Scînteia, octombrie 1981 (Anul 50, nr. 12164-12190)

1981-10-01 / nr. 12164

SANTEIA — joi 1 octombrie 1981 CAMPANIA AGRICOLĂ ÎN PERIOADA DE VÎRF Nici o clipă de răgaz pînă nu vor fi strînse toate roadele toamnei şi nu va fi insăminţat ultimul hectar!­rism ■ * RECOtiTAREA Tot ce se culege ziua, să ajungă pînă seara în magazii! GIURGIU De la cules la depozit — pe drumul cel mai scurt! Pe ogoarele judeţului Giurgiu sînt zile de muncă susţinută pentru strîngerea roadelor toamnei. Oamenii ştiu să preţuiască timpul şi, de aceea,­­zilele săptămînii sînt toate la fel, pentru că de odihnă va fi vorba numai după terminarea tuturor lu­crărilor în cîmp. La C.A.P. Ghizdaru, unitate avansată cu recoltarea porumbului, sute de oameni ies zilnic la cîmp și, împreună cu metanizatorii, recoltează 20 hectare pe zi. Pînă ieri, 30 septembrie, recolta de porumb a fost strinsă de pe 600 hectare. Merită subliniat și faptul că tot ce se culege în cursul unei zile, pînă seara se transportă in magazii. Cum s-a reuşit acest lucru ? In primul rînd se asigură numărul necesar de oameni la încărcat, incit camioanele nu staţio­nează decit foarte puţin. Dealtfel şi în celelalte unităţi agri­cole din consiliul agroindustrial Giurgiu se acordă atenţie recoltării şi transportării porumbului din cîmp la bazele de recepţie, un timp scurt s-au livrat peste 300 de tone. Aici s-a acţionat pentru înlăturarea „gîtuirii“ la depănuşat. La această lucrare, precum şi la încărcat dau ajutor oameni ai muncii din toate instituţiile din raza de activitate a consiliu­lui, personalul TESA din unităţile comunale. La Răsuceni, în frunte cu preşedintele Ion Androne şi şeful de ferma Neagu Netejoru, cooperatorii recoltează zilnic 25 hectare de porumb, transportindu-i la bază şi eliberînd imediat terenul cu atelajele şi maşinile unităţii. In întreg judeţul, porumbul s-a recoltat de pe aproape 26 000 hectare. Paralel cu măsurile întreprinse in ultimele zile pentru in­tensificarea lucrărilor la recoltat, trebuie acordată însă mai multă atenţie organizării transportului. Deşi la bazele de recepţie şi la­­fabricile de nutreţuri combinate au fost livrate cantităţi importante de porumb, pe cîmp se află încă netrans­portate 4 500 tone, iar în curţile unităţilor agricole de stat şi cooperatiste — 13 900 tone. Cele mai mari cantităţi de porumb netransportat se află în cooperativele agricole Ve­dea, Băneasa, Puieni şi la I.A.S. Prundu. Este adevărat că ştiuleţii au fost aşezaţi pe un pat de paie şi coceni şi s-a asigurat pază permanentă. Dar conducerile acestor unităţi au oare garanţii că sosirea Ploii nu va compromite recolta acestui an ? Cu fiecare zi. In judeţul Giurgiu lucrările agricole se aglo­merează. Comandamentul judeţean pentru agricultură a sta­bilit o serie de măsuri de impulsionare a lucrărilor. Intre acestea, concentrarea forţelor pe terenurile unde urmează să se semene griu după porumb. Iar pentru ca pregătirea solului să se facă repede şi bine s-a stabilit un ritm zilnic la arat de 4 000 hectare. Realizarea unui asemenea ritm pre­supune să se are şi noaptea la lumina farurilor. Au fost antrenaţi la lucru pe ogoare 433 mecanici din atelierele de reparaţii şi împreună cu tractorişti de la I.E.L.I.F. şi cu ajutorul studenţilor aflaţi in practică, 1 030 tractoare vor la­ Harnici sunt cooperatorii din comuna Garoafa, judeţul Vrancea, şi acum la culesul porumbului. Dar conducerea cooperativei agricole nu a luat în calcul hărnicia lor, căci organizind necorespunzător transportul, culegătorii sunt nevoiţi ca, pină la sosirea căruţelor sau a camioanelor, să aşeze ştiuleţii in grămezi direct pe cîmp Foto : N. Moldoveanu era in schimbul doi, adică noaptea. De fapt, de citeva nopţi, a dispărut liniştea cimpului, luminile farurilor semnalînd răspunderea deosebită a oamenilor de a strînge și depozita cit mai repede