Scînteia, octombrie 1981 (Anul 50, nr. 12164-12190)

1981-10-01 / nr. 12164

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Descoperirea de la Enisala Nu departe de ruinele cetăţii getice de la Enisala, din judeţul Tulcea, cercetătorii secţiei de arheologie de la Muzeul jude­ţean „Delta Dunării“ au desco­perit o mare necropolă. Ea da­tează din secolele XV—XVIII şi reuneşte peste 300 de morminte. Potrivit aprecierii specialiştilor, aceasta este cea mai mare ne­cropolă medievală descoperită pină acum in nordul Dobrogei şi prezintă o mare însemnătate istorică şi documentară. Cu cîntec intre coşuleţele obişnuite In care cumpărătorii işi pun măr­furile alese din magazinele cu autoservire", o lucrătoare de la unitatea nr. 17 din Satu Mare, pe nume Maria Balint, a găsit un radiocasetofon. Aparatul a fost depus la loc sigur de con­ducerea magazinului, pentru a fi restituit păgubaşului. Curios este faptul că, deși de la această in­­tîmplare au trecut mai bine de zece zile, nimeni n-a venit să întrebe de el. Una din două : ori păgubaşul a uitat pe unde l-a... uitat, ori l-o fi abandonat vreun răufăcă­tor şi atunci e vorba de un radiocasetofon cu... cîntec. Nu se învăţase minte Deşi mai făcuse „cunoştinţă" cu rigorile legii, Gheorghe Stan­­ciu din Buzău nu se învăţase minte, de vreme ce a pus la cale o raită prin lanurile de porumb ale altora. Locuind pe strada Depoului, şi-a zis că, ori­cum, nu se poate duce cu loco­motiva după porumb. Ce-ar fi fost, dacă stătea pe strada Aero­portului ? Aşa că, pină la urmă, a apelat tot la clasica şi mereu actuala căruţă. A tras căruţa in dreptul unui lan de porumb al cooperatorilor din Verguleasa şi a început s-o umple cu ştiu­­leţi. La întoargere spre casă, pe faţa lui se citea un zimbet de izbindă. Pină in clipa în care a fost oprit şi luat la întrebări. Strîngînd hăţurile cailor in mîini, a încercat s-o dreagă vesel în fel şi chip, dar de data asta a zîmbit... mînzeşte. Colac de salvare Din 1977, etud a fost recepţio­nat, şi pină în 1979, cind s-a ex­pirat termenul de garanţie, con­structorii n-au mişcat un deget pentru a rem­edia defecţiunile la blocul „Competrol“ nr. 4 din Giurgiu. Au mai trecut doi ani şi jumătate şi constructorul tot n-a răspuns repetatelor şi insis­tentelor apeluri ale locatarilor. Ba, colac peste pupăză, subsolul blocului e şi acum plin cu apă. In timpul ploilor, cotele apelor... blocului cresc cu zece-cinci­­sprezece centimetri. Pină cind va intra cineva, totuși, la apă, locatarii se gîndesc ca pentru ploile care vor veni sa facă rost de niscai colaci de salvare, iar pentru constructori — de un jur­nal de bord în care să consem­neze și aceste rinduri. Care să-i pună nu numai pe ginduri, ci şi la treabă. Cit mai degrabă. Iarbă ambalată Un revizor al Întreprinderii comerciale de stat pentru ali- ■ mentaţia publică Sibiu efectua I un control obişnuit în gestiunea * unităţii nr. 22 din cartierul si­­bian „Hipodrom“. La un mo- I ment dat, rezemindu-se de o sti- | vă de ambalaje socotite pline cu ţigări, nu mică i-a fost mira- i rea cînd acestea s-au dărimat ca I un castel de... hirtie. La o veri- ' ficare mai atentă, revizorul a constatat că gestionara, Elena I Raica, recursese la bizara me- I todă de a umple ambalajele nu cu pachete de ţigări, cum zisese,­­ ci cu... iarbă. ■ Valoarea prejudiciului: 