Scînteia, iulie 1981 (Anul 50, nr. 12085-12111)
1981-07-01 / nr. 12085
PAGINA 2 SClNTElA —■ miercuri 1 iulie 1981 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE EXPUNEREA la proiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României in perioada 1981-1985 prezentată de tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-ministru al guvernului Mult stimate tovarăşe preşedinte Nicolae Ceauşescu, Stimate tovarăşe și stimaţi tovarăşi deputaţi, Din împuternicirea guvernului, prezint Marii Adunări Naţionale proiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în perioada 1981—1985. Elaborat pe baza orientărilor şi ■arcinilor stabilite de Congresul al XII-lea, sub directa conducere şi îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele României, proiectul celui de-al şaptelea cincinal asigiră continuarea creşterii dinamice şi echilibrate a economiei naţionale, marcând intrarea ţării într-o etapă nouă, superioară, a procesului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prevederile planului au fost supuse unei largi dezbateri în unităţile economice şi sociale, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, la Congresul consiliilor populare şi Congresul ţărănimii, la Consiliul Naţional al F.D.U.S., iar săptămîna trecută a fost amplu analizat şi adoptat de Congresul consiliilor oamenilor muncii — forumul suprem al democraţiei muncitoreşti din ţara noastră. De asemenea, proiectul de plan a fost examinat şi aprobat de plenara Comitetului Central al partidului şi de Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale. Prin participarea directă a maselor de oameni ai muncii la stabilirea măsurilor care asigură dezvoltarea economico-socială armonioasă a României, actualul plan cincinal Întruneşte cu adevărat atributul de creaţie colectivă a tuturor celor chemaţi să-l înfăptuiască. In ampla expunere In Congresul consiliilor oamenilor muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o magistrală sinteză a principalelor direcţii care caracterizează progresul nostru economico-social în perioada 1981—1985, precum şi a sarcinilor fundamentale stabilite pentru fiecare sector şi domeniu de activitate în scopul înfăptuirii obiectivului strategic de trecere a României de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la stadiul de ţară cu nivel mediu de dezvoltare. Stimaţi tovarăşi, Proiectul de plan pe perioada 19 fui—1985 se întemeiază pe rezultatele remarcabile obţinute în cincinalul trecut de poporul nostru, sub conducerea Partidului Comunist Român, reflectă pregnant dezvoltarea puternică a bazei tehnico-materiale, modernizarea forţelor de producţie. Este semnificativ în acest sens faptul că o treime din totalul fondurilor fixe existente astăzi în diferite ramuri ale economiei a fost pusă în funcţiune în perioada 1976—1980. Totodată, s-a amplificat procesul de omogenizare economică sub aspect teritorial, au fost diversificate şi lărgite relaţiile internaţionale, a crescut eficienţa economică, a sporit venitul naţional şi, pe această bază, s-a ridicat substanţial bunăstarea poporului. Caracteristica generală a actualului plan cincinal o constituie trecerea la o dezvoltare intensivă, realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii, prin aplicarea largă în producţie a cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, creşterea continuă a calificării oamenilor muncii, astfel incit să se asigure ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ al potenţialului productiv şi valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. In acest cadru, planul pune un accent deosebit pe lărgirea bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, dezvoltarea mai puternică a agriculturii, accelerarea procesului de modernizare a structurilor de producţie în industrie şi in celelalte ramuri ale economiei naţionale, o atenţie deosebită acordîndu-se sectoarelor de înaltă prelucrare şi cu consumuri mai mici de materii prime şi energie. Prin întreaga sa construcţie, proiectul