Scînteia, octombrie 1982 (Anul 51, nr. 12474-12500)
1982-10-01 / nr. 12474
/ Localitatea : una cu a cinci rădăcini in istorie — Giurgiu. Uzina : una dintre cele mai moderne — Întreprinderea constructoare de maşini şi utilaj greu (I.C.M.U.G.). Ea se găseşte intr-un oraş aflat acum într-o perioadă pe care am numi-o de dezvoltare accelerată (după cîteva decenii el a redevenit capitală de judeţ, in urmă cu mai puţin de doi ani). O întreprindere nouă, la a cărei construcţie piatra de temelie a aşezat-o însuşi preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in decembrie 1976, atunci cind, împreună cu tovarăşul Todor Jivkov, a inaugurat lucrările de construcţie a unei întreprinderi românobulgare, la Giurgiu şi la Ruse, expresie a relaţiilor de strinsă prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, întreprinderea de la Giurgiu a ajuns acum in plină activitate productivă. Aşa-numita perioadă de finalizare a investiţiei (pentru o primă etapă) se apropie de sfirşit. Ziduri noi, cu mari suprafeţe colorate ir.tr-un albastru de cer senin, cu geamuri mari şi curate, platforme şi alei noi din beton, in haiele de producţie maşinile sint noi şi ele, sentiment stenic de casă nouă. Mai fusesem aici in urmă cu doi ani. Acelaşi om care îmi vorbise atunci şi imi arătase cu emoţie primele eforturi pentru a fi realizate întiile produse (simple remorci tehnologice pentru instalaţii petroliere şi o primă instalaţie de foraj) îmi arată şi acum (de data aceasta cu aerul celor care au înaintat serios intr-o maturitate a muncii lor) o uzină care, de la un capăt la altul, produce şi lasă cu degajare in urmă dificultăţile, paşii incă nesiguri ai începutului. Marin Pavel, secretarul comitetului de partid al uzinei, iar In activitatea profesională şef al serviciului personal-învăţămint. Funcţie-cheie şi aceasta din urmă, într-o întreprindere care îşi formează şi încheagă un colectiv de muncitori şi specialişti. Şi atunci ca şi acum l-am văzut in faţa unor întrebări ce i se pun cu o mare frecvenţă : „Pe cine mai trimitem la şcoala de maiştri ?“ „De unde mai luăm turnători-formatori şi frezori 7“. „Pe mina cui dăm cutare sau cutare maşină de mare complexitate şi fineţe 7“ Etc, etc. Deci tovarăşul Pavel îi prezintă din nou reporterului uzina, încercind, de fapt, să-l convingă precum că intre ce era acum doi ani şi ce e acum este o distanţă cosmică, începem cu o expoziţie a produselor din holul mare al pavilionului administrativ. Pentru produsele mari (instalaţii de foraj) — machete pentru cele mici — piesele în original. „Iată, am început acum doi ani cu FSIR — o instalaţie de foraj seismic. Acum am evoluat, produsul a fost reproiectat, modernizat, se numeşte FSID sau FSC 2.5 şi este tot ce poate fi mai nou în domeniu. La fel, aceste utilaje FG-5 şi FG-8, noi, omologate, cu foarte bune rezultate practice. Iată aici machetele unor Instalaţii pentru viitor, sunt incă în concepţie, nu vorbiţi despre ele... Dincoace , armăturile industriale, robineţi de pînă la 1 200 mm diametru şi presiuni de 10 atmosfere, nu prea avem desfacere pentru ele, nu se cunoaşte în ţară că existăm şi că producem aşa ceva, o s-o rezolvăm noi şi p-asta... Producem şi pompe de noroi de 160 de atmosfere, avem in omologare şi altele...“. Şi astfel, nu ştiu de ce, mi-a venit în minte imaginea cimpului mlăştinos care se întindea pe aici pină in urmă cu 6 ani, peste care brusc suprapun imaginea acestei uzine şi a produselor ei industriale de tehnică sofisticată şi, cred aceasta este tot ce poate reprezenta mai bine ideea de progres intr-o ţară care îşi cucereşte cu eroism viitorul. Pornim mai departe. Păşim in universul uman şi mecanic al marilor spaţii de producţie, sub bolţi liniare de beton şi sticlă in care sute şi sute de oameni se slujesc de puternicele lor maşini pentru a modela oţelul şi a-i sili să devină ...maşini. Alei străjuite de strunguri carusel şi freze portal, raboteze si strunguri automate, un zumzet continuu al materiei in prefacere, al muncii omului pentru propria sa înălţare in civilizaţie. Toate astea unde ? Unde — să nu uităm asta ! — nu era nimic, nimic altceva decit existenţă umană multă vreme silită