Scînteia, august 1982 (Anul 51, nr. 12423-12447)

1982-08-01 / nr. 12423

BACĂU . O nouă capacitate de producţie La Combinatul de celuloză şi hîrtie Letea a intrat in funcţiu­ne o nouă capacitate de produc­ţie : instalaţia pentru fabricarea hirtiilor fine — hîrtie suport carbon, utilizată la calculatoare­le electronice, hîrtie de ţigarete etc. Prin intrarea ei in funcţiu­ne se renunţă la importul sor­timentelor respective de hîrtie, combinatul aducîndu-şi astfel o însemnată contribuţie la dimi­nuarea efortului valutar al ţării. (Gh. Baltă). CALAN : A intrat în producţie a doua baterie de cocsificare Ieri, odată cu Începerea încăr­cării cu cărbune a celor 62 de celule de cocsificare, a intrat în producţie cel de-al VI-lea obiec­tiv de pe noua platformă si­derurgică a Călanului — bateria a doua de cocsificare. Prin in­trarea in funcţiune a acestui im­portant obiectiv, Combinatul si­derurgic din Călan va produce anual 660 000 tone cocs, valorifi­­cind astfel o importantă canti­tate de cărbune din bazinul mi­nier al Văii Jiului. Totodată, se va asigura întreaga cantitate de cocs necesară producerii fontei de turnătorie la furnalele nr. 3 şi 4. (Sabin Cerbu). BUZĂU : însemnate depăşiri la producţia netă Oamenii muncii din industria judeţului Buzău au reuşit, în perioada care a trecut din acest an, să obţină o depăşire a pla­nului la producţia netă de circa 65 milioane lei. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor succese, dedicate apropiatei săr­bători de la 23 August, şi-au adus oamenii muncii de la­ în­treprinderea de utilaj tehnologic, întreprinderea de sirme şi pro­duse din sîrmă, întreprinderea de producere a maselor plastice, întreprinderea „Textila“, între­prinderea de materiale de con­strucţii, întreprinderea de gar­nituri de frină şi etanşare Rim­­nicu -Sărat şi I.F.E.T. Nehoiu. (Stelian Chiper). IAŞI: Bilanţ rodnic al metalurgiştilor Colectivul întreprinderii me­talurgice din Iaşi a obţinut in cinstea zilei de 23 Au­gust noi succese in producţie. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent prevederile de plan au fost depăşite cu peste 9 milioane lei la producţia-marfă şi cu 5 milioane lei la producţia netă. In bilanţul rodnic al me­talurgiştilor ieşeni se înscrie şi depăşirea planului la export pe această perioadă cu 17 milioane lei. (Manole Corcaci). CARACAL , în probe tehnologice , o nouă întreprindere de anvelope Au fost realizate primele an­velope radiale pentru echiparea autoturismelor „Dacia-1­300“ cu emblema de fabricaţie „Danu­­biana-Caracal“. Evenimentul a avut loc la tinăra unitate de profil construită in acest oraș, unitate intrată in probe tehno­logice, care inaugurează astfel o nouă ramură industrială in ju­deţul Olt , chimia. Tînărul co­lectiv de aici şi-a propus să realizeze pină la 23 August cel puţin 500 de anvelope. CURTEA DE ARGEŞ : Succese ale energeticienilor argeşeni Muncitorii, inginerii şi tehni­cienii întreprinderii „Electrocen­­trale“ din Curtea de Argeş au sporit la 11 500 000 kWh produc­ţia de energie electrică furniza­tă suplimentar sistemului ener­getic naţional in cele 7 luni ale anului in curs. Acestui remar­cabil succes, dedicat zilei de 23 August, energeticienii argeşeni i-au mai adăugat punerea la dis­poziţia dispeceratului energetic naţional a unei puteri efectiv utilizabile superioară celei pla­nificate cu 30 MW şi economi­sirea unei cantităţi de aproape 1,5 milioane kWh, prin reduce­rea consumului tehnologic pro­priu. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12423 Prima ediţie Duminică 1 august 1982 6 PAGINI - 50 BANI IN INTÎMPLASIEA ZILEI DE 23 AUGUST marea noastră sărbătoare naţionala Judeţul Hunedoara a încheiat recoltatul griului Unităţile agricole de stat şi coope­ratiste din judeţul Hunedoara au în­cheiat recoltatul griului pe întreaga suprafaţă cultivată. In telegrama adresată cu acest pri­lej tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de către Comite­tul judeţean de partid Hunedoara se spune : Acţionînd in spiritul indicaţiilor şi sarcinilor subliniate de dumnea­voastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea de lucru cu cadre de conducere din agricultu­ra judeţului Constanţa, lucrătorii o­­goarelor, toţi locuitorii satelor lu­crează din zori şi pînă seara la strîn­­gerea paielor de pe ultimele supra­feţe, fertilizarea terenurilor, execu­tarea arăturilor de vară, asigurarea şi condiţionarea seminţelor, întreţi­nerea culturilor prăşitoare, stringerea şi depozitarea furajelor, recoltarea fără pierderi a legumelor şi fructe­lor. Vă raportăm, tovarăşe secretar ge­neral, că, odată cu încheierea se­cerişului, lucrătorii ogoarelor jude­ţului nostru se preocupă cu intreaga răspundere patriotică şi cetăţenească de onorarea sarcinilor ce le revin privind livrarea produselor agricole la fondul de stat. Folosim acest prilej pentru a vă încredinţa, mult stimate şi iubite to­varăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom face totul pentru a pune încă de pe acum baze temeinice viitoarelor recolte şi a asigura înfăptuirea noii revoluţii in agricultură. CLUJ : Importante economii de materiale Colectivele de oameni ai muncii din unităţile industriale ale judeţu­lui Cluj raportează realizări impor­tante în cinstea zilei de 23 Au­gust. Preocupindu-se in mod stărui­tor de reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de ener­gie şi combustibili, ele au obţi­nut economii la cheltuielile ma­teriale In valoare de peste 84 mi­lioane lei. Cele mai bune rezultate au fost dobindite de oamenii muncii de la întreprinderile „Armătura“, „Tehnofrig“, de electronică industri­ală şi „Terapia“ din Cluj-Napoca, salina Ocna Dej, „Electroceramica“­­Turda. (Alexandru Mureşan, cores­pondentul „Sein­ten­“). CONSTANŢA : 500 de apartamente peste plan Lucratorii Trustului de construcţii locale Constanţa au dat in folosinţă, de la începu­tul anului şi pină in prezent, 2 200 de apar­tamente noi, cu aproa­pe 500 mai multe decit prevedea planul. In această perioadă, in Constanţa s-au defini­tivat noile ansambluri de locuinţe de pe bu­levardul Tomis şi de pe bulevardul Lăpuş­­neanu, precum şi cvartalul „Inel II“, s-au extins ansamblu­rile „Faleză-sud“ şi „Faleză-nord“. De ase­menea, au fost predate in avans numeroase apartamente la Năvo­dari, Mangalia, Med­gidia, Hirşova şi Ba­sarabi. (George Mihă­­escu, corespondentul „Scinteii“). In fotografie: Aspect din intersecţia bulevardelor Tomis şi lăpuşneanu, unde se in­­tilnesc două noi ansambluri de locuinţe, definitivate in acest an. Cu doi ani in urmă, ele existau doar pe planşetele proiectanţilor, acum au devenit realitate. Foto: M. Şerbănescu EXIGENŢELE CODULUI ETIC CUM PREDĂM TINERETULUI ÎNALTA LECŢIE A PATRIOTISMULUI REVOLUŢIONAR ? PAGINA A II-A /n aceste z//e TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE DE VARĂ SUNT URGENTE . Pe primul plan — terminarea fără întîrziere a re­coltării griului în judeţele din Banat, Transilvania şi Moldova • în toate judeţele care au încheiat secerişul şi în cele în care această lucrare continuă, să fie in­tensificate livrările la fondul de stat • Importante forţe mecanice şi umane trebuie con­centrate la eliberarea de paie a terenurilor şi la efectuarea grabnică şi de calitate a arăturilor de vară • La recoltarea furajelor şi a legumelor să se lu­creze fără întrerupere, cu deosebită grijă gospo­dărească Pină in seara zilei de 30 iulie, griul a fost recoltat de pe 85 la sută din suprafaţa cultivată. Cifrele înscrise pe hartă reprezintă, in