Scînteia, iulie 1982 (Anul 51, nr. 12396-12422)

1982-07-01 / nr. 12396

PAGINA 2 importante reglementari pentru folosirea judicioasă şi reducerea consumului de energie, gaze naturale şi alţi combustibili (Urmare din pag. I) trieră jti termică. Dar prin majora­rea acestor preţuri de producţie, in condiţiile vechilor preturi cu amănuntul, economia naţională ar­e urmat să înregistreze pierderi de ordin al miliardelor de lei. Toc­mai de aceea, s-a impus recalcu­larea preţurilor cu arabauntul şi a tarifelor la combustibili, energie termică şi electrică ce se livrează populaţiei, creindu-se condiţii pen­tru aplicarea principiului rentabi­lităţii şi in acest sector de activi­tate. Dacă ne referim, bunăoară, la combustibilii lichizi, ale căror pre­ţuri cu amănuntul înregistrează, potrivit prevederilor decretului, creşteri de 7—12 la sută, se cuvine să precizăm că numai costul de extracţie al ţiţeiului — materia primă de bază pentru fabricarea acestor combustibili — a crescut in acest an de 2,14 ori faţă de 1973. După cum, in ce priveşte energia electrică, prin creşterea medie cu 30 la sută a tarifelor se asigură recuperarea cheltuielilor de pro­ducţie şi a beneficiului corespunză­tor. Corectînd asemenea neconcordan­te între costurile de producţie şi preţurile cu amănuntul, prin pre­vederile recentului decret se are în vedere asigurarea unui raport mai echitabil intre diferitele cate­gorii de combustibili şi energia ter­mic­ă. Despre ce este vorba ? In condiţiile vechilor preţuri si tarife erau avantajaţi acei cetăţeni care puteau utiliza drept combustibil gazele naturale. Practic, pentru a putea obţine aceeaşi putere calo­rifică, acelaşi efect caloric, pină acum cetăţenii care foloseau gaze naturale drept combustibil plăteau mai puţin decit cei care utilizau combustibili lichizi sau solizi. De aceea, in condiţiile in care a fost necesară majorarea generală a preţurilor şi tarifelor la resursele energetice, creşterile medii de pre­ţuri sunt de 7—12 la sută la com­bustibili lichizi. 49—69 la sută la combustibilii solizi, iar la gazele naturale sporurile sunt mai mari — cu peste 150 la sută. Exista, totodată, o neconcordanţa intre tariful plătit de cetăţeni pen­tru energia termică provenită, pe de o parte, de la unităţile Minis­terului Energiei Electrice şi, pe de alta, de la unităţile din subordin­ea consiliilor populare sau a altor mi­nistere. Concret, tariful plătit pen­tru o gigacalorie furnizată de uni­tăţile M.E.E. era de citeva ori mai mic decit cel plătit pentru o giga­calorie furnizată de celelalte cen­trale termice pe combustibili li­chizi sau cărbuni. Iată de ce, în spiritul echităţii şi pentru asigu­rarea rentabilităţii corespunzătoa­re, decretul Consiliului de Stat prevede creşteri mai mari de tarife la energia termică produsă de uni­tăţile din subordinea M.E.E., pre­cum şi la energia termică produsă pe gaze naturale de unităţile din subordinea altor ministere, organe centrale şi consiliilor populare ju­deţene şi al municipiului Bucureşti, decit la tarifele energiei termice produse pe combustibili lichizi. In acelaşi timp, decretul precizează că tarifele pentru populaţie, in vi­goare la 30 iunie 1982 pentru ener­gia termică produsă pe cărbuni d­in centralele termice din subordi­nea consiliilor populare sau a altor ministere si organe centrale decit Ministerul Energiei Electrice — ră­­min nemodificate. Reţine atenţia o măsură ce vine în avantajul cetăţenilor care utili­zează cărbuni şi combustibili li­chizi. Bunăoară, în ce priveşte cărbunele, in anexa la decret sunt stabilite condiţiile calitative mini­me pe care trebuie să le îndepli­nească la livrarea către populaţie acest combustibil solid, atit din punctul de vedere al granulaţiei mi­nime admise, cit şi al puterii calo­rifice. Condiţii minime de calitate trebuie să fe asigurate şi la livra­rea combustibililor lichizi. O cerinţă esenţială pe care o pro­movează recentul decret este aceea a manifestării din partea tuturor cetăţenilor a