de plan asigură ritmuri susţinute de creştere a producţiei materiale, îndeosebi pe seama accentuării contribuţiei factorilor intensivi, orientare care se reflectă sintetic in sarcinile de sporire a venitului naţional intr-un ritm mediu anual de 7,1 la sută. Valoarea producţiei nete Industriale va creşte in medie cu 8,8 la sută anual, iar producţia-marfă cu 7,6 la sută. Sarcini sporite se pun pentru ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime, astfel incit eficienţa economică să crească mai rapid. Cerinţele acoperirii incit mai mare măsură din producţie proprie a necesarului de energie şi de materii prime implică accentuarea eforturilor pentru descoperirea şi punerea în valoare de noi substanţe utile, reducerea duratei lucrărilor de prospectare şi cercetare geologică, perfecţionarea tehnologiilor de extracţie şi preparare a substanţelor minerale — factori esenţiali de valorificare deplină a potenţialului de rezerve, inclusiv a celor situate la mare adincime sau cu conţinuturi mai scăzute. In industria extractivă, planul prevede dezvoltarea producţiei de cărbune, ţiţei şi paze, asigurarea în mai mare măsură a necesarului de minereu de fier, minereuri neferoase şi alte substanţe utile. Pînă in 1985, producţia de lignit şi cărbune brun va creşte de peste 2,7 ori prin extinderea exploatărilor existente şi punerea în funcţiune de noi capacităţi, urmînd ca la sfîrşitul cincinalului unităţile noi să dea peste 40 la sută din volumul total al extracţiei. Pentru reducerea efortului valutar, in 1985 întreaga producţie de huilă va fi spălată pentru cocs, acoperind astfel jumătate din cantitatea de cărbuni cocsificabili necesară în metalurgie. In extracţia ţiţeiului, o atenţie deosebită se va acorda aplicării de noi tehnologii care să conducă la majorarea factorului final de recuperare de la 32 la sută în 1980 la 40 la sută în 1985. Odată cu dezvoltarea bazei de materii prime, se prevede intensificarea amenajării potenţialului hidroenergetic, sporirea contribuţiei surselor noi de energie, accelerarea programului de construire a primei centrale nuclearo-electrice. Un aport însemnat în acoperirea necesarului vor avea resursele energetice refolosibile, a căror recuperare şi valorificare se prevede să crească în actualul cincinal cu circa 80 la sută. Spre a se asigura echilibrul propus al balanţei energetice, trebuie să se acţioneze ferm pentru accentuarea regimului de economisire a energiei în toate sectoarele, încadrarea strictă în normele şi normativele de consum energetic, accelerarea introducerii in fabricaţie a produselor cu consumuri energetice reduse. Orientările fundamentale ale politicii energetice a partidului sunt reflectate pregnant şi în prevederile pentru industria energiei electrice şi termice. Nivelul producţiei, de 82,5 miliarde kWh in 1985, are în vedere creşterea ponderii energiei electrice pe bază de cărbune şi resurse hidro, îmbunătăţirea exploatării termocentralelor, diminuarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor în reţele. Potrivit Directivelor Congresului al XII-lea, va continua şi se va admei procesul de dezvoltare şi de structurare modernă a industriei prelucrătoare. Pentru asigurarea necesarului de metal al economiei, producţia de oţel urmează să crească pînă in 1985 la peste 18 mil. tone oţel. O atenţie deosebită se va acorda îmbunătăţirii radicale a structurii producţiei de laminate, ţevi şi alte produse metalurgice, ridicării gradului de prelucrare a metalului, realizării oţelurilor speciale aliate şi slab aliate destinate sectoarelor industriale de vîrf. In industria constructoare de maşini, producţia va creşte intr-un ritm mediu anual de 8,8 la sută. Această ramură de bază a industriei noastre va trebui să asigure peste 85 la sută din utilajele şi instalaţiile necesare programului de investiţii şi să-şi majoreze, totodată, exporturile de peste 2 ori. In scopul realizării acestor sarcini, construcţia de maşini este orientată spre folosirea integrală a capacităţilor