Scînteia, iulie 1982 (Anul 51, nr. 12396-12422)
1982-07-01 / nr. 12396
PAGINA 2 importante reglementari pentru folosirea judicioasă şi reducerea consumului de energie, gaze naturale şi alţi combustibili (Urmare din pag. I) trieră jti termică. Dar prin majorarea acestor preţuri de producţie, in condiţiile vechilor preturi cu amănuntul, economia naţională are urmat să înregistreze pierderi de ordin al miliardelor de lei. Tocmai de aceea, s-a impus recalcularea preţurilor cu arabauntul şi a tarifelor la combustibili, energie termică şi electrică ce se livrează populaţiei, creindu-se condiţii pentru aplicarea principiului rentabilităţii şi in acest sector de activitate. Dacă ne referim, bunăoară, la combustibilii lichizi, ale căror preţuri cu amănuntul înregistrează, potrivit prevederilor decretului, creşteri de 7—12 la sută, se cuvine să precizăm că numai costul de extracţie al ţiţeiului — materia primă de bază pentru fabricarea acestor combustibili — a crescut in acest an de 2,14 ori faţă de 1973. După cum, in ce priveşte energia electrică, prin creşterea medie cu 30 la sută a tarifelor se asigură recuperarea cheltuielilor de producţie şi a beneficiului corespunzător. Corectînd asemenea neconcordante între costurile de producţie şi preţurile cu amănuntul, prin prevederile recentului decret se are în vedere asigurarea unui raport mai echitabil intre diferitele categorii de combustibili şi energia termică. Despre ce este vorba ? In condiţiile vechilor preţuri si tarife erau avantajaţi acei cetăţeni care puteau utiliza drept combustibil gazele naturale. Practic, pentru a putea obţine aceeaşi putere calorifică, acelaşi efect caloric, pină acum cetăţenii care foloseau gaze naturale drept combustibil plăteau mai puţin decit cei care utilizau combustibili lichizi sau solizi. De aceea, in condiţiile in care a fost necesară majorarea generală a preţurilor şi tarifelor la resursele energetice, creşterile medii de preţuri sunt de 7—12 la sută la combustibili lichizi. 49—69 la sută la combustibilii solizi, iar la gazele naturale sporurile sunt mai mari — cu peste 150 la sută. Exista, totodată, o neconcordanţa intre tariful plătit de cetăţeni pentru energia termică provenită, pe de o parte, de la unităţile Ministerului Energiei Electrice şi, pe de alta, de la unităţile din subordinea consiliilor populare sau a altor ministere. Concret, tariful plătit pentru o gigacalorie furnizată de unităţile M.E.E. era de citeva ori mai mic decit cel plătit pentru o gigacalorie furnizată de celelalte centrale termice pe combustibili lichizi sau cărbuni. Iată de ce, în spiritul echităţii şi pentru asigurarea rentabilităţii corespunzătoare, decretul Consiliului de Stat prevede creşteri mai mari de tarife la energia termică produsă de unităţile din subordinea M.E.E., precum şi la energia termică produsă pe gaze naturale de unităţile din subordinea altor ministere, organe centrale şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, decit la tarifele energiei termice produse pe combustibili lichizi. In acelaşi timp, decretul precizează că tarifele pentru populaţie, in vigoare la 30 iunie 1982 pentru energia termică produsă pe cărbuni din centralele termice din subordinea consiliilor populare sau a altor ministere si organe centrale decit Ministerul Energiei Electrice — rămin nemodificate. Reţine atenţia o măsură ce vine în avantajul cetăţenilor care utilizează cărbuni şi combustibili lichizi. Bunăoară, în ce priveşte cărbunele, in anexa la decret sunt stabilite condiţiile calitative minime pe care trebuie să le îndeplinească la livrarea către populaţie acest combustibil solid, atit din punctul de vedere al granulaţiei minime admise, cit şi al puterii calorifice. Condiţii minime de calitate trebuie să fe asigurate şi la livrarea combustibililor lichizi. O cerinţă esenţială pe care o promovează recentul decret este aceea a manifestării din partea tuturor cetăţenilor a spiritului