Scînteia, august 1981 (Anul 50, nr. 12112-12137)

1981-08-01 / nr. 12112

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 12112 Sîmbătă 1 august 1981 6 PAGINI - 30 BANI în întâmpinarea marii noastre sărbători naţionale MUNCĂ RODNICĂ, REZULTATE DE PRESTIGIU IN ÎNTREAGA ŢARĂ CARIERA PEŞTEANA-NORD, DIN BAZINUL GORJULUI : Suplimentar , 30 000 tone lignit Minerii carierei Peş­­teana-Nord, din ba­zinul carbonifer al Gorjului, au ridicat la 30 000 tone cantita­tea de lignit extrasă peste plan de la înce­putul lunii iulie. Suc­cesul se datoreşte ac­ţiunilor iniţiate pen­tru prelungirea cu 1-3 ore a timpului efectiv de funcţionare a excavatoarelor de mare capacitate, ce­lorlalte utilaje şi in­stalaţii, creşterii ran­damentelor, precum şi îmbunătăţirii func­ţionării benzilor şi in­stalaţiilor de trans­port atît pe liniile de cărbune, cit şi pe cele de steril. (Agerpres) NEAMŢ : Peste plan — 87 milioane kWh energie electrică Cu producţia obţi­nută in ultimele două zile ale lunii iulie hidroenergeticienii de la întreprinderea e­­lectrocentrale „Bis­triţa“ din Piatra Neamţ au rotunjit la un miliard de kilo­­waţt-ore producţia de energie electrică ob­ţinută in acest an, cu 21 la sută mai mare decit cea produsă în aceeaşi perioadă a a­­nului 1980. Această cantitate cuprinde şi depăşirea producţiei planificate pe 7 luni ale acestui an cu 87 milioane kWh pro­ducţie suplimentară obţinută prin îmbună­tăţirea exploatării hi­­droagregatelor, scurta­rea duratei reviziilor şi reparaţiilor şi re­ducerea consumurilor tehnologice. (Constan­tin Blagovici). Intîlnirea prietenească dintre tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU ŞI LEONID BREJNEV La 31 iulie, in Crimeea, a avut loc o întîlnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In cursul convorbirii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi L. I. Brejnev au acordat o atenţie deosebită celor mai importante direcţii ale colaboră­rii româno-sovietice. Partidul Comunist Român şi Parti­dul Comunist al Uniunii Sovietice işi propun ca şi in viitor să lărgească şi să ridice calitatea relaţiilor reciproce, să întărească prietenia româno-sovie­­tică pe baza principiilor egalităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, ale solidari­tăţii socialiste. In actualul cincinal, schimburile comerciale dintre România şi Uniu­nea Sovietică urmează să crească de circa două ori, in comparaţie cu cincinalul anterior. Totodată, există încă rezerve importante pentru adin­­cirea colaborării economice. Partici­parea României la construcţia unor conducte de gaze de pe teritoriul U.R.S.S., a centralei atomo-electrice din sudul Ucrainei, a unor întreprin­deri pentru extracţia minereului de fier, precum şi a altor obiective îi va permite să obţină din Uniunea So­vietică cantităţi suplimentare de gaze, energie electrică şi alte produse. De asemenea, s-au discutat probleme privitoare la posibilităţile livrării de petrol din Uniunea Sovietică. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev au examinat cele mai actuale probleme ale politicii in­ternaţionale. Ei au subliniat că ac­tuala agravare a situaţiei din lume afectează interesele tuturor ţărilor şi tuturor continentelor. Este necesar să se acţioneze împotriva agravării situaţiei internaţionale, pentru re­luarea şi continuarea, politicii de pace, destindere şi colaborare, pentru solu­ţionarea pe cale paşnică a probleme­lor litigioase dintre state. — Hotărîrea N.A.T.O. privind ampla­sarea de noi arme nucleare cu rază medie de acţiune in Europa deter­mină intensificarea cursei înarmări­lor. Aceasta apasă ca o povară grea pe umerii popoarelor, împiedică eforturile lor creatoare, soluţionarea problemelor stringente. Abordarea raţională şi responsabilă de către guverne a problemelor limitării şi în­cetării cursei înarmărilor, în primul rînd a celor nucleare, înfăptuirea de măsuri de încredere şi dezangajare în domeniul militar — iată în ce di­recţie trebuie să fie îndreptată in primul rînd, in prezent, activitatea de politică externă. Nu trebuie să ră­­mină în afara atenţiei nici o iniţia­tivă menită să ducă — pe baza prin­cipiilor egalităţii şi securităţii egale — la slăbirea confruntării militare. Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică sunt adepte forme ale înfăptuirii integrale şi necondi­ţionate a principiilor şi înţelegerilor realizate la Conferinţa istorică de la Helsinki, a cărei a şasea aniversare est­e marcată in aceste zile. A fost exprimată speranţa că statele semna­tare ale Actului final vor face totul ca, la reluarea lucrărilor reuniunii de la Madrid, să se ajungă la înţelegeri cu privire la dezvoltarea relaţiilor dintre statele participante la întîl­nire, la convocarea conferinţei euro­pene privind măsuri de încredere şi dezarmare, la asigurarea continuităţii procesului început la Helsinki. Rezultate bogate şi rodnice ar pu­tea da unirea posibilităţilor tehnico­­ştiinţifice şi de altă natură ale sta­telor cu sisteme sociale diferite pen­tru soluţionarea problemei energeti­ce. Aceasta ar permite o utilizare mai raţională a potenţialelor exis­tente şi accelerarea activităţii de punere în valoare a noi surse de energie. In legătură cu aceasta, a fost evidenţiată actualitatea propu­nerilor ţărilor socialiste cu privire la convocarea unei conferinţe gene­­ral-europene consacrate­­problemelor energeticii, care să examineze tota­litatea acestor probleme din regiune, in perioada următoare şi în perspec­tivă. România şi Uniunea Sovietică sunt gata să-şi aducă contribuţia la asigurarea succesului unei asemenea conferinţe, întriun­­ea dintre tovarăşii : Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev s-a desfăşurat într-o atmosferă priete­nească, sinceră. La convorbiri au participat tova­răşii : Ştefan Andrei, membru su­pleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor ,fxteiii® ei Republicii Socialiste Plecarea din Capitală Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a ple­cat în Uniunea Sovietică, la invita­ţia tovarăşului Leonid Iliei Brejnev, secretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Con­stantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului ge­neral al partidului, preşedintelui republicii. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constan­tin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheor­­ghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Suzana Gâdea, Ion Io­­niţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Con­stantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit to­varăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. La sosirea in Crimeea, pe aero­portul din Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întim­pinat şi salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului ge­neral al C.C. al P.C.U.S., precum şi de Viktor Sergheevici Makarenko, prim-secretar al Comitetului regio­nal Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţi­­conducători ai organelor locale de partid şi de stat. România, Constantin Mitea, consilier al secretarului general al P.C.R., pre­şedintelui Republicii Socialiste Româ­nia, Andrei Gromiko, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.U.S., mi­nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., şi Anatoli Blatov, consilier al secre­tarului general­ al C.C. al P.C.U.­S. întoarcerea în ţară Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, s-a întors, vineri seara, din Uniunea Sovietică, unde a făcut o vizită la invitaţia to­varăşului Leonid Iliei Brejnev, secre­tar general al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ştefan An­drei, membru supleant al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Con­stantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului ge­neral al partidului, preşedintelui republicii. In întîmpinare, pe aeroportul Oto­­peni, au venit tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Con­stantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. Era de faţă ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Droz­denko. . Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost oferite buchete de flori. La plecarea de la reşedinţa unde au avut loc convorbirile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu căldură de tovarăşii Leonid Brejnev, Andrei Gromiko, Anatoli Blatov, con­silier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. Pe aeroportul Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de V. S. Makarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al P­C. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor locale de partid şi de stat La plecare, pe aeroportul internaţional Otopeni Ritm intens pe şantierul hidrocentralei Tismana Pe şantierul viitoa­rei hidrocentrale de la Tismana, construc­torii au înregistrat în ultima perioadă noi şi semnificative suc­cese. In clădirea sub­terană a sălii maşini­lor, de exemplu, au fost aduse in stadiu final lucrările de ex­cavaţii, la casa vane­lor s-a încheiat mon­tajul podului rulant de 32 tone şi a înce­put lansarea virajelor pentru puţul prin care apele vor pune in funcţiune turbinele. In acelaşi timp, la frontul de debuşare al galeriei de fugă a in­trat in funcţiune pri­ma combină „Alpin­miner“ cu ajutorul căreia volumul zilnic de excavaţii a crescut cu peste 50 metri cub. (Agerpres) Producţie fizică peste prevederi la întreprinderea de rulmenţi din Alexandria Colectivul de oameni ai muncii de la între­prinderea de rulmenţi din Alexandria au de­păşit, de la începutul anului şi pină acum, producţia fizică cu peste 650 000 de rul­menţi, produse intens solicitate in ţară şi de parteneri din nu­meroase ţări ale lumii. Cea mai mare parte a producţiei suplimenta­re a fost obţinută pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii în condiţiile reducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale şi a costuri­lor de producţie pla­nificate. (Stan Ştefan). Grădinile, timpul aşteaptă culegătorii­­pe toţi locuitorii satelor! PE PRIM-PLANUL URGENŢELOR­­ • încheierea recoltării griului pe ultimele 250000 de hectare • Strîngerea legumelor şi livrarea lor corespunzător graficelor stabilite • Pregătirea temeinică a recoltării plantelor tehnice In această perioadă, la sate tre­buie să existe o stare de perma­nentă mobilizare la lucrările agri­cole a tuturor mecanizatorilor şi cooperatorilor, a celorlalţi oameni ai muncii din agricultură. Acum trebuie executat un mare volum de muncă atît la strîngerea recoltei, cit şi la pregătirea viitoarei campanii agricole. Dealtminteri, se poate afirma că greul lucrărilor agricole — atît ca volum, cit şi ca importantă — începe abia acum. Pe primul plan al urgentelor se situează in aceste zile STRINGE­­REA ŞI PUNEREA LA AD­APOST A ÎNTREGII RECOLTE DE GRIU. După cum se ştie, în judeţele din sud această lucrare s-a în­cheiat, dar ea continuă să se des­făşoare in judeţele situate în cen­trul şi nordul ţării, unde mai este de strîns recolta de pe 250 000 hec­tare. Recoltarea griului este întîr­­ziată îndeosebi in judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Suceava, Bistri­­ţa-Năsăud şi altele. In sprijinul uni­tăţilor agricole din aceste judete au fost trimise numeroase combine din judeţele situate în sudul ţării, unde secerişul s-a­­ încheiat. Important este ca aceste forţe suplimentare, împreună cu baza tehnică de care dispun unităţile agricole din jude­ţele respective, să fie bine folosite, lucrîndu-se din plin, îndată ce la­nurile se zvîntă. Nici un efort nu trebuie precupeţit pentru ca şi în aceste judeţe toată recolta să ajun­gă, în timpul cel mai scurt, in ma­gazii ! Pentru buna aprovizionare a populaţiei important este ca în aceste zile să se acorde CEA MAI MARE ATENŢIE RECOLTĂRII ŞI LIVRĂRII LEGUMELOR, potrivit graficelor