33 631 lei. I Pedeapsa: 3 ani închisoare. Mergea invers ! . După o discuţie mai aprinsă I cu soţia, Marin Iordache s-a ur- I cat la volanul maşinii şi, deşi nu avea permis de conducere, s-a ■ dus in comuna Bărăşti, la socri,­­ pentru a-şi vărsa focul şi nădu- • ful. Acolo, s-a cinstit pină n-a mai putut cu un vecin de-al so- I crului. La plecare, în aceeaşi­­ noapte, a luat cu el şi pe copi­lul vecinului, în vîrstă de 10 ani,­­ ca să-i arate oraşul. Pe drum, I din cauza băuturii şi a oboselii, •' Marin al nostru a adormit la . volan. Din fericire — caz unic I in felul său — maşina a conti- I nuat si ruleze drept, pe partea ei şi, încet-încet, s-a oprit. De- I geaba a încercat băiatul să-l I trezească. Marin dormea şi sfo­răia de mama focului. Aşa l-au • găsit şi cei din echipajul mili- I fiei. Dialogul care a urmat — I transmis textual de locotenentul Paul Dobrescu — a fost următo- I rul: I — Unde mergeţi, Mahmut, Marin a răspuns: — Păi, nu se vede? Spre co- * muna Bărăşti... In realitate, mergea invers, I spre Slatina. I Rubrică realizată de Petre POPA 1 şi corespondenţii „ScinteiT^j SCRISORI ALE OAMENILOR MUNCII ADRESATE CONDUCERII PARTIDULUI analizate şi soluţionate în concordanţă cu legile ţării, cu principiile eticii şi echităţii socialiste, în spiritul grijii faţă de om VnPVffM­P/IMPPA# flAltfCH /inffllIlVMMM Totodată, s-a atras atenţia biroului de control si Îndrumare a organi- JUniin­lUfSliGl­UStnirU­UfQUniZUrGQ comitetului judetean de partid Su­ zatiei de partid si a C.O.M. de la , ■ w * ** ......_____ ceava să-si întărească activitatea această întreprindere. Intr-o scrisoare adresată tova­rășului Nicolae Ceaușescu, se ară­ta că la Ţesătoria­­ de bumbac din­­ Salonta, una dintre cele mai mo­derne din tară, stăruie un sir de neajunsuri. Autorul scrisorii, lăcă­tuşul mecanic Nistor Ştefan, re­lata că aproximativ 100 de războaie stau nefolosite, pe motivul — ne­real — al lipsei pieselor de schimb si insuficientei personalului. Con­ducerea întreprinderii, se mai sus­ţinea in scrisoare, nu se ocupă cu grila necesară de organizarea pro­ducţiei si a muncii, nu se consultă cu oamenii, luindu-se unele măsuri arbitrare. La indicaţia secretarului general al partidului, scrisoarea a fost dată spre soluţionare viceprim-ministru­­lui de resort al guvernului si mi­nistrului industriei uşoare. Analiza făcută la Întreprindere a confir­mat existenta unor lipsuri si aba­teri despre care se relata în scri­soare. Astfel, programarea, pre­gătirea si urmărirea producţiei pe baze tehnologice şi de­sortimente nu se realizau conform contractelor încheiate, preparaţia tesatoriei nu asigura întotdeauna necesarul de materii prime, ceea ce determina nefuncţionarea unor capacităţi de producţie. La data controlului sta­ţionau 115 maşini, din care 51 erau fără motoare, lamele etc. In ra­portul de cercetare se mai preci­zează că au fost constatate neajun­suri şi în privinţa nivelului calita­tiv al producţiei, datorate nereglă­rii corecte a războaielor, ceea ce a dat naştere la reclamaţii din partea unor întreprinderi cu care coope­rează ţesătoria din Salonta. S-au luat o seamă de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în­treprinderii, îndeosebi pentru folo­sirea integrală a capacităţilor de producţie. Centrala industriei bum­­bacului, Împreună cu întreprinde­rea, va