procente, proporţia in care a fost executată această lucrare în fiecare judeţ. Men­ţionăm că în judeţele Covasna şi Harghita nu a început secerișul griului pină la data amintită. PE MARGINEA PROIECTULUI PROGRAMULUI DE ALIMENTAŢIE ŞTIINŢIFICA ■ ■ B Educarea cetăţenilor in privinţa unui consum alimentar raţional d­in atenţia cadrelor medicale Derivînd din Directivele Congresu­lui al XII-lea al P.C.R. şi elaborat din iniţiativa şi sub îndrumarea ne­mijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al par­tidului şi preşedintele ţării noastre, proiectul Programului de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei reprezintă încă o expresie a politicii de ridicare continuă a bunăstării oamenilor muncii. Programul are meritul că abordea­ză problema in mod complex, evi­denţiind căile, modalităţile şi orga­nismele ce trebuie antrenate in rea­lizarea unei alimentaţii corespunză­toare. Alimentaţie care, cum bine se ştie, reprezintă unul din cei mai im­portanţi factori pentru ca viaţa oa­menilor să se desfăşoare in condiţii normale, pentru a se asigura starea de sănătate a populaţiei şi formarea unor generaţii de copii şi tineri ar­monios dezvoltaţi fizic şi psihic. In acest fel, obiectivul major al progra­mului, scopul spre care tinde îl con­stituie realizarea unei alimentaţii co­recte, bazate pe criterii ştiinţifice, care să contribuie la asigurarea să­nătăţii fizice şi psihice a tuturor ca­tegoriilor de cetăţeni, la creşterea capacităţii de muncă şi la prevenirea unor îmbolnăviri. El stabileşte, în mod orientativ, norme ale unui con­sum alimentar normal — cantitativ şi calitativ — in funcţie de vîrstă şi sex, de specificul activităţii şi de in­tensitatea efortului fizic, în aşa fel incit să se încetăţenească in mod cumpătat, raţional, firesc de hrană, să se evite risipa şi să se prevină bolile generată de un consum ali­mentar necorespunzător. Ţinind seama de faptul că modifi­carea acelor obiceiuri şi tradiţii ali­mentare defectuoase, care vin in con­tradicţie cu­ preceptele ştiinţei mo­derne, necesită timp, programul În­suşi stabileşte coordonate de lungă durată. Menirea sa este de a-l orien­ta pe omul sănătos spre cunoaşterea valorilor medii ale cerinţelor nutriti­ve, fiziologice de consum, de a-l aju­ta să-şi asigure autocontrolul alimen­taţiei, eliminind ceea ce este dăună­tor, a-l determina să fie, chiar din anii copilăriei, un participant conşti­ent şi activ la menţinerea propriei sănătăţi. Desigur, acest program presupune nu numai cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor de alimentaţie ştiinţifică de către fiecare dintre noi, ci, mai cu seamă, formarea unor deprinderi practice in acest sens — înainte de toate in ceea ce priveşte structura unui consum alimentar corect. De a­­ceea, programul acordă o deosebită importanţă educaţiei tuturor catego­riilor de populaţie, la care trebuie să concure, prin mijloace specifice, toţi cei ce au atribuţii in domeniul creş­terii gradului de cultură in general, al culturii sanitare In special. In pas cu cerinţele programului şi in funcţie de îndatoririle de răspun­dere ce-i revin, Ministerul Sănătăţii işi actualizează şi îşi diversifică me­todele şi căile de acţiune pe acest tă­­rîm. Este vorba, in primul rind, de organizarea unor acţiuni sistematice pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor medico-sanitare. In acest sens, un rol de primă însemnătate revine centrului şi clinicilor de nu­triţie şi boli metabolice, care au sar­cini metodologice importante; ele sunt chemate să perfecţioneze medici nutriţionisti, dar şi medici din alte specialităţi, să transmită larg pro­pria experienţă câştigată. Totoda­tă, cercetările aplicative ale aces­tor foruri metodologice cu privire la nivelul şi structura