de producţie existente, valorificarea superioară a metalului, materiilor prime şi celorlalte materiale, fabricarea de produse moderne, cu înalte performanţe tehnice. In acest cincinal, gradul de valorificare a materiilor prime trebuie sa crească în construcţia de maşini cu 32 la sută. O dezvoltare mai rapidă vor avea subramurile de vîrf, prevăzîndu-se ritmuri medii anuale de creştere de peste 20 la sută în electronică, aproape 18 la sută în industria de mecanică fină şi optică, a echipamentelor hidraulice şi pneumatice, de 19 la sută în industria de maşini-unelte pentru prelucrat metale. Pînă în 1985 urmează să fie asimilată fabricaţia de noi tipuri de mijloace de calcul şi automatizare pentru conducerea proceselor tehnologice ; aparate de măsură şi control din clase înalte de precizie ; tipuri moderne de maşini-unelte specializate ; linii agregate ; utilaje tehnologice ; instalaţii pentru forat sonde de ţiţei şi gaze la mare adincime. In acelaşi timp, vor fi organizate linii de fabricaţie specializate pentru diferite categorii de piese de schimb şi de subansamble deficitare. , In industria chimică şi de prelucrare a ţiţeiului, a cărei producţie va creşte intr-un ritm mediu anual de 10,2 la sută, accentul se va pune pe restructurarea producţiei prin creşterea prioritară a sectoarelor producătoare de sortimente cu grad superior de prelucrare. Deşi cantităţile de ţiţei supuse prelucrării vor fi mai reduse în raport cu 1980, fiind limitate la 25 milioane tone anual, extinderea valorificării superioare a ţiţeiului — reflectată in scăderea ponderii păcurii şi dublarea producţiei destinate industriei petrochimice — va asigura utilizarea capacităţilor de piroliză şi a instalaţiilor de prelucrare avansate existente sau prevăzute a se realiza in actualul cincinal. Ritmuri de creştere superioare mediei pe ramură, de 15—24 la sută, sunt prevăzute în sectoarele producătoare de cauciuc sintetic şi produse macromoleculare, fire şi fibre chimice, medicamente şi produse farmaceutice, detergenţi şi produse cosmetice, precum şi la producţia de pesticide. In industria de îngrăşăminte chimice, mare consumatoare de energie, eforturile vor fi îndreptate spre modernizarea tehnologiilor şi obţinerea de îngrăşăminte într-o structură adecvată condiţiilor pedoclimatice din ţara noastră. Totodată, industria chimică va trebui să producă o serie de materii prime şi materiale noi, spre a susţine realizarea programelor din domeniul tehnicilor de vîrf. Producţia materialelor de construcţii va asigura înfăptuirea programului de investiţii şi satisfacerea cerinţelor populaţiei. In această ramură, cu caracter puternic energointensiv, s-a prevăzut restrîngerea la strictul necesar a producţiei de ciment, prefabricate şi alte materiale mari consumatoare de energie, urmărindu-se sporirea substanţială a utilizării tufurilor vulcanice, calcarelor moi şi altor resurse locale ieftine. In industria lemnului, o atenţie deosebită se va acorda valorificării superioare a masei lemnoase, diversificării producţiei atît la mobilă, cit şi la sortimentele de celuloză şi hirtie. Potrivit orientărilor stabilite de Congresul al XII-lea, proiectul de plan asigură condiţii pentru creşterea şi modernizarea industriei bunurilor de consum, accentuîndu-se, de asemenea, valorificarea superioară a materiilor prime, lărgirea gamei sortimentale şi ridicarea calităţii produselor. Producţia industriei uşoare urmează să sporească în medie anual cu 7,5 la sută, iar a industriei alimentare cu 7,7 la sută. Un rol important revine în actualul cincinal industriei mici, al cărei volum de activitate va fi mai mare in anul 1985 faţă de 1980 cu aproape 60 la sută, urmărindu-se dezvoltarea şi diversificarea producţiei de bunuri de consum şi servicii, atragerea din mai mare măsură în circuitul economic a resurselor locale de materii prime, a materialelor , recuperabile rezultate din procesele de producţie şi consum, precum şi folosirea mai bună a forţei de muncă. Stimaţi tovarăşi