Scînteia, octombrie 1981 (Anul 50, nr. 12164-12190)
1981-10-01 / nr. 12164
SANTEIA — joi 1 octombrie 1981 CAMPANIA AGRICOLĂ ÎN PERIOADA DE VÎRF Nici o clipă de răgaz pînă nu vor fi strînse toate roadele toamnei şi nu va fi insăminţat ultimul hectar!rism ■ * RECOtiTAREA Tot ce se culege ziua, să ajungă pînă seara în magazii! GIURGIU De la cules la depozit — pe drumul cel mai scurt! Pe ogoarele judeţului Giurgiu sînt zile de muncă susţinută pentru strîngerea roadelor toamnei. Oamenii ştiu să preţuiască timpul şi, de aceea,zilele săptămînii sînt toate la fel, pentru că de odihnă va fi vorba numai după terminarea tuturor lucrărilor în cîmp. La C.A.P. Ghizdaru, unitate avansată cu recoltarea porumbului, sute de oameni ies zilnic la cîmp și, împreună cu metanizatorii, recoltează 20 hectare pe zi. Pînă ieri, 30 septembrie, recolta de porumb a fost strinsă de pe 600 hectare. Merită subliniat și faptul că tot ce se culege în cursul unei zile, pînă seara se transportă in magazii. Cum s-a reuşit acest lucru ? In primul rînd se asigură numărul necesar de oameni la încărcat, incit camioanele nu staţionează decit foarte puţin. Dealtfel şi în celelalte unităţi agricole din consiliul agroindustrial Giurgiu se acordă atenţie recoltării şi transportării porumbului din cîmp la bazele de recepţie, un timp scurt s-au livrat peste 300 de tone. Aici s-a acţionat pentru înlăturarea „gîtuirii“ la depănuşat. La această lucrare, precum şi la încărcat dau ajutor oameni ai muncii din toate instituţiile din raza de activitate a consiliului, personalul TESA din unităţile comunale. La Răsuceni, în frunte cu preşedintele Ion Androne şi şeful de ferma Neagu Netejoru, cooperatorii recoltează zilnic 25 hectare de porumb, transportindu-i la bază şi eliberînd imediat terenul cu atelajele şi maşinile unităţii. In întreg judeţul, porumbul s-a recoltat de pe aproape 26 000 hectare. Paralel cu măsurile întreprinse in ultimele zile pentru intensificarea lucrărilor la recoltat, trebuie acordată însă mai multă atenţie organizării transportului. Deşi la bazele de recepţie şi lafabricile de nutreţuri combinate au fost livrate cantităţi importante de porumb, pe cîmp se află încă netransportate 4 500 tone, iar în curţile unităţilor agricole de stat şi cooperatiste — 13 900 tone. Cele mai mari cantităţi de porumb netransportat se află în cooperativele agricole Vedea, Băneasa, Puieni şi la I.A.S. Prundu. Este adevărat că ştiuleţii au fost aşezaţi pe un pat de paie şi coceni şi s-a asigurat pază permanentă. Dar conducerile acestor unităţi au oare garanţii că sosirea Ploii nu va compromite recolta acestui an ? Cu fiecare zi. In judeţul Giurgiu lucrările agricole se aglomerează. Comandamentul judeţean pentru agricultură a stabilit o serie de măsuri de impulsionare a lucrărilor. Intre acestea, concentrarea forţelor pe terenurile unde urmează să se semene griu după porumb. Iar pentru ca pregătirea solului să se facă repede şi bine s-a stabilit un ritm zilnic la arat de 4 000 hectare. Realizarea unui asemenea ritm presupune să se are şi noaptea la lumina farurilor. Au fost antrenaţi la lucru pe ogoare 433 mecanici din atelierele de reparaţii şi împreună cu tractorişti de la I.E.L.I.F. şi cu ajutorul studenţilor aflaţi in practică, 1 030 tractoare vor la Harnici sunt cooperatorii din comuna Garoafa, judeţul Vrancea, şi acum la culesul porumbului. Dar conducerea cooperativei agricole nu a luat în calcul hărnicia lor, căci organizind necorespunzător transportul, culegătorii sunt nevoiţi ca, pină la sosirea căruţelor sau a camioanelor, să aşeze ştiuleţii in grămezi direct pe cîmp Foto : N. Moldoveanu era in schimbul doi, adică noaptea. De fapt, de citeva nopţi, a dispărut liniştea cimpului, luminile farurilor semnalînd răspunderea deosebită a oamenilor de a strînge