Scînteia, octombrie 1982 (Anul 51, nr. 12474-12500)

1982-10-01 / nr. 12474

/ Localitatea : una cu a­ cinci rădăcini in istorie — Giurgiu. Uzina : una din­tre cele mai moderne — Întreprinderea construc­toare de maşini şi utilaj greu (I.C.M.U.G.). Ea se găseşte intr-un oraş aflat acum într-o perioadă pe care am numi-o de dez­voltare accelerată (după cî­­teva decenii el a redevenit capitală de judeţ, in urmă cu mai puţin de doi ani). O întreprindere nouă, la a cărei construcţie piatra de temelie a aşezat-o însuşi preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in de­cembrie 1976, atunci cind, împreună cu tovarăşul To­­dor Jivkov, a inaugurat lucrările de construcţie a unei întreprinderi româno­­bulgare, la Giurgiu şi la Ruse, expresie a relaţiilor de strinsă prietenie şi co­laborare dintre cele două ţări, întreprinderea de la Giurgiu a ajuns acum in plină activitate produc­tivă. Aşa-numita perioadă de finalizare a investiţiei (pentru o primă etapă) se apropie de sfirşit. Ziduri noi, cu mari su­prafeţe colorate ir.tr-un albastru de cer senin, cu geamuri mari şi curate, platforme şi alei noi din beton, in haiele de produc­ţie maşinile sint noi şi ele, sentiment stenic de casă nouă. Mai fusesem aici in urmă cu doi ani. Acelaşi om care îmi vorbise atunci şi imi arătase cu emoţie pri­mele eforturi pentru a fi realizate întiile produse (simple remorci tehnologi­ce pentru instalaţii petro­liere şi o primă instalaţie de foraj) îmi arată şi acum (de data aceasta cu aerul celor care au înaintat se­rios intr-o maturitate a muncii lor) o uzină care, de la un capăt la altul, produce şi lasă cu degaja­re in urmă dificultăţile, paşii incă nesiguri ai înce­putului. Marin Pavel, se­cretarul comitetului de partid al uzinei,­ iar In ac­tivitatea profesională şef al serviciului personal-în­­văţămint. Funcţie-cheie şi aceasta din urmă, într-o întreprindere care îşi for­mează şi încheagă un co­lectiv de muncitori şi spe­cialişti. Şi atunci ca şi acum l-am văzut in faţa unor întrebări ce i se pun cu o mare frecvenţă : „Pe cine mai trimitem la şcoa­la de maiştri ?“ „De unde mai luăm turnători-forma­tori şi frezori 7“. „Pe mina cui dăm cutare sau cutare maşină de mare complexi­tate şi fineţe 7“ Etc, etc. Deci tovarăşul Pavel îi prezintă din nou reporte­rului uzina, încercind, de fapt, să-l convingă precum că intre ce era acum doi ani şi ce e acum este o distanţă cosmică, începem cu o expoziţie a produse­lor­ din holul mare al pa­vilionului administrativ. Pentru produsele mari (in­stalaţii de foraj) — mache­te­ pentru cele mici — pie­sele în original. „Iată, am început acum doi ani cu FSIR — o instalaţie de fo­raj seismic. Acum am evo­luat, produsul a fost repro­­iectat, modernizat, se nu­meşte FSID sau FSC 2.5 şi este tot ce poate fi mai nou în domeniu. La fel, a­­ceste utilaje FG-5 şi FG-8, noi, omologate, cu foarte bune rezultate practice. Iată aici machetele unor Instalaţii pentru viitor, sunt incă în concepţie, nu vorbiţi despre ele... Din­coace , armăturile indus­triale, robineţi de pînă la 1 200 mm diametru şi pre­siuni de 10 atmosfere, nu prea avem desfacere pen­tru ele, nu se cunoaşte în ţară că existăm şi că pro­ducem aşa ceva, o s-o re­zolvăm noi şi p-asta... Pro­ducem şi pompe de noroi de 160 de atmosfere, avem in omologare şi altele...