spiritului gospodăresc in utilizarea resurselor energetice, in eliminarea oricărei risipe Toţi cetăţenii au datoria să utilizeze cu maximă grijă şi răspundere energia electrici, termică şi combustibilii, incit să realizeze o economie de cel puţin 28 la sută faţă de consu­mul din anul 1981, contribuind astfel la efortul general de utilizare cit mai raţională a resurselor energetice ale ţării. In această idee, normele de consum şi tran­şele de calculare a tarifelor sunt stabilite in funcţie de necesitatea realizării acestei economii. Şi de această dată, măsurile de majorare a preţurilor şi tarife­lor la resursele energetice sunt în­soţite de acordarea d­e compensaţii personalului muncitor şi pensiona­rilor. La nivelul unui an, valoarea acestor compensaţii se ridică la 3 436 milioane lei. Aceste fonduri se adaugă la cele prevăzute prin Decretul nr. 283/1979, In sumă de 2 504 milioane lei, astfel încît, la nivelul unui an, totalul fondurilor pentru compensarea majorării pre­turilor și tarifelor la combustibili, energie și gaze naturale însumează 5 940 milioane lei. In spiritul sarcinilor stabilite de conducerea partidului, al prevede­rilor recentului decret al Consiliu­lui de Stat, ministerelor, celorlalte organe centrale, consiliilor popu­lare, centralelor, Întreprinderilor, colectivelor tuturor unităţilor socia­liste de stat, cooperatiste şi obşteşti le revine obligaţia de a acţiona stă­ruitor pentru reducerea consumu­rilor, utilizarea raţională şi econo­misirea combustibililor, carburan­ţilor, energiei electrice, eliminarea oricăror forme de risipă şi înca­drarea riguroasă în normele de consum stabilite potrivit legii. In esenţă, măsurile prevăzute vizează perfecţionarea proceselor tehnolo­gice, modernizarea sau înlocuirea instalaţiilor cu consumuri energetice mari, raţionalizarea fluxurilor de producţie, buna întreţinere şi ex­ploatare a maşinilor, eliminarea pierderilor în transportul energiei, recuperarea integrală a resurselor energetice refolosibile, creșterea randamentelor în utilizarea com­bustibililor, precum și punerea în valoare a unor noi surse de energie. Deosebit de importantă este, de asemenea, prevederea potrivit că­reia consiliile populare, împreună cu consiliile oamenilor muncii din centrale şi întreprinderi, asociaţiile de locatari, cu sprijinul deputaţilor, trebuie să asigure o largă dezbatere în rîndul cetăţenilor pentru cunoaş­terea, aplicarea şi generalizarea celor mai eficiente metode de gos­podărire judicioasă a energiei ter­mice, electrice şi combustibililor. Avem, aşadar, cu toţii datoria pa­triotică şi cetăţenească de a acţiona permanent, cu matură chibzuinţă şi înalt spirit gospodăresc, în vederea economisirii stricte, atit acasă, cit şi la locul de muncă, în întreprinderea sau instituţia unde lucrăm, a tutu­ror resurselor energetice. Aceasta este în interesul dezvoltării întregii economii naţionale în etapa actuală, al înaintării continue a patriei noas­tre socialiste pe drumul progresului şi civilizaţiei. Buna gospodărire a resurselor energetice în interesul dezvoltării întregii economii naţionale! In fiecare întreprindere-grijă sporită pentru economisirea combustibililor Ca şi alte cadre din conducerea combinatului nostru, am studiat cu deosebit interes Decretul Consiliu­lui de Stat privind gospodărirea judicioasă şi reducerea în conti­nuare a consumului de energie elec­trică, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili. Fapt explica­bil : Combinatul chimic din Tîrno­­veni este unul din marii consuma­tori de energie şi combustibil. In fiecare oră, in secţiile combinatu­lui este consumată energie electrică de ordinul a 130 MW — cu alte cu­vinte, cam tot atit cit produce o hidrocentrală de valoare medie. Aşa cum precizează şi recentul decret, in acelaşi timp cu asigurarea condi­ţiilor necesare dezvoltării econo­miei naţionale, extinderea bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, este imperios necesară promovarea unei politici ferme de gospodărire