analiza repartiţia sortimen­telor în funcţie de caracteristicile constructive si tehnologice ale ma­şinilor de ţesut , întreprinderea textilă Arad, care va acorda asis­tenţă tehnică si sprijin in organi­zarea ţesătoriei Salonta, a întocmit un program ce prevede repunerea întregului parc de maşini în stare de funcţionare, rebobinarea motoa­relor anse, acordarea de asistenţă tehnică în toate cele trei schimburi. Centrala industriei bumbacului va elabora un program-cadru de re­laţii ce va sta la baza cooperării dintre cele două întreprinderi în vederea asigurării unei bune con­lucrări si a unui ajutor temeinic în toate domeniile de activitate ; se va constitui o magazie intermedia­ră cu piese de schimb si accesorii în vederea asigurării continuităţii în funcţionare a utilajelor si men­ţinerii în bună stare a tuturor ma­şinilor de ţesut in toate schimbu­rile , cadrele de specialitate din unitate vor organiza cursuri de calificare pentru perfecţionarea profesională a ţesătorilor, reglori­­lor si ajutorilor de maiştri superioară a producţiei Solicitarea sătenilor se soluţionează cu propria lor participare Mai mulţi cetăţeni din comuna Siliştea-Crucii, Dolj, au trimis o scrisoare tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care relatau despre o solicitare pentru care se adresa­seră şi unor foruri judeţene, dar... fără rezultat. Practic, ei arătau că, in urma creării sistemului de iriga­ţii în zonă, datorită unor greşeli în proiectarea si executarea cana­lelor, nivelul apelor freatice a cres­cut în asa măsură Incit circa 150 hectare teren arabil se află sub apă si aproape 400 de locuinţe sunt in pericol de degradare. Auto­rii solicitau să se ia măsuri urgen­te pentru executarea unor canale colectoare care să elimine excesul de apă si să asigure redarea in fo­losinţă a terenului agricol, angajîn­­du-se să participe si el la aceste lucrări. Secretarul general al partidului a indicat ca scrisoarea să fie dată spre soluţionare secretarului de resort al C.C. al P.C.R. si Ministe­rului Agriculturii. Verificările făcute la faţa locului au confirmat conţinutul sesizării, împreună cu primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. şi conducerea Direcţiei ge­nerale economice de Îmbunătăţiri funciare şi construcţii agricole a fost elaborat un plan de măsuri în vederea înlăturării fenomenelor negative sesizate. S-a dispus, între altele, săparea unui canal pentru desecări pe o lungime de 5—6 km, executarea unor rigole de evacua­re a apei de pe terenurile agricole si din gospodăriile afectate, efec­tuarea lucrărilor necesare pentru buna întreţinere a sistemului de irigaţii ,etc. La unele dintre aceste lucrări au contribuit, lucrând vo­luntar si in propriul lor interes nemijlocit, înşiși semnatarii scriso­rii, împreună cu ceilalţi locuitori ai comunei — aşa cum, dealtfel, se angajaseră. In spiritul principialităţii, al exigenţei partinice Un colectiv de activişti ai C.C. al P.C.R., Consiliului Central de Control Muncitoresc ai Activităţii Economice si Sociale si ai Consi­liului Organizării Economico-So­­ciale a analizat, sub îndrumarea secretarilor de resort ai C.C. al P.C.R., la indicaţia secretarului general al partidului, conţinutul unei scrisori referitoare la activi­tatea întreprinderii de prospec­ţiuni şi exploatări geologice Su­ceava, din