gospodăresc in utilizarea resurselor energetice, in eliminarea oricărei risipe Toţi cetăţenii au datoria să utilizeze cu maximă grijă şi răspundere energia electrici, termică şi combustibilii, incit să realizeze o economie de cel puţin 28 la sută faţă de consumul din anul 1981, contribuind astfel la efortul general de utilizare cit mai raţională a resurselor energetice ale ţării. In această idee, normele de consum şi tranşele de calculare a tarifelor sunt stabilite in funcţie de necesitatea realizării acestei economii. Şi de această dată, măsurile de majorare a preţurilor şi tarifelor la resursele energetice sunt însoţite de acordarea de compensaţii personalului muncitor şi pensionarilor. La nivelul unui an, valoarea acestor compensaţii se ridică la 3 436 milioane lei. Aceste fonduri se adaugă la cele prevăzute prin Decretul nr. 283/1979, In sumă de 2 504 milioane lei, astfel încît, la nivelul unui an, totalul fondurilor pentru compensarea majorării preturilor și tarifelor la combustibili, energie și gaze naturale însumează 5 940 milioane lei. In spiritul sarcinilor stabilite de conducerea partidului, al prevederilor recentului decret al Consiliului de Stat, ministerelor, celorlalte organe centrale, consiliilor populare, centralelor, Întreprinderilor, colectivelor tuturor unităţilor socialiste de stat, cooperatiste şi obşteşti le revine obligaţia de a acţiona stăruitor pentru reducerea consumurilor, utilizarea raţională şi economisirea combustibililor, carburanţilor, energiei electrice, eliminarea oricăror forme de risipă şi încadrarea riguroasă în normele de consum stabilite potrivit legii. In esenţă, măsurile prevăzute vizează perfecţionarea proceselor tehnologice, modernizarea sau înlocuirea instalaţiilor cu consumuri energetice mari, raţionalizarea fluxurilor de producţie, buna întreţinere şi exploatare a maşinilor, eliminarea pierderilor în transportul energiei, recuperarea integrală a resurselor energetice refolosibile, creșterea randamentelor în utilizarea combustibililor, precum și punerea în valoare a unor noi surse de energie. Deosebit de importantă este, de asemenea, prevederea potrivit căreia consiliile populare, împreună cu consiliile oamenilor muncii din centrale şi întreprinderi, asociaţiile de locatari, cu sprijinul deputaţilor, trebuie să asigure o largă dezbatere în rîndul cetăţenilor pentru cunoaşterea, aplicarea şi generalizarea celor mai eficiente metode de gospodărire judicioasă a energiei termice, electrice şi combustibililor. Avem, aşadar, cu toţii datoria patriotică şi cetăţenească de a acţiona permanent, cu matură chibzuinţă şi înalt spirit gospodăresc, în vederea economisirii stricte, atit acasă, cit şi la locul de muncă, în întreprinderea sau instituţia unde lucrăm, a tuturor resurselor energetice. Aceasta este în interesul dezvoltării întregii economii naţionale în etapa actuală, al înaintării continue a patriei noastre socialiste pe drumul progresului şi civilizaţiei. Buna gospodărire a resurselor energetice în interesul dezvoltării întregii economii naţionale! In fiecare întreprindere-grijă sporită pentru economisirea combustibililor Ca şi alte cadre din conducerea combinatului nostru, am studiat cu deosebit interes Decretul Consiliului de Stat privind gospodărirea judicioasă şi reducerea în continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili. Fapt explicabil : Combinatul chimic din Tîrnoveni este unul din marii consumatori de energie şi combustibil. In fiecare oră, in secţiile combinatului este consumată energie electrică de ordinul a 130 MW — cu alte cuvinte, cam tot atit cit produce o hidrocentrală de valoare medie. Aşa cum precizează şi recentul decret, in acelaşi timp cu asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării economiei naţionale, extinderea bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, este imperios necesară promovarea unei politici ferme de gospodărire raţională şi