și depozita cit mai repede recolta. Petre CRISTEA corespondentul „Scînteii" VRANCEA întrajutorare bine organizată In lanurile de porumb ale cooperativei agricole din Mărăşeşti n-am întîlnit, în raidul întreprins, nici o combină la recoltat. Frecvenţa cu care pe drumurile de acces spre lanuri se „scurgeau“ către baza de recepţie camioanele şi căruţele încărcate cu porumb dovedea însă că, la cîmp, recoltarea „mergea ca pe roate“. Cum se explică ? „La sfîrşitul săptămînii toate cele 14 combine repartizate iniţial cooperativei au trecut să lucreze la C.A.P. Garoafa, ne spune inginerul-şef al cooperativei “agricole din Mărăşeşti, Gheorghe Ulmeanu. Am recoltat mecanizat aproape 200 de hectare. Se cerea însă ca la C.A.P. Garoafa să fie eliberat terenul pentru a putea fi pregătit in vederea însăminţării griului. Am cedat combinele unităţii vecine, fiindcă la noi cei aproape 500 de ţărani cooperatori, in sprijinul cărora vin zilnic la cules 50— 60 de muncitori din unităţile economice ale oraşului Mărăşeşti, asigură viteza planificată la recoltat“. Am aflat că tot ce se recoltează, în aceeaşi zi se transportă din cîmp, iar la fondul de stat au şi fost livrate peste 400 tone de porumb. La cooperativa agricolă, din Garoafa am întâlnit întreaga formaţie de mecanizatori la lucru. De asemenea, pe cele 749 hectare cultivate cu porumb se aflau la cules peste 200 de cooperatori. „Vrem să încheiem la timp fiecare lucrare din campania de toamnă — ne spune preşedintele cooperativei, Gheorghe Stancu. Măsura luată în cadrul consiliului nostru agroindustrial de a fi ajutaţi cu 14 combine ne ajută să folosim mai bine şi forţa manuală. De altfel, oamenii noştri, după cum vedeţi, muncesc cu spor. Astăzi, de exemplu, am recoltat mai mult porumb şi mai multe legume decît ieri“. Şi în alte cooperative agricole din judeţul Vrancea lucrările sunt bine organizate. Ca urmare, pînă ieri, 30 septembrie, în cooperativele agricole porumbul a fost strins de pe 9 760 hectare, s-au insăminţat 10 060 hectare cu ora — 90 la sută din suprafaţa prevăzută, iar acum forțele sînt concentrate la semănatul griului. Dan DRAGULESCU corespondentul „Scînteii" menismism Să crească ritmul să crească şi răspunderea pentru calitatea lucrărilor! Mărimea spicului de griu depinde mult şi de munca agronomului Orice gospodar ştie că nivelul viitoarei recolte de griu depinde in măsura hotăritoare de calitatea seminţei, de felul in care este lucrat stratul de pamint în care se incorporează aceasta, precum şi de modul în care sunt respectate regulile agrotehnice la semănat. Iată de ce — acum la vremea semănatului — ne-am propus să urmărim la faţa locului, în citeva unităţi agricole din judeţul Mehedinţi, modul in care sunt respectate aceste cerinţe. Calitatea seminţei. Dacă facem comparaţia cu anii trecuţi, indiscutabil situaţia este mai bună. Şi cînd spunem aceasta avem in vedere nu numai îmbunătăţirile care au avut loc în structura soiurilor, ci şi faptul că, mai ales in zona de cîmpie a judeţului, s-a reuşit să se asigure sămânţă cu calităţi biologice superioare. Bimăoară, numai în cooperativele agricole, aproape 11 000 hectare vor fi însăminţate cu sămînţă elită şi din înmulţirea întîi. Deşi soiurile autohtone de mare productivitate nu deţin încă ponderea dorită, trebuie spus că, începînd din această toamnă, ele au cunoscut o extindere puternică, creindu-se astfel o bază pentru generalizarea lor în toate unităţile agricole, începind încă din toamna viitoare. O situaţie mai deosebită există in întreprinderile agricole de stat, unde aproape 45 la sută, din stocul de seminţe este de calitate inferioară, iar deocamdată nu se întrevede nici o speranţă pentru înlocuirea acestei seminţe. Oricine străbate in aceste zile întinderile fertile ale Mehedinţiului va remarca, cu