raţională şi reducere a consumurilor de energie şi combus­tibili. Este vorba despre o cerinţă firească , în condiţiile continuării crizei energetice pe plan mondial, ale creşterii cheltuielilor de produc­ţie şi exploatare la toate catego­riile de combustibili, se impunea — devenise de fapt o necesitate obiec­tivă — adoptarea de măsuri desti­nate să asigure gospodărirea cit mai judicioasă a resurselor energetice şi reducerea consumului de combusti­bili prin sporirea randamentelor în utilizarea acestora, eliminarea pierderilor in transportul energiei şi a oricăror forme de risipă. In aceaşi timp, suntem­ conştienţi că cerinţele dezvoltării economiei na­ţionale impun măsuri pentru ren­tabilizarea producerii și folosirii tuturor categoriilor de combstibili. Iată de ce, pentru ca produsele noastre, carbidul mai ales, să incorporeze cit mai putină energie, introducerea unor tehnologii mo­derne a devenit o preocupare ma­joră a fiecărui muncitor, maistru şi inginer, în ce fel ? Am să dau numai un singur exemplu. Acţiu­nile noastre au vizat, în principal, readucerea în circuitul economic a tuturor resurselor energetice se­cundare de care dispunem. Şi nu întîmplător , în urma unei analize minuţioase, am constatat că, la ni­velul acestui an, dispunem de re­surse energetice secundare evalua­te la 68 623 tone combustibil con­venţional, a căror punere in va­loare înseamnă economisirea a 28 878 000 mc de gaz metan şi a unei energii termice echivalind cu 251 250 Gcal. Un calcul sumar ara­tă că acestea reprezintă 25 la sută din consumul de gaz metan al combinatului și 50 la sută din cel de energie termică. începutul l-am şi făcut, rezulta­tele fiind pe măsura așteptărilor. Prin folosirea gazelor reziduale, bogate in oxid de carbon — de la cuptoarele de carbid nr. 4 si 6 — in producerea aburului tehnologic şi ca înlocuitor al ga­zului metan la uscarea cocsului, care intră în procesul de fabrica­ţie a carbidului, anual economisim gaz metan echivalind 7 220 tone combustibil convenţional. Valoric, aceasta înseamnă diminuarea chel­tuielilor de fabricaţie a carbidului cu peste 4 milioane lei. Dar preo­cupările noastre nu se opresc aici. Rezultate deosebite am înregistrat şi in obţinerea de abur tehnologic şi recuperarea integrală a căldurii gazelor de ardere de la cuptoarele de bicromat nr. 3 şi cele de la săruri de bariu. Iată deci ce economii serioase putem realiza numai prin readu­cerea în circuitul economic a unor resurse care pină mai ieri se iro­seau în aer. M-am referit doar la resursele secundare. Consider însă că măsurile ferme pentru rentabi­lizarea producerii și folosirii tu­turor categoriilor de combustibil — stipulate în recentul decret — vor determina creşterea spiritului de economie in toate unităţile in­dustriale, mari consumatoare de energie, vor duce la o mai judi­cioasă utilizare a energiei şi com­bustibililor, la optimizarea activi­tăţii economice, in interesul înfăp­tuirii măsurilor adoptate de Con­gresul al XII-lea al partidului pri­vind creșterea nivelului de viață al întregului popor. Ing. Martei HURUBEANU director tehnic al Combinatului chimic din Tirnoveni Ca tată a patru copii, nu pot să nu observ, de asemenea, grija le­­giutorului de a veni în primul rînd în sprijinul familiilor numeroase, proporţional cu numărul copiilor. Eu, spre exemplu, voi primi în cursul unui an 1 250 de lei, ceea ce, desigur, nu e deloc o sumă mică, chiar dacă se adaugă unor venituri lunare foarte bune, dato­rită calificării şi vechimii in muncă. Am observat, totodată, semn al umanismului legislaţiei noastre, că noile reglementări cuprind in dreptul la compensaţii, şi de a­­ceastă dată, nu numai populaţia activă, ci şi diferite categorii de pensionari, însăşi prevederea ca, pentru pensionari, achitarea com­pensaţiei să se facă lunar este, cred eu, un semn de grijă pentru ca oamenii in virstă să resimtă şi ei cit mai uşor modificările de preţuri şi tarife. Educînd un şi mai puternic spi­rit de chibzuinţă