Cimpulung-Moldove­­nesc. S-a constatat, astfel că, pe lingă aspectele pozitive ale muncii, depuse de colectivul întreprinderii pentru îndeplinirea planului, exis­tă şi o seamă de neajunsuri şi chiar unele abuzuri. S-a confirmat faptul că personalul­­operativ de la staţia de calcul a Întreprinderii nu are stabilite sarcini specifice de lucru. Iar conducerea unităţii, în loc să rediscensioneze numărul a­­cestui personal la nivelul cerinţelor reale, i-a repartizat. ..spre acoperi­re“, felurite lucrări cu caracter funcţionăresc. S-a confirmat şi afirmaţia că în cadrul întreprinde­rii au fost încadrate şi promovate în diferite funcţii unele cadre nu dună merit­ul ca urmare a unor legături de rudenie cu cadrele de conducere. Secretarul comitetului da partid nu a desfăşurat o activitate cores­punzătoare, ci a­ patronat aceste practici ; organizaţia de partid pe întreprindere nu a manifestat exi­genţa, combativitatea si fermitatea necesare fată de neajunsuri si abateri, a desfăşurat o slabă muncă politico-educativă, a neglijat pro­blemele concrete ale întăririi or­dinii si disciplinei, păstrării inte­grităţii avutului obştesc etc. Ţinind seama de abaterile­­ con­statate, directorul întreprinderii, Viorel Posa, a fost destituit din funcţie şi pus în discuţia organiza­ţiei de partid ; Dumitru Tudorea­­nu, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, a fost destituit din funcţie şi sancţionat pe linie de partid pentru lipsă de răspun­dere şi exigenţă la muncă, tolera­rea unor abuzuri si abateri ale unor cadre de conducere si favori­zarea promovării unor rude apro­piate , a fost destituit si sancţionat pe linie de partid Toader Tudo­­reanu, şeful biroului, mecanizare. Preocupări pentru dezvoltarea oraşului „Vă aducem cele mai calde mul­ţumiri pentru­­ grija ce o manifes­taţi ca toate zonele ţării să se dez­volte in mod echilibrat“ , se sub­linia într-o scrisoare adresată to­varăşului Nicolae Ceauşescu de că­tre un grup de cetăţeni din oraşul Huşi, judeţul Vaslui. In ultimii ani, arătau ei, s-au construit în oraş u­­nităţi industriale, unde muncesc peste 5 000 de muncitori care pro­duc importante bunuri materiale. Noi vă rugăm — se spunea in scri­soare — să ne sprijiniţi in conti­nuare în dezvoltarea localităţii noastre, pentru a se urgenta con­struirea unor obiective edilitare şi gospodăreşti rămase în urmă şi pentru a se îmbunătăţi calitatea, unor lucrări la blocurile de locuit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat ca scrisoarea să fie dată spre soluţionare secretarului de re­sort al C.C. al P.C­ R. Problemele sesizate au fost analizate de un co­lectiv format de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare si Consiliul popular al judeţului Vas­lui. In raportul de cercetare se a­­rată­ că realizarea unor obiective — motelul, cinematograful, statia de epurare — sint intîrziate față de graficele de lucru si de termenele de dare in folosință stabilite. Intir­­zierile se datoresc organizării ne­corespunzătoare a muncii pe san­tiere, lipsei de supraveghere a lu­crărilor. Indisciplinei si folosirii ne­­rationale a forței de muncă, slabei preocupări din partea constructori­lor pentru gospodărirea mai bună a materialelor si utilajelor, precum şi unor greutăţi intimpinate in apro­vizionarea tehnico-materială. La construcţiile de locuinţe s-au