Scînteia, noiembrie 1982 (Anul 51, nr. 12501-12525)
1982-11-02 / nr. 12501
PAGINA 2 FAPTULI divers! I Noroc bun! ■ Minerii de la Lupoaia vor sărbători în curînd ieşirea la pensie a şefului brigăzii lor din abatajul 73, Matei Aurelian. Deş- I tainicul miner a uimit insă ca I pină in ultimele zile de muncă in subteran să facă dovada ab■ negaţiei, a dragostei faţă de me- I seria căreia i-a dedicat atiţia * ani de viaţă. Printr-o impresionantă voinţă, el a reuşit să realizeze, împreună cu ortacii săi, I in ultima lună de activitate in subteran, o producţie de 42 000 I tone cărbune şi o înaintare cu I complexul mecanizat in abataj * de 123 metri liniari. Ceea ce constituie recordul anului in mate- rie, in bazinul Motrului. I Conducerea brigăzii a fost preluată de tinărul Nicuşor I Brăiloiu, care ţine acum sa nu I fie mai prejos decit înaintaşul său, realizînd şi el, cu aceiaşi ■ ortaci, o producţie record. ■ Acestei frumoase ştafete mi• nereşti, un călduros „Noroc bun !“. Intru potolire lucrind ca mecanic de utilaj greu la Oficiul judeţean de gospodărire a apelor Covasna, Dinu I Apostol a crezut că trebuie să I aibă „greutate“ şi în cadrul căminului de nefamilişti din mu-I nicipiul Sf. Gheorghe, unde le-I cuia. Intr-o zi a provocat un scandal de pomină pe coridoare-le şi pe casa scării din cămin, improşcind in dreapta şi-n stingă tot felul de injurii şi ameninţări. Acelaşi lucru l-a încercat şi la apariţia oamenilor legii, dar acestora le-au sărit in ajutor ceilalţi locatari şi l-au imobilizat pe scandalagiu. A fost judecat şi condamnat la şase luni închisoare. I Cui deschideţi uşa ? I Soneria de la uşa unui apartament dintr-un bloc din Piaţa ■ , Victoriei din Bir Iad îl face pe I copilul gazdei să deschidă uşa. I — Ce faci, puişor ? Nu ţi-e vrât singur-singurel acasă ? — îl I întreabă musafirul din uşă. I — Nu mi-e urit, nene ! — Bravo ! Mi-au spus mie tă- ticu şi mămica ta că eşti un I băieţel curajos. Tocmai am venit din partea lor, că sunt prieten ■ cu amîndoi, să-mi dai ca să le I duc casetofonul, ceasul lui mă- ■ mica, ţigările şi bricheta. . Puştiul se uită o clipă nedurmerit la „nenea“ din uşă, dar I acesta dă semne de nerăbdare : — Hai, puişor, hai repejor că I mă grăbesc, mă aşteaptă tăticu şi mămica... Venind acasă, tăticu şi mămi- I ca au încremenit : „Care nene? ! Ce prieten ? Cum arăta ?“. • Răspunsul aveau să-l afle de ■ la miliţie. Nu era altul decit un escroc din Tecuci, care se „spe- I cializase“ in astfel de vizite nepoftite... ! Tulburelul I pe şosea I Pieton să fii, tulburelul tot te pune jos. Uneori chiar in mijlo- * cul şoselei. Cu consecinţe dintre cele mai grave. Iată trei intîmplări din judeţul Alba. loan B. I din Cimpeni, băut zdravăn, a încercat să traverseze şoseaua , fără să se asigure. Izbit de un autobuz, a ajuns la spital. Tot la spital a ajuns şi Creţu P., care a întrecut măsura şi a luat-o pe stradă ca pe islaz, izbindu-se de un autoturism. In schimb, loan F. din Alba lulia a intrat in plin intr-un autocamion şi izbitura i-a fost fatală. Lăsaţi tulburelul să se limpezească ! Apoi, cu măsură... Doftoroaia din Cîrlibaba N-avea Paraschiva Rusu din Cîrlibaba, judeţul Suceava, nici o meserie şi n-avea nici un clin, nici în mîrnecă cu medicina. Dar asta n-a împiedicat-o să dea sfoară-n ţară precum că e mare „specialistă“ in întreruperi de sarcini. Atît de... specialistă, incit unor femei le-a pus viaţa irt pericol şi a trebuit să intervină medicii, cu mari eforturi, pentru a le salva viaţa. Dar baba din Cîrlibaba (deşi nu era chiar babă, dar nu-i displăcea că i se zicea aşa, considerind asta un I semn de recunoaştere a „experienţei“ sale) a fost depistată , tocmai cind se aştepta mai pu- I ţin. Şi astfel, doftoroaia din Cîrlibaba a fost „internată“ intr-un loc anume pentru un „trat tament“ care s-o lecuiască. Plus 461 de zile • Ieşind din închisoare cu 461 , de zile înainte de ispăşirea întregii pedepse, Rudolf Gabor din I Tg. Mureş făgăduise că se va face băiat de treabă, că se va apuca de o muncă cinstită. Dar „băiatul“ a zis, el a uitat. La cei 24 de ani ai săi nu numai că n-a încercat să-şi facă încă un rost, dar a rivnit şi la bunul altuia. Mai exact — după cum ne scrie procurorul Mircea Paşca — „s-a furişat intr-o cen- I trală termică şi i-a sustras din buzunarul fochistului László Albert retribuţia pe care acesta o I primise in ziua aceea. Făptaşul a fost prins ascuns in holul unui bloc din apropiere. Ajuns din nou in faţa instanţei de judeca- ■ tă, a fost condamnat, fiind recidivist, la 3 ani şi 3 luni închisoare, la care se adaugă şi „res- • tul“ de 461 de zile din precedenta pedeapsă. Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „ScinteiPS! Prezenţe active şi absenţe „motivate“? însemnări din municipiul Vaslui privind modul în care participă unele cadre de conducere din întreprinderi la activitatea organizaţiilor de bază din care fac parte „Orice director de întreprindere trebuie să poată fi şi activist de partid ; trebuie asigurată participarea sa la activitatea de partid, astfel incit oricind să poată să fie promovat în activul de partid“ — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu într-una din cuvîntările sale. Pornind de la o asemenea cerinţă, ne propunem să ne ocupăm în ancheta de faţă de modul cum participă cadrele de conducere din unele întreprinderi ale municipiului Vaslui la viaţa de organizaţie, în ce măsură raportează ele în faţa comuniştilor asupra felului în care îşi îndeplinesc îndatoririle ce le revin. Aşadar, cum sunt repartizate cadrele de conducere pe organizaţii de bază ? Care este eficienţa activităţii lor în aceste organizaţii ? Unul dintre interlocutorii noştri, tovarăşul Viorel Gologan, director tehnic la întreprinderea mecanică, ne propune să discutăm mai întîi despre repartizarea cadrelor . „Se acoperă, prin această repartizare cu cadre de conducere economice şi tehnice, pe cit posibil, organizaţiile mari, din sectoarele de bază ale unităţii noastre. Este normal să fie aşa. Participarea noastră ca membri de partid la viaţa de organizaţie din aceste secţii e un bun prilej de a ne întilni şi conlucra mai des şi mai strins cu ceilalţi comunişti spre a examina împreună situaţia îndeplinirii sarcinilor de plan, a tuturor celorlalte sarcini şi a căuta, tot împreună, prin folosirea celor mai bune metode şi mijloace ale muncii politico-organizatorice şi educative, să asigurăm aplicarea soluţiilor asupra cărora am convenit“. Aici, ca şi în alte unităţi economice din Vaslui, membrii de partid cu funcţii de conducere nu se limitează numai la a participa regulat la adunările organizaţiilor de bază, la a lua cuvintul in cadrul acestora pentru a dezvălui lipsuri şi greşeli, a propune soluţii de înlăturare a acestora ; ei s-au integrat în eforturile comuniştilor de a rezolva sarcini concrete, pun umărul şi participă direct, nemijlocit la depăşirea unor dificultăţi. Astfel, directorul tehnic, care face parte din organizaţia de bază debitare, a coordonat întreaga activitate de mutare a secţiei intr-un nou spaţiu, a conceput noi dispozitive, scule de lucru, care au fost executate prin autodotare şi care au dus la creşterea productivităţii muncii. In calitatea sa de secretar adjunct al, comitetului de partid din întreprindere a informat întotdeauna pe comuniştii din organizaţia de bază din care face parte despre preocupările comitetului de partid, hotărîrile adoptate de acesta, concluziile diferitelor colective de control venite în întreprindere ş.a. La secţia prelucrări manometre industriale de la întreprinderea de aparate de măsură şi control, unde, la un moment dat, costurile de producţie erau ridicate, contabilul-şef, Constantin Zaharia, şi directorul comercial, Iulian Brăescu, au primit sarcina să efectueze analize economice, să explice detaliat, convingător colectivului secţiei, prin prisma exigenţelor noului mecanism economico-financiar, direcţiile de acţiune, ceea ce a şi determinat încadrarea în consumurile admise, realizarea de importante economii de materii prime şi energie. Pentru intensificarea participării cadrelor de conducere din întreprinderi la întreaga viaţă a organizaţiilor de bază din care fac parte este semnificativă preocuparea comitetelor de partid de la I.A.M.C. şi I. M. Vaslui care s-au îngrijit să le încredinţeze acestora diferite sarcini concrete pe linia muncii lor ca membri de partid. VIAŢA DE PARTID ca propagandişti, membri de partid cu diferite sarcini in organizaţiile de masă şi obşteşti, în consiliul oamenilor muncii şi altele. Pe parcursul documentării noastre am