reducere a consumurilor de energie şi combustibili. Este vorba despre o cerinţă firească , în condiţiile continuării crizei energetice pe plan mondial, ale creşterii cheltuielilor de producţie şi exploatare la toate categoriile de combustibili, se impunea — devenise de fapt o necesitate obiectivă — adoptarea de măsuri destinate să asigure gospodărirea cit mai judicioasă a resurselor energetice şi reducerea consumului de combustibili prin sporirea randamentelor în utilizarea acestora, eliminarea pierderilor in transportul energiei şi a oricăror forme de risipă. In aceaşi timp, suntem conştienţi că cerinţele dezvoltării economiei naţionale impun măsuri pentru rentabilizarea producerii și folosirii tuturor categoriilor de combstibili. Iată de ce, pentru ca produsele noastre, carbidul mai ales, să incorporeze cit mai putină energie, introducerea unor tehnologii moderne a devenit o preocupare majoră a fiecărui muncitor, maistru şi inginer, în ce fel ? Am să dau numai un singur exemplu. Acţiunile noastre au vizat, în principal, readucerea în circuitul economic a tuturor resurselor energetice secundare de care dispunem. Şi nu întîmplător , în urma unei analize minuţioase, am constatat că, la nivelul acestui an, dispunem de resurse energetice secundare evaluate la 68 623 tone combustibil convenţional, a căror punere in valoare înseamnă economisirea a 28 878 000 mc de gaz metan şi a unei energii termice echivalind cu 251 250 Gcal. Un calcul sumar arată că acestea reprezintă 25 la sută din consumul de gaz metan al combinatului și 50 la sută din cel de energie termică. începutul l-am şi făcut, rezultatele fiind pe măsura așteptărilor. Prin folosirea gazelor reziduale, bogate in oxid de carbon — de la cuptoarele de carbid nr. 4 si 6 — in producerea aburului tehnologic şi ca înlocuitor al gazului metan la uscarea cocsului, care intră în procesul de fabricaţie a carbidului, anual economisim gaz metan echivalind 7 220 tone combustibil convenţional. Valoric, aceasta înseamnă diminuarea cheltuielilor de fabricaţie a carbidului cu peste 4 milioane lei. Dar preocupările noastre nu se opresc aici. Rezultate deosebite am înregistrat şi in obţinerea de abur tehnologic şi recuperarea integrală a căldurii gazelor de ardere de la cuptoarele de bicromat nr. 3 şi cele de la săruri de bariu. Iată deci ce economii serioase putem realiza numai prin readucerea în circuitul economic a unor resurse care pină mai ieri se iroseau în aer. M-am referit doar la resursele secundare. Consider însă că măsurile ferme pentru rentabilizarea producerii și folosirii tuturor categoriilor de combustibil — stipulate în recentul decret — vor determina creşterea spiritului de economie in toate unităţile industriale, mari consumatoare de energie, vor duce la o mai judicioasă utilizare a energiei şi combustibililor, la optimizarea activităţii economice, in interesul înfăptuirii măsurilor adoptate de Congresul al XII-lea al partidului privind creșterea nivelului de viață al întregului popor. Ing. Martei HURUBEANU director tehnic al Combinatului chimic din Tirnoveni Ca tată a patru copii, nu pot să nu observ, de asemenea, grija legiutorului de a veni în primul rînd în sprijinul familiilor numeroase, proporţional cu numărul copiilor. Eu, spre exemplu, voi primi în cursul unui an 1 250 de lei, ceea ce, desigur, nu e deloc o sumă mică, chiar dacă se adaugă unor venituri lunare foarte bune, datorită calificării şi vechimii in muncă. Am observat, totodată, semn al umanismului legislaţiei noastre, că noile reglementări cuprind in dreptul la compensaţii, şi de această dată, nu numai populaţia activă, ci şi diferite categorii de pensionari, însăşi prevederea ca, pentru pensionari, achitarea compensaţiei să se facă lunar este, cred eu, un semn de grijă pentru ca oamenii in virstă să resimtă şi ei cit mai uşor modificările de preţuri şi tarife. Educînd un şi mai puternic spirit de chibzuinţă gospodărească, de grijă