“. Şi astfel, nu ştiu de ce, mi-a venit în minte ima­ginea cimpului mlăştinos care se întindea pe aici pină in urmă cu 6 ani, peste care brusc suprapun imaginea acestei uzine şi a produselor ei industriale de tehnică sofisticată şi, cred aceasta este tot ce poate reprezenta mai bine ideea de progres intr-o ţară care îşi cucereşte cu eroism viitorul. Pornim mai departe. Pă­şim in universul uman şi mecanic al marilor spaţii de producţie, sub bolţi li­niare de beton şi sticlă in care sute şi sute de oameni se slujesc de puternicele lor maşini pentru a mode­la oţelul şi a-i sili să de­vină ...maşini. Alei stră­juite de strunguri carusel şi freze portal, raboteze si strunguri automate, un zumzet continuu al mate­riei in prefacere, al mun­cii omului pentru propria sa înălţare in civilizaţie. Toate astea unde ? Unde — să nu uităm asta ! — nu era nimic, nimic alt­ceva decit existenţă uma­nă multă vreme silită de vitregia istoriei să rămină la forme rudimentare. Pentru a se naşte acest univers al muncii indus­triale, al elevării muncii omului, al unei noi condi­ţii umane, statul a cheltuit 2,1 miliarde lei (valoarea investiţiei). O sumă care a şi început să fie recupera­tă , este primul an in care uzina produce beneficii. — Cine eşti dumneata, tinere ? — Eu . Sunt maistru. — Parcă prea tînăr pen­tru asta... — Cred că e o prejude­cată. Gindiţi-vâ că mi-am început viaţa de muncitor din adolescenţă. Mai intii la şantierul naval şi pe urmă, pentru că a fost ne­voie, am venit aici,­­ chiar dacă era mai greu, că erau toţi începători, pe unii tre­buia să-i aşezi cu mina... Măi, tu stai aici şi fă cu­tare treabă !... începutul n-a fost deloc simplu... Vorbeşte ca un bâtrin meşter despre amintiri vechi (doi ani e timp înde­lungat aici). Reia : — Dacă vă uitaţi, toţi sint tineri aici. Eu pot să zic că-s veteran... Sint cel mai vechi şi cel mai tinăr maistru... Ştiţi cum am devenit maistru . Pe cind eram strungar, am fost de trei ori la faza pe ţară a concursului pe meserii. Dar n-am reuşit să ies decit intre primii zece. — Totuşi, al optulea pe ţară... — Da, dar m-am ambi­ţionat şi m-am dus la cursurile de maiştri. Acum formez eu strungari. Nu mă laud, dar sunt foarte buni băieţii. — Poate vreunul dintre ei, la un concurs... — Poate. L-am lăsat pe „vetera­nul“ Dumitru Tudose ca să discut cu un altul, mai virstnic. — Dumneavoastră­­ . — Maistru instructor Tu­dorel Pană. E aici de la inceput, vechi meşter giurgiuvean. Misiunea lui : sâ formeze meseriaşi. — Am scos vreo șase se­rii de strungari, vreo 200... — Misiune grea. — Ştiţi care-i dificulta­tea 7 Deşi foarte tineri, unii vin aici cu concepţii... învechite. Că meseria ar fi doar ca să te afli in cimpul muncii... — Şi nu-i aşa 7 — Este, dar nu-i de ajuns. Vedeţi, noi ne trimitem produsele la tirguri inter­naţionale, la Budapesta, la Moscova, la Bucureşti... Deci avem ambiţii mari. Asta nu se poate cu oa­meni care vor şi ei, acolo, un loc de muncă. Ei, dar pe parcurs se dezmeticesc băieţii, intră în ritm, pe măsură ce-i acaparează meseria, cu satisfacţiile ei... Capătă încredere în ei... Bineînţeles aici este ...munca mea, rolul meu. Şi cind te gindeşti ce era aici !... Pe aici erau nişte smircuri, dădeam la peşte cind eram copil... De ce-o fi ţinut să-mi spună asta ? Poate pentru ca nu care cumva să-mi scape lucrul cel mai im­portant : maturizarea tină­­rului colectiv... Faţă de care oamenii aceştia, edu­catorii, sunt, cum se vede, extrem­ de preocupaţi. Ei participă, ei făuresc isto­rie şi destine. Mihai CARANFILI ASPIRAŢIILE MATURE ALE UNEI UZINE TINERE Am intrat in ultimul trimestru al anului Răspundere maximă pentru realizarea integrală a planului pe 1982! Am intrat In ultimul trimestru al