siguranţă, saltul calitativ făcut în multe unităţi agricole în ce priveşte pregătirea terenului pentru semănat. Este drept că şi condiţiile pedoclimatice din această toamnă sunt , mult mai favorabile. Putea fi văzut teren pregătit grădinăreşte chiar şi pe locurile unde cu citeva zile în urmă se afla porumb sau floarea-soarelui. Aici, oamenii au înţeles că pentru o arătură bună nu este suficient numai ca mecanizatorii să regleze bine plugurile, ci înainte de toate trebuie să li se asigure un teren curat, fără resturi vegetale. Şi fac acest lucru nu numai la Pristol sau Gîrla Mare, ci şi la Şimian, Hinova, Cerneţi sau Izvorul Birzii — unităţi agricole nu tocmai dintre cele mai vestite in judeţ. Trebuie subliniat, totodată, că este prima dată cînd pentru întreaga suprafaţă ce se va cultiva cu griu au fost asigurate doze de îngrăşăminte apropiate de cerinţele reale. Avînd săminţă bună, pămînt bine lucrat şi îngrăşat, acum totul depinde de modul în care se va asigura o bună organizare a muncii, un ritm de lucru înalt, o îndrumare şi supraveghere atente, pentru ca ceea ce s-a făcut bun pînă acum să fie fructificat din plin. Sunt respectate aceste cerinţe de către cei ce poartă răspunderea actualei campanii agricole in judeţul Mehedinţi! Discuţia cu tovarăşul Gheorghe Firu, inginerul-şef al cooperativei Cioroboreni, pe tema respectării cerinţelor legate de calitatea însămînţărilor, se transformă într-o adevărată pledoarie practică pentru ceea ce înseamnă şi presupune astăzi o agrotehnică ştiinţifică. Mecanizatorii semănau griu intr-o sală pe care s-a făcut o arătură adîncă la numai două zile de la recoltare. A urmat apoi o lucrare cu discul pentru încorporarea îngrăşămintelor complexe aplicate aici în doze stabilite nu atît ştiinţific, cit gospodăreşte. înaintea semănătorilor s-a mai trecut odată cu discurile şi nu a mai fost nevoie de o altă lucrare pentru că solul s-a mărunţit de era bun chiar şi pentru plantat legume. Cu toate că la semănat au fost repartizaţi cei mai buni mecanizatori, inginerul Gh. Firu nu concepea să lipsească de la această lucrare, să nu controleze şi să nu cunoască condiţiile in care se execută o asemenea operaţie care condiţionează în proporţie de 60—80 la sută nivelul viitoarei recolte. Or, tocmai in această exigenţă şi perseverenţă pentru agrotehnică înaintată se află explicaţia saltului pe care l-a cunoscut această unitate in ultimii ani, a producţiilor mari care se obţin aici la hectar. Iar acest salt trebuie apreciat cu atît mai mult cu cit s-a realizat in condiţiile în care la Cioroboreni, pentru a se suplini lipsa tractoarelor sau altor maşini, adesea trebuie să se apeleze la schimburile de noapte. De ce cooperatorii din Girla Mare, Salcia, Pristol, Vrata obţin an de an intre 4 000 şi 5 000 kg de griu la hectar ? Pentru a afla răspunsul este neapărat nevoie Să vezi cum se munceşte aici pămîntul, cum ştiu oamenii să-i sporească fertilitatea şi mai ales cită pasiune au în general pentru agricultură. O recoltă de 3 000 kg la hectar s-a obţinut anul acesta şi în multe unităţi din zona de deal, ceea ce la Hinova, de pildă, poate fi socotită ca o realizare de excepţie. Producţia medie de griu pe judeţ a fost însă mult mai mică, pentru că şi în Mehedinţi — ca în multe alte judeţe dealtfel — se găsesc cite unii puşi parcă să demonstreze cum nu trebuie să se facă agricultură astăzi. In categoria acestora intră şi cei de la Malovăţ. Anul acesta au reuşit marea performanţă de a trece cu 48 kg bariera celor 1 000 kg griu la hectar. Cum nimeni de la judeţ sau de la consiliul agroindustrial din Şimian, pe teritoriul căruia se afla cooperativa agricolă din Malovăţ, nu putea să dea o explicaţie la asemenea producţii derizorii, ne-am îndreptat spre una din solele cooperativei unde se semăna gru. Privim