con­statat defecţiuni de execuţie, in special la lucrările de finisaj. In ce priveşte lucrările de dubla­re a conductei de aducţiune a apei din Prut, în raport se arată că a­­cestea se desfăşoară potrivit pre­vederilor de plan şi vor fi realiza­te la termenul planificat : decem­brie 1981. Pentru îmbunătăţirea activităţii In domeniul investiţiilor au fost adoptate un şir de măsuri ; în ca­drul acestora a fost înlocuită con­ducerea tehnică a şantierului de , construcţii numindu-se în loc cadre corespunzătoare ; s-a întocmit un plan de acţiune pentru urmărirea, pe obiective, a termenelor de exe­cuţie si recuperarea rămînerilor in urmă ; s-au prevăzut întărirea ac­ţiunilor de control pentru îmbună­tăţirea calităţii­ lucrărilor şi mai buna gospodărire a materialelor. Au fost stabilite măsuri pentru mo­bilizarea mai largă a cetăţenilor la întreţinerea şi înfrumuseţarea ora­şului. Alte solicitări ale cetăţenilor ur­mează să fie analizate in cadrul stabilirii schiţei de Sistematizare a oraşului Huşi. De asemenea, un co­lectiv de Specialişti va analiza şi propune măsuri pentru organizarea mai bună a circulaţiei în oraşul Huşi. In vederea creşterii fluenţei acesteia si scurtării traseelor prin localitate, în special pentru traficul de mărfuri. Neculai ROȘCA SCINTEIA - joi 1 octombrie 1981 AZI VA INFORMĂM DESPRE: Un nou ansamblu urbanistic bucureştean: Piaţa „Gheorghe Şincai“ Punct nodal de cir­culaţie pe magistrala ce străbate Capitala de la sud la nord, Pia­ţa „Gheorghe Şincai“ va căpăta, treptat, in­­cepind din anul viitor, o nouă înfăţişare. Pro­iectul de sistematizare a zonei, întocmit in secţia a V-a a Insti­tutului „Proiect“ Bucu­reşti, vizează rezolva­rea optimă a proble­melor de circulaţie în această intersecţie prin crearea unui pasaj subteran, precum şi, mobilarea în mod co-‘ respunzător a spaţiu­lui delimitat de Calea Şerban Vodă, strada Gheorghe Şincai, stra­da Cuza Vodă, bule­vardul D. Cantemir şi intrarea în Parcul Ti­neretului, avind în ve­dere importanţa aces­tui perimetru. „ Am plasat astfel blocurile de locuinţe, ne spune arhitect So­fia Ungureanu, şef de proiect, incit pe strada Gheorghe Şincai dis­tanţa minimă între complexul şcolar „Io­­sif Rangheţ“ şi viito­rul front de locuinţe atinge 52 de metri lă­­ţime, suficientă pentru a asigura câte trei cu­loare de circulaţie auto pe sens, precum şi spaţii pentru liniile de tramvai, staţiile respective şi accesele la pasajul subteran. Această stradă va fi îndreptată şi va crea, împreună cu strada Lînăriei, care va fi, de asemenea, mult lărgi­tă, o mare arteră ur­bană. Noile construcţii preconizate, un com­plex de blocuri cu citeva sute de aparta­mente, vor ocupa în­tregul teren din faţa ansamblului de locuin­ţe Parcul Tineretului. Intrarea in piaţă va fi marcată de o clădire mai înaltă prevăzută cu portic şi încadrată de blocuri cu 8—10 niveluri aşezate in pla­nuri diferite. Pentru realizarea unei unităţi arhitecturale a noului ansamblu, si aceste blocuri vor fi bordate cu portice. Intrucit această parte a oraşu­lui nu dispune de ma­gazine, la parterul noilor clădiri au fost rezervate spatii pen­tru unităţi de servire şi unităţi comerciale cit mai variate. Prin­tre acestea, figurează un oficiu P.T.T.R., magazine alimentare, de încălţăminte, tex­tile, confecţii, restau­rant, florărie, cofetă­rie, magazine