Scînteia, decembrie 1980 (Anul 49, nr. 11907-11932)

1980-12-02 / nr. 11907

PAGINA 2 FAPTUL­ O­VERS Chemarea pădurii Tractorul condus de Petru Jur­­iescu din Brestovăţ, judeţul Ti­miş, zorea de mama focului la arături. Deodată, s-a oprit. Pană de motor ? Nici vorbă ! Mecani­zatorul a coborit de la volan şi a cules, din faţa tractorului, un pui de ciută. Rănit, acesta n-a mai avut putere să se ferească şi numai atenţia mecanizatoru­lui l-a salvat. L-a luat şi l-a înfofolit în şuba lui. Seara, după terminarea lucrului, l-a dus acasă şi a început să-i oblojeas­că rana, să-l îngrijească. Acum, puiul de ciută s-a inzdrăvenit, dar atit de tare s-a împrietenit cu fetita salvatorului, incit pas de-l mai face să plece. Dar cu­­rînd-curînd, cind va simţi ire­zistibila chemare a pădurii... Cu munca, maica"... Scriam de curînd in rubrica noastră despre un soi aparte de varză cultivată de un pensionar din Satu Mare. lată că, acum, primim din Sibiu vestea că in Piaţa Cibin, in faţa unui „munte“ de varză, lumea se strînsese ca la... piaţă. Să admire şi să cum­pere. Verze obişnuite şi totuşi... neobişnuite, fiind mari cu­ roata carului şi cu foile subţiri ca foiţa de ţigară, numai bune de sar­male. Fiecare varză cintărea in­tre 8 şi 12 kilograme ! Admiraţia celor din jur a fost cu atit mai mare aflind că ele au fost cul­tivate de Maria Boiceanu, o fe­meie in virstă de 73 de ani, din comuna Şelimbăr. — Cum ai reuşit să le faci atit de dolofane ? — Cu munca, maică — a ex­plicat ea, dezarmant de simplu — sap şi ud la ele un an şi-o vară pină le văd cum le vedeţi acum. Cine mai cumpără ? Dar cine nu cumpăra ?.„ Cu limuzina in... sacoşă De indată ce Florica Mircea a încasat ratele şi cotizaţiile de la membrii Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din sectorul 2 al Capitalei, a pus teancul de bani intr-o sacoşă, l-a luat drăgăstoa­să la braţ pe concubinul ei (Ga­briel Neagu, in virstă de 19 ani, cu­­ ani mai tinerel decit ea) şi a pornit intr-un voiaj de plă­cere pe Valea Prahovei. Şi au început să cheltuiască din... sa­coşă ca nişte nababi. Le-ar fi fă­cut la toţi banii de petrecanie, dacă n-ar fi fost depistaţi. Mai aveau in sacoşă o sumă echiva­lentă cu valoarea unei limuzine. Dar au fost poftiţi intr-o... dubă. Totuşi, au salvat ceva Unul din consumatorii aflaţi in bufetul din comuna Radovan, judeţul Dolj, s-a ridicat, deo­dată, in picioare, ţi a strigat celor din jur : — Fraţilor, săriţi! Haideţi să-l salvăm! — Unde? Pe cine? — Pe-ăla de pe acoperişul magazinului universal... Oamenii se uitară pe geam şi văzură o umbră care era gata­­gata să alunece de pe acoperiş. Pină să ajungă ei la locul cu pricina, umbra­­care nu era alta decit a consăteanului lor Mărin Cichirciu) dispăruse printr-o spărtură pe care şi-o făcuse in acoperiş. Dar apăruse în maga­zin, de unde voia să inşface bani şi ce-i mai cădea sub mină. I s-a dat peste mină şi a fost dat pe mina miliţiei. De salvat, a fost salvat ceva : magazinul. Trei lune­ şi o lunică La ferma numărul 1 de la complexul zootehnic al I.A.S. Amzacea, judeţul Constanţa, s-a petrecut un eveniment deo­sebit : Poiana cu numărul ma­tricol 47728, in virstă de 4 ani, a dat naştere la trei viţei şi o viţică de toată frumuseţea. Me­dicul veterinar Nicolae Boaru, care a asistat venirea pe lume a noilor născuţi, a devenit şi „naşul“ acestora. După obiceiul locului, el i-a botezat cu nu­mele zilei de luni, cinci cei 4 au făcut „ochi“. Deci, trei lunei şi o lunică. I „Economul" . — La coborire, toată lumea ! I să-mi dea biletele. Aţi înţeles? , — s-a adresat șoferul Constan-­­ tin Jitariuc, din Botoșani, de I ■ pe autobuzul 31—BT—315, zeci­lor de călători pe care-i trans- I • porta. • Unul dintre ei, curios din I fire, l-a întrebat : • — Dar ce faci cu ele, bădie? | ■ — Cum ce fac? Le predau la I colectarea hirtiei. Ce, dumneata I nu citești in ziare despre ma- • I terialele refolosibile? I In fata acestui „argument“, oamenii ii inminau biletele. Dar ' I pentru respectivul sofer, „grija* . I fată de refolosirea biletelor în- | s­’mna, de fapt, repunerea In 1 I vin­.are a acestora In cursa ur- • I mătoare. Bineînțeles, însuşin-­­ du-şi contravaloarea lor. Ideea nu i-a fost Insă ,,omologată“ de ■ I organele de control. , Rubrică realizată de i • Petre POPA şi corespondenţii „Scinteii" I____________I ACTIVUL DE PARTID la instruire şi pe teren ÎNSEMNĂRI DIN MUNICIPIUL TG. JIU într-o anchetă publicată în ziarul nostru în prima parte a anului („Se­cretarul de partid — nou ales sau cu mai multă experienţă — învaţă con­tinuu de la comunişti, de la între­gul colectiv“) am analizat modul în care se ocupa Comitetul municipal de partid Tg. Jiu de sprijinirea noilor secretari ai organizaţiilor de bază pentru a se integra cit mai repede in muncă, pentru a-şi îndeplini cit mai bine mandatul încredinţat de comunişti.