recolta. Petre CRISTEA corespondentul „Scînteii" VRANCEA întrajutorare bine organizată In lanurile de porumb ale cooperativei agricole din Mără­­şeşti n-am întîlnit, în raidul întreprins, nici o combină la recoltat. Frecvenţa cu care pe drumurile de acces spre la­nuri se „scurgeau“ către baza de recepţie camioanele şi că­ruţele încărcate cu porumb dovedea însă că, la cîmp, recol­tarea „mergea ca pe roate“. Cum se explică ? „La sfîrşitul săptămînii toate cele 14 combine repartizate iniţial coopera­tivei au trecut să lucreze la C.A.P. Garoafa, ne spune ingi­­nerul-şef al cooperativei “agricole din Mărăşeşti, Gheorghe Ulmeanu. Am recoltat mecanizat aproape 200 de hectare. Se cerea însă ca la C.A.P. Garoafa să fie eliberat terenul pentru a putea fi pregătit in vederea însăminţării griului. Am cedat combinele unităţii vecine, fiindcă la noi cei aproape 500 de ţărani cooperatori, in sprijinul cărora vin zilnic la cules 50— 60 de muncitori din unităţile economice ale oraşului Mără­şeşti, asigură viteza planificată la recoltat“. Am aflat că tot ce se recoltează, în aceeaşi zi se transportă din cîmp, iar la fondul de stat au şi fost livrate peste 400 tone de porumb. La cooperativa agricolă, din Garoafa am întâlnit întreaga formaţie de mecanizatori la lucru. De asemenea, pe cele 749 hectare cultivate cu porumb se aflau la cules peste 200 de cooperatori. „Vrem să încheiem la timp fiecare lucrare din campania de toamnă — ne spune preşedintele cooperativei, Gheorghe Stancu. Măsura luată în cadrul consiliului nostru agroindustrial de a fi ajutaţi cu 14 combine ne ajută să fo­losim mai bine şi forţa manuală. De altfel, oamenii noştri, după cum vedeţi, muncesc cu spor. Astăzi, de exemplu, am recoltat mai mult porumb şi mai multe legume decît ieri“. Şi în alte cooperative agricole din judeţul Vrancea lucrările sunt bine organizate. Ca urmare, pînă ieri, 30 septembrie, în cooperativele agricole porumbul a fost strins de pe 9 760 hec­tare, s-au insăminţat 10 060 hectare cu ora — 90 la sută din suprafaţa prevăzută, iar acum forțele sînt concentrate la se­mănatul griului. Dan DRAGULESCU corespondentul „Scînteii" menismism Să crească ritmul să crească şi răspunderea pentru calitatea lucrărilor! Mărimea spicului de griu depinde mult şi de munca agronomului Orice gospodar ştie că nivelul viitoarei recolte de griu depinde in măsura hotăritoare de calitatea se­minţei, de felul in care este lucrat stratul de pamint în care se incorpo­rează aceasta, precum şi de modul în care sunt respectate regulile agroteh­nice la semănat. Iată de ce — acum la vremea semănatului — ne-am pro­pus să urmărim la faţa locului, în citeva unităţi agricole din judeţul Me­hedinţi, modul in care sunt respec­tate aceste cerinţe. Calitatea seminţei. Dacă facem comparaţia cu anii trecuţi, indiscuta­bil situaţia este mai bună. Şi cînd spunem aceasta avem in vedere nu numai îmbunătăţirile care au avut loc în structura soiurilor, ci şi faptul că, mai ales in zona de cîmpie a jude­ţului, s-a reuşit să se asigure sămân­ţă cu calităţi biologice superioare. Bimăoară, numai în cooperativele agricole, aproape 11 000 hectare vor fi însăminţate cu sămînţă elită şi din în­mulţirea întîi. Deşi soiurile autohtone de mare productivitate nu deţin încă ponderea dorită, trebuie spus că, în­­cepînd din această toamnă, ele au cu­noscut o extindere puternică, crein­­du-se astfel o bază pentru generali­zarea lor în toate unităţile agricole, începind încă din toamna viitoare. O situaţie mai deosebită există in între­prinderile agricole de stat, unde aproape 45 la sută, din stocul de se­minţe este de calitate inferioară, iar deocamdată nu se întrevede nici o speranţă pentru înlocuirea acestei seminţe. Oricine străbate in aceste zile în­tinderile fertile ale Mehedinţiului va remarca, cu siguranţă, saltul calitativ făcut în multe