de vitregia istoriei să rămină la forme rudimentare. Pentru a se naşte acest univers al muncii industriale, al elevării muncii omului, al unei noi condiţii umane, statul a cheltuit 2,1 miliarde lei (valoarea investiţiei). O sumă care a şi început să fie recuperată , este primul an in care uzina produce beneficii. — Cine eşti dumneata, tinere ? — Eu . Sunt maistru. — Parcă prea tînăr pentru asta... — Cred că e o prejudecată. Gindiţi-vâ că mi-am început viaţa de muncitor din adolescenţă. Mai intii la şantierul naval şi pe urmă, pentru că a fost nevoie, am venit aici, chiar dacă era mai greu, că erau toţi începători, pe unii trebuia să-i aşezi cu mina... Măi, tu stai aici şi fă cutare treabă !... începutul n-a fost deloc simplu... Vorbeşte ca un bâtrin meşter despre amintiri vechi (doi ani e timp îndelungat aici). Reia : — Dacă vă uitaţi, toţi sint tineri aici. Eu pot să zic că-s veteran... Sint cel mai vechi şi cel mai tinăr maistru... Ştiţi cum am devenit maistru . Pe cind eram strungar, am fost de trei ori la faza pe ţară a concursului pe meserii. Dar n-am reuşit să ies decit intre primii zece. — Totuşi, al optulea pe ţară... — Da, dar m-am ambiţionat şi m-am dus la cursurile de maiştri. Acum formez eu strungari. Nu mă laud, dar sunt foarte buni băieţii. — Poate vreunul dintre ei, la un concurs... — Poate. L-am lăsat pe „veteranul“ Dumitru Tudose ca să discut cu un altul, mai virstnic. — Dumneavoastră . — Maistru instructor Tudorel Pană. E aici de la inceput, vechi meşter giurgiuvean. Misiunea lui : sâ formeze meseriaşi. — Am scos vreo șase serii de strungari, vreo 200... — Misiune grea. — Ştiţi care-i dificultatea 7 Deşi foarte tineri, unii vin aici cu concepţii... învechite. Că meseria ar fi doar ca să te afli in cimpul muncii... — Şi nu-i aşa 7 — Este, dar nu-i de ajuns. Vedeţi, noi ne trimitem produsele la tirguri internaţionale, la Budapesta, la Moscova, la Bucureşti... Deci avem ambiţii mari. Asta nu se poate cu oameni care vor şi ei, acolo, un loc de muncă. Ei, dar pe parcurs se dezmeticesc băieţii, intră în ritm, pe măsură ce-i acaparează meseria, cu satisfacţiile ei... Capătă încredere în ei... Bineînţeles aici este ...munca mea, rolul meu. Şi cind te gindeşti ce era aici !... Pe aici erau nişte smircuri, dădeam la peşte cind eram copil... De ce-o fi ţinut să-mi spună asta ? Poate pentru ca nu care cumva să-mi scape lucrul cel mai important : maturizarea tinărului colectiv... Faţă de care oamenii aceştia, educatorii, sunt, cum se vede, extrem de preocupaţi. Ei participă, ei făuresc istorie şi destine. Mihai CARANFILI ASPIRAŢIILE MATURE ALE UNEI UZINE TINERE Am intrat in ultimul trimestru al anului Răspundere maximă pentru realizarea integrală a planului pe 1982! Am intrat In ultimul trimestru al anului, perioadă in care, mai mult decit oricind, eforturile tuturor colectivelor de oameni ai muncii trebuie concentrate asupra realizării integrale a sarcinilor de plan pe întregul an şi asupra asigurării bunei pregătiri a producţiei anului viitor. Numeroase ştiri sosite în aceste zile la redacţie din toate colţurile ţârii ilustrează bunele rezultate obţinute de foarte multe colective muncitoreşti care, acţionînd ferm, bine organizat, cu spirit gospodăresc, au depăşit sarcinile de plan la producţia fizică sau la export, în condiţiile diminuării consumurilor materiale, a cheltuielilor de producţie in ansamblu, asigurind sporuri importante de producţie netă, de beneficii. Totuşi, in unele întreprinderi, în răstimpul care a trecut din acest an, rezultatele nu s-au situat la nivelul posibilităţilor, al prevederilor planului şi, ca atare, s-au înregistrat însemnate nerealizări la o serie de produse absolut necesare economiei sau la unii indicatori calitativi, de eficienţă. Este deosebit de important ca, in perioada care a mai rămas din acest an, atit in unităţile care au desfăşurat pînă acum o activitate corespunzătoare, cit, mai ales, in întreprinderile care au acumulat restanţe, să se muncească la nivelul maxim al posibilităţilor in vederea realizării planului la producţia fizică in cantităţile şi sortimentele prevăzute. Trebuie să se înţeleagă cu toată răspunderea de către