cu arti­cole de menaj şi de produse electrice, o farmacie şi o unitate de telefoane. In spa­tele frontului de clă­diri vor exista incinte şi zone de verdeaţă în armonie cu admirabi­lul decor vegetal din preajmă. Gabriela BONDOC Imagine de ansamblu a viitoarei Pieţe „Gheorghe Şincai" din Capitală (machetă) Detaliu din noul ansamblu arhitectonic Piaţa „Gheorghe Şincăi“ (machetă) Tragere specială LOTO Agenţiile Loto-Pronosport conti­nuă vinzarea biletelor pentru tra­gerea specială Loto de duminică 4 octombrie a.c. In cadrul a şapte ex­trageri in trei faze, totalizând 64 de numere, participanţilor li se oferă şanse sporite de a obţine autoturis­me „Dacia 1300“ şi „Skoda 120­0“, sume de bani variabile si fixe (50 000, 10 000, 5 000 lei etc.), precum si excursii in R.D. Germană sau­ R.P. Ungară. Se poate juca pe va­­­­riante simple, variante combinate sau combinaţii „cap de pod“, calcu­late la 5 sau 25 lei varianta simplă, acestea din urmă avind drept de participare la toate extragerile, in­diferent dacă sunt achitate sută la sută sau un cotă de 25 la sută. EXISTĂ FOND DE MARFA, SÎNT CREATE CONDIŢII PENTRU DESFĂŞURAREA NORMALĂ A APROVIZIONĂRII Cine deturnează mărfurile din circuitul normal ? Aşa cum s-a mai arătat, aşa cum au precizat datele concrete, cifrice, privind cantităţile sporite de produ­se agroalimentare desfăcute pină acum sau care urmează a fi livrate in noul trimestru — există condiţiile necesare ca aprovizionarea populaţi­ei din Capitală să se desfăşoare in bune condiţii. Depozitele comerţului, unităţile de desfacere dispun de cantităţi suficiente de produse agro­alimentare, la unele înregistrindu-se importante creşteri, atît faţă de,pe­rioadele anterioare ale anului, cit şi faţă de anii anteriori. Cu toate a­­cestea, in desfacerea produselor apar uneori şi perturbaţii, acestea datorin­­du-se nu rareori unor neajunsuri organizatorice in reţeaua comercială, dar şi nu puţinelor cazuri de supra­­stocare sau supraaprovizionare, ca şi de deturnare a unor mărfuri de mare cerere de la circuitul lor nor­mal. Este o realitate confirmată de u­­nele constatări făcute cu prilejul unui recent raid-anchetă, întreprins cu sprijinul organelor de ordine. Acum citeva zile, la ieşirea din Bucureşti spre Piteşti, pe autostra­dă, mai multe vehicule au fost gă­site transported cantităţi respecta-, bile de legume şi fructe cumpărate de pe pieţele Capitalei. Destinaţia ? Diferite comune din împrejurimi. Pe o uriaşă betonieră (36—B—5478) a­­partinind Şantierului de constructii­­m­ontaj avicole Buciumeni se lăfăiau 5 saci cântărind 230 kilograme de cartofi, cu destinaţia... comuna Olo­­geni, locul de baştină al conducăto­rului auto şi al celor doi pasageri. Proprietarul autoturismului 1—GR— 7960, al cărui portbagaj era de ase­menea plin cu cartofi, identici ca soi şi stare cu cei vinduţi de comer­ţul de stat, voia să ne convingă că vine cu ei tocmai de la... Paşcani. Acelaşi tip de produs se găsea in­tr-o cantitate de 220 kilograme in căruţa unui cetăţean din Bolintin- Deal. In portbagajul autoturismu­lui I­GR-8180, care se Îndrepta spre satul Palanca, se găseau, pentru a fi prefăcuţi un vin, 250 kg struguri. Aceste exemple, care nu sînt singu­rele, ilustrează o situaţie anormală : legumele şi fructele necesare aprovi­zionării pieţelor bucureştene sunt cărate de