la început la resturile de paie ce nu au putut fi acoperite de arătură, apoi la şirurile întregi de boabe de griu neîncorporate in sol. Pe măsură ce pătrundem spre mijlocul solei ne convingem şi mai mult nu numai de calitatea sub orice critică a semănăturii, dar şi de modul necorespunzător in care s-a făcut pregătirea terenului.. Cele trei semănători erau asistate de un inginer stagiar care face mai multă figuraţie decît treabă. Cum acesta şi-a declinat orice răspundere, am pornit pe urmele inginerului-şef, al preşedintelui de cooperativă şi primarului. Pe primar l-am găsit la sediul consiliului popular ocupat cu întocmirea unui convocator. Inginerul-şef, Mihai Savu, se afla la magazie şi învăţa cooperatorii cum să trateze griul cu lopata, in loc să folosească perzolatorul — maşină anume construită in acest scop. De preşedintele cooperativei nu am mai dat. Şi toţi aceşti oameni, dar absolut toţi aveau convingerea că fac cea mai bună treabă de cînd sint in această unitate. Fiecare ne asigură că terenul unde se semăna a fost pregătit ca pentru ceapă. Dacă aceasta are valoare cu o ceapă degerată, atunci nu-i contrazicem. Fapt este că de pe urma acestui simulacru de agrotehnică nu putem să ne aşteptăm nici în anul viitor la o recoltă acceptabilă. La Malovăț au mai rămas încă multe hectare de semănat în această toamnă şi s-ar mai putea face multe lucruri bune pentru a pregăti corespunzător noua recoltă. Condiţia este ca cei trimişi să coordoneze activitatea aici să-şi facă datoria. Şi nu numai la Malovăţ, ci în toate unităţile de care răspund, şi cu atît mai mult în cooperativele cu rezultate economice mai slabe. Iosif POP Virgiliu TATARU corespondentul „Scînteii“ Faţă în faţă două moduri diferite de a înţelege datoria specialistului pentru viitoarea recoltă Intr-un strat fertil şi bine lucrat, procentul de germinaţie a seminţelor este asemănător celui din laborator. Acesta este „secretul" producţiilor mari de griu realizat în ultimii ani la cooperativa agricolă Cioroboreni, judeţul Mehedinţi. (Fotografia din stingă). La aceste tractoare am ajuns urmînd cifra de boabe presărate pe drumurile de hotar ale cooperativei agricole din Malovăţ-Mehedinţi. Pentru alimentarea semănătorilor, mecanizatorii se deplasau pînă la un depozit improvizat aflat la marginea satului Bîrda. (Fotografia din dreapta). Drumuri inutile, timp pierdut, risipă de combustibil ! ----------— —-—......... ■ ■ ------ -----------------------——. —.... . . ..............mm . ________________________________4fm__________________________ BRAŞOV, Tîrziu se ajunge la viteza de lucru stabilită... In judeţul Braşov s-a încheiat semănatul orzului şi orzoaicei de toamnă. In felul acesta s-a putut trece cu toate mijloacele disponibile la insămînţarea griului, lucrare serios întitulată. Din cele 16 000 hectare prevăzute a fi cultivate în această toamnă s-au realizat pină ieri abia 2 500 hectare. De ce atît de puţin ? Despre cauzele acestei întîrzieri, la direcţia agricolă judeţeană se afirmă că o bună parte din mijloacele tehnice şi umane au fost mobilizate la recoltarea cartofilor şi la insămînţarea culturilor din prima urgenţă — orzul şi orzoaica — care ocupă 11 000 hectare. De asemenea, unele suprafeţe destinate griului sunt ocupate cu cartofi. Aceste motive sunt întemeiate insă doar în parte. Pentru că în multe unităţi — bunăoară, consiliile agroindustriale Hoghiz, Rupea, Făgăraş, Feldioara — datorită slabei organizări a muncii, insăminţarea griului a început intîrziere. Nici mijloacele mecanice nu sint bine folo- site. Iată două cazuri intîlnite in ziua raidului in unităţi agricole din consiliul intercooperatist Hoghiz. La C.A.P. Racoş, trei tractoare au rămas imobilizate deoarece mecanizatorii respectivi au absentat la lucru. La C.A.P. Comana, mecanizatorii