fiecare muncitor, specialist sau cadru de conducere că toate produsele, toate sortimentele prevăzute în plan au o destinaţie precisă in mecanismul dezvoltării economiei naţionale şi, de aceea, fabricarea lor integrală constituie o necesitate imperioasă. Esenţiale în această privinţă se vor dovedi măsurile ce trebuie aplicate cu stăruinţă în toate unităţile pentru utilizarea deplină, cu înalt randament, a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din dotare, pentru organizarea judicioasă a activităţii în secţii şi ateliere, la fiecare loc de muncă, astfel incit întregul potenţial tehnic şi uman să fie bine folosit, iar zi de zi, decadă cu decadă să se obţină rezultate superioare în realizarea producţiei fizice. In eforturile pentru îndeplinirea riguroasă a sarcinilor de plan, prioritate trebuie acordată fabricării şi livrării producţiei destinate exportului, in conformitate cu prevederile din contractele încheiate cu partenerii externi. Nici un moment nu trebuie să pierdem din vedere că exportul este o problemă fundamentală a dezvoltării generale a ţării, o condiţie obligatorie a echilibrării balanţei de plăţi externe şi, de aceea, onorarea riguroasă a comenzilor contractate la export trebuie să reprezinte un obiectiv central al preocupărilor fiecărui colectiv muncitoresc, al organelor şi organizaţiilor de partid, al consiliilor oamenilor muncii. Este necesar ca, pretutindeni, îndeplinirea sarcinilor de export să fie urmărită cu toată exigenţa şi răspunderea, zi de zi, schimb cu schimb, pe întregul flux de fabricaţie pină la expedierea produselor. Cu aceeaşi consecvenţă şi răspundere este nevoie să se acţioneze in fiecare întreprindere pentru realizarea indicatorilor calitativi, de eficienţă ai planiului. Ne sunt proaspete în memorie înflăcăratele îndemnuri pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, le-a adresat oamenilor muncii cu prilejul recentelor vizite de lucru în mai multe judeţe ale ţării de a acorda în continuare mai multă atenţie problemelor legate de creşterea productivităţii muncii, de reducerea consumurilor materiale, de realizarea de economii mai mari în diferite sectoare de activitate, inclusiv in ce priveşte energia şi combustibilul, în vederea creşterii producţiei nete, a eficienţei economice şi beneficiilor, sporirii — pe această bază — a contribuţiei fiecărui colectiv la realizarea venitului naţional, la creşterea bogăţiei ţării — calea sigură pentru dezvoltarea necontenită a patriei noastre socialiste şi ridicarea bunăstării poporului. Pe acelaşi plan ca importanţă, pe agenda de lucru a întreprinderilor, centralelor şi ministerelor, a organelor locale de partid şi de stat este necesar să se situeze soluţionarea in perioada imediat următoare a tuturor problemelor care privesc pregătirea temeinică a producţiei, anului viitor. Este vorba atit de definitivarea botar,..erior materiale, a întregului cadru contractual al asigurării aprovizionării tehnico-materiale şi desfacerii producţiei, citşi de finalizarea măsurilor de programare a fabricaţiei, de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii/de pregătire a maşinilor şi utilajelor, de introducere a noilor tehnologii, astfel ca în ultima parte a trimestrului să se realizeze o autentică „repetiţie generală“ pentru producţia anului viitor. Oameni ai muncii din industrie ! In intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului, munciţi cu abnegaţie şi elan revoluţionar, cu un inait spirit de dăruire şi responsabilitate muncitorească pentru înfăptuirea sarcinilor mobilizatoare ce stau in faţa voastră in acest ultim trimestru al anului, pentru realizarea cu succes a planului pe intreg anul 1982 ! Aceasta este in interesul general al societăţii noastre, al creşterii continue a avuţiei naţionale, al înaintării neabătute a ţării pe drumul progresului şi civilizaţiei socialiste. La Tîrgovişte, pe vatra vechii „cetăţi de scaun”, pulsează azi ritmurile industriei moderne PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LII Nr. 12474 Prima ediţie Vineri 1 octombrie 1982 6 PAGINI — 50 BANI RECOLTAREA PORUMBULUI -urgenţa numărul unu a acestor zile • Pînă în seara zilei de 29 