alimentaţiei populaţiei pe zone geografice, cate­gorii de vârstă şi profesii sunt menite să contribuie la influenţarea compor­tamentului alimentar, la depistarea precoce a tulburărilor de nutriţie ,şi evitarea abaterilor, la adaptarea per­manentă a cerinţelor de alimentaţie ştiinţific determinate, la evoluţia şi mutaţiile demografice şi socio-profe­­sionale dintr-un loc sau altul. La rindul lor, Centrul de pregătire a medicilor, şi Centrul de pregătire a cadrelor medii işi vor adapta pro­gramele şi cursurile in sensul difu­zării largi, sistematice a cunoştinţe­lor din domeniul nutriţiei. In acelaşi timp, direcţiile sanitare judeţene au fost orientate spre organizarea şi pregătirea practică a medicilor de medicină generală şi a cadrelor me­dii sanitare, asigurîndu-se reciclarea periodică a acestora şi urmărindu-se permanent o calitate superioară a a­­sistenţei medicale, in concordanţă cu nevoile promovării unei alimentaţii (Continuare in pag. a V-a) Dr. Lidia ORADEAN, secretar de stat In Ministerul Sănătăţii, preşedinta Consiliului Naţional al Societăţii de Cruce Roşie MESAJUL TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU adresat gazetei „Lupta C. F. R.“ cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la apariţie îmi este deosebit de plăcut ca, la aniversarea semicentenarului ga­zetei „Lupta C.F.R.“, să adresez întregului colectiv redacţional, activu­lui său de corespondenţi şi colaboratori, tuturor celor care o scriu şi tipăresc, precum şi cititorilor săi un cordial salut tovărăşesc, revolu­ţionar, precum şi cele mai bune urări. Doresc, totodată, să felicit călduros colectivul gazetei pentru inalta distincţie ce i-a fost conferită — „Ordinul Muncii“ clasa I. Apărută in anul 1932, ca organ al­­Comitetului Central de acţiune a ceferiştilor — în condiţiile creşterii valului luptelor revoluţionare, or­ganizate şi conduse de partid, împotriva politicii antipopulare şi antinaţionale a cercurilor guvernante burghezo-moşiereşti — gazeta „Lupta C.F.R.“ şi-a consacrat, incă de la primul număr, întreaga acti­vitate slujirii cu devotament a intereselor fundamentale ale clasei noastre muncitoare, ale muncitorimii ceferiste. „Lupta C.F.R.“ a avut un rol important in pregătirea politică şi organizarea marilor bătălii de clasă din 1933. Împreună cu celelalte publicaţii editate de partidul nos­tru comunist­­în anii grei ai ilegalităţii, gazeta a militat cu înflăcărare pentru răspindirea cuvintului partidului in rindurile oamenilor muncii de la căile ferate, pentru mobilizarea lor in marile bătălii sociale îm­potriva exploatării, a reacţiunii şi fascismului, împotriva războiului, pentru libertate naţională şi dreptate socială. După eliberare, în anii construcţiei socialiste, gazeta a desfăşurat o activitate susţinută pentru antrenarea­ largă a oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii în marile acţiuni desfăşurate de partid pentru refacerea şi reconstrucţia ţârii, pentru instaurarea puterii popu­lare şi transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, pentru fău­rirea orînduirii noi, socialiste pe pămintul patriei. Aniversarea gazetei „Lupta C.F.R.“ are loc in condiţiile în care în­tregul nostru popor — mai hotărît şi mai unit ca oricînd în jurul parti­dului — desfăşoară o intensă activitate pentru nfaptuirea neabătută a actualului cincinal, a hotărîrilor Congresului al XII-lea, care au deschis o etapă nouă, superioară în dezvoltarea economică și socială a Româ­niei. "Importantele obiective pe care le avem de realizat în această pe­rioadă pun sarcini de mare răspundere în fața întregului nostru popor, chemat să asigure dezvoltarea puternică a forţelor de producţie şi a bazei energetice şi de materii prime, buna gospodărire şi valorificarea