gospodărească, de grijă în utilizarea resurselor ma­teriale, decretul constituie, prin felul în care acordă compensaţiile, o nouă expresie a spiritului de e­­chitate socialistă. Ion FOLEA rectificator, întreprinderea „Mecanică fină" — Bucureşti Compensaţiile - o expresie a spiritului de echitate socialistă Ca om al muncii Intr-o mare uzină bucureşteană — lucrez de a­­proape 25 de ani în întreprinderea „Mecanică fină“ — înţeleg nece­sitatea noului Decret privind gos­podărirea şi reducerea consumului de energie şi combustibili. Sunt ani şi ani de zile de cînd partidul ne arată cit de important este să gos­podărim cu maximum de chibzuin­ţă resursele materiale de care dis­pune societatea, să folosim cu atenţie şi multă răspundere mai ales energia, la locul de muncă, precum şi în viaţa curentă. Este o cerinţă a progresului, pentru că progresul trebuie să fie continuu, nu se poate sta pe loc, dar majo­ritatea surselor de energie sunt li­mitate şi, in special, s-au scumpit considerabil în toţi aceşti ani. Pentru noi este limpede că a­­ceastă reglementare a fost necesară datorită condiţiilor grele create de criza energetică mondială, criză care se face simţită pretu­tindeni şi atrage peste tot, în toate ţările, creşteri de preţuri şi tarife, în aceste condiţii, ca oameni ai so­cietăţii socialiste, trebuie să fim cât mai buni gospodari, să comba­tem risipa, consumurile exagerate, indiferenta fată de irosirea resur­selor naturale. Spun aceste lucruri deoarece sunt­­ convins că, deşi s-au făcut multe economii, mai există încă nu putină indiferenţă in folosirea energiei e­­lectrice, energiei termice, gazelor, altor combustibili. E adevărat că spiritul de chibzuinţă, de economie a mai crescut, dar încă nu s-a a­­juns, aşa cum ar trebui, la folosirea intr-adevăr cu zgîrcenie a fiecărui kilowat, a fiecărui gram de mate­rial. Mai sunt destule becuri care ard degeaba, destule aparate uita­te în priză, destule robinete de apă caldă lăsate deschise. Sunt convins că decretul ne impune cumpătare, ceea ce va fi spre fo­losul general. Ca şi cu prilejul altor reglemen­tări asemănătoare, se remarcă, şi de această dată, spiritul etic al le­giferării, preocuparea amănunţită şi plină de grijă pentru ca noile pre­ţuri şi tarife să fie suportate în mod echitabil de diferitele catego­rii de cetăţeni. Mă refer, în primul rînd, la compensaţii. Aproape trei miliarde de lei va aloca statul pen­tru a sprijini familiile muncito­reşti şi ceilalţi oameni ai muncii cu retribuţii de pină la 4 000 de lei, pentru ca aceştia să resimtă mai uşor cheltuielile respective. La această sumă se adaugă compensa­ţia pe care o primim şi in prezent, ajungindu-se la o subvenţie anuală din partea statului de peste cinci miliarde de lei. Şi la fabrică, şi acasă se poate reduce mult consumul de energie împreună cu tovarăşii mei de muncă am citit cu interes, in pre­să, prevederile Decretului privind gospodărirea judicioasă şi reduce­rea in continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale şi alti combustibili. Ţin să subliniez, din capul locu­lui, că înţeleg necesitatea luării a­­cestor măsuri, care corespund po­liticii partidului şi statului nostru de gospodărire raţională a resur­selor energetice ale ţării, de redu­cere continuă a consumului de e­­nergie şi combustibil. Este, de fapt, politica noastră, a tuturor, pentru că, aşa cum arăta in diverse ocazii secretarul general al partidului, nimeni nu-şi poate permite să des­făşoare o activitate economică în condiţii de pierderi. Or, resursele energetice ajunseseră să fie plătite mai ieftin decit chiar costurile lor de producţie. Şi cine suporta defi­citul, paguba ? Societatea, adică noi. Pe noi, constructorii de motoare electrice, ne preocupă fabricarea unor motoare cu caracteristici teh­­nico-funcţionale superioare, res­pectiv cu consumuri, mici de ener­gie, dar cu randamente mari. Ele vor permite beneficiarilor să eco­nomisească cantităţi importante de energie. Dar, în acelaşi timp, noi sîntem