unităţi agricole în ce priveşte pregătirea terenului pentru semănat. Este drept că şi condiţiile pedoclimatice din această toamnă sunt , mult mai favorabile. Putea fi văzut teren pregătit grădinăreşte chiar şi pe locurile unde cu citeva zile în urmă se afla porumb sau floarea-soa­­relui. Aici, oamenii au înţeles că pen­tru o arătură bună nu este suficient numai ca mecanizatorii să regleze bine plugurile, ci înainte de toate tre­buie să li se asigure un teren curat, fără resturi vegetale. Şi fac acest lu­cru nu numai la Pristol sau Gîrla Mare, ci şi la Şimian, Hinova, Cerneţi sau Izvorul Birzii — unităţi agricole nu tocmai dintre cele mai vestite in judeţ. Trebuie subliniat, totodată, că este prima dată cînd pentru întreaga suprafaţă ce se va cultiva cu griu au fost asigurate doze de îngrăşăminte apropiate de cerinţele reale. Avînd săminţă bună, pămînt bine lucrat şi îngrăşat, acum totul depinde de mo­dul în care se va asigura o bună orga­nizare a muncii, un ritm de lucru înalt, o îndrumare şi supraveghere atente, pentru ca ceea ce s-a făcut bun pînă acum să fie fructificat din plin. Sunt respectate aceste cerinţe de către cei ce poartă răspunderea actualei campanii agricole in judeţul Me­hedinţi­­! Discuţia cu tovarăşul Gheorghe Firu, inginerul-şef al cooperativei Cioroboreni, pe tema respectării ce­rinţelor legate de calitatea însămîn­­ţărilor, se transformă într-o adevărată pledoarie practică pentru ceea ce în­seamnă şi presupune astăzi o agro­tehnică ştiinţifică. Mecanizatorii se­mănau griu intr-o sală pe care s-a făcut o arătură adîncă la numai două zile de la recoltare. A urmat apoi o lucrare cu discul pentru încorporarea îngrăşămintelor complexe aplicate aici în doze stabilite nu atît ştiinţi­fic, cit gospodăreşte. înaintea semă­nătorilor s-a mai trecut odată cu discurile şi nu a mai fost nevoie de o altă lucrare pentru că solul s-a mă­runţit de era bun chiar şi pentru plan­tat legume. Cu toate că la semănat au fost repartizaţi cei mai buni meca­nizatori, inginerul Gh. Firu nu con­cepea să lipsească de la această lu­crare, să nu controleze şi să nu cu­noască condiţiile in care se execută o asemenea operaţie care condiţionează în proporţie de 60—80 la sută nivelul viitoarei recolte. Or, tocmai in această exigenţă şi perseverenţă pentru agro­tehnică înaintată se află explicaţia saltului pe care l-a cunoscut această unitate in ultimii ani, a producţiilor mari care se obţin aici la hectar. Iar acest salt trebuie apreciat cu atît mai mult cu cit s-a realizat in condiţiile în care la Cioroboreni, pentru a se suplini lipsa tractoarelor sau altor maşini, adesea trebuie să se apeleze la schimburile­ de noapte. De ce cooperatorii din Girla Mare, Salcia, Pristol, Vrata obţin an de an intre 4 000 şi 5 000 kg de griu la hec­tar ? Pentru a afla răspunsul este neapărat nevoie Să vezi cum se mun­ceşte aici pămîntul, cum ştiu oamenii să-i sporească fertilitatea şi m­ai ales cită pasiune au în general­ pentru agricultură. O recoltă de 3 000 kg la hectar s-a obţinut anul acesta şi în multe unităţi din zona de deal, ceea ce la Hinova, de pildă, poate fi soco­tită ca o realizare de excepţie. Pro­ducţia medie de griu pe judeţ a fost însă mult­ mai mică, pentru că şi în Mehedinţi — ca în multe alte judeţe dealtfel — se găsesc cite unii puşi parcă să demonstreze cum nu trebuie să se facă agricultură astăzi. In cate­goria acestora intră şi cei de la Ma­­lovăţ. Anul acesta au reuşit marea performanţă de a trece cu 48 kg ba­riera celor 1 000 kg griu la hectar. Cum nimeni de la judeţ sau de la consiliul agroindustrial din Şimian, pe teritoriul căruia se afla coopera­tiva agricolă din Malovăţ, nu putea să dea o explicaţie la asemenea produc­ţii derizorii, ne-am îndreptat spre una din solele cooperativei unde se semăna gru. Privim la început la resturile de paie ce nu au putut