în utilizarea resurselor materiale, decretul constituie, prin felul în care acordă compensaţiile, o nouă expresie a spiritului de echitate socialistă. Ion FOLEA rectificator, întreprinderea „Mecanică fină" — Bucureşti Compensaţiile - o expresie a spiritului de echitate socialistă Ca om al muncii Intr-o mare uzină bucureşteană — lucrez de aproape 25 de ani în întreprinderea „Mecanică fină“ — înţeleg necesitatea noului Decret privind gospodărirea şi reducerea consumului de energie şi combustibili. Sunt ani şi ani de zile de cînd partidul ne arată cit de important este să gospodărim cu maximum de chibzuinţă resursele materiale de care dispune societatea, să folosim cu atenţie şi multă răspundere mai ales energia, la locul de muncă, precum şi în viaţa curentă. Este o cerinţă a progresului, pentru că progresul trebuie să fie continuu, nu se poate sta pe loc, dar majoritatea surselor de energie sunt limitate şi, in special, s-au scumpit considerabil în toţi aceşti ani. Pentru noi este limpede că această reglementare a fost necesară datorită condiţiilor grele create de criza energetică mondială, criză care se face simţită pretutindeni şi atrage peste tot, în toate ţările, creşteri de preţuri şi tarife, în aceste condiţii, ca oameni ai societăţii socialiste, trebuie să fim cât mai buni gospodari, să combatem risipa, consumurile exagerate, indiferenta fată de irosirea resurselor naturale. Spun aceste lucruri deoarece sunt convins că, deşi s-au făcut multe economii, mai există încă nu putină indiferenţă in folosirea energiei electrice, energiei termice, gazelor, altor combustibili. E adevărat că spiritul de chibzuinţă, de economie a mai crescut, dar încă nu s-a ajuns, aşa cum ar trebui, la folosirea intr-adevăr cu zgîrcenie a fiecărui kilowat, a fiecărui gram de material. Mai sunt destule becuri care ard degeaba, destule aparate uitate în priză, destule robinete de apă caldă lăsate deschise. Sunt convins că decretul ne impune cumpătare, ceea ce va fi spre folosul general. Ca şi cu prilejul altor reglementări asemănătoare, se remarcă, şi de această dată, spiritul etic al legiferării, preocuparea amănunţită şi plină de grijă pentru ca noile preţuri şi tarife să fie suportate în mod echitabil de diferitele categorii de cetăţeni. Mă refer, în primul rînd, la compensaţii. Aproape trei miliarde de lei va aloca statul pentru a sprijini familiile muncitoreşti şi ceilalţi oameni ai muncii cu retribuţii de pină la 4 000 de lei, pentru ca aceştia să resimtă mai uşor cheltuielile respective. La această sumă se adaugă compensaţia pe care o primim şi in prezent, ajungindu-se la o subvenţie anuală din partea statului de peste cinci miliarde de lei. Şi la fabrică, şi acasă se poate reduce mult consumul de energie împreună cu tovarăşii mei de muncă am citit cu interes, in presă, prevederile Decretului privind gospodărirea judicioasă şi reducerea in continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale şi alti combustibili. Ţin să subliniez, din capul locului, că înţeleg necesitatea luării acestor măsuri, care corespund politicii partidului şi statului nostru de gospodărire raţională a resurselor energetice ale ţării, de reducere continuă a consumului de energie şi combustibil. Este, de fapt, politica noastră, a tuturor, pentru că, aşa cum arăta in diverse ocazii secretarul general al partidului, nimeni nu-şi poate permite să desfăşoare o activitate economică în condiţii de pierderi. Or, resursele energetice ajunseseră să fie plătite mai ieftin decit chiar costurile lor de producţie. Şi cine suporta deficitul, paguba ? Societatea, adică noi. Pe noi, constructorii de motoare electrice, ne preocupă fabricarea unor motoare cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare, respectiv cu consumuri, mici de energie, dar cu randamente mari. Ele vor permite beneficiarilor să economisească cantităţi importante de energie. Dar, în acelaşi timp, noi sîntem şi consumatori