şi consumatori de energie in gospodăriile proprii. Or, şi in această calitate, trebuia să acţio­năm la fel de hotărîţi pentru a în­chide orice „supapă“ de scurgere a energiei electrice si termica Alt­fel, ar însemna că ceea ce „adu­năm“ cu o mină risipim cu alta. Decretul prevede ca fiecare fami­lie să reducă consumul de energie cu minimum 20 la sută faţă de 1981. E un lucru perfect posibil. Vorbesc din proprie experienţă. In locuinţa noastră nu folosim decit becuri de puteri potrivite, pe care le aprin­dem doar atunci când avem nevoie, avind grijă să re­stingem imediat cind părăsim camera. Tot cu grijă utilizăm şi aparatele electrice cas­nice. Revizuim în fiecare toamnă geamurile şi uşile ca să se închidă perfect, să nu se piardă nimic din căldura caloriferelor. Aşa înţeleg eu să fie un adevărat gospodar. Să economisească energia şi combusti­bilii şi la locul de muncă, şi acasă. Pentru că, în fond, e vorba de a­­vuţia tuturor. Numai gospodar n-ar putea fi numit cel care cu o mină adună şi cu alta risipeşte ! Ion MOLNAR tehnician, întreprinderea „Electromotor", Timişoara Măsuri ce solicită tuturor o atitudine de buni gospodari Am citit cu mare atenţie si cu mult interes. Decretul Consiliului de Stat privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judi­cioasă și reducerea, în continuare, a consumului de energie electrică, termică, gaze naturale si alti com­bustibili — cu atit mai mult cu cit sîntem direct implicaţi în tra­ducerea în fapt a prevederilor lui. Atît noi, cei ce lucrăm în reţeaua de termoficare, cit si beneficiarii acestei activităţi — cetăţenii — sîntem pe deplin convinşi de nece­sitatea reducerii consumului de combustibil. Criza energetică, pu­ternic resimţită pe plan mondial, afectează în mod inevitabil şi ţara noastră. Combustibilii de orice fel se obţin tot mai greu şi cu chel­tuieli tot mai mari. Prevederile recentului decret se înscriu, de­altfel, în orientările Congresului al XII-lea al partidului de promo­vare a unei politici ferme de gos­podărire raţională şi de reducere a consumului de energie, de econo­misire, pe toate căile, a acesteia. Studiind capitol cu capitol acest decret, ne-am dat seama de marea răspundere ce ne revine in ce pri­veşte aplicarea lui. Va trebui să facem tot ce ne stă în putinţă pentru sporirea randamentului in­stalaţiilor, să gospodărim cu maxi­mă grijă, cu zgîrcenie chiar, re­sursele disponibile de combustibil, in condiţiile satisfacerii nevoilor cetăţenilor, la nivelul stabilit prin decret. Desigur, este prea devreme să­ arăt ce măsuri concrete vom lua, cum vom acţiona pentru res­pectarea întocmai a celor stabilite de decret. Asemenea măsuri, cu im­plicaţii atit de profunde în viaţa oraşului, se cer chibzuite cu mare atenţie, în urma unei analize te­meinice a rezervelor existente de economisire. Ceea ce pot afirma, în momentul de faţă, cu toată răs­punderea, este hotărîrea noastră de a controla, îndeaproape şi cu toată exigenţa, modul în care se face revizuirea instalaţiilor de ter­moficare. Ne vom strădui ca aceas­tă acţiune, ce are loc în prezent, să se facă la cel mai înalt nivel calitativ, cu toată rigurozitatea, astfel incit instalaţiile să funcţio­neze la parametrii optimi, cu ran­dament maxim şi uniform în toate zonele oraşului, să se evite orice pierderi pe parcurs. Totodată, va fi necesar să organizăm, în cel mai scurt timp, o nouă şi temeinică reîmprospătare a cunoştinţelor profesionale ale tuturor cadrelor, ale întregului personal din exploa­tare, de fapt ale acelora care vor asigura aplicarea măsurilor con­crete prevăzute în decret. In acelaşi timp Insă, deşi tem­peratura de afară este ridicată şi iarna este departe, cred că este util ca şi cetăţenii, buni gospodari cum sunt, să dea dovadă de pre­vedere şi să facă, încă de pe acum, lucrările necesare de etanşei­zare a locuinţelor, de închidere a orică­ror surse de risipă a energiei. Florian DINESCU Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală a municipiului