Scînteia, decembrie 1981 (Anul 50, nr. 12216-12242)
1981-12-01 / nr. 12216
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 216 Marti 1 decembrie 1981 4 PAGINI - 30 BANI Importantele documente adoptate de plenara C.C. al P.C.R. si Marea Adunare Naţională 9 ’ UN AMPLU $IMOBILIZATOR PROGRAM DE MUNCA PENTRU PROGRESUL ECONOMICO-SOCIAL AL PATRIEI „Dispunem de baza materială necesară, avem toate condiţiile ca, în anul 1982, să parcurgem încă un drum important pe calea trecerii patriei noastre la un nou stadiu de dezvoltare - de la cel de ţară în curs de dezvoltare, la ţară socialistă mediu dezvoltată - de a înfăptui neabătut sarcina fundamentală pusă de Congresul al Xll-lea al partidului cu privire la realizarea unei noi calităţi a vieţii şi muncii poporului NICOLAE CEAUŞESCU Marea Adunare Naţională — forul legislativ suprem al ţării — a adoptat documente de deosebită însemnătate pentru progresul economic necontenit al patriei şi ridicarea bunăstării poporului . Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1982 ; Planul de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare pe anul 1982; Bugetul de stat pe anul 1982 ; Programul cu privire la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi produse industriale de consum ue trimestrul TV/1981 și semestru I 1982. Programul privind autoconducerea $î autoaprovizionarea teritorială pentru asigurarea populaţiei cu produse agricole animale şi vegetale in perioada 1982—1985. Sunt docuîrtsn'H care întrunesc luna nirita aprobare por, ele fiind d- ’• bătute si adopte!ie di dionar-v O.C. ai. P..C.R. dina.ite]e .foruri nie democrației boa«f-~e ....nunaiioesti. socialiste.. înfăptuirea lor asftpii . rind realizarea neabătută a hotâririlor Congresului al XlUea al partidului, mersul ferm înainte, al României ne calea socialismului si comunismului. Ne oprim astăzi, intr-un prim comentariu, la citeva din obiectivele majore ale planului national unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1982. Este un document de mare însemnătate care, în concordantă cu hotăririle Congresului al XII- lea al partidului, aprofundează modificările structurale impuse de ridicarea calitativă a economiei noastre şi stabileşte noile dimensiuni ale muncii întregului nostru popor in cel de-al doilea an al cincinalului. Şi de această dată, in abordarea cu Înaltă exigenţă şi răspundere a problemelor dezvoltării economicosociale a ţării s-a evidenţiat rolul, imens, hotăritor al secretarului general al partidului, întreaga activitate de elaborare a planului desfâşurindu-se sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care şi-a adus o contribuiie determinantă la fundamentarea obiectivelor planului pe 1982 in direcţia lărgirii bazei proprii de materii prime şi energie, dezvoltării intensive a agriculturii, modernizării industriei, creşterii mai rapide a efi-. cienţei economice, mobilizării tuturor rezervelor in vederea asigurării unei noi calităţi a muncii şi vieţii poporului nostru. Această fundamentare a prevederilor planului pe 1982 a fost prezentată cuprinzător in ampla expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. — document programatic de importanţă covârşitoare pentru activitatea intregului partid, a tuturor oamenilor muncii in realizarea sarcinilor pe anul viitor şi a întregului cincinal. Caracterul realist, profund ştiinţific al planului pe anul viitor este demonstrat, o dată in plus, prin riguroasa fundamentare a prevederilor sale.. El este rezultatul unor ample dezbateri si analize, cu oparticipare largă a oamenilor muncii, incepind cu unităţile de bază, pinâ la nivel national. In întreaga activitate de elaborare a planului pe anul viitor s-a urmărit stăruitor ca prevederile sale să se întemeieze