de energie in gospodăriile proprii. Or, şi in această calitate, trebuia să acţionăm la fel de hotărîţi pentru a închide orice „supapă“ de scurgere a energiei electrice si termica Altfel, ar însemna că ceea ce „adunăm“ cu o mină risipim cu alta. Decretul prevede ca fiecare familie să reducă consumul de energie cu minimum 20 la sută faţă de 1981. E un lucru perfect posibil. Vorbesc din proprie experienţă. In locuinţa noastră nu folosim decit becuri de puteri potrivite, pe care le aprindem doar atunci când avem nevoie, avind grijă să restingem imediat cind părăsim camera. Tot cu grijă utilizăm şi aparatele electrice casnice. Revizuim în fiecare toamnă geamurile şi uşile ca să se închidă perfect, să nu se piardă nimic din căldura caloriferelor. Aşa înţeleg eu să fie un adevărat gospodar. Să economisească energia şi combustibilii şi la locul de muncă, şi acasă. Pentru că, în fond, e vorba de avuţia tuturor. Numai gospodar n-ar putea fi numit cel care cu o mină adună şi cu alta risipeşte ! Ion MOLNAR tehnician, întreprinderea „Electromotor", Timişoara Măsuri ce solicită tuturor o atitudine de buni gospodari Am citit cu mare atenţie si cu mult interes. Decretul Consiliului de Stat privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea, în continuare, a consumului de energie electrică, termică, gaze naturale si alti combustibili — cu atit mai mult cu cit sîntem direct implicaţi în traducerea în fapt a prevederilor lui. Atît noi, cei ce lucrăm în reţeaua de termoficare, cit si beneficiarii acestei activităţi — cetăţenii — sîntem pe deplin convinşi de necesitatea reducerii consumului de combustibil. Criza energetică, puternic resimţită pe plan mondial, afectează în mod inevitabil şi ţara noastră. Combustibilii de orice fel se obţin tot mai greu şi cu cheltuieli tot mai mari. Prevederile recentului decret se înscriu, dealtfel, în orientările Congresului al XII-lea al partidului de promovare a unei politici ferme de gospodărire raţională şi de reducere a consumului de energie, de economisire, pe toate căile, a acesteia. Studiind capitol cu capitol acest decret, ne-am dat seama de marea răspundere ce ne revine in ce priveşte aplicarea lui. Va trebui să facem tot ce ne stă în putinţă pentru sporirea randamentului instalaţiilor, să gospodărim cu maximă grijă, cu zgîrcenie chiar, resursele disponibile de combustibil, in condiţiile satisfacerii nevoilor cetăţenilor, la nivelul stabilit prin decret. Desigur, este prea devreme să arăt ce măsuri concrete vom lua, cum vom acţiona pentru respectarea întocmai a celor stabilite de decret. Asemenea măsuri, cu implicaţii atit de profunde în viaţa oraşului, se cer chibzuite cu mare atenţie, în urma unei analize temeinice a rezervelor existente de economisire. Ceea ce pot afirma, în momentul de faţă, cu toată răspunderea, este hotărîrea noastră de a controla, îndeaproape şi cu toată exigenţa, modul în care se face revizuirea instalaţiilor de termoficare. Ne vom strădui ca această acţiune, ce are loc în prezent, să se facă la cel mai înalt nivel calitativ, cu toată rigurozitatea, astfel incit instalaţiile să funcţioneze la parametrii optimi, cu randament maxim şi uniform în toate zonele oraşului, să se evite orice pierderi pe parcurs. Totodată, va fi necesar să organizăm, în cel mai scurt timp, o nouă şi temeinică reîmprospătare a cunoştinţelor profesionale ale tuturor cadrelor, ale întregului personal din exploatare, de fapt ale acelora care vor asigura aplicarea măsurilor concrete prevăzute în decret. In acelaşi timp Insă, deşi temperatura de afară este ridicată şi iarna este departe, cred că este util ca şi cetăţenii, buni gospodari cum sunt, să dea dovadă de prevedere şi să facă, încă de pe acum, lucrările necesare de etanşeizare a locuinţelor, de închidere a oricăror surse de risipă a energiei. Florian DINESCU Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală a municipiului București SCl NT El A - joi 1 