București SCl NT El A - joi 1 iulie 1982 Lucrări urgente în agricultură SECERIŞUL BACĂU: Nici o clipă pierdută, nici un spic risipit! In unităţile agricole de stat si cooperatiste din judeţul Bacău s-a trecut cu toate forţele la recolta­rea orzului. Se lucrează in­formaţii complexe si în flux continuu: re­coltare, transport, eliberarea tere­nului, aratul si insăminţarea cultu­rilor duble. Buna organizare a muncii, responsabilitatea cu care se lucrează sunt probate prin re­zultatele obţinute. In multe unităţi din consiliile agroindustriale Podu Turcului, Dealu Morii, Gheorghe Gheorghiu-Dej secerişul orzului este pe sfîrşite. Inginerul Constan­tin Popescu, directorul trustului judeţean S.M.A., afirmă că există toate condiţiile ca, în cel mult 3­1 zile, să fie strânsă recolta de pe întreaga suprafaţă de 17 000 hec­tare aflată în cultură. In raidul întreprins ne-am con­vins că acest lucru este pe deplin posibil. La cooperativa agricolă Traian, de exemplu, toate cele opt combine funcţionau din plin, auto­camioanele şi remorcile transportau recolta la baza de recepţie, iar cele şase prese balotau paiele. Pentru ca utilajele să funcţioneze fără întrerupere, a fost asigurată o a­­sistenţă tehnică bună. Şefii celor două secţii de mecanizare, A. Tă­­nase şi B. Iştoc, răspund de com­bine, iar mecanicii de întreţinere Gheorghe Macavei şi Petru Gherguţ veghează la buna funcţionare a pie­selor de balotat. După 48 de ore de la recoltare, terenul este arat si semănat cu porumb pentru siloz. Inginerul Neculai Păun, aflat in cîmp, tine să precizeze că, in pofi­da ploilor scurte şi dese căzute în ultimele zile, s-a strâns recolta de pe 150 de hectare din cele 270 cul­tivate. In ritm susţinut se desfăşoară recoltarea si in cooperativele agri­cole Găiceana, Piticeşti, Glăvăneşti, Urecheşti şi Valea Seacă, în fer­mele I.A.S. Traian, Sascut si Ba­cău. Ca urmare, într-o singură zi, in judeţ au fost recoltate peste 3 600 hectare cu orz. Sunt insă posibilităţi să se lucre­ze şi mai bine. Subliniem aceasta pentru că pe alocuri se fac simţi­te şi stări de lucruri negative. Bu­năoară, la cooperativa agricolă din comuna Nicolae Bălcescu se aflau pe o tarla 11 combine. Dintre aces­tea, doar patru funcţionau, două erau defecte, iar cinci aveau bun­­cărele pline şi nu aveau unde să le golească, întrucât lipseau mijloa­cele de transport. De faţă erau Ion Seniuc, primarul comunei, Neculai Leuştean, preşedintele cooperativei agricole, şi M. Avram, inginerul şef al unităţii. Cum explicaţi aceas­tă situaţie 7 — li întrebăm. „Avem 6 autocamioane — ne răspunde preşedintele unităţii , dar zau în curtea cooperativei pentru că S.M.A. Răcăciuni nu ne-a asigurat combustibilul necesar. Aşteptăm să sosească două tractoare cu remorci de la unitatea noastră vecină, din Tamaşi“. Era ora amiezii şi trac­toarele încă nu sosiseră. Aici am constatat şi un alt as­pect care trebuie combătut: risi­pa. Din cauza nereglării corecte a combinelor, miriştea rămine nejus­tificat de mare, iar în urma unor maşini se pierde destulă recoltă, împreună cu reprezentanţii Minis­terului Agriculturii şi ai direcţiei agricole judeţene, aflaţi pe teren, au fost numărate pe un metru pă­trat nici mai mult, nici mai puţin de 60 de spice. Bineînţeles, cei in drept au luat măsurile cuvenit. Se pune însă întrebarea : dacă n-ar fi trecut pe aici reprezentanţii or­ganelor de resort, ce s-ar fi ales din producţia de orz a cooperativei agricole din comuna Nicolae Băl­cescu ? Este limpede că tovarăşii din conducerea unităţii n-au luat măsurile cuvenite pentru întărirea răspunderii mecanizatorilor, pentru evitarea oricăror pierderi de re­coltă. In alte unităţi din consiliile agro­industriale Parincea, Răcăciuni şi Gheorghe Gheorghiu-Dej combi­nele, presele de balotat paie, ma­şinile de adunat şi cărpiţat paie se defectează des, staţionează ore şi chiar zile întregi. Din această pri­cină recoltarea nu se desfăşoară în ritmul stabilit, se pierde mult timp bun de lucru, iar paiele