deputaţi, Una din priorităţile de bază ale actualului cincinal priveşte dezvoltarea intensivă a agriculturii, asigurarea de cantităţi sporite de produse pentru satisfacerea cerinţelor interne de consum şi pentru export. Dispunem in această privinţă de tot ceea ce este necesar pentru a realiza o profundă revoluţie agrară. Se prevede ca producţia globală agricolă să crească intr-un ritm mediu anual de 4,5—5 la sută. In sectorul producţiei vegetale se va pune accent pe realizarea unor randamente superioare şi stabile, astfel incit, in 1985, producţia de cereale să ajungă la 28,5 milioane tone şi să se obţină cantităţi mult sporite de plante tehnice. Se vor dezvolta legumicultura, viticultura şi pomicultura, care urmează să realizeze toate sortimentele necesare unui consum raţiinal. In sectorul zootehnic, a cărui pondere in producţia agricolă va ajunge la 47 la sută, se prevăd creşterea efectivelor de animale, precum şi obţinerea unor producţii mult mai mari de carne, lapte, ouă şi lină. Avem în vedere mărirea cantităţilor de furaje concentrate utilizate în unităţile agricole de la 7,2 milioane tone in 1980 la 11,2 milioane tone in 1985, extinderea suprafeţelor cu culturi furajere, a culturilor duble, precum şi creşterea producţiei de masă verde pe cele 4 milioane hectare păşuni şi fineţe naturale. Sarcinile din domeniul producţiei agricole şi industriei alimentare — asupra cărora va fi prezentat un raport separat — impun să acţionăm cu hotărîre pentru folosirea deplină a fondului funciar, a tuturor mijloacelor din dotare, pentru maxima valorificare a întregului potenţial de care dispune agricultura noastră socialistă. In silvicultură sunt prevăzute lucrări de împăduriri şi reîmpăduriri pe o suprafaţă de aproape 200 mii hectare, accentul urmînd să fie pus pe speciile autohtone valoroase, precum şi pe cele repede crescătoare. In domeniul economiei apelor, se vor realiza noi lacuri de acumulare cu folosinţă complexă — care însumează aproape 2,7 miliarde mc — precum şi importante lucrări de îndiguire şi regularizare a cursurilor de apă. Preocuparea pentru păstrarea funcţiilor pădurii ca sursă de materii prime şi factor de protecţie a mediului înconjurător va trebui să se îmbine, intr-o concepţie unitară, cu preocuparea pentru folosirea complexă a apelor in interesul satisfacerii nevoilor industriei, agriculturii şi consumului populaţiei, valorificării potenţialului hidroenergetic, ca şi al apărării de inundaţii a localităţilor şi obiectivelor economice. Activitatea de transport este dimensionată ţinînd seama de cerinţele economisirii la maximum a combustibililor și energiei, utilizării mai eficiente a mijloacelor din dotare, creșterii gradului de mecanizare a lucrărilor de incărcare-descărcare, optimizării traficului, extinderii tehnologiilor moderne, organizării superioare a întregului sistem de transport. Se prevede creşterea ponderii transportului pe căile ferate şi fluviale, urmînd ca volumul mărfurilor transportate cu mijloace auto — care implică consumuri ridicate de carburanţi — să se reducă faţă de anul 1980. Contribuţia flotei româneşti la transportul maritim va spori de la 32 la sută în anul 1980 la 70 la sută în 1985. Se vor dezvolta, totodată, transporturile aeriene. Tovarăşi deputaţi. Cincinalul 1981—1985 prevede înfăptuirea unui program de investiţii * care însumează 1200 miliarde lei. Efortul apreciabil pe care îl facem reparzind pentru acumulare aproape 30 la sută din venitul naţional este absolut necesar pentru accelerarea dezvoltării forţelor de producţie, creşterea potenţialului productiv naţional şi — pe această bază — ridicarea calităţii vieţii poporului nostru, a nivelului de civilizaţie. In acelaşi timp, acest efort cere gospodărirea cu maximă exigenţă a resurselor alocate, realizarea integrală a programelor deinvestiţii, găsirea de soluţii constructive eficiente, reducerea ponderii cheltuielilor de constricţii-montaj în totalul investiţiilor şi concentrarea atenţiei asupra dotării cu maşini şi utilaje