­­ „Problemele ridicate în respectivul articol, ne-a spus după apariţia acestuia tovarăşul Ştefan Negreţ, prim-secretar al comitetului municipal de partid, ne-au determi­nat să acordăm o atenţie mai mare nu numai instruirii şi ajutorării în muncă a noilor secretari, ci a între­gului activ de partid, nou şi el în proporţie de peste 50 la sută, alcătuit din membrii birourilor organizaţiilor şi comitetelor de partid, sindicat, U.T.C., O.D.U.S., comitetelor de fe­mei, din alţi membri de partid“. Am considerat această apreciere ca o invitaţie de a reveni pe urmele ar­ticolului amintit şi, fireşte, i-am dat curs. Activul comitetului municipal de partid, care are in componenţa sa peste 520 de tovarăşi, este in prezent mai numeros decît anul trecut cu a­­proape 25 la sută. De asemenea, şi activul de partid al comitetelor din întreprinderi şi in­stituţii a crescut simţitor, numă­­rînd peste 3 500 de tovarăşi. Im­portant este a­­cum ca acumulă­rile cantitative să se transforme într-o calitate nouă, ca activul------------------------­de partid, prin modul de instruire şi folosire, să devină principala „forţă de şoc“ care acţionează permanent, zi de zi, pen­tru înfăptuirea politicii partidului în toate domeniile. Ce se face in acest scop de către Comitetul municipal de partid Tg. Jiu ? Ceea ce se desprinde din analiza preocupărilor în această direcţie este efortul de a asigura un caracter cît mai complex, la nivel de municipiu, acţiunilor de pregătire a activului de partid. Bunăoară, atît la instruirile anuale, cît şi trimestriale, alături de secretarii de partid participă şi toate cadrele aflate în fruntea organizaţii­lor de masă şi obşteşti. Există, de asemenea, o preocupare atentă ca problematica Instruirilor să se afle într-o corelare cit mai strinsă cu sar­cinile concrete, specifice, cu care se confruntă permanent activul de partid din întreprinderi, să evite „îndrumă­rile la general“ valabile oriunde și oricînd. De pildă, centrul de greu­tate al instruirii activului de partid pe luna septembrie l-a constituit dezbaterea : „Măsurile politice şi or­ganizatorice ce trebuie întreprinse de comitetele de partid şi consiliile oa­menilor muncii pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, cu ocazia vizitei de lucru din luna septembrie în judeţul Gorj“. Dar nu o dezbatere generală, teoretică, ci bazată pe intervenţii şi opinii ale celor prezenţi, înfăţişind modul concret în care s-au gîndit să acţioneze pentru creşterea eficien­ţei activităţii de partid şi economica în unităţile respective. De altfel, în ansamblu. Instruirea şi pregătirea activului de partid nu se mai rezumă numai la „convocări în şedinţe“ la municipiu. Ele se rea­lizează astăzi, aşa cum ne-au putut convinge, printr-o gamă tot mai efi­cientă şi diversă de forme şi acţiuni — de la cursul intensiv de pregătire politico-economică a cadrelor din ac­tivul de partid pină la schimburi de experienţă, mese rotunde, consfă­tuiri etc. Activul de partid din toate întreprinderile industriale ale muni­cipiului, de pildă, ia parte — în uni­tatea în care îşi desfăşoară activi­tatea­­ la un curs intensiv de pre­gătire politico-economică. Cele 18 teme ale cursului îşi propun in prin­cipal să înarmeze toate cadrele care fac parte din activul de partid cu sarcinile autoconducerii muncito­reşti, cu principiile şi modul de apli­care în viaţă a noului mecanism eco­­nomico-financiar, cu căile şi meto­dele de realizare în practică a unei înalte eficiente economice in toate sectoarele de activitate. Punctînd problematica unor schimburi de ex­perienţă şi consfătuiri („Calitatea muncii de partid — promotor al noii calităţi“, „Metode şi rezultate folosi­te pentru creşterea rîndurilor orga­nizaţiilor de partid“, „Polideservirea maşinilor şi efectele ei asupra creş­terii productivităţii muncii“, „Propa­ganda vizuală strîns legată de sar­cinile economice“), unor mese rotun­de şi dezbateri („Autoconducerea muncitorească — principiul de bază al noului mecanism economico-fi­­nanciar“, „Reducerea consumului de materiale, energie și combustibil — factor important în balanţa eficien­ţei economice a fiecărei întreprin­deri“, „Calitatea muncii cadrelor teh­nice reflectată în calitatea activităţii unităţilor economice“), unor filme („Oraşul meu, al tău, al nostru — să participăm cu toţii la dezvoltarea şi gospodărirea lui“) — toate desfăşu­rate în cea mai mare parte în pre­zenţa întregului activ de partid — conturăm, fie şi sumar, pilonii de rezistenţă ai unei experienţe valoroa­se în domeniul instruirii şi pregătirii activului de partid, care, continuată cu perseverenţă, ar putea da rezul­tate dintre cele mai bune. De ce spunem „ar putea“ şi nu spunem „dă rezultate“ ? Pentru că, iată, imediat ce cobori investigaţia de la nivelul comitetului municipal la nivelul comitetelor de partid din în­treprinderi, con­staţi că suflul preocupărilor in această direcţie scade. Or, firesc ar fi ca tot ceea ce se ciştigă prin acţiunile organi­zate la nivel de municipiu să fie transmis, ampli­ficat, prin contri­buţia directă a activului de par­------------------------- tid în fapte şi acţiuni concrete. E drept, sunt comitete de par­tid — cele de la întreprinderea de maşini-unelte pentru presare-forjare, fabrica de confecţii, fabrica de piine — unde ştafeta experien­ţei acumulate la nivel de munici­piu pătrunde pină la ultimul om din activul propriu de partid. Co­mitetul de partid al fabricii de con­fecţii, de pildă, apreciind im­portanţa participării activului pro­priu la, soluţionarea diferitelor pro­bleme cu care se confruntă uni­tatea, organizează săptămînal o întilnire de lucru, pe schim­buri, între secretarii comitetului de partid, conducerea întreprinderii şi activul de partid. Şi nu e întîmplă­­tor faptul că aici se iau cele mai importante şi eficiente decizii privind atit bunul mers al întreprinderii, cît şi al activităţii de partid. In schimb, în alte organizaţii de bază despre activul de partid se vorbeşte doar in dările de seamă de sfîrşit de an — pentru că in restul timpului nu se acţionează în mod concret nici pen­tru pregătirea, nici pentru folosirea acestuia. Au recunoscut-o în discuţia avută pe această temă insist secre­tarii sau secretarii adjuncţi ai comitetelor de partid de la între­prinderea judeţeană , de construc­­ţii-montaj, întreortaleriea .14*, Mttei cola tehnice din cauciuc si cau­­ciuc reşapat, fabrica de bere ş.a. Dar o recunoaşte — şi acest lucru pune în evidenţă necesitatea de­ a promova cu mai multă consecvenţă un stil de muncă revoluţionar, efi­cient­­ şi o recentă analiză a comi­tetului municipal de partid consa­crată perfecţionării stilului şi meto­delor de muncă . „O slabă activitate pe linia transmiterii sarcinilor şi, implicit, a realizării sarcinilor de plan au desfăşurat (şi continuă să desfăşoare după cum am con­statat — n.n.) comitetele de Partid de la întreprinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc reşapat, fabrica „Unirea“, I.J.C.M. şi altele, care n-au pus accen­tul necesar pe cunoaşterea şi a­­plicarea hotărîrilor de partid, a pro­priilor, hotărîri, pe generalizarea ex­perienţei pozitive din propria activi­tate, precum şi din a altor organiza­ţii de partid din municipiu“. O concluzie îndreptăţită care obli­gă, desigur, comitetul municipal de partid să acorde in continuare o şi mai mare atenţie modului in care organizaţiile de partid aplică In prac­tică ceea ce se iniţiază la nivel de municipiu. Pentru ca experienţa de care vorbeam să nu mai aibă, pe ici, pe colo, umbre nedorite. Constantin PRIESCU Dumitru PRUNA Stil de muncă revoluţionar, stil de muncă eficient Sâptâmîna internaţionala a apicultorului Intre 1—7 decembrie are loc Săp­­tămîna internaţională a apicultoru­lui, manifestare devenită tradiţională pentru apicultorii din întreaga lume. In tara noastră, acestui eveniment îi sint consacrate multiple manifestări organizate de Asociaţia crescătorilor de albine şi filialele judeţene , ex­puneri ale specialiştilor, expoziţii, proiecţii de filme pe teme apicole. In cadrul filialelor şi cercurilor api­cole vor avea loc întîlniri cu apicul­torii fruntaşi pentru cunoaşterea ex­perienţei acestora în creşterea pro­ducţiei de miere, ceară şi alte pro­duse apicole. In organizarea stupări­­tului pastoral, polenizarea culturilor agricole şi livezilor in scopul măririi