anului, perioadă in care, mai mult decit oricind, eforturile tuturor co­lectivelor de oameni ai muncii tre­buie concentrate asupra realizării integrale a sarcinilor de plan pe în­tregul an şi asupra asigurării bunei pregătiri a producţiei anului viitor. Numeroase ştiri sosite în aceste zile la redacţie din toate colţurile ţârii ilustrează bunele rezultate ob­ţinute de foarte multe colective muncitoreşti care, acţionînd ferm, bine organizat, cu spirit gospodă­resc, au depăşit sarcinile de plan la producţia fizică sau la export, în condiţiile diminuării consumurilor materiale, a cheltuielilor de produc­ţie in ansamblu, asigurind sporuri importante de producţie netă, de be­neficii. Totuşi, in­­ unele întreprin­deri, în răstimpul care a trecut din acest an, rezultatele nu s-au situat la nivelul posibilităţilor, al prevede­rilor planului şi, ca atare, s-au în­registrat însemnate nerealizări la o serie de produse absolut necesare economiei sau la unii indicatori ca­litativi, de eficienţă. Este deosebit de important ca, in perioada care a mai rămas din acest an, atit in unităţile care au desfăşurat pînă acum o activitate corespunzătoare, cit, mai ales, in întreprinderile care au acumulat restanţe, să se muncească la nivelul maxim al posibilităţilor in vederea realizării planului la producţia fizică in cantităţile şi sortimentele prevă­zute. Trebuie să se înţeleagă cu toa­tă răspunderea de către fiecare muncitor, specialist sau cadru de conducere că toate produsele, toate sortimentele prevăzute în plan au o destinaţie precisă in mecanismul dezvoltării economiei naţionale şi, de aceea, fabricarea lor integrală constituie o necesitate imperioasă. Esenţiale în această privinţă se vor dovedi măsurile ce trebuie aplicate cu stăruinţă în toate unităţile pentru utilizarea deplină, cu înalt randa­ment, a maşinilor, utilajelor şi in­stalaţiilor din dotare, pentru orga­nizarea judicioasă a activităţii în secţii şi ateliere, la fiecare loc de muncă, astfel incit întregul poten­ţial tehnic şi uman să fie bine folo­sit, iar zi de zi, decadă cu decadă să se obţină rezultate superioare în realizarea producţiei fizice. In eforturile pentru îndeplinirea riguroasă a sarcinilor de plan, prio­ritate trebuie acordată fabricării şi livrării producţiei destinate exportu­lui, in conformitate cu prevederile din contractele încheiate cu parte­nerii externi. Nici un moment nu trebuie să pierdem din vedere că exportul este o problemă fundamen­tală a dezvoltării generale a ţării, o condiţie obligatorie a echilibrării balanţei de plăţi externe şi, de aceea, onorarea riguroasă a comen­zilor contractate la export trebuie să reprezinte un obiectiv central al preocupărilor fiecărui colectiv mun­citoresc, al organelor şi organizaţii­lor de partid, al consiliilor oameni­lor muncii. Este necesar ca, pretu­tindeni, îndeplinirea sarcinilor de export să fie urmărită cu toată exi­genţa şi răspunderea, zi de zi, schimb cu schimb, pe întregul flux de fabricaţie pină la expedierea produselor. Cu aceeaşi consecvenţă şi răspun­dere este nevoie să se acţioneze in fiecare întreprindere pentru realiza­rea indicatorilor calitativi, de efici­enţă ai planiului. Ne sunt proaspete în memorie înflăcăratele îndemnuri pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, le-a adresat oamenilor muncii cu prilejul recentelor vizite de lucru în mai multe judeţe ale ţării de a acorda în continuare mai multă atenţie problemelor legate de creşterea pro­ductivităţii muncii, de reducerea consumurilor