a suprafeţelor de producţie existente. In profil teritorial, investiţiile au In vedere accentuarea procesului de creştere echilibrată a potenţialului economic al tuturor judeţelor. Se prevede ca în anul 1985 in toate judeţele să se realizeze un volum de activitate economică de cel puţin 70 mii lei pe locuitor. « înfăptuirea exemplară a programului de investiţii impune măsuri energice pentru asigurarea la timp a documentaţiilor tehnico-economice şi punerea în funcţiune la termene cit mai scurte a noilor obiective ; extinderea mecanizării şi industrializării lucrărilor de construcţii-montaj şi introducerea de noi tehnologii moderne de execuţie ; reducerea consumurilor de metal, ciment şi alte materiale energointensive ; folosirea mai largă a materialelor locale şi utilizarea celor recuperabile ; livrarea utilajelor în strictă concordanţă cu graficele de eşalonare a investiţiilor ; pregătirea forţei de muncă pentru exploatarea în bune condiţii a noilor obiective. Sarcini deosebite sunt stabilite in domeniul asigurării şi pregătirii forţei de muncă. Pentru actualul cincinal se prevede crearea a 580 mii noi locuri de muncă, in primul rînd în sfera productivă. Totodată, planul are in vedere ca, pînă în 1985, ponderea personalului calificat să ajungă la circa 89 la sută din totalul personalului muncitor. Exigenţele deosebite ale actualului cincinal, necesitatea de a realiza un nivel tehnic superior al producţiei cer să se acorde întreaga atenţie înfăptuirii programelor speciale privind asigurarea cadrelor calificate, pregătirea şi reîmprospătarea permanentă a cunoştinţelor tuturor oamenilor muncii. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică este orientată in concordanţă cu programul-directivă adoptat în acest domeniu de Congresul al XII-lea. Se are în vedere mobilizarea întregului potenţial de creaţie existent în reţeaua de institute de cercetare şi centre uzinale pentru aplicarea neîntîrziată în producţie a cuceririlor revoluţiei tehnicoştiinţifice contemporane, condiţie de bază a realizării saltului calitativ pe care-l urmărim în întreaga dezvoltare economico-socială a ţării. In centrul programelor elaborate a fost pusă soluţionarea problemelor legate de dezvoltarea forţelor de producţie, lărgirea bazei proprii de materii prime, valorificarea superioară a resurselor, reducerea consumurilor materiale şi eftergetice, introducerea de tehnologii moderne cu eficienţă ridicată, creşterea productivităţii muncii, realizarea unor produse cu parametri la nivel mondial. In 1985, produsele noi şi modernizate asimilate în actualul cincinal trebuie să deţină o pondere de 45 la sută în producţia-marfă a ramurilor prelucrătoare ale industriei. O deosebită importanţă au, totodată, măsurile prevăzute in plan pentru tipizarea materialelor, produselor, maşinilor, instalaţiilor şi tehnologiilor, ceea ce va contribui la reducerea consumurilor, folosirea mai eficientă a mijloacelor din dotare şi creşterea productivităţii muncii. Tovarăşi deputaţi, PrevticieHtetde plan privind dezvoltarearelaţiilor economice externe au în vedere participarea tot mai largă a României la diviziunea mondială a muncii, creşterea in continuare a comerţului exterior, extinderea cooperării internaţionale în producţie şi ridicarea eficienţei acestor activităţi. In perioada 1981—1985, volumul schimburilor cu străinătatea va spori în medie anual cu 11,9 la sută, iar exportul cu 15,7 la sută, ritmuri superioare celor de creştere a venitului naţional şi producţiei industriale. In 1985, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi industriei chimice în volumul total al exporturilor va ajunge la aproape 60 la sută. Importurile sunt strict corelate cu mijloacele de plată ce se pot obţine prin export şi alte operaţiuni valutare, astfel incit să se realizeze o balanţă comercială excedentară. Prin extinderea cooperării în producţie cu alte ţări se urmăreşte asigurarea stabilă, pe termen lung, a importurilor necesare economiei naţionale şi promovarea