recoltelor. (C. Bordeianu). CUVINTUL CITITORILOR o |$53T} CUVlNTUL OAMENILOR MUMl[S|| ‘ Măsuri impuse de cerinţele vieţii Solicitudine... scurtcircuitată In răstimpul celor 6 ani de la adoptarea Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi locali­tăţilor urbane şi rurale, aşezările judeţului Suceava, ca şi ale celor­lalte judeţe, au cunoscut ample transformări înnoitoare. Experienţa acumulată în acest răstimp a pus tot mai mult în evidenţă necesita­tea unei abordări diferenţiate a pre­vederilor sale, de la zonă la zonă, în funcţie de specific, tradiţie şi preocupări. Este vorba, între altele, de situa­ţia multor cătune, grupări de case şi gospodării izolate, aflate în afara limitelor construibile şi care, con­form legii, ar urma să fie strămu­tate. Cum insă funcţia economică principală a acestora, respectiv în­deletnicirea locuitorilor respectivi, este creşterea animalelor, avînd te­renuri pe văi si versanti, pe dealuri sau munţi, dezafectarea acestor gos­podării si strămutarea lor in vetrele satelor, la mari distante de terenu­rile aflate în proprietatea oameni­lor, s-a dovedit păgubitoare în cele mai dese cazuri. Prin aducerea gospodăriilor în perimetrele con­struibile, locuitorii, în marea lor majoritate crescători de animale, consideră că se creează piedici în calea îndeplinirii contractelor pe care le încheie cu statul, pentru carne, lapte şi lînă. Departe de pă­şunile şi fîneţele ce le deţin, nepu­­tînd duce zilnic vitele la păşunat şi nici administra gunoiul natural pe­ terenurile respective, nu puţini din­tre ei renunţă la meserie, devenind din producători consumatori. Aşa stind lucrurile, ar fi bine ca actele normative care reglementează pro­blema sistematizării in zonele mon­tane îndeosebi să tină seama de specificul economic şi social al acestora. In aceeaşi ordine de idei, se cu­vine, după opinia noastră, să fie mai limpede precizat şi regimul construcţiilor zootehnice (grajduri, saivane, fînare, stini etc.) aflate pe păşunile şi fîneţele cetăţenilor. De­molarea acestora, ca şi interzicerea reparării lor pe motivul că se află in afara perimetrelor construibile constituie una din cauzele deterio­rării condiţiilor de creştere a ani­malelor, conducind în unele locali­tăţi la scăderea şeptelului. Reglementarea favorabilă a aces­tor probleme, in conformitate cu cerinţele vieţii, acordarea dreptului organelor locale de a elibera, în funcţie de necesităţi, autorizaţii de reparaţii şi modernizare a construc­ţiilor zootehnice de tipul menţionat mai sus ar avea, în practică, efecte dintre cele mai favorabile pentru dezvoltarea zootehniei montane, această tradiţională şi foarte impor­tantă îndeletnicire economică. Gheorghe CHIRILA arhitect-şef al judeţului Suceava De regulă, scurtcircuitele se pro­duc când nu există izolare bună , dar citeodată şi cînd este o izolare prea mare... De pildă, in relaţiile cu publicul, la casieria întreprin­derii de reţele electrice din Sibiu se face simţit de mai multă vreme un fel de „scurtcircuit“. Zilnic, sute şi sute de abonaţi pierd timp preţios pentru plata consumului casnic de energie electrică. Două sunt, după opinia mea, cau­zele acestei situaţii cu totul nefi­reşti. In primul rind, faptul că pen­tru zeci de mii de abonaţi ai ora­şului, LR.E.S. ţine la dispoziţie doar o singură casierie ; chiar şi în aceste condiţii, programul pentru public al acesteia este de numai 5 ore pe zi (doar marţea şi vinerea cîte 7 ore), cu precizarea scrisă cu litere mari pe poarta întreprinderii că în unele zile lucrătoare... nu se lucrează cu publicul. Este vorba de a treia simbătă din lună şi ultima zi lucrătoare a lunii. Un scurt calcul ne arată astfel că in noiembrie, de pildă, casieria I.R.E.S. a fost numai 131 de ore la dispoziţia publicului ! Deci, aproape 70 de ore mai puţin. Ar mai fi, de fapt, şi, o a treia cauză — atitudinea pasivă cum spuneam, cam prea izolată, a con­ducerii întreprinderii faţă de solici­tările repetate ale abonaţilor. Nicolae PINTOȘANU Strada Alba lulia nr. 49, Sibiu PE SCURT, DIN SCRISORI • Progres tehnic. Lucrătorii Centrului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică Electroputere — Cra­iova au realizat anul acesta alte 11 noi tipuri de echi­­­­pamente complexe, de un înalt nivel tehnic, unele din­tre ele destinate exportului. Totodată, s-a asimilat un nou tip de colector de putere pentru maşinile de trans­port în depozitele de