unii... înapoi la ţară. Aşadar, pe de-o parte se depun efor­turi, se cheltuiesc muncă, mijloace materiale, combustibil pentru ca pro­dusele să fie culese şi transportate la oraş, iar pe de alta, cantităţi substan­ţiale fac cale întoarsă, prin interme­diul acestor cetăţeni. In optica aces­tora e mai convenabil să „apuce de-a gata“ ceea ce ar putea cultiva in ogrăzile proprii. Din păcate, nu e vorba de o coşniţă sau o sacoşă, ci uneori de cantităţi „industriale“ deoarece, abuzindu-se de ieftinătatea produselor, ele sunt deturnate de la destinaţia normală — consum ali­mentar — pentru a fi folosite la hra­na animalelor. In schimb, pentru cartofii de prin unele grădini particu­lare săteşti se pretinde in pieţele Bucureştiului 5 lei pe kilogram ! Consecinţe negative asupra mersu­lui normal al aprovizionării creează şi tendinţele de suprastocare mani­festate de unii hrăpăreţi. Aceştia îndeasă in propriile cămări alimente de uz cotidian, cum sunt zahărul, uleiul, făina etc­, in cantităţi care le-ar ajunge pentru ani şi ani de zile — frustrind astfel pe ceilalţi cetă­ţeni. Iată pe unul din aceştia, pe nume Ion Stăncuţ, pensionar din Moreni (Dîmboviţa), care îşi transformase maşina „Lada“ 1 500 (nr. 2-DB-5409) în... magazin sau depozit. Iată şi conţinutul portbagajului: 40 de pinii negre, 12 kg carne de porc, 300 de ouă, 20 kg cartofi, 8 kg făină — şi toate acestea la o singură cursă ? La rindul lui, Ioniţă Florea, din Bucureşti, str. Straja 12, avea in sacoşele pe care abia le ducea 12 kg zahăr şi 20 de litri de ulei­! Ca să-şi poată duce cumpăraturile acasă, două femei din comuna Fioreşti-Stoeneşti, judeţul Giurgiu, se „asortaseră“ , nu le era uşor să ridice şi să care 40 kg mălai, 20 kg zahăr, 40 kg făină şi altele ! Pe bună dreptate, cetăţenii îşi ex­primă dezaprobarea categorică faţă de asemenea mentalităţi şi apucături care lovesc in interesele generale. Este necesar să se reamintească aces­tora, in mod ferm, că normele etice ale societăţii noastre nu îngăduie lă­comia şi egoismul, sub orice formă s-ar manifesta ele. Cu atit mai mult atunci cind ele afectează desfăşura­rea normală a activităţii intr-un do­meniu atit de important cum este acela al aprovizionării populaţiei. Rodica ŞERBAN .,Mamzinul“ din cămară in contextul unor condiţii ce asigură o aprovizionare normală a populaţiei, la unii cetăţeni se manifestă totuşi tendinţe de su­prastocare a unor pro­duse alimentare de bază. Nu dintr-un exa­gerat simţ al prevede­rii — factori autorizaţi asigură că aceste pro­duse se vor găsi in cantităţi îndestulătoare — ci, adeseori, iu cu totul alte scopuri. Mai precis — specula. Sfi­­dind nu numai bunul simţ, si normele etice ale societăţii noastre, principiile repartiţiei echitabile a bunurilor, unii indivizi işi trans­formă locuinţele in ve­ritabile depozite „en gros“, un fel de prăvă­lii particulare. Unul dintre aceştia este pensionarul Flo­rea Moraru din Bucu­reşti, str. Ciocăneşti 12, sectorul 4. Ce avea acesta un... „cămara“ lui ? Reţi­neţi : 53 kg zahăr, 16 litri ulei, 100 de ouă, 83 de cutii de conser­ve diferite, 47 de sti­cle de vin, 13 litri de coniac, 10 litri de ţui­ci, precum şi mari cantităţi de smochine, detergenţi, mălai, pe­trol lampant ş.a.m.d. O adevărată băcănie ! Fireşte, nu-şi propu­sese şi nu obişnuia să mănînce zahărul cu polonicul, să bea uleiul