materiale, de realiza­rea de economii mai mari în diferite sectoare de activitate, inclusiv in ce priveşte energia şi combustibilul, în vederea creşterii producţiei nete, a eficienţei economice şi beneficiilor, sporirii — pe această bază — a con­tribuţiei fiecărui colectiv la realizarea venitului naţional, la creşterea bogă­ţiei ţării — calea sigură pentru dez­voltarea necontenită a patriei noastre socialiste şi ridicarea bunăstării po­porului. Pe acelaşi plan ca importanţă, pe agenda de lucru a întreprinderilor, centralelor şi ministerelor, a organe­lor locale de partid şi de stat este necesar să se situeze soluţionarea in perioada imediat următoare a tu­turor problemelor care privesc pre­gătirea temeinică a producţiei, anu­lui viitor. Este vorba atit de defini­­tivarea botar,..erior materiale, a între­gului cadru contractual al asigură­rii aprovizionării tehnico-materiale şi desfacerii producţiei, cit­­şi de fi­nalizarea măsurilor de programare a fabricaţiei, de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii/de pregă­tire a maşinilor şi utilajelor, de in­troducere a noilor tehnologii, astfel ca în ultima parte a trimestrului să­ se realizeze o autentică „repetiţie generală“ pentru producţia anului viitor. Oameni ai muncii din industrie ! In intimpinarea Conferinţei Naţio­nale a partidului, munciţi cu abnega­ţie şi elan revoluţionar, cu un inait spirit de dăruire şi responsabilitate muncitorească pentru înfăptuirea sarcinilor mobilizatoare ce stau in faţa voastră in acest ultim trimestru al anului, pentru realizarea cu succes a planului pe intreg anul 1982 ! Aceas­ta este in interesul general al socie­tăţii noastre, al creşterii continue a avuţiei naţionale, al înaintării neabă­tute a ţării pe drumul progresului şi civilizaţiei socialiste. La Tîrgovişte, pe vatra vechii „cetăţi de scaun”, pulsează azi ritmurile industriei moderne PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LII Nr. 12474 Prima ediţie Vineri 1 octombrie 1982 6 PAGINI — 50 BANI RECOLTAREA PORUMBULUI -urgenţa numărul unu a acestor zile • Pînă în seara zilei de 29 septembrie, porumbul a fost strîns de pe mai mult de un milion de hectare - 48 la sută din suprafaţa cultivată • Condiţii simi­lare, rezultate diferite între judeţe aflate în aceeaşi zonă • La culesul manual să fie concentrate mai multe forţe de la sate • Starea vremii impune ca tot ce se strînge într-o zi să fie pus pînă seara la adăpost Pînă în seara zilei de 29 septem­brie, porumbul a fost recoltat de pe 1 015 312 hectare, ceea ce reprezin­tă aproape jumătate din­ suprafața cultivată. Intr-un număr de 15 ju­deţe, aşa cum rezultă din cifrele în­scrise pe hartă, recoltarea este mai avansată; în schimb, in altele si­tuaţia nu poate fi considerată co­respunzătoare. Porumbul s-a copt practic în întreaga ţară, dar rezul­tatele sunt mult diferite chiar intre judeţe aflate in aceeaşi zonă. Bună­oară, in zona I — între 74 la sută (sectorul agricol Ilfov) şi 39 la sută (Tulcea) ; in zona a II-a — între 91 la sută (Iaşi) şi 24 la sută (Ca­­raş-Severin); in zona a IlI-a — în­tre zero la sută (Braşov şi Covas­­na) şi 59 la sută (Hunedoara). Stadiul diferit al recoltării are o singură explicaţie plauzibilă : insu­ficienta mobilizare a mecanizatori­lor, cooperatorilor şi locuitorilor de la sate la cules, deficienţele de or­din organizatoric care împiedică realizarea vitezei zilnice de recolta­re. Fapt este că in ziua de 29 sep­tembrie, numai 4 judeţe— OH, Ia­lomiţa, Călăraşi şi Arad — din 13 aflate in zona I, au realizat viteza de lucru prevăzută. 