cărbune, eliminîndu-se importul, s-au pus in fabricaţie celule de distribuţie pentru unele staţii de metrou din Bucureşti etc. De asemenea, tot ca rezultat al valorificării cercetărilor proprii, s-au omologat 17 dispozitive electronice pentru surse de ali­mentare și traductoare de curent. (Nicolae Marega, tehnician). • Cine dezgheață­ operativitatea ? La cen­trala termică nr. 3 din microraionu­l 16, Satu Mare, lu­crările de montare a agregatelor se desfășoară anevo­ios. Deşi suntem in pragul iernii şi locatarii au nevoie de încălzire în apartamente, la centrală mai este ne­voie de un cazan, un arzător, de unele conducte, e ne­voie să vină sudorii, instalatorii ş.a.m.d. Cît timp va trebui să mai aşteptăm pină ce va fi dată in funcţiune această centrală termică ? (Constantin Avarvarei, pre­şedintele comitetului de locatari din blocul K 30—10, Satu Mare). • Sub lacăt. Magazinul din satul Bălă­ceşti, comuna Bolboşi, judeţul Gorj, stă, din luna mar­tie a.c., cu uşile încuiate. Pentru diverse cumpărături suntem­ nevoiţi să mergem cale de mai mulţi kiometri pină în localităţile învecinate. Poate de această dată, conducerea cooperativei se va grăbi să deschidă maga­zinul. (Un grup de locuitori ai satului Bălăceşti, jude­ţul Gorj). LA RECEPTIA FINALA A LUCRĂRILOR In sistemul de irigaţii ialomiţa-cAlmăţui­­10 Iată de ce ne-am pus mari speranţe in sistemul de iriga­ţie. Numai că, de fiecare dată, constructorul ne-a dezamăgit. In 1978 nu a pus nimic în funcţiune din cele 4 700 hectare prevă­zute. In 1979 a pus în funcţiune pe hirtie 4 715 hectare, dar nu am putut iriga decît 1 500 hectare, ca in 1980 să susţină că întreaga suprafa­­ţă a întreprinderii — 12 500 hectare — este gata amenajată, pe cind noi nu am putut uda culturile decit par­ţial, pe­­ 677 hectare. Reţineţi, vă rog, că in toţi aceşti ani unitatea noastră a avut plan de producţie pentru con­diţii de irigare pe toate suprafeţele prevăzute şi amenajate. Bunăoară, in 1980 am avut plan 7 452 kg po­rumb boabe la hectar pe toate cele 4 215 hectare cultivate. Bazindu-ne kg porumb boabe la hectar, ceea ce înseamnă că am livrat la fondul de stat cu 12 000 tone mai puţin. Opinii asemănătoare ne-au împăr­tăşit şi preşedinţii cooperativelor a­­gricole Luciu, Mihail Kogălniceanu, Ţăndărei. Gura Ialomiţei, Bucu şi Ograda, care nu au putut aplica udări decit pe suprafeţe mici din cauza defecţiunilor dese survenite in exploatarea sistemului. Recepţia să se facă în condiţii de solicitare maximă Această şedinţă de recenţie a pri­lejuit şi consemnarea unor opinii care explică de ce, in cele mai multe SÂNTEIA — marți 2 decembrie 1980 De ce din buzunarul obştii ? In staţia C.F.R. Poiana Mare, ju­deţul Dolj, sosesc numeroase tre­nuri de marla care transportă ma­terii prime, materiale etc. pentru unităţile economice din zonă. Ma­joritatea conducerilor acestor uni­tăţi iau din vreme măsuri ca pro­dusele ce le sunt destinate să fie descărcate în timp util din vagoane şi ridicate operativ de pe rampa gării. Nu în acest mod procedează însă şi cooperativele agricole de producţie pe care le deservim. Iată un caz. Zilele trecute a sosit de la Năvodari un tren compus din 24 va­goane încărcate cu îngrăşăminte chimice pentru unităţile agricole. Din acestea, 2 vagoane, cu 55 tone Îngrăşăminte, erau destinate coope­rativei agricole de producţie „Tim­puri Noi“ — Poiana Mare. Abia după două zile de intervenţii repe­tate am reuşit să determinăm con­ducerea acestei cooperative să tri­mită oameni ca să descarce vagoa­nele. Desigur, pentru intîrzierea respectivă, stafia C.F.R. va percepe de la C.A.P. locaţiile corespunză­toare, aşa cum a făcut-o şi în alte dăţi. Dar asta nu-i suficient, avînd în vedere consecinţele păgubitoare ale imobilizărilor de vagoane. Pen­tru că în cazul la care ne-am re­ferit, o garnitură de tren cu 24 de vagoane a stat pe linie moartă, în loc să fie trimise urgent să trans­porte îngrăşăminte şi pentru alţii. Aşa fiind lucrurile, este necesarii Intervenţia promptă a U.J.C.A.P. Dolj pentru a determina conduce­rile cooperativelor agricole să des­carce la timp vagoanele, iar în ca­zul Întinderilor, locaţiile să fie su­portate, personal, de cei vinovaţi. Marin POPESCU şef staţie C.F.R., Poiana Mare — Dolj Gospodari precauţi dar şi instalaţii încălzite... cu promisiuni CUM SUNT PREGĂTITE REŢELELE DE TERMOFICARE PENTRU IARNĂ? In dorinţa de a afla cum sunt pregătite reţelele de termoficare pentru iminenta sosire a iernii, am solicitat corespondenţilor noştri Nicolae Petolescu­­ din judeţul Dolj, Silvestri Ailenei - din judeţul Botoşani şi Nicolae Amihu­­lesei - din judeţul Tulcea, să obţină răspunsuri la următoarele întrebări : 1. AU FOST ÎNCHEIATE LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE A TERMOFICARII ? 