au ieşit la cîmp pe la ora 11. Şi asemenea situaţii nu sunt singulare, aşa cum frecvent se întilnesc cazuri cînd se iroseşte mult timp din cauză că unele tractoare se defectează sau nu li se asigură la timp săminţa necesară. Aşa se explică faptul că, pînă acum, în nici unul din consiliile agroindustriale nu s-a atins viteza zilnică planificată. ..Apreciem că, in următoarele zile, ritmul de insăminţare a griului va creşte simţitor, ne spune ing. Toma Cardoş, directorul direcţiei agricole judeţene“. — Pe ce vă bazaţi această afirmaţie ? — Mai întîi pe faptul că avem suprafeţe importante de teren pregătit pentru insăminţarea griului. Apoi, forţele eliberate de la insăminţatul orzului şi orzoaicei au fost concentrate pe terenuri destinate griului. Pe măsura recoltării cartofilor, terenul va fi pregătit şi însămînţat cu griu. Pe de altă parte, am stabilit ca în toate unităţile unde există condiţii să se lucreze în schimburi prelungite. Am adăuga că au existat condiţii ca viteza de lucru stabilită să se realizeze mai din vreme. Prin ce demonstrăm ? Prin faptul că la 21 septembrie in judeţul Braşov erau arate 21 000 hectare, iar la 28 septembrie suprafaţa totala insăminţata era de 19 400 hectare. Prin urmare, mai puţin cu 1 600 hectare, fără a mai socoti că, intre timp, s-a strins recolta şi de pe alte suprafeţe care trebuiau arate şi pregătite pentru semănat. E vorba de o încetineală de netolerat. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii* 0 condiţie hotăritoare a realizării obiectivelor de investiţii: materialele de construcţie livrate la timp . Pe marginea articolului „Mai multă punctualitate şi răspundere în aprovizionarea şantierelor de investiţii", publicat in „Scînteia" nr. 12 140, am primit la redacţie o serie de ecouri din partea unor cadre de conducere din trusturi de construcţii-montaj. Laitmotivul semnalelor primite : situaţia aprovizionării tehnico-materiale a unor şantiere este necorespunzătoare, în livrări apar întîrzieri destul de serioase. N-am insista asupra acestor probleme dacă ele nu ar afecta direct eforturile pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a unor capacităţi productive, lată deci două din punctele de vedere primite . „Legea contractelor economice să fie pretutindeni Lege64 Cînd va renunţa întreprinderea de materiale izolatoare din Şimleu Silvaniei să fie autoarea unui inacceptabil „record“ : 900 000 mp de materiale hidroizolatoare restante ? Articolul „Mai multă punctualitate şi răspundere in aprovizionarea şantierelor de investiţii“, publicat in „Scînteia“, ridică citeva din principalele probleme ale aprovizionării tehnico-materiale ale şantierelor de investiţii, sesizind esenţialul şi spunînd lucrurilor pe nume — este de părere tovarăşul CONSTANTIN CARUSO, director adjunct în Trustul de izolaţii pentru lucrări industriale Bucureşti. La ora actuală, pe multe şantiere de investiţii se înregistrează dese stagnări in producţie, determinate de lipsa unor resurse materiale de primă necesitate : ciment, oţel-beton, profile metalice, materiale termo şi hidroizolatoare etc. Articolul menţionat subliniază, pe bună dreptate, faptul că multe probleme ce provoacă dereglări în activitatea de aprovizionare a şantierelor apar in stadiul de proiectare a noilor capacităţi productive. Cauzele ? In principal, considerăm că e vorba de slaba informare privind balanţele diferitelor categorii de materiale şi de caracterul inconstant, întîmplător, al unor activităţi de directivare in stabilirea celor mai corespunzătoare soluţii din punctul devedere al cerinţelor tehnologice, al realismului soluţiilor proiectate in raport cu resursele de care dispunem. Iată de ce opinăm că îmbunătăţirea radicală a activităţii de proiectare, pe baza tipizării şi, respectiv, modulării noilor