Scînteia, decembrie 1981 (Anul 50, nr. 12216-12242)

1981-12-01 / nr. 12216

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 216 Marti 1 decembrie 1981 4 PAGINI - 30 BANI Importantele documente adoptate de plenara C.C. al P.C.R. si Marea Adunare Naţională 9 ’ UN AMPLU $I­MOBILIZATOR PROGRAM DE MUNCA PENTRU PROGRESUL ECONOMICO-SOCIAL AL PATRIEI „Dispunem de baza materială necesară, avem toate condiţiile ca, în anul 1982, să parcurgem încă un drum important pe calea trecerii patriei noastre la un nou stadiu de dezvoltare - de la cel de ţară în curs de dezvoltare, la ţară socialistă mediu dezvoltată - de a înfăptui neabătut sarcina fundamentală pusă de Congresul al Xll-lea al partidului cu privire la realizarea unei noi calităţi a vieţii şi muncii poporului NICOLAE CEAUŞESCU Marea Adunare Naţională — fo­rul legislativ suprem al ţării — a adoptat documente de deosebi­tă însemnătate pentru progresul e­­conomic necontenit al patriei şi ri­dicarea bunăstării poporului . Pla­nul naţional unic de dezvoltare eco­­nomico-socială a Republicii Socia­liste România pe anul 1982 ; Pla­nul de dezvoltare a agriculturii și industriei alimen­tare pe anul 1982; Bugetul de stat pe anul 1982 ; Programul cu pri­vire la aprovizio­narea populaţiei cu produse agro­­alimentare şi pro­duse industriale de consum­ ue tri­mestrul TV/1981 și semestru­ I 1982. Programul pri­vind autocondu­­cerea $î autoapro­­vi­zi­on­area terito­rială pentru asi­gurarea populaţiei cu produse agri­cole animale şi vegetale in peri­oada 1982—1985. Sunt docuîrtsn'H care­­ întrunesc lu­na nirita aprobare por, ele fiind d- ’• bătute si adopte!­ie di dionar-v O.C. ai. P..C.R­. d­­ina.ite]e .foruri nie democrației boa«­­f-~e ....nunaiio­esti. socialiste.. înfăp­tuirea lor asftpii . rind realizarea neabătută a hotâ­­ririlor Congresu­lui al XlUea al partidului, mersul ferm înainte, al României ne ca­lea socialismului si comunismului. Ne oprim astăzi, intr-un prim co­mentariu, la citeva din obiectivele majore ale planului national unic­ de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1982. Este un document de mare însem­nătate care, în concordantă cu hotăririle Congresului al XII- lea al partidului, aprofundează modificările structurale impuse de ridicarea calitativă a economiei noastre şi stabileşte noile dimen­siuni ale muncii întregului nostru popor in cel de-al doilea an al cin­cinalului. Şi de această dată, in abordarea cu Înaltă exigenţă şi răspundere a problemelor dezvoltării economico­­sociale a ţării s-a evidenţiat rolul, imens, hotăritor al secretarului ge­neral al partidului, întreaga activi­tate de elaborare a planului desf­â­­şurindu-se sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care şi-a adus o contribui­ie deter­minantă la fundamentarea obiecti­velor planului pe 1982 in direcţia lărgirii bazei proprii de materii prime şi energie, dezvoltării inten­sive a agriculturii, modernizării in­dustriei, creşterii mai rapide a­ efi-. cienţei economice, mobilizării tutu­ror rezervelor in vederea asigurării unei noi calităţi a muncii şi vieţii poporului nostru. Această funda­mentare a prevederilor planului pe 1982 a fost prezentată cuprinzător in ampla expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. — document programatic de importanţă co­vârşitoare pentru activitatea in­tregului partid, a tuturor oamenilor muncii in realizarea sarcinilor pe anul viitor şi a întregului cincinal. Caracterul­ realist, profund ştiin­ţific al planului pe anul viitor este demonstrat, o dată in plus, prin ri­guroasa fundamentare a prevederi­lor sale.. El este rezultatul unor ample dezbateri si analize, cu o­­participare largă a oamenilor mun­cii, incepind cu unităţile de­ bază, pinâ la nivel national. In întreaga activitate de elaborare a planului p­e anul viitor s-a urmărit stăruitor ca prevederile sale