exporturilor, îndeosebi de maşini şi utilaje. Contribuţia cooperării la realizarea exportului României urmează să sporească de la circa 15 la sută în 1980 la peste 30 la sută în anul 1985. In centrul relaţiilor economice externe se află schimburile şi cooperarea cu ţările socialiste, în primul rînd cu ţările socialiste vecine. In cadrul acestei orientări, au fost încheiate lucrările de coordonare a planurilor cu ţările membre ale C.A.E.R., care prevăd sporirea volumului de schimburi; s-au stabilit, de asemenea, măsuri, în comun, pentru identificarea în continuare a noi posibilităţi de majorare a livrărilor reciproce, peste nivelurile convenite, mai ales prin acţiuni de cooperare. Promovăm, totodată, relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare, în care întreprinderile noastre participă cu proiecte, maşini, utilaje şi specialişti la înfăptuirea unor importante obiective economice şi extinderi, in spiritul coexistenţei paşnice, comerţul şi cooperarea cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii. Sarcina primordială in domeniul comerţului exterior, al cooperării economice internaţionale este de a înfăptui exemplar măsurile indicate de secretarul general al partidului cu privire la ridicarea substanţială a nivelului calitativ al întregii activităţi din acest sector, realizarea ritmică şi într-o structură mult îmbunătăţită a exportului, valorificarea superioară a produselor româneşti pe pieţele externe, obligaţia de a acţiona energic pentru limitarea importurilor la strictul necesar, de a asigura echilibrul balanţei de plăţi şi reducerea datoriei externe. întreaga construcţie a celui de-al şaptelea plan cincinal are in vedere ridicarea mai accentuată a eficienţei economice. Necesitatea concentrării eforturilor în această direcţie a fost subliniată cu claritate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atunci cînd arăta că „Realizarea unei noi calităţi presupune o atenţie deosebită pentru creşterea eficienţei şi rentabilităţii întregii activităţi economico-sociale“. Corespunzător acestei orientări majore, planul cincinal prevede creşterea puternică a productivităţii muncii, ridicarea substanţială a gradului de valorificare a tuturor resurselor, reducerea mai accentuată a costurilor de fabricaţie, sporirea eficienţei generale a fondurilor productive. In industria socialistă, productivitatea muncii va creşte intr-un ritm mediu anual de 7 la sută, asigurîndu-se condiţiile necesare ca aproape 80 la sută din sporul producţiei nete să se obţină pe această cale. Pe ansamblul industriei, gradul de valorificare a principalelor materii prime şi materiale de bază va spori cu 30 la sută. Producţia netă obţinută în industria prelucrătoare la 1000 lei fonduri fixe — valoare neamortizată — urmează să se majoreze de" la "710 lei in 1980 la 800 lei în 1985. Costurile totale la 1 000 lei producție-marfă industrială trebuie să se reducă pe cincinal cu 8,2 la sută, iar cheltuielile materiale cu 6,3 la sută, economiile prevăzute a se realiza pe această cale insumind aproape 200 de miliarde lei. înfăptuirea acestor sarcini, care trebuie considerate minimale, impune ca în fiecare unitate să se acţioneze cu hotărîre pentru mobilizarea tuturor rezervelor existente, folosirea deplină a capacităţilor de producţie şi a potenţialului creator al personalului muncitor, aplicarea unui regim strict de economisire a resurselor materiale, respectarea normelor tehnice de exploatare a maşinilor şi instalaţiilor, întărirea ordinii şi disciplinei în întreaga activitate. Ridicarea eficienţei, reducerea cheltuielilor de producţie, îndeosebi a celor materiale, se impun cu atit mai mult cu cit sintemi confruntaţi cu creşterea preţurilor la materiile prime şi materialele pe care le importăm. Aceasta ne obligă să corelăm preţurile la materiile prime obţinute din ţară cu cele din import, luind ca bază preţurile internaţionale, să actualizăm preţurile de cost şi de producţie, astfel incit ele să reflecte costurile reale, ceea ce