fi acoperite de arătură, apoi la şirurile întregi de boabe de griu neîncorpo­rate in sol. Pe măsură ce pătrundem spre mijlocul solei ne convingem şi mai mult nu numai de calitatea sub orice critică a semănăturii, dar şi de modul necorespunzător in care s-a făcut pregătirea terenului.. Cele trei semănători erau asistate de un ingi­ner stagiar care face mai multă figu­raţie decît treabă. Cum acesta şi-a declinat orice răspundere, am pornit pe urmele inginerului-şef, al pre­şedintelui de cooperativă şi primaru­lui. Pe primar l-am găsit la sediul consiliului popular ocupat cu întoc­mirea unui convocator. Inginerul-şef, Mihai Savu­, se afla la magazie şi în­văţa cooperatorii cum să trateze griul cu lopata, in loc să folosească perzolatorul — maşină anume con­struită in acest scop. De preşedintele cooperativei nu am mai dat. Şi toţi aceşti oameni, dar absolut toţi aveau convingerea că fac cea mai bună trea­bă de cînd sint in această unitate. Fiecare ne asigură că terenul unde se semăna a fost pregătit ca pentru ceapă. Dacă aceasta are valoare cu­ o ceapă degerată, atunci nu-i contrazi­cem. Fapt este că de pe urma acestui simulacru de agrotehnică nu putem să ne aşteptăm nici în anul viitor la o recoltă acceptabilă. La Malovăț au mai rămas încă multe hectare de se­mănat în această toamnă şi s-ar mai putea face multe lucruri bune pentru a pregăti corespunzător noua recoltă. Condiţia este ca cei trimişi să coor­doneze activitatea aici să-şi facă da­toria. Şi nu numai la Malovăţ, ci în toate unităţile de care răspund, şi cu atît mai mult în cooperativele cu re­zultate economice mai slabe. Iosif POP Virgiliu TATARU corespondentul „Scînteii“ Faţă în faţă două moduri diferite de a înţelege datoria specialistului pentru viitoarea recoltă Intr-un strat fertil şi bine lucrat, procentul de germinaţie a seminţelor este asemănător celui din laborator. Acesta este „secretul" producţiilor mari de griu realizat în ultimii ani la cooperativa agricolă Cioroboreni, judeţul Mehedinţi. (Fotografia din stingă). La aceste tractoare am ajuns urmînd cifra de boabe presărate pe drumurile de hotar ale cooperativei agricole din Malovăţ-Mehedinţi. Pentru alimentarea semănătorilor, mecanizatorii se deplasau pînă la un depozit improvizat aflat la marginea satului Bîrda. (Fotografia din dreapta). Drumuri inutile, timp pierdut, risipă de combustibil ! ----------— —-—......... ■ ■ ------ -----------------------——. —.... . . ..............mm . ________________________________4fm__________________________ BRAŞOV, Tîrziu­ se ajunge la viteza de lucru stabilită... In judeţul Braşov s-a înche­iat semănatul orzului şi orzoaicei de toamnă. In felul acesta s-a putut trece cu toate mijloacele disponibi­le la insămînţarea griului, lucrare serios întitulată. Din cele 16 000 hec­tare prevăzute a fi cultivate în a­­ceastă toamnă s-au realizat pină ieri abia 2 500 hectare. De ce atît de puţin ? Despre cauzele acestei întîrzieri, la direcţia agricolă jude­ţeană se afirmă că o bună parte din mijloacele tehnice şi umane au fost mobilizate la recoltarea cartofilor şi la insămînţarea culturilor din prima urgenţă — orzul şi orzoaica — care ocupă 11 000 hectare. De asemenea, unele suprafeţe destinate griului sunt ocupate cu cartofi. Aceste motive sunt întemeiate insă doar în parte. Pentru că în multe unităţi — bunăoară, consiliile agro­industriale Hoghiz, Rupea, Făgăraş, Feldioara — datorită slabei organi­zări a muncii, insăminţarea griului a început intîrziere. Nici mij­loacele mecanice nu sint bine folo-­ site. Iată două cazuri intîlnite in ziua raidului in­ unităţi agricole din consiliul intercooperatist Hoghiz. La C.A.P. Racoş, trei tractoare au ră­mas imobilizate deoarece mecani­zatorii respectivi au absentat la lu­cru. La C.A.P. Comana, mecaniza­torii au ieşit la cîmp pe la ora 11. Şi asemenea situaţii nu