să se întemeieze pe evaluarea cit­­mai exactă a po­tenţialului economic şi tehnico-şti­­inţific de care dispune tara noas­tră, rezolvarea problemelor crea­te ca urmare a unor nerealizări în­registrate in ultimii ani in diferite domenii ale economiei, reatr­agerea la minimum a efectelor actualei cri­ze economice mondiale asupra eco­nomiei româneşti. Expresie a voinţei unanime a clasei muncitoare, a întregului po­por, planul pe anul 1982 pune un accent deosebit pe sporirea ro­lului factorilor intensivi, calitativi ai dezvoltării economice — caracte­ristică generală a întregului cinci­nal. Astfel, concomitent cu plafona­rea sau reducerea unor produse energe­ei materi­­ale intensive, ine­ficiente, planul prevede creşterea substanţială a sec­toarelor de bază, precum şi a ra­murilor care va­lorifică superior resursele mate­riale și­ de mun­că ; în acest con­text, planul asi­gură adincirea procesului ele - modernizare­­a structurii indus­triei prelucrătoa­re, prin dezvolta­rea prioritară ,a sectoare­lor d­e înaltă prelucrare și cu consumuri reduse de materii prime și energie. Această prientire se regăsește sin­tetic în sarcinile­­ de vapori-r'- -ât-bre­'idactici nete in­dustriale cu­ 5.6 la sută, a venitului national cu 5.5 ,la sută și a produ­sului social cu 4.5 la sută, ritmuri care reflectă tin dinamism puter­nic, deoarece ex­primă sporuri ab­­sol­ute cor­si­dera­­bil mai mari de­cit in fazele an­terioare extensive ale dezvoltării e­­conomiei româneşti si solicită se­rioase modificări de structură — accelerarea progresului tehnologic, ridicarea calitativă a producţiei, sporirea generală a eficientei acti­vităţii economice. De fapt, trebuie menţionat că ritmurile de dezvolta­re economică a României se situea­ză in continuare peste media euro­peană si mondială. R­elevind caracteristicile de bază ale dezvoltării economiei noastre în anul viitor, se cuvine subliniat că, in conformitate cu obiectivele fundamentale ale planului cincinal (Continuare in pag. a IIl-a) Venitul national -în procente-105.5 18811 088 -în procente-Valoarea producției marfă industrială A te lega cu tot sufletul de locui unde munceşti înseamnă a te realiza cuprinzător pe tine însuti, din toate punctele de vedere, ca activist, cadru de conducere, specialist, profesor sau invăţător. Dincolo de frumuseţea vorbelor zugrăvind chipul idealului cu care ai pornit sau porneşti in viaţă se desprinde strălucitoare, pilduitoare, frumu­seţea faptei care-ţi poartă semnătura. Legea adoptată de Marea Adu­nare Naţională privind obligativitatea stabilirii activiştilor, cadrelor de conducere si specialiştilor in localităţile in care îşi desfăşoară acti­vitatea răspunde unor stringente necesităţi, pune, mai ales, in drept legea firii, care iţi cere să fii împreună cu obştea, „loind apă din aceeaşi fintină a faptelor vii“, cum aşa de frumos se exprima unul flattre participanţii la ancheta noastră. Opinii, argumente, ginduri, îndemnuri se înlănţuie armonios in in­vestigaţia întreprinsă, pledind fierbinte pentru ca aceia care sunt in frunte, aceia care îndrumă si educă să devină cu adevărat sufletul obştii in sinul căreia muncesc. — O lege are rigorile ei, sinteti­zează, ordonează, reglementează structuri complexe de viaţă, de ac­tivitate umană, creînd cadrul juri­dic cel mai favorabil pentru ca energiile creatoare să se poată des­făşura in plinătatea lor. Aşa ne apare şi recenta Lege adoptată de Marea Adunare Naţională privind obligativitatea stabilirii activiştilor, cadrelor de conducere şi specialiş­tilor in localităţile in care-şi desfă­şoară activitatea. Cit de profund este contactul acestei legi cu viaţa noastră de azi, cu viaţa şi activita­tea satului, îndeosebi, tovarăşe Gheorghe Zaharia ? Ne adresăm dumneavoastră atît ca secretar ad­junct cu propaganda al Comitetului comunal de partid din Răcăciur­i, judeţul Bacău, cit şi profesorului şi cetăţeanului integrat definitiv a­­cestui colţ de ţară.