pe evaluarea citmai exactă a potenţialului economic şi tehnico-ştiinţific de care dispune tara noastră, rezolvarea problemelor create ca urmare a unor nerealizări înregistrate in ultimii ani in diferite domenii ale economiei, reatragerea la minimum a efectelor actualei crize economice mondiale asupra economiei româneşti. Expresie a voinţei unanime a clasei muncitoare, a întregului popor, planul pe anul 1982 pune un accent deosebit pe sporirea rolului factorilor intensivi, calitativi ai dezvoltării economice — caracteristică generală a întregului cincinal. Astfel, concomitent cu plafonarea sau reducerea unor produse energeei materiale intensive, ineficiente, planul prevede creşterea substanţială a sectoarelor de bază, precum şi a ramurilor care valorifică superior resursele materiale și de muncă ; în acest context, planul asigură adincirea procesului ele - modernizarea structurii industriei prelucrătoare, prin dezvoltarea prioritară ,a sectoarelor de înaltă prelucrare și cu consumuri reduse de materii prime și energie. Această prientire se regăsește sintetic în sarcinile de vapori-r'- -ât-bre'idactici nete industriale cu 5.6 la sută, a venitului national cu 5.5 ,la sută și a produsului social cu 4.5 la sută, ritmuri care reflectă tin dinamism puternic, deoarece exprimă sporuri absolute corsiderabil mai mari decit in fazele anterioare extensive ale dezvoltării economiei româneşti si solicită serioase modificări de structură — accelerarea progresului tehnologic, ridicarea calitativă a producţiei, sporirea generală a eficientei activităţii economice. De fapt, trebuie menţionat că ritmurile de dezvoltare economică a României se situează in continuare peste media europeană si mondială. Relevind caracteristicile de bază ale dezvoltării economiei noastre în anul viitor, se cuvine subliniat că, in conformitate cu obiectivele fundamentale ale planului cincinal (Continuare in pag. a IIl-a) Venitul national -în procente-105.5 18811 088 -în procente-Valoarea producției marfă industrială A te lega cu tot sufletul de locui unde munceşti înseamnă a te realiza cuprinzător pe tine însuti, din toate punctele de vedere, ca activist, cadru de conducere, specialist, profesor sau invăţător. Dincolo de frumuseţea vorbelor zugrăvind chipul idealului cu care ai pornit sau porneşti in viaţă se desprinde strălucitoare, pilduitoare, frumuseţea faptei care-ţi poartă semnătura. Legea adoptată de Marea Adunare Naţională privind obligativitatea stabilirii activiştilor, cadrelor de conducere si specialiştilor in localităţile in care îşi desfăşoară activitatea răspunde unor stringente necesităţi, pune, mai ales, in drept legea firii, care iţi cere să fii împreună cu obştea, „loind apă din aceeaşi fintină a faptelor vii“, cum aşa de frumos se exprima unul flattre participanţii la ancheta noastră. Opinii, argumente, ginduri, îndemnuri se înlănţuie armonios in investigaţia întreprinsă, pledind fierbinte pentru ca aceia care sunt in frunte, aceia care îndrumă si educă să devină cu adevărat sufletul obştii in sinul căreia muncesc. — O lege are rigorile ei, sintetizează, ordonează, reglementează structuri complexe de viaţă, de activitate umană, creînd cadrul juridic cel mai favorabil pentru ca energiile creatoare să se poată desfăşura in plinătatea lor. Aşa ne apare şi recenta Lege adoptată de Marea Adunare Naţională privind obligativitatea stabilirii activiştilor, cadrelor de conducere şi specialiştilor in localităţile in care-şi desfăşoară activitatea. Cit de profund este contactul acestei legi cu viaţa noastră de azi, cu viaţa şi activitatea satului, îndeosebi, tovarăşe Gheorghe Zaharia ? Ne adresăm dumneavoastră atît ca secretar adjunct cu propaganda al Comitetului comunal de partid din