septembrie, porumbul a fost strîns de pe mai mult de un milion de hectare - 48 la sută din suprafaţa cultivată • Condiţii similare, rezultate diferite între judeţe aflate în aceeaşi zonă • La culesul manual să fie concentrate mai multe forţe de la sate • Starea vremii impune ca tot ce se strînge într-o zi să fie pus pînă seara la adăpost Pînă în seara zilei de 29 septembrie, porumbul a fost recoltat de pe 1 015 312 hectare, ceea ce reprezintă aproape jumătate din suprafața cultivată. Intr-un număr de 15 judeţe, aşa cum rezultă din cifrele înscrise pe hartă, recoltarea este mai avansată; în schimb, in altele situaţia nu poate fi considerată corespunzătoare. Porumbul s-a copt practic în întreaga ţară, dar rezultatele sunt mult diferite chiar intre judeţe aflate in aceeaşi zonă. Bunăoară, in zona I — între 74 la sută (sectorul agricol Ilfov) şi 39 la sută (Tulcea) ; in zona a II-a — între 91 la sută (Iaşi) şi 24 la sută (Caraş-Severin); in zona a IlI-a — între zero la sută (Braşov şi Covasna) şi 59 la sută (Hunedoara). Stadiul diferit al recoltării are o singură explicaţie plauzibilă : insuficienta mobilizare a mecanizatorilor, cooperatorilor şi locuitorilor de la sate la cules, deficienţele de ordin organizatoric care împiedică realizarea vitezei zilnice de recoltare. Fapt este că in ziua de 29 septembrie, numai 4 judeţe— OH, Ialomiţa, Călăraşi şi Arad — din 13 aflate in zona I, au realizat viteza de lucru prevăzută. 5 — Bihor, Dîmboviţa, Vilcea, Gorj şi Botoşani din 16 situate in zona a II-a, şi 3 — Sălaj, Hunedoara şi Maramureş — din 12 aflate in zona a IlI-a. Ce au de spus in acestă privinţă organele de partid şi agricole din judeţele care nu au realizat in ziua de 29 septembrie viteza de lucru prevăzută . Adresăm această întrebare mai ales organelor de partid şi agricole din judeţele Constanţa, Tulcea, Timiş, Satu-Mare, Galaţi şi Vaslui, care mai au de strîns recolta de porumb de pe mari suprafeţe. Timpul este înaintat, in multe zone ale ţării vremea a devenit instabilă. De aceea, in toate judeţele, şi cu atit mai mult în judeţele care prin rezultatele de pînă acum se află sub media zonei respective, este imperios necesar ca organele locale de partid şi agricole, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole să acţioneze hotărit pentru mobilizarea în lanurile de porumb a mijloacelor mecanice prevăzute şi a unui număr sporit de forţe umane de la sate. Pretutindeni, să se lucreze bine organizat, din zori şi pînă seara, la culesul şi transportul producţiei din cîmp, astfel ca întreaga recoltă de porumb să fie pusă la adăpost în timpul cel mai scurt şi fără pierderi. COOPERATORI! MECANIZATORI! OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ, LOCUITORI AI SATELOR! Participaţi cu toate forţele şi mijloacele, cu toată puterea de munca, din zori şi pînă seara, la strîngerea, transportul şi depozitarea recoltei de porumb! Nu precupeţiţi nici un efort pînă ce întreaga producţie nu va fi pusă la adăpost! STADIUL RECOLTĂRII PORUMBULUI IN UNITĂŢILE AGRICOLE SOCIALISTE LA 29 SEPTEMBRIE AU ÎNCHEIAT SEMĂNATUL ORZULUI Judeţul Dîmboviţa Lucrătorii ogoarelor din judeţul Dîmboviţa, in frunte cu comuniştii, au încheiat însăminţarea orzului. Vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune in telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean Dîmboviţa al P.C.R., că mecanizatorii, ţăranii cooperatori şi lucrătorii întreprinderilor agricole de stat şi-au concentrat, în prezent, toate forţele la strîngerea şi depozitarea porumbului, sfeclei de zahăr, legumelor şi fructelor, la recoltatul furajelor, la eliberarea terenurilor, executarea arăturilor şi semănatul griului. Judeţul Iaşi Acţionînd în spiritul indicaţiilor şi sarcinilor date de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, cu ocazia recentei vizite de lucru în judeţul nostru, se spune în telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către Comitetul judeţean Iaşi al P.C.R., oamenii muncii din agricultură raportează conducerii partidului încheierea insăminţatului culturii orzului. în continuare se arată că toate forţele sunt concentrate la terminarea semănatului griului, la recoltarea