­­ Permiteţi-mi să obiectez, nu este vorba de un contact al acestei legi cu viaţa de azi ; ea izvorăşte direct din necesităţile acestei vieţi. Este un lucru cât se poate de firesc ca toţi cei ce muncesc în sate să locuiască alături şi împreună cu să­tenii. Ţăranul te simte­­mult mai apropiat atunci cind te ştie consă­tean. Şi, în comuna noastră, avem destui specialişti — ingineri, me­dici, cadre didactice — care au în­ţeles acest luau. Aş da doar un exemplu : din cei 20 de ingineri, pe care-i avem în comună, 15 locuiesc împreună cu noi, iar din cele 103 cadre didactice doar vreo 10 fac na­veta. Dealtfel, cei mai mulţi sunt fii ai satului. Aici s-au născut, aici şi-au creat un rost în viaţă. Au în­văţat la oraşe, apoi au venit de şi-au construit case, şi-au organi­zat gospodării frumoase, făcind cinste satului. — Aceştia sunt ai satului, cum se spune. Şi cei care vin prin repar­tiţii au certitudinea că devin ai satului dacă se integrează lui, cu toată inima? — Fără îndoială! Au datoria chiar, eu i-aş spune patriotică, civi­că, dacă vor să onoreze meseria, idealul pentru care au optat. Să intre in viaţa satului fără rezerve ! Eu însumi, profesor fiind, m-am stabilit împreună cu soţia — tot pro­fesoară — in comună, iar de curind, feciorul nostru, care a devenit ingi­ner zootehnist, s-a întors tot în sat, în satul lui de-acum. Şi ca noi au procedat şi Constantin Sava, Vasile Ariton, Elena Niculescu, Eu­genia Gherasim şi multi alti fii ai satului. Pentru că trebuie spus că, din cei circa 300 de tineri şi tinere care au mers in ultimii ani la studii, mai mult de jumătate au venit şi s-au stabilit în comună. Alături de noi, cei din Răcă­­ciuni, s-au stabilit şi medicii Ca­melia Manea, Maria Tache, Ioan Zota, Vasile Andronic, inginerii Dan Buhuceanu, Livia Barstan şi mulţi alţi intelectuali repartizaţi in comuna noastră. — Ce a făcut comuna pentru toţi aceşti intelectuali ? — Mult şi din toată inima. Le-a asigurat condiţii materiale de viaţă şi muncă din cele mai bune. Au fost înălţate blocuri de locuinţe cu apartamente confortabile, unităţi de alimentaţie, farmacie, spital, librărie etc. Pentru membrii fami­liilor respective au fost asigurate locuri de muncă la S.M.A., fabrica de vinificaţie, complexul de creş­tere şi îngrăşare a berbecuţilor, asociaţia viticolă, pe şantierul noii hidrocentrale etc. — De cind mi-am ales profesia de inginer agronom, ne spunea to­varăşul Ion Stănescu, directorul I.A.S. Borduşani, judeţul Ialomiţa — am ştiut că trebuie să muncesc şi să trăiesc acolo unde voi fi re­partizat d­intr-o imitate agricolă. Am ştiut că viaţa mea şi a fa­miliei mele se va împleti cu a lo­calnicilor ce îmi vor fi tovarăşi de brazdă. — S-a spus de atîtea ori că agri­cultura nu se face în Cişmigiu. Re­centa lege adoptată o spune pre­cis, in termeni juridici, şi nu mi­mai pentru specialiştii in agricul­tură. — Este logic, este normal, este firesc. In agricultură sint campanii, se munceşte din zori şi pinâ seara, iar de multe ori chiar şi noaptea. Lucrezi pe vreme bună, dar şi pe arşiţă şi ploaie, pe vint şi lapoviţă şi în aceste condiţii specialistul, conducătorul unităţii trebuie să fie in mijlocul oamenilor. Ce fel de specialist e acela care, la ora tre­nului sau a autobuzului, lasă me­canizatorii in cimp, spunindu-le să muncească cit mai mult şi cit mai bine, iar el pleacă acasă, la oraş ? — Amintiţi-vâ, vă rugăm, mo­mentul de început al profesiunii dumneavoastră ? — In 1972, cind am absolvit Fa­cultatea de agronomie şi am fost repartizat, prima grijă a fost să mă mut aici împreună cu soţia şi bă­iatul, care avea 2 ani. Am primit un apartament cu trei camere şi tot confortul la Borduşani, aşezare care se află pe malul Borcei. Pentru unii pare o localitate izolată. Noi insă — în această situaţie sunt ma­joritatea specialiştilor din I.A.S. — ştim că aici cresc griul şi orzul, porumbul şi floarea-soarelui, nu pe bulevardele din Bucureşti ori Plo­ieşti, de unde sint originar. Locuind in mijlocul celor cu care munceşti, alături de ei şi la bine — cind oa­menii îşi împart bucuriile — dar şi in clipe de încercare mai grea — cind au nevoie de ajutor — devii u­­nul de-al lor si in acest fel contribui la sudarea colectivului, care devine mai puternic. Consider că Legea (Continuare in pag. a IlI-al anchetă socială Să fim întotdeauna în mijlocul oamenilor, să muncim şi să trăim permanent alături de ei! Opinii şi argumente pe marginea Legii privind obligativitatea stabilirii activiştilor, cadrelor de conducere şi specialiştilor în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul culturii al U. R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, a primit, luni, pe Piotr Nilovici Demirev, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul culturii al U.R.S.S., care a luat parte la lu­crările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale romăno-sovietice de colaborare cultu­rală, desfăşurate la Bucureşti. La primire a participat tovarăşa Suzana Cădea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări din partea tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., a celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. Totodată, ministrul sovietic a ex­primat întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată, pentru pri­lejul oferit de a vizita România şi de a cunoaşte nemijlocit unele reali­zări obţinute de poporul român in dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru urările adresate şi a rugat să se transmită tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, celorlalţi mem­bri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. salutul său călduros şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii au fost evo­cate cu satisfacţie bunele relaţii existente intre P.C.R. şi P.C.U.S., între România şi Uniunea Sovietică, care se extind şi" se adincesc con­tinuu, în spiritul înţelegerilor conve­nite intre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Ilici Brejnev. în acelaşi timp, au fost evidenţiate rezultatele bune ale conlucrării româno-sovie­­tice pe ţărimul culturii. A fost ma­nifestată dorinţa comună de a se intensifica acţiunile de colaborare în acest domeniu, valorificindu-se cit mai eficient posibilităţile existente. S-a apreciat că promovarea pe scară tot mai largă a colaborării romăno-sovietice in domeniul cul­turii contribuie la o mai bună cu­noaştere a valorilor culturale ale­­ţărilor şi popoarelor noastre, la am­plificarea şi aprofundarea relaţiilor de cooperare statornicite intre România şi U.R.S.S., intre poporul român şi popoarele Uniunii Sovie­tice, slujeşte prieteniei tradiţionale dintre cele două state vecine, cauzei socialismului şi păcii. S-au subliniat, de asemenea, rolul oamenilor de ştiinţă şi cultură vii general in apărarea civilizaţiei uma­ne, in dezvoltarea societăţii omeneşti, contribuţia pe care aceştia trebuie să o aducă la întărirea păcii şi destin­derii, la dezvoltarea colaborării in­tre popoare. Schimbul de vederi în probleme internaţionale a scos, de asemenea, in evidenţă necesitatea unor efor­turi susţinute pentru asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, pentru statornicirea unui climat de încredere şi colaborare intre toate naţiunile lumii, importanta adoptării unor măsuri concrete de dezarmare, şi in primul rind de dezarmare nucleară, însemnătatea rezolvării problemelor complexe ale lumii con­temporane în Interesul tuturor po­poarelor, al păcii in Europa şi in întreaga lume, întrevederea a decurs intr-o at­mosferă caldă, tovărășească. VIBRANTĂ EXPRESIE A VOINŢEI POPOREL­UI ROMAN DE A-ŞI ADUCE ÎNTREAGA CONTRIBUŢIE