Răcăciuri, judeţul Bacău, cit şi profesorului şi cetăţeanului integrat definitiv acestui colţ de ţară. Permiteţi-mi să obiectez, nu este vorba de un contact al acestei legi cu viaţa de azi ; ea izvorăşte direct din necesităţile acestei vieţi. Este un lucru cât se poate de firesc ca toţi cei ce muncesc în sate să locuiască alături şi împreună cu sătenii. Ţăranul te simtemult mai apropiat atunci cind te ştie consătean. Şi, în comuna noastră, avem destui specialişti — ingineri, medici, cadre didactice — care au înţeles acest luau. Aş da doar un exemplu : din cei 20 de ingineri, pe care-i avem în comună, 15 locuiesc împreună cu noi, iar din cele 103 cadre didactice doar vreo 10 fac naveta. Dealtfel, cei mai mulţi sunt fii ai satului. Aici s-au născut, aici şi-au creat un rost în viaţă. Au învăţat la oraşe, apoi au venit de şi-au construit case, şi-au organizat gospodării frumoase, făcind cinste satului. — Aceştia sunt ai satului, cum se spune. Şi cei care vin prin repartiţii au certitudinea că devin ai satului dacă se integrează lui, cu toată inima? — Fără îndoială! Au datoria chiar, eu i-aş spune patriotică, civică, dacă vor să onoreze meseria, idealul pentru care au optat. Să intre in viaţa satului fără rezerve ! Eu însumi, profesor fiind, m-am stabilit împreună cu soţia — tot profesoară — in comună, iar de curind, feciorul nostru, care a devenit inginer zootehnist, s-a întors tot în sat, în satul lui de-acum. Şi ca noi au procedat şi Constantin Sava, Vasile Ariton, Elena Niculescu, Eugenia Gherasim şi multi alti fii ai satului. Pentru că trebuie spus că, din cei circa 300 de tineri şi tinere care au mers in ultimii ani la studii, mai mult de jumătate au venit şi s-au stabilit în comună. Alături de noi, cei din Răcăciuni, s-au stabilit şi medicii Camelia Manea, Maria Tache, Ioan Zota, Vasile Andronic, inginerii Dan Buhuceanu, Livia Barstan şi mulţi alţi intelectuali repartizaţi in comuna noastră. — Ce a făcut comuna pentru toţi aceşti intelectuali ? — Mult şi din toată inima. Le-a asigurat condiţii materiale de viaţă şi muncă din cele mai bune. Au fost înălţate blocuri de locuinţe cu apartamente confortabile, unităţi de alimentaţie, farmacie, spital, librărie etc. Pentru membrii familiilor respective au fost asigurate locuri de muncă la S.M.A., fabrica de vinificaţie, complexul de creştere şi îngrăşare a berbecuţilor, asociaţia viticolă, pe şantierul noii hidrocentrale etc. — De cind mi-am ales profesia de inginer agronom, ne spunea tovarăşul Ion Stănescu, directorul I.A.S. Borduşani, judeţul Ialomiţa — am ştiut că trebuie să muncesc şi să trăiesc acolo unde voi fi repartizat dintr-o imitate agricolă. Am ştiut că viaţa mea şi a familiei mele se va împleti cu a localnicilor ce îmi vor fi tovarăşi de brazdă. — S-a spus de atîtea ori că agricultura nu se face în Cişmigiu. Recenta lege adoptată o spune precis, in termeni juridici, şi nu mimai pentru specialiştii in agricultură. — Este logic, este normal, este firesc. In agricultură sint campanii, se munceşte din zori şi pinâ seara, iar de multe ori chiar şi noaptea. Lucrezi pe vreme bună, dar şi pe arşiţă şi ploaie, pe vint şi lapoviţă şi în aceste condiţii specialistul, conducătorul unităţii trebuie să fie in mijlocul oamenilor. Ce fel de specialist e acela care, la ora trenului sau a autobuzului, lasă mecanizatorii in cimp, spunindu-le să muncească cit mai mult şi cit mai bine, iar el pleacă acasă, la oraş ? — Amintiţi-vâ, vă rugăm, momentul de început al profesiunii dumneavoastră ? — In 1972, cind am absolvit Facultatea de agronomie şi am fost repartizat, prima grijă a fost să mă mut aici împreună cu soţia şi băiatul, care avea 2 ani. Am primit un apartament cu trei camere şi tot confortul la Borduşani, aşezare