sunt singu­lare, aşa cum frecvent se întilnesc cazuri cînd se iroseşte mult timp din cauză că unele tractoare se de­fectează sau nu li se asigură la timp săminţa necesară. Aşa se ex­plică faptul că, pînă acum, în nici unul din consiliile agroindustriale nu s-a atins viteza zilnică planifi­cată. ..Apreciem că, in următoarele zile, ritmul de insăminţare a griu­lui va creşte simţitor, ne spune ing. Toma Cardoş, directorul direcţiei agricole judeţene“. — Pe ce vă bazaţi această afir­maţie ? — Mai întîi pe faptul că avem suprafeţe importante de teren pre­gătit pentru insăminţarea griului. Apoi, forţele eliberate de la insă­­minţatul orzului şi orzoaicei au fost concentrate pe terenuri destinate griului. Pe măsura recoltării carto­filor, terenul va fi pregătit şi însă­­mînţat cu griu. Pe de altă parte, am stabilit ca în toate unităţile unde există condiţii să se lucreze în schimburi prelungite. Am adăuga că au existat condiţii ca viteza de lucru stabilită să se realizeze mai din vreme. Prin ce demonstrăm ? Prin faptul că la 21 septembrie in judeţul Braşov erau arate 21 000 hectare, iar la 28 sep­tembrie suprafaţa totala insămin­­ţata era de 19 400 hectare. Prin ur­­mare, mai puţin cu 1 600 hectare, fără a mai socoti că, intre timp, s-a strins recolta şi de pe alte supra­feţe care trebuiau arate şi pregătite pentru semănat. E vorba de o înce­tineală de netolerat. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii* 0 condiţie hotăritoare a realizării obiectivelor de investiţii: materialele de construcţie livrate la timp . Pe marginea articolului „Mai multă punctualitate şi răspundere în aprovizionarea şantierelor de investiţii", publicat in „Scînteia" nr. 12 140, am primit la redacţie o serie de ecouri din partea unor cadre de conducere din trusturi de construcţii-montaj. Laitmotivul semnalelor primite : situaţia aprovizionării tehnico-materiale a unor şantiere este necorespunzătoare, în livrări apar întîrzieri destul de serioase. N-am insista asupra acestor probleme dacă ele nu ar afecta direct eforturile pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a unor capacităţi productive,­­ lată deci două din punctele de vedere primite . „Legea contractelor economice să fie pretutindeni Lege64 Cînd va renunţa întreprinderea de materiale izolatoare din Şimleu Silvaniei să fie autoarea unui inacceptabil „record“ : 900 000 mp de materiale hidroizolatoare restante ? Articolul „Mai multă punctualitate şi răspundere in aprovizionarea şan­tierelor de investiţii“, publicat in „Scînteia“, ridică citeva din principa­lele probleme ale aprovizionării teh­nico-materiale ale şantierelor de in­vestiţii, sesizind esenţialul şi spunînd lucrurilor pe nume — este de părere tovarăşul CONSTANTIN CARUSO, director adjunct în Trustul de izolaţii pentru lucrări industriale Bucu­reşti. La ora actuală, pe multe şantiere de investiţii se înregis­trează dese stagnări in produc­ţie, determinate de lipsa unor resurse materiale de primă ne­cesitate : ciment, oţel-beton, pro­file metalice, materiale termo şi hidroizolatoare etc. Articolul menţionat subliniază, pe bună dreptate, faptul că multe pro­bleme ce provoacă dereglări în acti­vitatea de aprovizionare a şantierelor apar in stadiul de proiectare a noi­lor capacităţi productive. Cauzele ? In principal, considerăm că e vorba de slaba informare privind balanţele diferitelor categorii de materiale şi de caracterul inconstant, întîmplător, al unor activităţi de directivare in stabilirea celor mai corespunză­toare soluţii din punctul de­­ve­dere al cerinţelor tehnologice, al realismului soluţiilor proiectate in raport cu resursele de care dis­punem. Iată de ce opinăm că îmbunătă­ţirea radicală a activităţii de proiec­tare, pe baza tipizării şi, respectiv, modulării noilor capacităţi de pro­ducţie, poate şi trebuie să înlăture din cauzele