cu eficienţă maximă a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării, sporirea necontenită a avuţiei socialiste — temelia sănătoasă şi sigură a creşterii nivelului general de viaţă şi civilizaţie al întregii naţiuni. In acest cadru, sarcini şi răspunderi deosebite revin şi muncitorimii ceferiste, tuturor oamenilor muncii din domeniul transporturi­lor şi telecomunicaţiilor. Pornind de la rolul şi însemnătatea deosebită a transporturilor şi telecomunicaţiilor în înfăptuirea Programului parti­dului şi în desfăşurarea cu succes a întregii activităţi economice şi so­ciale din ţara noastră, partidul şi statul nostru socialist au­ acordat şi acordă o atenţie de prim­ ordin acestui important sector al economiei naţionale, se preocupă permanent de dotarea lui cu mijloace moderne, cu o temeinică bază tehnică şi materială. Este o îndatorire şi o obliga­ţie de cea mai mare răspundere a oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii ca , în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari , să asigure folosirea cu înalt randament şi eficienţă ma­ximă a acestei baze tehnico-materiale, a tuturo­r mijloacelor tehnice şi instalaţiilor încredinţate de societate, să acorde o atenţie deosebită bunei întreţineri şi bunei funcţionări a acestora, fiind conştienţi că orice dereglare sau neajuns in acest domeniu poate influenţa negativ bunul mers al activităţii în alte sectoare, în întreaga economie naţio­nală. Lupta pentru o calitate nouă, superioară în toate domeniile con­strucţiei socialiste din patria noastră cere muncitorimii ceferiste, tu­turor celor ce muncesc în acest sector să acţioneze cu toate forţele pentru organizarea cit mai raţională şi eficientă a transporturilor, prin utilizarea intensivă a mijloacelor din dotare, reducerea susţinută a con­sumurilor de orice fel — în primul rind de combustibil şi energie, de piese de schimb — prin creşterea operativităţii şi calităţii întregii acti­vităţi de transporturi şi telecomunicaţii. Este de înţeles că toate aceste probleme trebuie să se afle perma­nent şi in centrul preocupărilor gazetei „Lupta C.F.R.“. Folosind mij­loacele specifice presei, gazeta trebuie să militeze susţinut pentru înfăp­tuirea in cele mai bune condiţii a politicii partidului şi statului nostru în transporturi şi telecomunicaţii, pentru perfecţionarea activităţii şi realizarea neabătută a tuturor sarcinilor ce revin acestui sector in ca­drul planului cincinal, afirmîndu-se tot mai puternic ca o tribună ac­tivă de răspindire a experienţei înaintate, de promovare a noului, de combatere fermă a lipsurilor şi neajunsurilor ce se mai manifestă în acest domeniu. Prin întreaga sa activitate, gazeta trebuie să contribuia activ la optimizarea transporturilor, la creşterea siguranţei şi regulari­tăţii circulaţiei, la întronarea hotărită a unui inait spirit de ordine şi disciplină în toate domeniile şi la toate nivelurile. In acelaşi timp, este necesar ca gazeta să-şi sporească şi mai mult aportul la promovarea susţinută in munca şi viaţa oamenilor muncii din transporturi a principiilor eticii şi echităţii socialiste, la dezvoltarea răspunderii şi a conştiinţei lor politice, la educarea revoluţionară, in spiritul patriotismului sabie­list,­el dragostei şi devotamentului faţă de ţară, partid şi popor, al muncii fără preget pentru progresul şi înflo­rirea patriei socialiste. Gazeta trebuie să stimuleze şi să cultive permanent în rindurile acestui puternic detaşament, al clasei noastre muncitoare — cu vechi şi frumoase tradiţii revoluţionare — dorinţa şi hotărirea de a se situa per­manent, prin întreaga sa activitate,­­in primele rinduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, pentru afirmarea nobilelor idealuri ale poporului nostru, de