rămin in cîmp, pe suprafețe importante. Sunt neajunsuri care trebuie să fie înlăturate operativ, în mod hotărît, pentru ca întreaga recoltă să ajun­gă în magazii cit mai repede și fără pierderi (Gheorghe Baltă, co­respondentul „Scînteii“). MUREŞ: Decalaje prea mari intre recoltare şi semănatul culturilor duble In judeţul Mureş orzul a ajuns la maturitate pe întreaga suprafaţă de 25 668 hectare. Comandamentul judeţean pentru agricultură a luat măsuri energice pentru ca seceri­şul şi insăminţarea culturilor duble să se desfăşoare în flux continuu. In numeroase cooperative agricole, cum sunt cele din Cazna, Iernut, Luduş, Mureşeni, Ungheni si Re­ghin, se lucrează intens la recol­tarea orzului, producţia fiind intre 4 200 si 5100 kg la hectar. In coope­rativa agricolă Band, unde orzul ocupă o suprafaţă de 350 hectare, dis-de-dimineaţă erau în lanuri nouă combine, cinci piese de balo­tat şi patru remorci care transpor­tau paiele din cîmp. In urma com­binelor, şase tractoare cu discuri pregăteau terenul şi administrau îngrăşămintele chimice în vederea insăminţării culturilor duble. Ca ur­mare, in aceeaşi zi, toate cele 45 hectare de pe care s-a strâns recol­ta de orz au fost în­sămîntate cu culturi duble. Dar nu peste tot se acţionează cu toate forţele la seceriş. In plus, în unităţile din consiliul agroindustrial Morăreni această lucrare nici nu a fost declanşată. Ca urmare, pe an­samblul judeţului, orzul a fost re­coltat de pe numai 2 200 hectare, re­prezentând 8 la sută din suprafaţa cultivată. Şi mai anevoios se desfă­şoară însă balotarea paielor, elibe­rarea şi pregătirea terenului şi în­­sămînţarea culturilor duble. Pină în seara zilei de 29 iunie au fost însă­­mînţate cu culturi duble numai 205 hectare — abia 1 la sută din supra­faţa prevăzută. (Gheorghe Giurgiu, corespondentul „Scînteii“). La C.A.P. Muntenii de Jos, judeţul Vaslui, se lucrează la recoltatul orzului de pe ultimele hectare Foto: P. Lascăr RECOLTAREA FURAJELOR Plusurile unora nu pot să acopere golurile din fînarele altora De bună seamă, unităţile agri­cole din sectorul agricol Ilfov au — şi pot avea şi mai mult — un pronunţat caracter zootehnic. între­prinderilor agricole de stat şi coo­perativelor agricole din această zonă le revine sarcina să producă şi să livreze mari cantităţi de lapte pentru aprovizionarea Capi­talei. Programele întocmite de că­tre comitetul de partid al secto­rului şi direcţia agricolă prevăd ca zilnic să se realizeze în medie cel puţin 10 litri lapte pe vaca fu­rajată. In momentul de faţă, pro­ducţia medie zilnică, calculată la întregul efectiv de vaci, este de peste 9 litri de lapte. Pentru a menţine acest nivel în tot cursul anului şi in iarna viitoare, specia­liştii şi cadrele de conducere din unităţi au delimitat suprafeţele cu plante de nutreţ recoltabile prevă­zute a fi depozitate pentru ano­timpul friguros, faţă de cele des­tinate consumului curent. In scopul asigurării de nutreţuri bogate în proteină, suprafaţa cultivată cu lucerna a fost extinsă de la 2 600 la 4 500 hectare. Pină acum, uni­tăţile agricole socialiste din sector au depozitat aproape 12 000 tone de fin, planul pe lunile mai-iunie fiind depăşit. Totodată, au însilo­­zat 37 000 tone de furaje, cu 4 000 de tone în plus faţă de cit s-a prevăzut. Cantităţile mari de furaje depo­zitate în multe unităţi agricole asi­gură premise pentru buna furajare a animalelor în timpul iernii. La I.A.S. Popeşti-Leordeni se pregă­teşte hrană consistentă pentru 2 500 taurine. „Am calcinat balanţa fu­rajelor pină la viitoarea recoltă , precizează tovarăşul Ion Popa, di­rectorul unităţii. In prima etapă am strâns si depozitat 4 000 tone de semisiloz şi semifon — amestecuri de masă verde şi paie în straturi alternative — ceea ce a permis opti­mizarea procentului de umiditate în limitele normelor recomandate şi mărirea conţinutului de substan­ţă uscată. întreaga producţie de lucernă de la coasa a doua o con­servăm sub formă de fîn. Pentru iarnă vom asigura cel