE GRĂDINILOR Trebuie luate măsuri grabnice împotriva delăsării, pentru recoltarea şi transportul întregii cantităţi de legume In luna octombrie din acest an, legumicultorii din judeţul Ialomiţa au recoltat cu aproape 15 000 tone de legume mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai precis, de la începutul lunii şi până la 28 octombrie s-au cules 10100 tone de tomate şi peste 4 300 tone de ardeiuri. Cooperative agricole cum sunt cele din Traianu, Ulmu, Sudiţi, Săveni, Ceacu, Munteni Buzău, Făurei, Albeşti, Ţăndărei ş.a., deşi şi-au realizat planul la producţia de legume, continuă să adune cu grijă tot ce se mai găseşte în grădini, livrind cantităţi suplimentare de legume atît pentru consum, în stare proaspătă, cit şi pentru industrializare. De fapt, aşa ar trebui să procedeze toţi gospodarii. Să nu lase nimic pe cîmp din roadele muncii de un an de zile. Cu toate acestea, deşi în marea majoritate a unităţilor agricole cooperatorii nu au închis porţile la grădinile de legume, din păcate mai sunt şi unele unităţi unde nepăsarea calcă cu paşi grei pe covorul roşu de tomate si ardeiuri. Ne referim la cooperativele agricole din Crăsani, Căzănești, Dichiseni, Sălcioara, unde consiliile de conducere se pare că așteaptă bruma pentru a scăpa de grija recoltatului. Este datoria conducerilor consiliilor unice agroindustriale de stat si cooperatiste Balaciu, Ciochina şi Megălia, a organelor de partid şi de stat din localităţile respective să intervină pentru ca nici un kilogram de legume să nu fie supus deprecierilor, să nu se piardă. Un fapt regretabil este acela că Agrocoop Bucureşti nu trimite mijloacele de transport să ridice tomatele, ardeiurile şi gogonelele planificate nici în proporţie de 25 la sută din programul stabilit, deşi cantităţile programate sunt recoltate şi aşteaptă să fie preluate de beneficiar. Este absolut necesar ca Agrocoop Bucureşti să trimită pe viitor mijloacele de transport necesare, nu doar două, trei maşini pe zi, in loc de 10—15 cum este planificat. La ora actuală, in grădinile judeţului Ialomiţa mai sunt circa 4 000 tone de tomate, 2 000 tone ardeiuri, la care se adaugă mari cantităţi de gogonele, varză, conopidă şi rădăcinoase. Trebuie să se ţină seama de faptul că parcul auto al întreprinderii de transport Ialomiţa abia face faţă nevoilor judeţului, care este acum în plină campanie. Micail VIŞOIU corespondentul „Scinteii'' O „EXPERIENŢĂ“ CARE NU MAI TREBUIE REPETATĂ De ce se desfăşoară necorespunzător şi în această toamnă plantarea cepei şi a usturoiului Odată cu strângerea ultimelor legume de pe cimn, in grădinile din judeţul Tulcea se pregăteşte recolta următoare. Pentru asigurarea verdeţurilor de legume, in anul viitor vor fi cultivate 649 hectare, din care 344 hectare au fost însăminţate încă de pe acum. Cele 200 de hectare planificate a fi semănate cu spanac au primit deja săminţa, salata s-a semănat pe 42 hectare din cele 60 planificate. Cu ceapă verde au fost plantate 100 hectare faţă de 155 planificate. Nu s-a plantat usturoiul pentru verdeaţă din lipsă de sămînţă. „în anul 1981 în judeţul Tulcea — ne spunea Mihai Arsenie, directorul trustului judeţean horticol — vom cultiva cu legume 7 500 de hectare. Pe lingă asigurarea cantităţilor de verdeţuri necesare aprovizionării populaţiei, in această toamnă şi in primăvară am trecut la pregătirea întregii producţii de legume a anului viitor. La această dată au fost stabilite toate suprafeţele destinate legumiculturii. Fiecare sef de fermă cunoaşte de pe acum structura culturilor si tehnologiile care vor fi aplicate". Pentru a elimina unele greşeli care s-au făcut ani de-a rindul, începind din această toamnă se aplică o nouă tehnologie de cultivare a cepei si a usturoiului. 30 la sută din suprafaţa destinată cepei se plantează din toamnă. Mai precis, unităţile tulcene vor planta în această toamnă 150 de hectare cu ceapă, dar pină in prezent s-au realizat doar 50 de hectare. Lucrarea se execută destul de lent. La asociaţiile legumicole Zebil şi Măcin nu s-a pregătit la timp terenul destinat acestei culturi. Foarte bine se lucrează la asociaţia Valea Nucarilor, unde In 5—6 zile cele 50 de hectare planificate vor primi săminţa. Pentru Încadrarea In perioada optimă de plantat, Centrul de seminţe Tulcea trebuie să livreze In cel mai scurt timp întreaga cantitate de săminţă. Plantarea usturoiului, care, aşa cum susţin specialiştii, este bine să se facă incă din toamnă, pentru a elimina atacul de nematozi, se desfăşoară foarte lent. Din cele 80 de hectare cite au fost planificate pentru a fi plantate In această toamnă s-au realizat doar 20 de hectare. In următoarele zile vor mai fi plantate la asociaţia legumicolă Zebil incă 15 hectare. Pentru restul suprafeţei, nu a sosit incă săminţa de la întreprinderea de producerea seminţei din cadrul Direcţiei generale a horticulturii. Timpul este înaintat şi, tocmai de aceea, factorii de răspundere din Direcţia generală a horticulturii trebuie să ia măsuri pentru a asigura cit mai repede Săminţa de usturoi. Neculai AMIHULESEI corespondentul „Scinteii"