2. ESTE ASIGURAT COMBUSTIBILUL NECESAR CENTRALELOR TER­MICE ? 3. CUM ESTE ORGANIZATA ACTIVITATEA DE INTERVENŢII OPERA­ a un •­t IVEÎ S-au primit la redacţie răspunsurile en urmeazA­­ şi in continuare vor fi asigurate can­tităţile necesare. 3 Odată cu extinderea termofică­­rii oraşului s-au constituit şi echipe­i speciale de întreţinere şi intervenţie, care au fost aprovi­zionate cu piesele de schimb nece­sare. Pentru buna funcţionare a ser­viciului de­ intervenţii a fost orga­nizat un dispecerat, cu program con­tinuu, ziua­ şi noaptea, la care se pot solicita intervenţii la orice oră (for­­mind numerele 025 sau 13849), numală şi locativă se aşteaptă să fie montate. Deşi o bună parte din re­ţeaua termică uzată a fost inlocuită, mai sunt încă sute de metri de con­ducte defecte. Urmarea , canalele termice de pe strada Isaccei (în zona blocurilor-turn) sunt pline cu apă, ca şi subsolurile blocurilor 1-1, 1-2, 1-3, 1-1, 1-11, D-3, 6-3. Si dacă aici combustibilul arde pentru a Încălzi" bălţile de apă din subsoluri si din canalele termice, in apartamente temperatura abia depăşeşte 10 grade. 2 Repartiţiile de combustibil sunt asigurate. In acest ultim tri­mestru al anului, centralele ter­­mice din Tulcea au primit 3 800 tone de combustibil convenţional . Echipele de întreţinere au fost instruite şi dotate cu sculele şi materialele necesare. Nu întot­deauna insă aceste echipe îşi fac da­toria. La centrala termică 1-7, de e­­xemplu, nu a mai trecut nici o echipă de mai multe săptâmîni. Cit priveşte echipa de intervenţie din zona ter­­moficată, aceasta stă numai in punc­tul termic Z-3. De celelalte puncte termice nici nu vrea să audă. Din a­­ceastă cauză la etajele superioare ale blocurilor tip G, unde reţeaua este înfundată, caloriferele sint reci. Prezentind constatările noastre to­varăşului Aurel Dămâroiu, vicepre­şedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Tulcea, acesta ne-a declarat: — Vă asigur că, in citeva zile, vom pune in funcţiune centrala termică din str. Podgoriilor, continuînd mon­tarea arzătoarelor de mare randa­­ment. Vom continua totodată, cu forţe sporite, acţiunea de evacuare a apei din subsolurile blocurilor si din canalele termice. In legătură cu acti­vitatea echipelor de intervenţie vom sancţiona sever pe toţi cei vinovaţi. Eforturile de investiţii ale statului pentru introducerea noului sistem de încălzire­­ cu staţii termice centralizate - nu au fost însoţite pretutindeni şi de preocupări pe măsură pentru finalizarea la timp a lucrărilor, pentru repararea reţelelor termice subterane şi a instalaţiilor tehnice din subsolurile blocurilor. Se mai poate acţiona incă. Un lucru este totuşi îmbucurător : pretutindeni a fost asigurat combusti­bilul necesar - acest aspect fiind, desigur, esenţial. Cît priveşte activitatea de intervenţie, este necesar să se revadă de urgenţă - acolo unde este cazul — organizarea echipelor şi aprovizionarea lor cu piese de schimb. Mihai IONESCU CRAIOVA : „Timpul rece ne-a găsit pregătiţi"! Incepind cu acest an. In muni­cipiul Craiova s-a făcut primul pas spre Introducerea termofi­­cării centralizate, prin intrarea în funcţiune a primului cazan de apă fierbinte la Centrala electrică de ter­moficare II Craiova. Este de apreciat faptul că, încă din timpul sezonului cald, au fost e­­fectuate toate reviziile planificate la cele 72 centrale termice ale oraşu­lui. De asemenea, au fost revizuite toate instalariile tehnice din subso­lurile blocurilor. 2 La începutul lunii noiembrie, cinci trei centrale nu au func­ţionat corespunzător, s-au re­simţit unele greutăţi, dar acum nu există nici un fel de problemă le­gată de procurarea combustibilului. S-au asigurat toate cotele necesare pentru întreaga iarnă, în plus, fie­care centrală termică dispune de re­zervoare pline cu combustibil. 