culturilor de toamnă, stringerea şi depozitarea furajelor. Judeţul Vrancea Oamenii muncii din agricultura judeţului Vrancea au încheiat, în ziua de 28 septembrie 1982, insămînţarea orzului. In telegrama adresată, cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean Vrancea al P.C.R., se spune : Mecanizatorii, cooperatorii, oamenii muncii din unităţile agricole de stat din Vrancea acţionează in prezent pentru recoltarea intr-un timp scurt a porumbului, strugurilor, legumelor şi fructelor, furajelor şi pentru livrarea întregii producţii stabilite la fondul de stat, pentru pregătirea terenului şi însăminţarea griului la termenul stabilit DIN CARTEA MARDLOH. ÂMPyMmn SOCIALISTE ALEPOPORULUI CONDUS DE PARTID AZI, JUDEŢUL DÎMBOVIŢA Dîmboviţa, judeţ încărcat de istorie. Mari voievozi ca Mircea cel Batrin, Vlad Jepeş, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul au purtat pe aceste meleaguri glorioase bătălii pentru neatîrnare, pentru apărarea patriei. Şi tot de aceste locuri sunt legate numele unor ctitori de spiritualitate românească, intre care Neagoe Basarab, Petru Cercel, Constantin Brincoveanu. Aici a fiinţat primul centru tipografic românesc, aici, mari poeţi ai neamului au militat pentru „creşterea limbii româneşti şi a patriei cinstite". Dîmboviţa, judeţ străbătut de ape repezi, cu cimpii mănoase, păduri seculare şi livezi renumite, cu subsol bogat in petrol şi cărbune. Dîmboviţa, judeţ cu agricultură intensivă, cu industrie modernă, cu oameni harnici şi pricepuţi, avind, azi, toate condiţiile sa asigure valorificarea superioară a resurselor materiale şi de muncâ. Dîmboviţa, judeţ puternic ancorat pe coordonatele progresului social, ale civilizaţiei socialiste. Despre realităţile de azi ale acestui judeţ, despre vocaţia lui contemporană, în pagina a 3-a a ziarului. La Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca A fost elaborată prima şarjă la oţelăria electrică A fost elaborată prima şarjă de oțel la primul cuptor electric al oţelăriai de la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca, obiectiv industrial al cărui piatră de temelie a fost pusă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicollae Ceauşescu. Noul cuptor electric are o capacitate de 30 000 tone pe an oţel lichid. Aici se vor elabora lingouri in greutăţi de 4.120 tone, în funcţie de necesităţi, care vor acoperi nevoile combinatului de oţeluri aliate şi înalt aliate. Oţelăria electrică, este dotată in proporţie de peste 80 lgi sută cu utilaje fabricate in ţară. (Al. Mureşan, corespondentul „Scinteii“). O datorie patriotică însemnări de Mihai STOIAN Intîmplarea a potrivit în aşa fel lucrurile, incit să stau de vorbă cu învăţătoarea Florica Velcea, de la Şcoala generală Sinaia-Izvor, chiar imediat după începerea noului an şcolar. Practicindu-şi profesiunea cu zel şi inteligenţă de aproape trei decenii, învăţătoarea nu discută doar despre numărul de ore pe care-l cheltuieşte la catedră, nici despre citit la pregătirea planurilor de predare, nici despre celelalte activităţi importante pe care le desfăşoară ca secretar al organizaţiei de bază. Atenţia şi preocupările sale se îndreaptă spre necontenita perfecţionare a calificării : — Dacă ne gindim bine, nu mai am prea mult pină la pensionare, insă setea de a fi la zi cu tot ce e nou in domeniul invăţămintului, in practica pedagogică nu mă părăseşte nici o clipă. Discuţia continuă pe tema metodelor de predare tipărite de Editura didactică şi pedagogică, de imens sprijin pentru învăţători şi profesori; interlocutorul meu cumpărase, tocmai, două dintre acestea : „Orientăm noi in metodologia studierii limbii române la ciclul primar“ şi „Compoziţiile in şcoală“ . „ Predarea limbii române este esenţială, cititul şi scrisul au un rol decisiv in activitatea de învăţare, dar şi in cea afectivă, patriotică. Am băgat de seamă cu toţii că unii tineri se mulţumesc să folosească, in vorbirea curentă, o sută, două de cuvinte, unele din argoul străzii, şi gata. De aceea, punînd accentul, de la virstele mici, pe frumuseţea expresiei, pe curăţenia limbajului, repet, ne facem o datorie patriotică. Educaţia socialistă începe cu abecedarul.