capacităţi de producţie, poate şi trebuie să înlăture din cauzele care creează în prezent greutăţi în aprovizionare, pe care le resimţim pe şantiere. O altă sursă de neajunsuri o con,stituie nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate. In cazul şantierelor de investiţii industriale îşi agrozootehnice, neonorarea contractelor economice a determinat mi o dată stagnări in desfăşurarea lucrărilor, mutarea repetată a echipelor de muncitori dintr-un loc în altul, cu consecinţe serioase asupra producti-., vităţii muncii, neasigurarea de către constructori a fronturilor de lucru stabilite prin grafice pentru montori, instalatori şi izolatori, menţinerea stocurilor de utilaje nemontate. O atare stare de lucruri provoacă dereglări în activitatea de investiţii : zeci şi zeci de delegaţi se deplasează în unităţile furnizoare pentru a „impulsiona“ livrările, se adună un enorm volum de corespondenţă, se fac numeroase intervenţii, care consumă mult din timpul de muncă şi energia şefilor de şantier, conducerilor de unităţi, cadrelor de conducere din ministere şi organele centrale de stat. Un exemplu concret îl constituie importantul volum de restanţe în livrarea materialelor hidroizolatoare contractate cu unităţile de profil din Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Acum, la începutul ultimului trimestru al anului, restanţele în livrări însumează circa 1,8 milioane mp de ţesături, impislituri, carton şi pînză bitumată. Datorită acestor restanţe în livrări, numeroase acoperişuri nu pot fi terminate, multe din ele la obiective cu termene de punere în funcţiune in acest trimestru. Este evident pentru oricine că nerealizarea lucrărilor de hidroizolaţii pe acoperişurile noilor capacităţi de producţie, acum, cînd toamna şi-a intrat în drepturi şi iarna bate la uşă, împiedică desfăşurarea lucrărilor în interiorul acestor capacităţi. In acest context, provoacă nedumerire includerea Pe locul II în lista fruntaşilor pe opt luni ale anului în ramura industriei cimentului şi a materialelor de construcţii a întreprinderii de materiale izolatoare din Şimleu Silvaniei , care are o restanţă in livrări către trustul nostru de circa 900 000 mp de materiale hidroizolatoare. Este posibil, oare, ca o unitate economică să cumuleze, în acelaşi timp, calitatea neonorantă de întreprindere restanţieră, care nu-şi îndeplineşte decât parţial menirea pentru care a fost creată, cu aceea de unitate fruntaşă şi care, prin definiţie, trebuie să-şi îndeplinească exemplar sarcinile asumate ? Practica neonorării contractelor economice trebuie lichidată cu desăvîrșire. In acest sens propun ca, printre altele, să fie avute în vedere următoarele : 1. Așa cum se prevede, dealtfel, în Legea contractelor economice, penalizările și despăgubirile trebuie suportate integral de persoanele vinovate pentru nerespectarea sau respectarea necorespunzătoare a prevederilor din contractele încheiate, inclusiv de cadrele de conducere din centrale şi ministere, răspunzătoare direct pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării normale a producţiei şi livrărilor în unităţile din subordine. Aceasta presupune, ca o premisă elementară, aplicarea cu fermitate a articolului 44 din Legea contractelor economice care prevede că „unităţile socialiste care nu execută obligaţiile asumate prin contracte sau le execută necorespunzător DATOREAZĂ (subl. ns.) celeilalte părţi penalizări precum şi despăgubiri...“ Cu alte cuvinte, unităţile prejudiciate au datoria de a cere despăgubiri, de a utiliza acest instrument economic pentru întărirea disciplinei şi răspunderii furnizorilor. 