care se află pe malul Borcei. Pentru unii pare o localitate izolată. Noi insă — în această situaţie sunt majoritatea specialiştilor din I.A.S. — ştim că aici cresc griul şi orzul, porumbul şi floarea-soarelui, nu pe bulevardele din Bucureşti ori Ploieşti, de unde sint originar. Locuind in mijlocul celor cu care munceşti, alături de ei şi la bine — cind oamenii îşi împart bucuriile — dar şi in clipe de încercare mai grea — cind au nevoie de ajutor — devii unul de-al lor si in acest fel contribui la sudarea colectivului, care devine mai puternic. Consider că Legea (Continuare in pag. a IlI-al anchetă socială Să fim întotdeauna în mijlocul oamenilor, să muncim şi să trăim permanent alături de ei! Opinii şi argumente pe marginea Legii privind obligativitatea stabilirii activiştilor, cadrelor de conducere şi specialiştilor în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul culturii al U. R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Piotr Nilovici Demirev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul culturii al U.R.S.S., care a luat parte la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale romăno-sovietice de colaborare culturală, desfăşurate la Bucureşti. La primire a participat tovarăşa Suzana Cădea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări din partea tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. Totodată, ministrul sovietic a exprimat întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată, pentru prilejul oferit de a vizita România şi de a cunoaşte nemijlocit unele realizări obţinute de poporul român in dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru urările adresate şi a rugat să se transmită tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. salutul său călduros şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii existente intre P.C.R. şi P.C.U.S., între România şi Uniunea Sovietică, care se extind şi" se adincesc continuu, în spiritul înţelegerilor convenite intre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Ilici Brejnev. în acelaşi timp, au fost evidenţiate rezultatele bune ale conlucrării româno-sovietice pe ţărimul culturii. A fost manifestată dorinţa comună de a se intensifica acţiunile de colaborare în acest domeniu, valorificindu-se cit mai eficient posibilităţile existente. S-a apreciat că promovarea pe scară tot mai largă a colaborării romăno-sovietice in domeniul culturii contribuie la o mai bună cunoaştere a valorilor culturale aleţărilor şi popoarelor noastre, la amplificarea şi aprofundarea relaţiilor de cooperare statornicite intre România şi U.R.S.S., intre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, slujeşte prieteniei tradiţionale dintre cele două state vecine, cauzei socialismului şi păcii. S-au subliniat, de asemenea, rolul oamenilor de ştiinţă şi cultură vii general in apărarea civilizaţiei umane, in dezvoltarea societăţii omeneşti, contribuţia pe care aceştia trebuie să o aducă la întărirea păcii şi destinderii, la dezvoltarea colaborării intre popoare. Schimbul de vederi în probleme internaţionale a scos, de asemenea, in evidenţă necesitatea unor eforturi susţinute pentru asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, pentru statornicirea unui climat de încredere şi colaborare intre toate naţiunile lumii, importanta adoptării unor măsuri concrete de dezarmare, şi in primul rind de dezarmare nucleară, însemnătatea rezolvării problemelor complexe ale lumii contemporane în Interesul tuturor popoarelor, al păcii in Europa şi in întreaga lume, întrevederea a decurs intr-o atmosferă caldă, tovărășească. VIBRANTĂ EXPRESIE A VOINŢEI POPORELUI ROMAN DE A-ŞI ADUCE ÎNTREAGA CONTRIBUŢIE LA CAUZA PĂCII ŞI DEZARMĂRII „Doresc să