iulie 1982 Lucrări urgente în agricultură SECERIŞUL BACĂU: Nici o clipă pierdută, nici un spic risipit! In unităţile agricole de stat si cooperatiste din judeţul Bacău s-a trecut cu toate forţele la recoltarea orzului. Se lucrează informaţii complexe si în flux continuu: recoltare, transport, eliberarea terenului, aratul si insăminţarea culturilor duble. Buna organizare a muncii, responsabilitatea cu care se lucrează sunt probate prin rezultatele obţinute. In multe unităţi din consiliile agroindustriale Podu Turcului, Dealu Morii, Gheorghe Gheorghiu-Dej secerişul orzului este pe sfîrşite. Inginerul Constantin Popescu, directorul trustului judeţean S.M.A., afirmă că există toate condiţiile ca, în cel mult 31 zile, să fie strânsă recolta de pe întreaga suprafaţă de 17 000 hectare aflată în cultură. In raidul întreprins ne-am convins că acest lucru este pe deplin posibil. La cooperativa agricolă Traian, de exemplu, toate cele opt combine funcţionau din plin, autocamioanele şi remorcile transportau recolta la baza de recepţie, iar cele şase prese balotau paiele. Pentru ca utilajele să funcţioneze fără întrerupere, a fost asigurată o asistenţă tehnică bună. Şefii celor două secţii de mecanizare, A. Tănase şi B. Iştoc, răspund de combine, iar mecanicii de întreţinere Gheorghe Macavei şi Petru Gherguţ veghează la buna funcţionare a pieselor de balotat. După 48 de ore de la recoltare, terenul este arat si semănat cu porumb pentru siloz. Inginerul Neculai Păun, aflat in cîmp, tine să precizeze că, in pofida ploilor scurte şi dese căzute în ultimele zile, s-a strâns recolta de pe 150 de hectare din cele 270 cultivate. In ritm susţinut se desfăşoară recoltarea si in cooperativele agricole Găiceana, Piticeşti, Glăvăneşti, Urecheşti şi Valea Seacă, în fermele I.A.S. Traian, Sascut si Bacău. Ca urmare, într-o singură zi, in judeţ au fost recoltate peste 3 600 hectare cu orz. Sunt insă posibilităţi să se lucreze şi mai bine. Subliniem aceasta pentru că pe alocuri se fac simţite şi stări de lucruri negative. Bunăoară, la cooperativa agricolă din comuna Nicolae Bălcescu se aflau pe o tarla 11 combine. Dintre acestea, doar patru funcţionau, două erau defecte, iar cinci aveau buncărele pline şi nu aveau unde să le golească, întrucât lipseau mijloacele de transport. De faţă erau Ion Seniuc, primarul comunei, Neculai Leuştean, preşedintele cooperativei agricole, şi M. Avram, inginerul şef al unităţii. Cum explicaţi această situaţie 7 — li întrebăm. „Avem 6 autocamioane — ne răspunde preşedintele unităţii , dar zau în curtea cooperativei pentru că S.M.A. Răcăciuni nu ne-a asigurat combustibilul necesar. Aşteptăm să sosească două tractoare cu remorci de la unitatea noastră vecină, din Tamaşi“. Era ora amiezii şi tractoarele încă nu sosiseră. Aici am constatat şi un alt aspect care trebuie combătut: risipa. Din cauza nereglării corecte a combinelor, miriştea rămine nejustificat de mare, iar în urma unor maşini se pierde destulă recoltă, împreună cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi ai direcţiei agricole judeţene, aflaţi pe teren, au fost numărate pe un metru pătrat nici mai mult, nici mai puţin de 60 de spice. Bineînţeles, cei in drept au luat măsurile cuvenit. Se pune însă întrebarea : dacă n-ar fi trecut pe aici reprezentanţii organelor de resort, ce s-ar fi ales din producţia de orz a cooperativei agricole din comuna Nicolae Bălcescu ? Este limpede că tovarăşii din conducerea unităţii n-au luat măsurile cuvenite pentru întărirea răspunderii mecanizatorilor, pentru evitarea oricăror pierderi de recoltă. In alte unităţi din consiliile agroindustriale Parincea, Răcăciuni şi Gheorghe Gheorghiu-Dej combinele, presele de balotat paie, maşinile de adunat şi cărpiţat paie se defectează des, staţionează ore şi chiar zile întregi. Din această pricină recoltarea nu se desfăşoară în ritmul stabilit, se pierde mult timp bun de lucru, iar paiele rămin in cîmp, pe