LA CAUZA PĂCII ŞI DEZARMĂRII „Doresc să vă asigur, tovarăşi, că voi îndeplini în cele mai bune condiţii împuternicirea şi încrederea acordată de Marea Adunare Naţională, încrederea poporului, răspunzînd năzuinţelor poporului nostru de a face totul pentru ca naţiunea noastră să poată să trăiască în pace şi să făurească societatea socialistă şi comu­nistă, pentru ca toate naţiunile europene, întreaga lume să trăiască în pace şi colaborare NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii, întregul nostru popor au urmărit cu deosebită aten­ţie şi cel mai viu interes lucrările plenarei C.C. al P.C.R., ale sesiunii Marii Adunări Naţionale, eveni­mente de majoră însemnătate ale vieţii politice a ţării , precedate, după cum se ştie, de reuniuni tale ------------------------­principalelor or­ganisme obşteşti ale democraţiei noastre socialiste. În această ambi­antă de puternica efervescentă poli­­tica au fost­ dezi­bătute probleme de importantă fun­damentală pentru dezvoltarea eco­­nomico-sociala a patriei, au fost adoptate măsuri demni, asigurarea condiţiilor op­time de înfăptuire a hotfenirilor Con­gresului al XTI-lea al partidului, in vederea înaintării continue pe dru­mul propăşirii, al civilizaţiei socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, dezba­terile au prilejuit o examinare apro­fundată a situaţiei internaţionale ac­tuale, a celor mai importante procese din lumea contemporană, reflectînd înalta grijă şi spiritul de răspundere ale partidului nostru, personal ale se­cretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de interesele supreme ale poporului român, faţă de securitatea şi pacea tuturor naţiuni­lor lumii. S-a evidenţiat astfel, o dată mai mult, legătura organică, indiso­lubilă dintre politica internă şi cea externă a partidului şi statului , an­gajat intr-o vastă operă constructivă, de făurire a propriei bunăstări, po­porul român are nevoie in mod vital, ca dealtfel toate popoarele, de pace şi linişte pentru a-şi putea consacra toate forţele îndeplinirii programelor de continuă propăşire a patriei. Ca un moment de deosebită în­semnătate s-a impus in acest sens magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara comu­nă a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, în care se face o analiză ştiinţifică, multilaterală şi obiectivă, a principalelor fenomene şi tendin­ţe din viaţa internaţională, a fac­torilor care au determinat o agra­vare deosebită a situației mon­diale, mărind primejdia unor noi conflicte si confruntări militare, in­clusiv a unui război nuclear. Ca ur­mare a acestei analize, in expune­re se exprimă îngrijorarea fată de situația creată in Europa datorită u­­fiasufin~ Potential ’'distructiv'acumu­lat pe continent. Europa, unul din­tre leagănele strălucite ale civiliza­ţiei umanităţii, a ajuns de fapt cel mai mare arsenal nuclear, un ade­vărat butoi potenţial de pulbere ra­dioactivă, cele circa 40 000 de încăr­cături nucleare amplasate puţind dis­truge, de mai multe ori, nu numai ceea ce s-a creat de-a lungul isto­riei în acest spaţiu geografic, ci şi întreg globul pămintesc. Iată de ce hotăririle de sporire a acestui poten­ţial, prin amplasarea şi dezvoltarea pe continent a rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune, prin produ­cerea bombei cu neutroni reprezin­tă o aberantă si absurdă escalada­re a cursei înarmărilor, creează pri­­mejdii din cele mai grave pentru libertatea, secu­ritatea si însăsi viata popoarelor europene, în această si­tuaţie de o deo­sebită gravitate, în aceste momen­te ce pot deveni cruciale Pentru destinele întregii ----------------------- umanităţi, Marea Adunare Naţio­nală a adoptat hotărirea de a împuternici pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru a se adresa perso­nal conducătorilor Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii, con­ducătorilor