puţin 1500 tone de fin, 15 000 tone nutreţuri însilozate şi alte furaje. Odată cu recoltarea orzului de pe cele 500 hectare, strângem întreaga canti­tate de paie şi pleavă pe care le depozităm în sire bine virtuite. In aceste zile, o formaţie de me­canizatori balotează paiele şi eli­berează terenul, care este pregătit şi încămîntat cu porumb furajer“. Reducerea umidităţii lucernei prin pălirea la soare şi depozita­rea ei în amestec cu paie este una din acţiunile menite să asigure conservarea în condiţii optime a acestor sortimente de nutreţuri. La cooperativa agricolă Nuci s-au preparat 450 tone fîn de lucerna în amestec cu paie. Avantajul este evident : strângerea lucernei îna­inte de scuturarea frunzelor asi­gură un bogat conţinut de proteină şi vitamine. Aici au fost organi­zate formaţii de transportare a furajelor, folosindu-se 60 de ate­laje ce aparţin atît cooperativei agricole, cît şi cooperatorilor. „Am tras învăţăminte din situaţia grea din iarna trecută cînd, din cauză că n-am avut cantităţi suficiente de furaje, animalele au dat pro­ducţii mici , spune preşedintele. Pentru a nu se mai repeta această situaţie, am strâns şi conservat sub formă de fin lucerna de la prima coasă şi la fel vom proceda cu aceea de la coasa a doua“. Este de relevat faptul că metoda amin­tită poate fi mult extinsă în aceas­tă perioadă, depozitîndu-se finul de lucernă în straturi alternative cu paie de orz. Dealtfel, în sectorul agricol Ilfov sunt şi alte unităţi pe care iarna le va găsi cu fînarele şi silozurile pline. Există însă şi unităţi unde, după cum ni s-a spus, „se face cite ceva, dar nu destul“. Intre acestea se numără cooperativa agricolă Gruiu, unde s-a depozitat prea puţin fîn. De ce ? Pentru că o mare cantitate de masă verde a fost însilozată. Multe goluri în fînare se constată şi la cooperati­va agricolă Ciolpani, care a strîns pină acum numai 140 tone fîn faţă de 200 tone prevăzute şi nici o tonă de semisiloz. Nu ne-am pro­pus să analizăm în amănunt aceas­tă situaţie, dar un lucru trebuie să fie clar cadrelor de conducere din aceste două cooperative agri­cole : fără fîn şi semisiloz de cali­tate şi în cantităţi îndestulătoare nu se poate concepe creşterea efectivelor de animale şi a pro­ducţiei zootehnice. In aceste zile, concomitent cu recoltarea lucernei — coasa a doua — a altor plante de nutreţ culti­vate, este nevoie să se acorde o mai mare atenţie transportului din cîmp şi depozitării furajelor. Cu desăvîrşire trebuie să se renunţe la practicile anacronice, păgubi­toare, de a lăsa în brazde, zile în şir, nutreţurile cosite ! Subliniem această cerinţă deoarece, în mo­mentul de faţă, se mai găsesc pe cîmp, în unele unităţi, lucernă şi alte furaje cosite. Concludentă in ce priveşte lipsa de răspundere cu care e privită problema asigurării furajelor pen­tru iarnă este situaţia de la coo­perativa agricolă Virteju. Lingă grajdurile de vaci de la sediul unităţii nu s-a adus încă nici o tonă de fîn. Vacile stau legate in grajduri şi mugesc în aşteptarea tainului de dimineaţă care întirzie. Sint 353 de vaci si juninci care flămînzesc acum, cînd cîmpul este plin de masă verde. „Avem fin depozitat lingă grajdurile de vitele de la Dumitra“ — ne asigură șeful fermei, Florin Voinea. Sint însă cantităti mici, doar 150 tone pentru un efectiv de peste 800 taurine. In plus, finul de lucernă e depo­zitat in 24 de stoguri mici, ceea ce măreşte suprafaţa de contact cu intemperiile , si din această cauză o parte din nutret­e în curs de degradare. Apare deci destul de evident faptul că în depozitele de furaje ale unor cooperative din sectorul agricol Ilfov sunt încă goluri, iar în cîmp există cantităţi mari de furaje ce trebuie grabnic strinse si depozitate. Pentru oamenii hotărâţi să rupă cu practicile învechite si să asigure dezvoltarea zootehniei, important este acum să scoată din grajduri toate vacile la păşunat si să strângă şi depoziteze pentru iarnă cantități cît mai mari de fu­raje. C. BORDEIANU

Next