încheiate intre unităţile de producţie ■ şi cele de valo­rificare. Or, în numeroase ju­deţe — Olt, Călăraşi, Giurgiu, Galaţi, Buzău, Brăila, Teleor­man — nu au fost respectate graficele zilnice de livrări la le­gume. Producţia grădinilor este bună, dar în cazul unor sortimen­te perisabile, cum sunt roşiile, în­târzierea recoltării ar putea duce la pierderi. Tot în aceste zile în­cepe recoltarea unor legume desti­nate aprovizionării pentru iarnă , ceapă,, usturoi, fasole uscată etc. Prin urmare, lucrările in grădini se aglomerează foarte mult. Iată de ce este necesar ca organizaţiile de partid, consiliile populare comu­nale şi conducerile unităţilor agri­cole SA MOBILIZEZE LA LU­CRĂRILE DE RECOLTARE PE TOŢI LOCUITORII SATELOR, ur­mărind ca din producţia obţinută nimic să nu se piardă, totul să ajungă fie pe piaţă, fie în magazii. In mod deosebit să se acorde prio­ritate aprovizionării Capitalei şi a centrelor muncitoreşti importante. In zilele următoare va începe strîngerea inului pentru fibră şi ulei, iar nu peste mult timp se va trece la recoltarea florii-soarelui. Sunt plante tehnice deosebit de va­loroase, care au o mare importanţă pentru economia ţării şi, implicit, pentru aprovizionarea populaţiei. Esenţial este ca printr-o organizare corespunzătoare a muncii şi pregă­tirea temeinică a utilajelor SA SE ASIGURE DESFĂŞURAREA IN BUNE CONDIŢII A RECOLTĂRII ACESTOR PLANTE TEHNICE. Finalul campaniei de seceriş coincide cu declanşarea altor lu­crări agricole tot atît de importante şi care se vor amplifica pe măsură ce vom înainta in timp. Este un motiv in plus ca acum, concomitent cu strîngerea cerealelor păioase şi eliberarea terenurilor de paie, să se acţioneze energic la recoltarea legu­melor, a plantelor tehnice, pen­tru PREGĂTIREA EXEMPLARA A CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNA. Aceasta impune ca in munca de îndrumare şi control desfăşurată de organele de partid şi consiliile populare, de direc­ţiile agricole şi consiliile agro­industriale să nu intervină nici o pauză. Peste tot trebuie să se mun­cească intens, bine organizat, astfel ca toate produsele cîmpului şi ale grădinilor să fie strinse neîntirziat şi fără pierderi, iar prin pregătirea temeinică a campaniei însămînțări­­lor de toamnă să se asigure obţi­nerea de producţii mari în anul viitor. Lucrătorii ogoarelor judeţului Bacău au încheiat recoltarea griului Lucrătorii ogoarelor judeţului Bacău au încheiat, in ziua de 31 iulie, recoltarea griului pe întreaga suprafaţă de 51 100 ha. Odată cu recoltatul, întreprinderile agricole de stat au depăşit livrările către fondul de stat, iar cooperativele agricole de producţie au predat pină acum peste 85 la sută din sarcinile stabilite. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, Comitetul judeţean Bacău al P.C.R. subliniază : Terminarea campaniei de seceriş intr-o perioadă de timp mai scurtă decit in anii anteriori se datoreşte efortului deosebit depus de oamenii muncii de pe ogoare, însufleţiţi de chemările şi îndemnurile mobilizatoare pe care ni le-aţi adresat cu prilejul Congresului ţărănimii şi la recentul forum democratic al clasei muncitoare, al vizitelor de lucru pe care le-aţi efectuat în judeţul nostru. In aceste zile — se spune in telegramă — eforturile sunt concentrate la arăturile de vară, recoltarea şi livrarea legumelor, strîngerea in întregime a furajelor, recoltarea în bune condiţii a culturilor de in pentru fibră şi ulei, floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi altele. In acelaşi timp, suntem­ plenar angajaţi în înfăptuirea orientărilor pe care ni le-aţi dat privind dezvoltarea şi modernizarea zootehniei, sporirea efectivelor de animale şi a producţiei animaliere, astfel ca, până la finele anului, să realizăm efectivele planifi­cate, precum şi celelalte sarcini ce ne revin din programul de măsuri stabilit pentru dezvoltarea şi modernizarea acestui sector.

Next