suprafețe importante. Sunt neajunsuri care trebuie să fie înlăturate operativ, în mod hotărît, pentru ca întreaga recoltă să ajungă în magazii cit mai repede și fără pierderi (Gheorghe Baltă, corespondentul „Scînteii“). MUREŞ: Decalaje prea mari intre recoltare şi semănatul culturilor duble In judeţul Mureş orzul a ajuns la maturitate pe întreaga suprafaţă de 25 668 hectare. Comandamentul judeţean pentru agricultură a luat măsuri energice pentru ca secerişul şi insăminţarea culturilor duble să se desfăşoare în flux continuu. In numeroase cooperative agricole, cum sunt cele din Cazna, Iernut, Luduş, Mureşeni, Ungheni si Reghin, se lucrează intens la recoltarea orzului, producţia fiind intre 4 200 si 5100 kg la hectar. In cooperativa agricolă Band, unde orzul ocupă o suprafaţă de 350 hectare, dis-de-dimineaţă erau în lanuri nouă combine, cinci piese de balotat şi patru remorci care transportau paiele din cîmp. In urma combinelor, şase tractoare cu discuri pregăteau terenul şi administrau îngrăşămintele chimice în vederea insăminţării culturilor duble. Ca urmare, in aceeaşi zi, toate cele 45 hectare de pe care s-a strâns recolta de orz au fost însămîntate cu culturi duble. Dar nu peste tot se acţionează cu toate forţele la seceriş. In plus, în unităţile din consiliul agroindustrial Morăreni această lucrare nici nu a fost declanşată. Ca urmare, pe ansamblul judeţului, orzul a fost recoltat de pe numai 2 200 hectare, reprezentând 8 la sută din suprafaţa cultivată. Şi mai anevoios se desfăşoară însă balotarea paielor, eliberarea şi pregătirea terenului şi însămînţarea culturilor duble. Pină în seara zilei de 29 iunie au fost însămînţate cu culturi duble numai 205 hectare — abia 1 la sută din suprafaţa prevăzută. (Gheorghe Giurgiu, corespondentul „Scînteii“). La C.A.P. Muntenii de Jos, judeţul Vaslui, se lucrează la recoltatul orzului de pe ultimele hectare Foto: P. Lascăr RECOLTAREA FURAJELOR Plusurile unora nu pot să acopere golurile din fînarele altora De bună seamă, unităţile agricole din sectorul agricol Ilfov au — şi pot avea şi mai mult — un pronunţat caracter zootehnic. întreprinderilor agricole de stat şi cooperativelor agricole din această zonă le revine sarcina să producă şi să livreze mari cantităţi de lapte pentru aprovizionarea Capitalei. Programele întocmite de către comitetul de partid al sectorului şi direcţia agricolă prevăd ca zilnic să se realizeze în medie cel puţin 10 litri lapte pe vaca furajată. In momentul de faţă, producţia medie zilnică, calculată la întregul efectiv de vaci, este de peste 9 litri de lapte. Pentru a menţine acest nivel în tot cursul anului şi in iarna viitoare, specialiştii şi cadrele de conducere din unităţi au delimitat suprafeţele cu plante de nutreţ recoltabile prevăzute a fi depozitate pentru anotimpul friguros, faţă de cele destinate consumului curent. In scopul asigurării de nutreţuri bogate în proteină, suprafaţa cultivată cu lucerna a fost extinsă de la 2 600 la 4 500 hectare. Pină acum, unităţile agricole socialiste din sector au depozitat aproape 12 000 tone de fin, planul pe lunile mai-iunie fiind depăşit. Totodată, au însilozat 37 000 tone de furaje, cu 4 000 de tone în plus faţă de cit s-a prevăzut. Cantităţile mari de furaje depozitate în multe unităţi agricole asigură premise pentru buna furajare a animalelor în timpul iernii. La I.A.S. Popeşti-Leordeni se pregăteşte hrană consistentă pentru 2 500 taurine. „Am calcinat balanţa furajelor pină la viitoarea recoltă , precizează tovarăşul Ion Popa, directorul unităţii. In prima etapă am strâns si depozitat 4 000 tone de semisiloz şi semifon — amestecuri de masă verde şi paie în straturi alternative — ceea ce a permis optimizarea procentului de umiditate în limitele normelor recomandate şi mărirea conţinutului de substanţă uscată. întreaga producţie de lucernă de la coasa a doua o conservăm sub formă de fîn. Pentru iarnă vom asigura cel puţin 1500 tone