care creează în prezent greutăţi în aprovizionare, pe care le resimţim pe şantiere. O altă sursă de neajunsuri o con­,­stituie nerespectarea obligaţiilor con­tractuale asumate. In cazul şantie­relor de investiţii industriale îşi agro­zootehnice, neonorarea contractelor economice a determinat mi o dată stagnări in desfăşurarea lucrărilor, mutarea repetată a echipelor de muncitori dintr-un loc în altul, cu consecinţe serioase asupra producti-., vităţii muncii, neasigurarea de către constructori a fronturilor de lucru stabilite prin grafice pentru mon­­tori, instalatori şi izolatori, menţine­rea stocurilor de utilaje nemontate. O atare stare de lucruri provoacă dereglări în activitatea de investiţii : zeci şi zeci de delegaţi se deplasează în unităţile furnizoare pentru a „im­pulsiona“ livrările, se adună un enorm volum de corespondenţă, se fac numeroase intervenţii, care con­sumă mult din timpul de muncă şi energia şefilor de şantier, conduceri­lor de unităţi, cadrelor de conducere din ministere şi organele centrale de stat. Un exemplu concret îl consti­tuie importantul volum de restanţe în livrarea materialelor hidroizola­toare contractate cu unităţile de pro­fil din Ministerul Economiei Fores­tiere şi Materialelor de Construcţii. Acum, la începutul ultimului trimes­tru al anului, restanţele în livrări însumează circa 1,8 milioane mp de ţesături, impislituri, carton şi pînză bitumată. Datorită acestor restanţe în livrări, numeroase acoperişuri nu pot fi terminate, multe din ele la obiective cu termene de punere în funcţiune in acest trimestru. Este evident pen­tru oricine că nerealizarea lucrărilor de hidroizolaţii pe acoperişurile noi­lor capacităţi de­­ producţie, acum, cînd toamna şi-a intrat în drepturi şi iarna bate la uşă, împiedică des­făşurarea lucrărilor în interiorul acestor capacităţi. In acest context, provoacă nedume­rire includerea Pe locul II în lista fruntaşilor pe opt luni ale anului în ramura industriei cimentului şi a materialelor de construcţii a între­prinderii de materiale izolatoare din Şimleu Silvaniei , care are o res­tanţă in livrări către trustul nostru de circa 900 000 mp de materiale hi­droizolatoare. Este posibil, oare, ca o unitate economică să cumuleze, în acelaşi timp, calitatea neonorantă de întreprindere restanţieră, care nu-şi îndeplineşte decât parţial menirea pentru care a fost creată, cu aceea de unitate fruntaşă şi care, prin de­finiţie, trebuie să-şi îndeplinească e­­xemplar sarcinile asumate ? Practica neonorării contractelor economice trebuie lichidată cu desă­­vîrșire. In acest sens propun ca, printre altele, să fie avute în vedere următoarele : 1. Așa cum se prevede, dealtfel, în Legea contractelor economice, pena­lizările și despăgubirile trebuie su­portate integral de persoanele vino­vate pentru nerespectarea sau res­pectarea necorespunzătoare a preve­derilor din contractele încheiate, in­clusiv de cadrele de conducere din centrale şi ministere, răspunzătoare direct pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării normale a pro­ducţiei şi livrărilor în unităţile din subordine. Aceasta presupune, ca o premisă elementară, aplicarea cu fermitate a articolului 44 din Legea contractelor economice care prevede că „unităţile socialiste care nu execută obligaţiile asumate prin contracte sau le exe­cută necorespunzător DATOREAZĂ (subl. ns.) celeilalte părţi penalizări precum şi despăgubiri...“ Cu alte cu­vinte, unităţile prejudiciate au dato­ria de a cere despăgubiri, de a uti­liza acest instrument economic pen­tru întărirea disciplinei şi răspunde­rii furnizorilor. 