3­­n oraş au fost constituite mai multe echipe de intervenţie, care cuprind circa 200 electri­cieni, instalatori, caloriferişti etc. E­­chipele dispun de un mare volum de piese. Totuşi lipsesc unele fitinguri din fontă şi o serie de piese nece­sare centralelor termice (automate de aprindere, pompe de injecţie, ven­tile electromagnetice) etc. Craiovenii speră totuşi — şi fac un apel pe această cale — ca furni­zorii respectivelor piese — între­prinderea de articole de fontă din Zalău şi I.C.P.E.T Bucureşti — să manifeste mai multă receptivitate la solicitările lor şi să livreze cantită­ţile comandate. TULCEA : Se încălzesc bălţile din subsol BOTOŞANI: „Start dificil, cu redresare pe parcurs"­ ­ Conform planificării, pină la sfirşitul anului curent urmau să fie racordate la reţeaua de termoficare 12 000 apartamente din fondul locativ al municipiului Boto­şani. Intrucît extinderea acestei lu­crări asigură nu numai un confort sporit pentru populaţie, dar şi mari economii de combustibil, edilii locali au dispus racordarea unui număr mai mare de apartamente. In prezent sint termoficate 14 000 de locuinţe. Iar pină la sfirşitul anului curent se vor racorda la termoficare alte 1 000 a­­partamente. Lipsa unor materiale (Îndeosebi carbidul necesar sudurilor), intirzie­­rea executării unor operaţii la cen­trala de termoficare a oraşului, pre­cum şi unele deficiente de organi­zare a muncii au dus la intîrzierea furnizării agentului termic la în­ceputul actualului sezon friguros. In prezent, in apartamente se asigură temperatura necesară, dar nu toţi lo­catarii dispun de apă caldă menaje­ră. După Încheierea probelor tehnice, care vor continua încă citeva zile, va fi soluţionată şi problema apei calde. „ In timpul verii ce a trecut, un colectiv de specialişti, constituit din dispoziţia comitetului exe­cutiv al consiliului popular judeţean, a verificat starea de funcţionare şi etanşeizare a fiecărui rezervor din cadrul reţelei de termoficare a oraşu­lui. In urma acestui control — soldat şi cu o serie de sancţiuni meritate — s-a trecut la repararea tuturor rezervoarelor pentru combustibil. Stocurile existente de combustibil sunt suficiente, existind garanţia că­­ Timpul friguros de la începutul lunii noiembrie i-a surprins din nou nepregătiţi pe cei ce trebuie să asigure căldura în apartamentele din oraş (ziarul nostru a mai semna­lat si in primăvară unele deficienţe privind termoficarea la Tulcea). Mai precis, cazanul de la centrala termică a combinatului metalurgic fiind prost conservat, unele conducte au crăpat. Din această cauză, la venirea frigu­lui din acest an, locatarii blocurilor din cartierul respectiv au stat în frig aproape o săptămînă. S-a intervenit urgent — s-a recurs la montarea unui­­boiler — şi reţeaua de termo­ficare a fost In cele din urmă pusă in funcţiune, incit acum se asigură temperatura normală in majoritatea apartamentelor. Nici în centralele din unele car­tiere nu s-au făcut pregătirile cores­punzătoare pentru iarnă. Citeva exemple : centrala termică din strada Podgoriilor, care trebuia să asigure căldura pentru 384 apartamente, nu a fost încă pusă in funcţiune. 14 ca­zane nu au fost modernizate. 9 arză­toare de mare randament stau de mai bine de un an de zile in maga­zia Întreprinderii de gospodărie co­ Semnaţi de primire! Dacă funcţionează, vedeţi voi la vara După pauză a căzut cortina Continuăm relatarea modului în care s-a făcut recepţia unor amena­jări in sistemul de irigaţii Ialomiţa- Călmăţui (publicată în „Scînteia“ nr. 11 906 din 30 noiembrie). Aşa cum arătam, după prima par­te a şedinţei s-a luat pauza. Ea a fost binevenită după trei ore de dis­cuţii contradictorii. Tocmai ne pre­găteam­­­entru repriza a doua, şi cea mai dificilă, recepţia finală a iriga­ţiilor, când are Ioc o adevărată lovi­tură de teatru, neaşteptată pentru constructor. „Comisia nu-şi desfă­şoară lucrările regulamentar, spune deodată tovarăşul Ion Avram, direc­torul cu planificarea la Direcţia a­­gricolă Ialomiţa. Am venit la o re­­cenzie finală şi, după cum văd, din Ialomiţa şi din Brăila linsese tocmai cel mai interesat! : unităţile agricole care vor folosi sistemele respective“. In fata­­evidentelor, comisia de re­cepţie decide : „Intrucît 11 membri ai comisiei nu s-au prezentat, iar dintre cei prezenţi multi nu cunosc care este situaţia pe obiective, a­­nuntă Dumitru Năstase, directorul T.C.I.F. Galati, precum si pentru faptul că «anexa 3­ nu a fost rezol­vată şi In sală nu sunt toţi repre­zentanţii unităţilor agricole benefi­ciare, recepţia se amină pentru 20 decembrie“. De fapt, cu această frază trebuia să