vă asigur, tovarăşi, că voi îndeplini în cele mai bune condiţii împuternicirea şi încrederea acordată de Marea Adunare Naţională, încrederea poporului, răspunzînd năzuinţelor poporului nostru de a face totul pentru ca naţiunea noastră să poată să trăiască în pace şi să făurească societatea socialistă şi comunistă, pentru ca toate naţiunile europene, întreaga lume să trăiască în pace şi colaborare NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii, întregul nostru popor au urmărit cu deosebită atenţie şi cel mai viu interes lucrările plenarei C.C. al P.C.R., ale sesiunii Marii Adunări Naţionale, evenimente de majoră însemnătate ale vieţii politice a ţării , precedate, după cum se ştie, de reuniuni tale ------------------------principalelor organisme obşteşti ale democraţiei noastre socialiste. În această ambiantă de puternica efervescentă politica au fost dezibătute probleme de importantă fundamentală pentru dezvoltarea economico-sociala a patriei, au fost adoptate măsuri demni, asigurarea condiţiilor optime de înfăptuire a hotfenirilor Congresului al XTI-lea al partidului, in vederea înaintării continue pe drumul propăşirii, al civilizaţiei socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, dezbaterile au prilejuit o examinare aprofundată a situaţiei internaţionale actuale, a celor mai importante procese din lumea contemporană, reflectînd înalta grijă şi spiritul de răspundere ale partidului nostru, personal ale secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de interesele supreme ale poporului român, faţă de securitatea şi pacea tuturor naţiunilor lumii. S-a evidenţiat astfel, o dată mai mult, legătura organică, indisolubilă dintre politica internă şi cea externă a partidului şi statului , angajat intr-o vastă operă constructivă, de făurire a propriei bunăstări, poporul român are nevoie in mod vital, ca dealtfel toate popoarele, de pace şi linişte pentru a-şi putea consacra toate forţele îndeplinirii programelor de continuă propăşire a patriei. Ca un moment de deosebită însemnătate s-a impus in acest sens magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, în care se face o analiză ştiinţifică, multilaterală şi obiectivă, a principalelor fenomene şi tendinţe din viaţa internaţională, a factorilor care au determinat o agravare deosebită a situației mondiale, mărind primejdia unor noi conflicte si confruntări militare, inclusiv a unui război nuclear. Ca urmare a acestei analize, in expunere se exprimă îngrijorarea fată de situația creată in Europa datorită ufiasufin~ Potential ’'distructiv'acumulat pe continent. Europa, unul dintre leagănele strălucite ale civilizaţiei umanităţii, a ajuns de fapt cel mai mare arsenal nuclear, un adevărat butoi potenţial de pulbere radioactivă, cele circa 40 000 de încărcături nucleare amplasate puţind distruge, de mai multe ori, nu numai ceea ce s-a creat de-a lungul istoriei în acest spaţiu geografic, ci şi întreg globul pămintesc. Iată de ce hotăririle de sporire a acestui potenţial, prin amplasarea şi dezvoltarea pe continent a rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune, prin producerea bombei cu neutroni reprezintă o aberantă si absurdă escaladare a cursei înarmărilor, creează primejdii din cele mai grave pentru libertatea, securitatea si însăsi viata popoarelor europene, în această situaţie de o deosebită gravitate, în aceste momente ce pot deveni cruciale Pentru destinele întregii ----------------------- umanităţi, Marea Adunare Naţională a adoptat hotărirea de a împuternici pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru a se adresa personal conducătorilor Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii, conducătorilor celorlalte state participante la