2. Să se sancţioneze cu severitate orice acţiune a unor furnizori de a „şi­cana“ unităţile ce îşi revendică drep­turile în cazul nerespectării contracte­lor încheiate, pornind de la adevărul că este incompatibilă cu etica cerută oricărui cadru de conducere, indife­rent de nivel, încercarea de a înăbuşi critica şi mentalitatea de tipul „ne luaţi penalizări sau refuzaţi să ne plătiţi o factură pentru un produs necorespunzător, atunci nu vă mai livrăm nimic“. Avem datoria, la toate nivelurile, să facem ca pretutindeni Legea con­tractelor economice să fie Lege. „Cînd normele din birou nu corespund cu realităţile de pe şantier...66 De ce întreprinderile de sîrmă şi produse din sirmă Buzău, „Laminorul“ din Brăila şi de ţevi din Zalău nu livrează ceea ce contractează ? Am citit cu interes articolul „Mai multă punctualitate şi răspundere în aprovizionarea şantierelor de investi­ţii“, publicat în ,.Scînteia“ , ne scrie ing. RADU SUMAN, directorul Trus­tului de construcţii industriale şi agrozootehnice Bucureşti. Vă infor­măm că şi în cadrul trustului nostru s-au manifestat şi se manifestă în continuare o serie de greutăţi in asi­gurarea cu materiale a şantierelor. Din această cauză, intimpinăm difi­cultăţi serioase în eforturile de reali­zare a sarcinilor de plan la obiective de investiţii de mare importanţă eco­nomică, cum sunt Combinatul chimic din Giurgiu , platforma electronică Pipera — „Microelectronica“ şi în­treprinderea de calculatoare ; plat­forma industrială Militari — Fabrica de fire şi ţesături din fibre de sti­clă ; o serie de complexe zootehnice şi silozuri de cereale etc. Dintre problemele deosebite cu care suntem­ confruntaţi menţionăm : 1. Pentru 25 de materiale princi­pale, ministerele beneficiare nu au asigurat cotele la nivelul necesarului rezultat din documentaţiile de exe­cuţie. Astfel, principalii noştri beneficiari, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Agriculturii au asigurat numai în parte co­tele la materiale cu pondere im­portantă în execuţia lucrărilor : oţel­­beton, ciment, profile mijlocii şi uşoare, ţevi de construcţie. De ce ? Frecvent, beneficiarii şi proiectanţii nu se încadrează, prin proiectele pe care le dau spre execuţie construc­torilor, in cotele pe care tot ei le pun la dispoziţie. 2. O serie de furnizori nu-şi res­pectă obligaţiile contractuale asu­mate. Cu totul necorespunzătoare este situaţia livrării sîrmei trase pentru legat oţel-beton. Din reparti­ţia de sirmă de 1,18 mm, întreprin­derea de sîrmă şi produse din sîrmă . Buzău a livrat prin Baza de aprovi­zionare tehnico-materială a munici­piului Bucureşti —­­filiala metal şi produse din metal — sîrmă cu dia­­metre cuprinse între 1,4 — 1,8 mm, ceea ce a condus la creşterea sub­stanţială a consumului. In legătură cu nerespectarea flagrantă a obliga­ţiilor legale, semnalăm: • întreprinderea de ţevi Zalău care nu a contractat 400 tone oţel­­beton lis cu diametre de 6, 8, 10 şi 12 mm pe trimestrul III şi 200 tone pe trimestrul IV din repartiţiile Mi­nisterului Industriei Metalurgice nr. 150589 şi 150551. • întreprinderea „Lami­norul“ Brăila care a contractat, dar nu a livrat nimic din cele 230 tone oţel-beton PC 52 cu diametre de 6, 8, 10 şi 12 mm pe trimestrele II şi III 1981. Situaţia durează din anul 1980, cînd, de asemenea, a con­tractat şi nu a livrat nimic din cele 650 tone oţel-beton marca PC 52. In concluzie : Considerăm problemele aduse în discuţie deosebit de serioase şi aşteptăm din partea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerului Eco­nomiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, precum şi din partea în­treprinderilor de materiale izolatoare din Şimleu Silvaniei, de sîrmă şi produse din sirmă Buzău, de ţevi Zalău şi „Laminorul“ din Brăila — vi­zate în cele două scrisori publicate mai sus — răspunsuri clare, la obiect, asupra neajunsurilor semnalate, măsuri energice şi cuprinzătoare pentru îmbunătăţirea hotărâtă şi neintîrziată a ritmicităţii in aprovizionarea cu materiale a şantierelor de investiţii. Grupaj realizat de Cristian ANTONESCU PAGINA 3

Next