înceapă şi să sfirşească recepţia prevăzută pentru acea zi. S-a hotărit ceea ce constituia obligaţia elemen­tară pentru o recepţie : crearea unor subcomisii care împreună cu repre­zentanţii unităţilor beneficiare să meargă pe teren şi să constate pe viu stadiul execuţiei, calitatea lucră­rilor şi ce mai trebuie remediat la fiecare obiectiv în parte, astfel Incit la 20 decembrie fiecare să poată discuta în deplină cunoştinţă de cau­ză. Totodată, s-a cerut proiectantului şef al sistemului — Constantin Bîra, de la I.S.P.I.F. Bucureşti — ca pină la această dată să soluţioneze toate problemele legate de proiectare. De ce au fost şterşi de pe lista invitaţilor tocmai cei mai interesaţi Ne-am interesat de ce n-au venit preşedinţii şi inginerii şefi de la unităţile agricole beneficiare. ..Nu i-am mai anunţat şi pe ei — recu­noaşte Vasile Ştefan, directorul I.E.L.I.F. Brăila. Ce rost mai avea? Au semnat o dată la recepţia preli­­minară“. Dar important este să des­chizi bine ochii pentru ce se sem­nează la recepţia finală, căci „după ce ţi-a predat lucrarea, constructo­rul nici nu te mai cunoaşte “ 11 contrazice Petre Dumitrescu ingine­­rul-şef al I.A.S. Ograda. Suntem pă­ţiţi in această privinţă“. Ce-aţi fi avut de spus dacă eraţi chemaţi la recepţia finală 7 — am întrebat pe tovarăşul Melenti Tuduce, directorul I.A.S. Ograda. — Multe. De cinci ani. In lunile toride de vară stăm cu ochii ne cer. Doar, doar se va îndura să plouă. în aceşti din urmă ani avem un deficit de 1 500 litri de apă la hectar fată de media anuală obișnuită cumulată, pe asigurările date de constructor, densitatea la semănat a fost de 69 000—70 000 plante la hectar și s-au aplicat doze de îngrășăminte chi­mice cu 50 la sută mai mari. Lipsa apei a anihilat toate aceste eforturi, iar 40—50 la sută din plante au ră­mas sterile. Fireşte, producţia s-a diminuat şi ea, realizînd doar 4 040 cazuri, recepţia lucrărilor de irigaţii are un caracter formal. Nicolae Zai­­nea, directorul I.E.L.I.F. Călăraşi, arăta : „ Nu s-au făcut probe la obiecti­vele cele mai importante, iar noi vorbim aici de recepţia finală a amenajărilor. Chiar dacă s-au exe­cutat bine toate lucrările, in confor­mitate cu proiectul, care după cum am văzut are şi unele scănări, eu ca beneficiar nu pot să spun că siste­mul merge decît după ce-1 văd in funcţiune cel putin 10 ore. In regim de solicitare maximă. Este un fapt la care s-au referit si alti participanti. „Cum să iau în primire conducte îngropate sub pre­siune fără să fie supuse la probe ?“ — întreabă Vasile Stefan, directorul I.E.L.I.F. Brăila, după ce a semnat de primire. Constructorul îmi spune adio... Nu-l mai prind. Si ce se in­­timplă ? Iată un caz. Anul trecut am preluat o antenă pe care am avut 58 de avarii, fiindcă cineva a uitat să pună garniturile intre conducte. Nu păţeam acest necaz dacă, înainte de a recepţiona lucrarea, se făcea pro­­­­ba de funcţionare, in regim de lu­cru“. Au mai fost şi alte exemplifi­cări de acest fel. De ce se ajunge la astfel de situaţii ? — Este un viciu de procedură — ne explica tovarăşul Florea Pîrlogea, directorul general al Direcţiei agri­cole Ialomiţa. Recepţia lucrărilor de irigaţie este prevăzută a se efectua în anumite perioade ale anului — lunile noiembrie şi decembrie, sau în acr­ile şi mai — cînd, din anumi­te motive obiective, nu se poate in­troduce apă in sistemul de irigaţie. Acum, iarna, din cauza pericolului de inghet, iar primăvara din cauza executării lucrărilor de Întreţinere şi reparaţie a sistemelor. Iată de ce se fac aşa-numitele „probe de casă“, parţiale, cu totul insuficiente pentru a depista defecţiunile ce apar un regim de exploatare maximă. De aici survin, în primii ani, toate ne­cazurile pentru unităţile agricole be­neficiare, pină se pune la punct sis­temul. Sunt numai citeva opinii care vin în întîmpinarea unei întrebări esen­ţiale : ce rost are graba ? Şi aceasta la o lucrare care angajează miliarde de lei şi trebuie să asigure obţinerea unor recolte mari şi, ceea ce este mai important, să protejeze sănătatea pămîntului ? Asemenea lucrări cum sunt amenajările pentru irigaţii nu se fac pentru un an, doi, nu sunt ală­turi de toamnă, ci trebuie să dureze decenii. Iată de ce recepția lor tre­buie să se facă cu probe exact in perioada in care se lucrează, atunci cînd ele funcţionează in regim de solicitare maximă. Mihai VIŞOIU Aurel PAPADIUC

Next