5 — Bihor, Dîmboviţa, Vilcea, Gorj şi Botoşani din 16 situate in zona a II-a, şi 3 — Sălaj, Hunedoara şi Maramureş — din 12 aflate in zona a IlI-a. Ce au de spus in acestă privinţă or­ganele de partid şi agricole din ju­deţele care nu au realizat in ziua de 29 septembrie viteza de lucru prevăzută . Adresăm această între­bare mai ales organelor de partid şi agricole din judeţele Constanţa, Tulcea, Timiş, Satu-Mare, Galaţi şi Vaslui, care mai au de strîns recol­ta de porumb de pe mari suprafeţe. Timpul este înaintat, in multe zone ale ţării vremea a devenit in­stabilă. De aceea, in toate jude­ţele, şi cu atit mai mult în judeţele care prin rezultatele de pînă acum se află sub media zonei respective, este imperios necesar ca organele locale de partid şi agricole, consi­liile populare şi conducerile unită­ţilor agricole să acţioneze hotărit pentru mobilizarea în lanurile de porumb a mijloacelor mecanice pre­văzute şi a unui număr sporit de forţe umane de la sate. Pretutin­deni, să se lucreze bine organizat, din zori şi pînă seara, la culesul şi transportul producţiei din cîmp, astfel ca întreaga recoltă de porumb să fie pusă la adăpost în timpul cel mai scurt şi fără pierderi. COOPERATORI! MECANIZATORI! OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ, LOCUITORI AI SATELOR! Participaţi cu toate forţele şi mijloacele, cu toată puterea de munca, din zori şi pînă seara, la strîngerea, transportul şi depozita­rea recoltei de porumb! Nu precupeţiţi nici un efort pînă ce întreaga producţie nu va fi pusă la adăpost! STADIUL RECOLTĂRII PORUMBULUI IN UNITĂŢILE AGRICOLE SOCIALISTE LA 29 SEPTEMBRIE AU ÎNCHEIAT SEMĂNATUL ORZULUI Judeţul Dîmboviţa Lucrătorii ogoarelor din judeţul Dîmboviţa, in frunte cu comuniştii, au încheiat însăminţarea orzului. Vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune in telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean Dîmboviţa al P.C.R., că mecaniza­torii, ţăranii cooperatori şi lucră­torii întreprinderilor agricole de stat şi-au concentrat, în prezent, toate forţele la strîngerea şi depo­zitarea porumbului, sfeclei de za­hăr, legumelor şi fructelor, la re­coltatul furajelor, la eliberarea te­renurilor, executarea arăturilor şi semănatul griului. Judeţul Iaşi Acţionînd în spiritul indicaţiilor şi sarcinilor date de dumneavoas­tră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, cu ocazia recentei vizite de lucru în judeţul nostru, se spune în telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către Comitetul judeţean Iaşi al P.C.R., oamenii muncii din agricul­tură raportează conducerii partidu­lui încheierea insăminţatului cultu­rii orzului. în continuare se arată că toate forţele sunt concentrate la termina­rea semănatului griului, la recol­tarea culturilor de toamnă, stringe­­rea şi depozitarea furajelor. Judeţul Vrancea Oamenii muncii din agricultura judeţului Vrancea au încheiat, în ziua de 28 septembrie 1982, insă­­mînţarea orzului. In telegrama adresată, cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean Vrancea al P.C.R., se spune : Mecanizatorii, cooperatorii, oamenii muncii din unităţile agri­cole de stat din Vrancea acţionează in prezent pentru recoltarea in­tr-un timp scurt a porumbului, strugurilor, legumelor şi fructelor, furajelor şi pentru livrarea întregii producţii stabilite la fondul de stat, pentru pregătirea terenului şi însăminţarea griului la termenul stabilit DIN CARTEA MARDLOH. ÂMPyMmn SOCIALISTE ALE­­POPORULUI