colaborare şi în­ţelegere intre naţiuni, de dezarmare, securitate şi pace în întreaga lume, îmi exprim convingerea că această aniversare va constitui pentru întregul colectiv redacţional un imbold de a acţiona, cu şi mai multă hotărire în vederea perfecţionării continue a întregii sale activităţi, a realizării în condiţii tot mai bune a marilor cerinţe şi sarcini ce­­ revin în lumina istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea, a Programu­lui partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. . Cu această convingere, urez redactorilor, corespondenţilor, colabora­torilor şi cititorilor gazetei „Lupta C.F.R.“, precum şi întregii munci­torimi ceferiste şi tuturor oamenilor muncii­­din transporturi şi tele­comunicaţii noi succese în activitatea viitoare, multă sănătate şi fericire. NICOLAE CEAUŞESCU DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea „Ordinului Muncii" clasa I gazetei „Lupta C.F.R." Pentru contribuţia adusă la infăptuirea politicii partidului şi statului de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră, la educarea lucrătorilor din transporturi şi telecomunicaţii in spiritul concepţiei revoluţionare a Partidului Comunist Român. Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la apariţia primului număr al gazetei „Lupta C.F.R.“, • Preşedintele Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I gazetei „Lupta NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Poezia armoniilor patriei Impresionant pentru omul de cultură de azi mi se pare a fi rolul său in crearea unei tradiţii, beneficul său demers in continuă devenire a unui nou început de drum. A­­cest gest al său capă­tă o semnificaţie a­­parte, un relief stator­nic, mai ales in acele spaţii in care impresia că aproape totul se rezideşte acum, in a­­ceşti ani, are acoperi­re totală in realitate. Şi Suceava timpului nostru socialist este unul dintre acestea. Cit din cele spuse mai sus poate dovedi un concurs de poezie, un concurs care poartă numele poetului „lup­tei cu inerţia“, al „evului aprins“ ? Mult, credem noi.­ Sub semnul lui Nicolae Labiş, de paisprezece ani, Suceava devine pentru citeva zile „ca­pitala poeziei tinere“. Din toate judeţele ţă­rii, la fiecare ediţie, am primit mesajele de suflet, de dăruire, de matur şi lucid entuzi­asm din partea a zeci şi sute de tineri. Dacă ar fi să numim sim­ţirea care străbate mereu , poezia acesto­ra, ea s-ar chema te­meritate Dacă ar fi să numim cea mai statornică iubire a a­ ÎNSEMNĂRI de Marcel MUREŞANU cestei poezii, ea s-ar chema o patrie liberă, la armoniile căreia ve­ghea poetului este la fel de necesară ca a tuturor celor care se simt locuiţi de EA. Este, credem, un feri­cit prilej şi pentru mulţi dintre scriitorii şi criticii de prestigiu din ţară, care au al­cătuit juriile Con­cursului naţional de poezie pentru tineret „Nicolae Labiş“ de a contribui la înălţarea staturii poeziei tinere româneşti. Aşa se şi explică faptul că in prezent, pe lingă Uni­unea scriitorilor, or­ganizator alături de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie so­cialistă Suceava, re­viste şi edituri din întreaga ţară ţin să ni se alăture, oferind premii, publicindu-i pe cei mai înzestraţi autori. Ar mai fi de spus că după fiecare ediţie tipărim­­ un ■ „Caiet al concursului“, antologind astfel poa­te chiar pe acei poeţi care miine vor tre­c In paginile istoriei li­terare. Ar mai fi de spus cite ceva şi des­pre intilnirile cu pu­blicul, prilejuite de manifestările din fi­nalul competiţiei, in satul lui Labiş, in o­­raşe, in şcoli, acasă şi mineri sau la tinăra metalurgie suceveană. Putem numi toate a­­cestea un omagiu adus poeziei, un omagiu adus prin poet seme­nilor săi intru dărui­re ? Cu siguranţă că da.

Next