de fin, 15 000 tone nutreţuri însilozate şi alte furaje. Odată cu recoltarea orzului de pe cele 500 hectare, strângem întreaga cantitate de paie şi pleavă pe care le depozităm în sire bine virtuite. In aceste zile, o formaţie de mecanizatori balotează paiele şi eliberează terenul, care este pregătit şi încămîntat cu porumb furajer“. Reducerea umidităţii lucernei prin pălirea la soare şi depozitarea ei în amestec cu paie este una din acţiunile menite să asigure conservarea în condiţii optime a acestor sortimente de nutreţuri. La cooperativa agricolă Nuci s-au preparat 450 tone fîn de lucerna în amestec cu paie. Avantajul este evident : strângerea lucernei înainte de scuturarea frunzelor asigură un bogat conţinut de proteină şi vitamine. Aici au fost organizate formaţii de transportare a furajelor, folosindu-se 60 de atelaje ce aparţin atît cooperativei agricole, cît şi cooperatorilor. „Am tras învăţăminte din situaţia grea din iarna trecută cînd, din cauză că n-am avut cantităţi suficiente de furaje, animalele au dat producţii mici , spune preşedintele. Pentru a nu se mai repeta această situaţie, am strâns şi conservat sub formă de fin lucerna de la prima coasă şi la fel vom proceda cu aceea de la coasa a doua“. Este de relevat faptul că metoda amintită poate fi mult extinsă în această perioadă, depozitîndu-se finul de lucernă în straturi alternative cu paie de orz. Dealtfel, în sectorul agricol Ilfov sunt şi alte unităţi pe care iarna le va găsi cu fînarele şi silozurile pline. Există însă şi unităţi unde, după cum ni s-a spus, „se face cite ceva, dar nu destul“. Intre acestea se numără cooperativa agricolă Gruiu, unde s-a depozitat prea puţin fîn. De ce ? Pentru că o mare cantitate de masă verde a fost însilozată. Multe goluri în fînare se constată şi la cooperativa agricolă Ciolpani, care a strîns pină acum numai 140 tone fîn faţă de 200 tone prevăzute şi nici o tonă de semisiloz. Nu ne-am propus să analizăm în amănunt această situaţie, dar un lucru trebuie să fie clar cadrelor de conducere din aceste două cooperative agricole : fără fîn şi semisiloz de calitate şi în cantităţi îndestulătoare nu se poate concepe creşterea efectivelor de animale şi a producţiei zootehnice. In aceste zile, concomitent cu recoltarea lucernei — coasa a doua — a altor plante de nutreţ cultivate, este nevoie să se acorde o mai mare atenţie transportului din cîmp şi depozitării furajelor. Cu desăvîrşire trebuie să se renunţe la practicile anacronice, păgubitoare, de a lăsa în brazde, zile în şir, nutreţurile cosite ! Subliniem această cerinţă deoarece, în momentul de faţă, se mai găsesc pe cîmp, în unele unităţi, lucernă şi alte furaje cosite. Concludentă in ce priveşte lipsa de răspundere cu care e privită problema asigurării furajelor pentru iarnă este situaţia de la cooperativa agricolă Virteju. Lingă grajdurile de vaci de la sediul unităţii nu s-a adus încă nici o tonă de fîn. Vacile stau legate in grajduri şi mugesc în aşteptarea tainului de dimineaţă care întirzie. Sint 353 de vaci si juninci care flămînzesc acum, cînd cîmpul este plin de masă verde. „Avem fin depozitat lingă grajdurile de vitele de la Dumitra“ — ne asigură șeful fermei, Florin Voinea. Sint însă cantităti mici, doar 150 tone pentru un efectiv de peste 800 taurine. In plus, finul de lucernă e depozitat in 24 de stoguri mici, ceea ce măreşte suprafaţa de contact cu intemperiile , si din această cauză o parte din nutrete în curs de degradare. Apare deci destul de evident faptul că în depozitele de furaje ale unor cooperative din sectorul agricol Ilfov sunt încă goluri, iar în cîmp există cantităţi mari de furaje ce trebuie grabnic strinse si depozitate. Pentru oamenii hotărâţi să rupă cu practicile învechite si să asigure dezvoltarea zootehniei, important este acum să scoată din grajduri toate vacile la păşunat si să strângă şi depoziteze pentru iarnă cantități cît mai mari de furaje. C. BORDEIANU