CONDUS DE PARTID AZI, JUDEŢUL DÎMBOVIŢA Dîmboviţa, judeţ încărcat de istorie. Mari voievozi ca Mircea cel Batrin, Vlad Jepeş, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul au purtat pe aceste melea­guri glorioase bătălii pentru neatîr­­nare, pentru apărarea patriei. Şi tot de aceste locuri sunt legate numele unor ctitori de spiritualitate româ­nească, intre care Neagoe Basarab, Petru Cercel, Constantin Brincoveanu. Aici a fiinţat primul centru tipografic românesc, aici, mari poeţi ai neamului au militat pentru „creşterea limbii româneşti şi­ a patriei cinstite". Dîmboviţa, judeţ străbătut de ape repezi, cu cimpii mă­noase, păduri seculare şi livezi renumite, cu subsol bogat in petrol şi cărbune. Dîmboviţa, judeţ cu agricultură intensivă, cu industrie mo­dernă, cu oameni harnici şi pricepuţi, avind, azi, toate condi­ţiile sa asigure valorificarea superioară a resurselor materiale şi de muncâ. Dîmboviţa, judeţ puternic ancorat pe coordonatele pro­gresului social, ale civilizaţiei socialiste. Despre realităţile de azi ale acestui judeţ, despre vocaţia lui contemporană, în pagina a 3-a a ziarului. La Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca A fost elaborată prima şarjă la oţelăria electrică A fost elaborată prima şarjă de oțel la primul cuptor electric al oţelăriai de la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Na­­poca, obiectiv industrial a­l c­ărui piatră de temelie a fost pusă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicollae Ceauşescu. Noul cuptor electric are o capacitate de 30 000 tone pe an oţel lichid. Aici se vor elabora lingouri in greutăţi de 4.120 tone, în funcţie de necesităţi, care vor acoperi nevoile combinatului de oţelu­ri aliate şi înalt aliate. Oţelăria electrică, este dotată in proporţie de peste 80 lgi sută cu uti­laje fabricate in ţară. (Al. Mureşan, co­respondentul „Scinteii“). O datorie patriotică însemnări de Mihai STOIAN Intîmplarea a potrivit în aşa fel lucrurile, incit să sta­u de vorbă cu învăţătoarea Florica Velcea, de la Şcoala generală Sinaia-Izvor, chiar imediat după începerea noului an şcolar. Practicindu-şi profesiunea cu zel şi inteligenţă de aproape trei decenii, învăţătoarea nu dis­cută doar despre numărul de ore pe care-l cheltuieşte la ca­tedră, nici despre cit­it la pre­gătirea planurilor de predare, nici despre celelalte activităţi importante pe care le desfă­şoară ca secretar al organizaţiei de bază. Atenţia şi preocupările sale se îndreaptă spre neconte­nita perfecţionare a calificării : — Dacă ne gindim bine, nu mai am prea mult pină la pen­sionare, insă setea de a fi la zi cu tot ce e nou in domeniul invăţămintului, in practica pe­dagogică nu mă părăseşte nici o clipă. Discuţia continuă pe tema metodelor de predare tipărite de Editura didactică şi pedagogică, de imens sprijin pentru învăţă­tori şi profesori; interlocutorul meu cumpărase, tocmai, două dintre acestea : „Orientăm­ noi in metodologia studierii limbii ro­mâne la ciclul primar“ şi „Com­poziţiile in şcoală“ . „ Predarea limbii române este esenţială, cititul şi scrisul au un rol decisiv in activitatea de învăţare, dar şi in cea afec­tivă, patriotică. Am băgat de seamă cu toţii că unii tineri se mulţumesc să folosească, in vor­birea curentă, o sută, două de cuvinte, unele din argoul stră­zii, şi gata. De aceea, punînd accentul, de la virstele mici, pe frumuseţea expresiei, pe cură­ţenia limbajului, repet, ne fa­cem o datorie patriotică. Educaţia socialistă începe cu abecedarul.

Next