cu cana sau vinul cu căldarea. Scopul aces­tei agoniseli de produ­se e mult mai simplu : specula. A fost prins in timp ce vindea, chiar pe stradă, diferi­te produse pretinzind un „comision“ substan­ţial: 15 lei kilogramul de zahăr, 25 de lei li­trul de ulei, ■5 lei li­trul de gaz. Evident, existenta u­­nor asemenea indivizi viciază climatul sănă­tos al vieţii noastre de zi cu zi. Prin egoismul şi lăcomia lor afectea­ză Interesele societăţii, ale membrilor ei, se întreţine o anumită stare de spirit neco­respunzătoare ,­ dar propice prosperăm „negoţului" lor ilegal. Asemenea fapte repro­babile stârnesc pe bună dreptate indigna­re, dar nu este de­­ajuns pentru a le stirpi. Este necesar ca, in ca­litate de cetăţeni, să ne spunem răspicat cuvintul, să nu tolerăm sub nici o formă de manifestare rapacita­tea şi specula, să mo­bilizăm opinia publică în depistarea unor ase­menea cazuri pentru eradicarea lor. In ce-l priveşte pe F.M. el a fost deferit justiţiei, iar produsele confiscate. Ca să-i fie de învăţătură, lui şi altora ca el. S. R. (Urmare din pag. D menea, grămezi de gogonele, varză, gogoşari, struguri. In rondul halei — aceeaşi animaţie. Discutăm cu cîţiva cetăţeni. „Am găsit tot ce-mi tre­buie. Dar şi piaţa nr. 2 este bine aprovizionată, însă toată lumea pre­feră să vină aici“, ne-a spus Alecu Iordache, muncitor la întreprinderea de prelucrare a lemnului. Pornind de la această observaţie, continuăm raidul in piaţa nr. 2. Chioşcurile nr. 4 si numărul 9 al Agrocoop sunt in general bine apro­vizionate, deşi o sortare mai temei­nică a produselor si asigurarea unui aspect mai atractiv ar fi fost bine­venite. Avea dreptate interlocutorul nostru : piaţa nr. 2 nu e utilizată aşa cum trebuie, nici producătorii in­dividuali nu sunt îndrumaţi să vină un număr mai mare şi pe acest platou. Pentru a afla care este, în general, stadiul aprovizionării cu legume şi fructe, ne-am adresat directorului comercial al trustului horticol, tova­răşul Mihai Ciobanu, care ne-a spus: „ Numai în luna septembrie au fost recepţionate peste 2 400 tone legume, cartofi şi fructe. Aproape 1 700 tone au fost desfăcute direct cumpărătorilor, iar peste 600 tone au fost insilozate pentru perioada de iarnă. Producţiile la unele sortimen­te au fost mai slabe, e adevărat, dar cantităţile de mere şi struguri fiind mult superioare anilor ante­riori, avem posibilitatea să facem schimburi cu judeţele vecine şi să ne completăm necesarul, îndeosebi la cartofi şi ceapă. Se ştie că ziua cea mai concludentă pentru pulsul pieţei este duminica. Numai în ul­tima duminică au fost date spre vînzare, în judeţ, peste 180 tone produse, dintre care 45 tone struguri, 15 tone mere, 20 tone cartofi, 10 tone varză, 10 tone rădăcinoase, 25 tone ardei, ceapă, gogoşari şi altele. — Vorbeaţi de pregătirile de iarnă. In afara cantităţilor insilozate în luna septembrie, de ce rezerve mai dispuneţi ? — Avem un stoc şi vor fi livrate eşalonat magazinelor după 1 ianuarie 1 000 tone cartofi, 600 tone ceapă, 700 tone mere, 50 tone fasole uscată, 100 tone murături etc. La acestea să adăugăm circa 3 000 tone conserve de legume şi fructe, produse de diferite unităţi I.L.F., printre care I.P.U­.F. Huşi. Şi producţia continuă. (Petru Necula, corespondentul „Scînteii“). După cumpărături cu autobetoniera Foto : S. Cristian

Next