trebuie să orienteze unităţile noastre in direcţia valorificării superioare a resurselor. Trecerea la o nouă calitate, superioară, în întreaga activitate economico-socială cere întărirea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economice prin aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar în toate unităţile. în esenţa lui, noul mecanism înseamnă realizarea integrală şi ritmică a producţiei la cel mai înalt nivel calitativ, cu cheltuieli materiale şi de muncă cit mai reduse, cu beneficii şi rentabilitate maxime, temelia trainică a sporirii venitului naţional şi a creşterii bunăstării celor ce muncesc. Stimaţi tovarăşi, Dezvoltarea susţinută şi modernizarea producţiei materiale, creşterea mai accentuată a eficienţei economice creează condiţii ca din venitul naţional să se aloce fonduri sporite pentru consolidarea şi ridicarea în continuare a bunăstării materiale şi spirituale a poporului — obiectiv central al politicii partidului şi statului nostru. Veniturile din muncă vor constitui şi in actualul cincinal calea principală de majorare a veniturilor populaţiei, urmînd ca retribuţia reală să sporească în 1985 faţă de 1980 cu 15,5 la sută, iar veniturile reale ale ţărănimii cu 18 la sută. Totodată, vor fi majorate fondurile sociale de consum, care au fost dimensionate astfel incit să contribuie la îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii şi a instrucţiei publice, la sporirea alocaţiilor pentru copii şi a pensiilor. In raport direct cu creşterea veniturilor, a puterii de cumpărare a populaţiei, volumul desfacerilor de mărfuri prin comerţul socialist va spori în 1985 cu 26,6 la sută faţă de 1980, iar volumul prestărilor de servicii cu 76 la sută. Prin prevederile sale, planul asigură creşterea consumului populaţiei la produsele alimentare şi nealimentare, intr-o structură lărgită şi îmbunătăţită, un grad superior de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată, diversificarea gamei de servicii şi ridicarea calităţii acestora. Se are în vedere o evoluţie a preţurilor şi tarifelor riguros controlată in limitele planificate. S-a luat în considerare o creştere medie anuală a indicelui preţurilor cu amănuntul şi tarifelor de 1,6 la sută, respectiv de 8 la sută in 1985 faţă de 1980. In aceste condiţii, pentru realizarea creşterii retribuţiei reale cu 15,5 la sută s-a prevăzut majorarea retribuţiei nominale cu circa 25 la sută. In cursul cincinalului se vor construi 900 mii de apartamente şi garsoniere, la care se adaugă circa .100 mii locuinţe ce se vor realiza de către populaţie în regie proprie. Dezvoltarea oraşelor şi comunelor va fi sprijinită prin investiţiile prevăzute pentru dotări edilitar-gospodăreşti şi social-culturale. In actualul cincinal se va trece treptat la realizarea celei de-a doua etape a reducerii săptămînii de lucru. Incepînd cu anul 1983 se va introduce săptămina de lucru de 44 ore, eşalonat pe ramuri, astfel incit această acţiune să fie generalizată pe întreaga economie în 1985. Stimaţi tovarăşi deputaţi, In construcţia actualului cincinal au fost avute în vedere capacităţile de producţie existente şi noile obiective ce vor intra în funcţiune, posibilităţile de a se asigura resursele de materii prime, combustibili şi energie in condiţiile utilizării acestora cu maximă eficienţă, îndeosebi prin dimensionarea strictă a normelor de consum, introducerea de tehnologii avansate şi modernizarea structurilor de producţie in toate ramurile. In acest scop au fost elaborate peste 200 de programe speciale pe produse, grupe de produse, ramuri, subramuri şi activităţi ce cuprind măsurile tehnico-economice care trebuie luate pe toate treptele organizatorice. Trebuie să desfăşurăm acum o muncă intensă spre a înfăptui integral programele speciale şi măsurile stabilite — factor hotâritor pentru buna desfăşurare a aprovizionării tehnico-materiale, pentru realizarea ritmică a producţiei fizice, in structura sortimentală şi de calitate prevăzute, a creşterilor importante