Conferinţa pentru securitate Si cooperare in Europa de la Helsinki, cu apelul de a face tot ce le stă in putinţă pentru a se ajunge la acorduri concrete privind oprirea aia(Continuare in pag. a IV-a) Împuternicirea încredinţată tovarăşului Nicolae Ceauşescu Apelul adresat de Marea Adunare Naţională FĂURIREA SFATULUI NAŢIONAL UNITAR - ISTORICĂ ÎNFĂPTUIRE A MASELOR POPUIARE, ROD Al LUPTEI LOR DE VEACURI Cu nepieritoare slove s-a gravat in cartea istoriei naţionale ziua de 1 decembrie 1918, in care, la Alba Iulia, reprezentanţii legitimi ai românilor de peste Carpati au hotărit unirea Transilvaniei cu România, act ce a marcat desăvirşirea statului naţional unitar român. In acea zi de acum 63 de ani s-a împlinit o străveche aspiraţie a poporului român, s-a încheiat un proces istoric obiectiv de durată multiseculară. Deşi ------------------------efortul românilor spre unitate a avut de înfruntat ostilitatea unor mari imperii, biruinţa lor era inevitabilă. Căci Marea Unire din ■1918 era înscrisă in pâmintul şi in istoria românească. Perfectei uni- -----------------------taţi teritoriale a vechii Dacii i s-a suprapus unitatea etnică — la fel de perfectă — a poporului român. Cucerirea Transilvaniei de către regatul ungar — rezultat al unui prelungit efort militar — a împlintat in insusi inima pămintului românesc — podişul Transilvaniei — o stâpînire străină, care a stinjenit dezvoltarea firească a societăţii româneşti şi i-a întirziat constituirea statului naţional. Caracterul românesc al Transilvaniei a constrins regalitatea ungară să adopte ca formulă de administraţie a acestui teritoriu voievodatul, instituţie avind un conţinut specific la români. De-a lungul stăpinirilor străine care s-au succedat, Transilvania şi-a păstrat o individualitate politică limpede conturată şi s-a orientat sub toate aspectele spre cele două ţări româneşti de peste Carpaţi. Existenţa mai multor state româneşti, pluralismul statal — fenomen determinat de realităţile feudale si intilnit si in istoria altor ponoare — nu a afectat unitatea românească, generată de un şir de factori obiectivi, precum unitatea teritoriului, a limbii, a economiei, a structurilor social-politice, a psihicului şi culturii naţionale. Intre Moldova, Ţara Românească, Transilvania şi Dobrogea s-a statornicit, in cursul evului mediu, o amplă şi deasă reţea de relaţii economice, ------------------------ politice, culturale şi militare care a plămădit şi întărit conştiinţa linităţii de neam a poporului român. Indiferent dacă se afla între hotarele Moldovei, Ţării Româneşti, Transilvaniei sau Dobrogei, fiecare ------------------român a ştiut astfel că aparţine unei comunităţi etnice unice, neatinsă in nici un fel de frontiere politice intimplătoare şi temporare. Cind in 1600 Mihai Viteazul a înfăptuit cea dinţii unire a ţărilor române, fapta sa nu era juxtapunerea unor formaţiuni politice sub un sceptru de cuceritor, ci initia împlinire politică a aspiraţiei româneşti de unitate. Şi, poate, cel mai grăitor au exprimat acest adevăr mişcările ţăranilor români prilejuite de intrarea Viteazului in Transilvania , cronicarul contemporan Szamosközi menţionează astfel unirea dintre „neamul românilor, care locuieşte satele şi cătunele Transilvaniei“ cu „poporul venit (de peste munţi)d in încercarea de a pune capăt opresiunii sociale şi naţionale. După cum măsurile cite le-a putut lua Mihai Dr. Florin CONSTANTINIU (Continuare in pag. a Ill-a) 63 de ani de la marea adunare de la Alba Iulia Iniţiativa DE PACE A PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU - FERM SUSŢINUTĂ DE ÎNTREGUL POPOR! Pe tot cuprinsul ţarii, în diferite judeţe continuă să se desfăşoare mitinguri şi adunări publice, marşuri ale păcii PAGINA A II-A