2. Să se sancţioneze cu severitate orice acţiune a unor furnizori de a „şicana“ unităţile ce îşi revendică drepturile în cazul nerespectării contractelor încheiate, pornind de la adevărul că este incompatibilă cu etica cerută oricărui cadru de conducere, indiferent de nivel, încercarea de a înăbuşi critica şi mentalitatea de tipul „ne luaţi penalizări sau refuzaţi să ne plătiţi o factură pentru un produs necorespunzător, atunci nu vă mai livrăm nimic“. Avem datoria, la toate nivelurile, să facem ca pretutindeni Legea contractelor economice să fie Lege. „Cînd normele din birou nu corespund cu realităţile de pe şantier...66 De ce întreprinderile de sîrmă şi produse din sirmă Buzău, „Laminorul“ din Brăila şi de ţevi din Zalău nu livrează ceea ce contractează ? Am citit cu interes articolul „Mai multă punctualitate şi răspundere în aprovizionarea şantierelor de investiţii“, publicat în ,.Scînteia“ , ne scrie ing. RADU SUMAN, directorul Trustului de construcţii industriale şi agrozootehnice Bucureşti. Vă informăm că şi în cadrul trustului nostru s-au manifestat şi se manifestă în continuare o serie de greutăţi in asigurarea cu materiale a şantierelor. Din această cauză, intimpinăm dificultăţi serioase în eforturile de realizare a sarcinilor de plan la obiective de investiţii de mare importanţă economică, cum sunt Combinatul chimic din Giurgiu , platforma electronică Pipera — „Microelectronica“ şi întreprinderea de calculatoare ; platforma industrială Militari — Fabrica de fire şi ţesături din fibre de sticlă ; o serie de complexe zootehnice şi silozuri de cereale etc. Dintre problemele deosebite cu care suntem confruntaţi menţionăm : 1. Pentru 25 de materiale principale, ministerele beneficiare nu au asigurat cotele la nivelul necesarului rezultat din documentaţiile de execuţie. Astfel, principalii noştri beneficiari, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Agriculturii au asigurat numai în parte cotele la materiale cu pondere importantă în execuţia lucrărilor : oţelbeton, ciment, profile mijlocii şi uşoare, ţevi de construcţie. De ce ? Frecvent, beneficiarii şi proiectanţii nu se încadrează, prin proiectele pe care le dau spre execuţie constructorilor, in cotele pe care tot ei le pun la dispoziţie. 2. O serie de furnizori nu-şi respectă obligaţiile contractuale asumate. Cu totul necorespunzătoare este situaţia livrării sîrmei trase pentru legat oţel-beton. Din repartiţia de sirmă de 1,18 mm, întreprinderea de sîrmă şi produse din sîrmă . Buzău a livrat prin Baza de aprovizionare tehnico-materială a municipiului Bucureşti —filiala metal şi produse din metal — sîrmă cu diametre cuprinse între 1,4 — 1,8 mm, ceea ce a condus la creşterea substanţială a consumului. In legătură cu nerespectarea flagrantă a obligaţiilor legale, semnalăm: • întreprinderea de ţevi Zalău care nu a contractat 400 tone oţelbeton lis cu diametre de 6, 8, 10 şi 12 mm pe trimestrul III şi 200 tone pe trimestrul IV din repartiţiile Ministerului Industriei Metalurgice nr. 150589 şi 150551. • întreprinderea „Laminorul“ Brăila care a contractat, dar nu a livrat nimic din cele 230 tone oţel-beton PC 52 cu diametre de 6, 8, 10 şi 12 mm pe trimestrele II şi III 1981. Situaţia durează din anul 1980, cînd, de asemenea, a contractat şi nu a livrat nimic din cele 650 tone oţel-beton marca PC 52. In concluzie : Considerăm problemele aduse în discuţie deosebit de serioase şi aşteptăm din partea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, precum şi din partea întreprinderilor de materiale izolatoare din Şimleu Silvaniei, de sîrmă şi produse din sirmă Buzău, de ţevi Zalău şi „Laminorul“ din Brăila — vizate în cele două scrisori publicate mai sus — răspunsuri clare, la obiect, asupra neajunsurilor semnalate, măsuri energice şi cuprinzătoare pentru îmbunătăţirea hotărâtă şi neintîrziată a ritmicităţii in aprovizionarea cu materiale a şantierelor de investiţii. Grupaj realizat de Cristian ANTONESCU PAGINA 3