preconizate de la an la an in domeniul producţiei şi al eficienţei, pentru a se asigura echilibrul dezvoltării economico-sociale pe ansamblul cincinalului. " O răspundere deosebită revine in această privinţă guvernului, care trebuie să asigure execuţia în cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan, să transpună neîntirziat in viaţă indicaţiile date de secretarul general al partidului la cel de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii. Ministerele, centralele, toate unităţile economice trebuie să-şi concentreze atenţia spre folosirea deplină a capacităţilor de producţie, încărcarea raţională a acestora şi funcţionarea lor neîntreruptă, cu randamente maxime, să asigure in fiecare întreprindere respectarea programelor de întreţinere şi reparare a maşinilor şi utilajelor, înlăturarea pierderilor determinate de întreruperi nejustificate. In înfăptuirea programului de investiţii vom pune pe primul plan al activităţii noastre crearea condiţiilor în vederea intrării in funcţiune, la termenele planificate, a noilor capacităţi de producţie, acordîndu-se prioritate lucrărilor de investiţii care duc la înlăturarea locurilor înguste, îmbunătăţirea tehnologiilor, atragerea în circuitul economic a noi materii prime şi materiale, valorificarea superioară a resurselor, ridicarea calităţii produselor. In concordanţă cu cerinţele modernizării producţiei şi sporirii eficienţei acesteia, guvernul va lua toate măsurile necesare pentru ca ministerele, centralele şi întreprinderile, întregul personal muncitor să acţioneze permanent în scopul perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, a proiectării şi reproiectării produselor, pe seama cărora am prevăzut să asigurăm accelerarea creşterii productivităţii muncii şi accentuarea reducerii consumurilor de materii prime, combustibili, energie. Va trebui, totodată, să organizăm temeinic, în cadrul unui sistem unitar, colectarea, sortarea şi introducerea in circuitul economic a tuturor materialelor rezultate din procesele de producţie şi consum, să facem ca acest obiectiv să devină, in toate unităţile economice şi sociale, o preocupare de masă, să creăm o adevărată industrie de valorificare a materialelor refolosibile. Guvernul va urmări, totodată, dimensionarea strictă a personalului neproductiv şi aplicarea neabătută a principiilor socialiste ale retribuţiei după muncă. Indicaţiile cu profundă semnificaţie date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind întărirea cointeresării materiale, generalizarea aplicării acordului global, perfecţionarea formelor de retribuire în raport cu producţia realizată constituie sarcini de mare răspundere pe care guvernul, fiecare minister şi fiecare întreprindere vor trebui să le realizeze cu fermitate. Avem, stimaţi tovarăşi deputaţi, un program clar de activitate pentru actualul cincinal. Construcţia planului este echilibrată şi corespunde cu potenţialul existent şi resursele pe care le putem aloca în acest scop, îndreaptă eforturile Întregului nostru popor în direcţiile ce asigură progresul multilateral al societăţii româneşti. Guvernul va manifesta exigenţă sporită in urmărirea şi controlul realizării sarcinilor din planul naţional unic, va acţiona pentru prevenirea apariţiei unor dereglări, pentru soluţionarea operativă a problemelor ce se vor ridica pe parcursul execuţiei planului. Munca plină de entuziasm a eroicei noastre clase muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, strins uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, ne dă certitudinea că dispunem de ceea ce este esenţial pentru consolidarea succeselor de pînă acum şi îndeplinirea integrală a sarcinilor pe care ni le-am propus. Cu toată convingerea că, sub conducerea Partidului Comunist Român, prin activitatea creatoare a întregii naţiuni, prevederile planului cincinal vor fi realizate, vă rog să învestiți cu putere de lege proiectul Planului național unic de dezvoltare economico-socială a României in perioada 1981—1985. *