celorlalte state partici­pante la Conferinţa pentru securitate Si cooperare in Europa de la Helsinki, cu apelul de a face tot ce le stă in putinţă pentru a se ajunge la acor­duri concrete privind oprirea aia­(Continuare in pag. a IV-a) Împuternicirea încredinţată tovarăşului Nicolae Ceauşescu Apelul adresat de Marea Adunare Naţională FĂURIREA SFATULUI NAŢIONAL UNITAR - ISTORICĂ ÎNFĂPTUIRE A MASELOR POPUIARE, ROD Al LUPTEI LOR DE VEACURI Cu nepieritoare slove s-a gravat in cartea istoriei naţionale ziua de 1 decembrie 1918, in care, la Alba Iulia, reprezentanţii legitimi ai ro­mânilor de peste Carpati au hotărit unirea Transilvaniei cu România, act ce a marcat desăvirşirea statului na­ţional unitar român. In acea zi de acum 63 de ani s-a împlinit o stră­veche aspiraţie a poporului român, s-a încheiat un proces istoric obiec­tiv de durată mul­tiseculară. Deşi ------------------------­efortul românilor spre unitate a avut de înfruntat ostilitatea unor mari imperii, bi­ruinţa lor era inevitabilă. Căci Marea Unire din ■1918 era înscrisă in pâmintul şi in istoria româneas­că. Perfectei uni- -----------------------­taţi teritoriale a vechii Dacii i s-a suprapus uni­tatea etnică — la fel de perfectă — a poporului român. Cucerirea Tran­silvaniei de către regatul ungar — rezultat al unui prelungit efort mi­litar — a împlintat in insusi inima pămintului românesc — podişul Transilvaniei — o stâpînire străină, care a stinjenit dezvoltarea fi­rească a societăţii româneşti şi i-a întirziat constituirea statului naţional. Caracterul românesc al Transilvaniei a constrins regali­tatea ungară să adopte ca formu­lă de administraţie a acestui teritoriu voievodatul, instituţie avind un con­ţinut specific la români. De-a lun­gul stăpinirilor străine care s-au succedat, Transilvania şi-a păstrat o individualitate politică limpede conturată şi s-a orientat sub toate aspectele spre cele două ţări româ­neşti de peste Carpaţi. Existenţa mai multor state româ­neşti, pluralismul statal — fenomen determinat de realităţile feudale si intilnit si in istoria altor ponoare — nu a afectat unitatea românească, ge­nerată de un şir de factori obiectivi, precum unitatea teritoriului, a lim­bii, a economiei, a structurilor so­­cial-politice, a psihicului şi culturii naţionale. Intre Moldova, Ţara Românească, Transilvania şi Dobro­­gea s-a statornicit, in cursul evului mediu, o amplă şi deasă reţea de re­laţii economice, ------------------------ politice, culturale şi militare care a plămădit şi întă­rit conştiinţa li­­nităţii de neam a poporului român. Indiferent dacă se afla între hotare­le Moldovei, Ţării Româneşti, Tran­silvaniei sau Do­­brogei, fiecare ------------------român a ştiut astfel că aparţi­ne unei comunităţi etnice uni­ce, neatinsă in nici un fel de fron­tiere politice intimplătoare şi tempo­rare. Cind in 1600 Mihai Viteazul a înfăptuit cea dinţii unire a ţărilor române, fapta sa nu era juxtapu­nerea unor formaţiuni politice sub un sceptru de cuceritor, ci initia îm­plinire politică a aspiraţiei româneşti de unitate. Şi, poate, cel mai grăitor au exprimat acest adevăr mişcările ţăranilor români prilejuite de in­trarea Viteazului in Transilvania , cronicarul contemporan Szamosközi menţionează astfel unirea dintre „neamul românilor, care locuieşte satele şi cătunele Transilvaniei“ cu „poporul venit (de peste munţi)d in încercarea de a pune capăt opre­siunii sociale şi naţionale. După cum măsurile cite le-a putut lua Mihai Dr. Florin CONSTANTINIU (Continuare in pag. a Ill-a) 63 de ani de la marea adunare de la Alba Iulia Iniţiativa DE PACE A PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU - FERM SUSŢINUTĂ DE ÎNTREGUL POPOR! Pe tot cuprinsul ţarii, în diferite judeţe continuă să se desfăşoare mitinguri şi adunări publice, marşuri ale păcii PAGINA A II-A

Next