întîlnit şi cazuri în care cadrele cu munci de răspundere sunt „grupate“ într-o singură organizaţie de bază, de regulă, cuprinzind membrii de partid din categoria de personal aşa-numit C.A.F. — conducere, administrativ, funcţionari. Spre exemplificare ne vom referi la întreprinderea „Textila“ şi întreprinderea de confecţii. Acest mod de repartizare a cadrelor de conducere în cadrul unei singure organizaţii de bază ne determină să revenim la o remarcă pe care a făcut-o, la un moment dat, directorul tehnic de la întreprinderea mecanică . „Nu cred că e normal ca toate cadrele de conducere să facă parte din aceeaşi organizaţie de bază. S-ar ajunge la situaţia necorespunzătoare in care acestea se intilnesc în consiliul oamenilor muncii, in biroul executiv, in şedinţe operative şi apoi şi în şedinţe de partid şi de sindicat“. O experienţă pozitivă în privinţa aspectului la care ne referim există — aşa cum am relatat — pe platforma industrială din zona Rediu a Vasluiului. Rămîne însă ca această experienţă, cu foloase evidente în munca de partid, să fie extinsă şi în cealaltă zonă industrială a oraşului , la textile şi confecţii. Iar mijlocitor şi factor răspunzător de acest lucru poate şi trebuie să fie comitetul municipal de partid. Crearea condiţiilor organizatorice de participare a cadrelor cu funcţii de răspundere la viaţa internă a organizaţiei de bază din care fac parte nu rezolvă problemele de la sine. Este necesară, absolut necesară şi obligatorie, angajarea responsabilă, intr-un înalt spirit de disciplină de partid, a fiecărui membru de partid investit cu funcţie de conducere in activitatea organizaţiei de bază din care face parte, punerea In valoare în cadrul acesteia a pregătirii profesionale şi politice, a competenţei, spiritului de organizare şi de iniţiativă al fiecărui cadru de conducere in parte. Ceea ce nu am întîlnit insă la Combinatul de fire sintetice, împreună cu secretarul organizaţiei de bază de la mecano-energetic, schimb de zi, tovarăşul Georgel Postirnac, am încercat să desluşim in ce constă participarea directorului unităţii, tovarăşul Mircea Ciobanu, la viaţa organizaţiei al cărei membru este. Am răsfoit împreună registrul cu procesele verbale de la adunările generale de partid. Au rezultat doar două prezenţe la două adunări : in luna ianuarie, cind a luat şi cuvintul, şi in luna februarie, cind a fost desemnat candidat pentru a fi ales in comitetul de partid din combinat, încolo, doar menţiuni de genul : „învoit“, „in delegaţie“, „a fost anunţat“, menţiuni care apar mereu în convocatoare sau in procesele verbale, învoit — de cine ? în delegaţie — de ce tocmai atunci cind are loc adunarea generală de partid, planificată, dealtfel, din timp ? Astfel de absenţe nu sunt decit — o spunem clar, răspicat — incălcări ale unora din îndatoririle elementare ce revin din „Statutul partidului“ fiecărui membru de partid, indiferent de funcţia pe care o deţine. Şi apoi problemele dezbătute în organizaţie, precum repararea la timp şi de calitate a maşinilor şi utilajelor, ridicarea calificării profesionale, amplificarea acţiunii de economisire a materiilor prime şi energiei, întărirea disciplinei muncii şi de partid nu se află oare şi pe agenda de lucru a directorului ? Intervenţia din interiorul organizaţiei de bază, prin mobilizarea tuturor forţelor acesteia l-ar fi ajutat pe director să-şi îndeplinească mai bine chiar propriile Îndatoriri. In discuţia avută cu tovarăşul Mircea Ciobanu, la comitetul de partid din combinat, in prezenţa tovarăşului Dumitru Rădescu, secretar al comitetului municipal de partid, s-a subliniat că absenţelor de la adunările generale, cit şi din munca curentă a organizaţiei din care face parte li se adaugă şi participarea sa sporadică la şedinţele biroului comitetului de partid din combinat, prezenţa sa la asemenea şedinţe fiind certă doar atunci cind la ele participă şi activişti ai comitetelor judeţean sau municipal de partid. Afirmaţia pe care a făcut-o : „Sunt alături de viaţa de partid, particip de fiecare dată şi mă implic in viaţa de organizaţie la toate nivelurile“ poate fi considerată nu mai mult decit o simplă afirmaţie. Tocmai de aceea în carnetul de reporter cuvintul alături apare scris intre ghilimele : „alături“ şi nu in miezul vieţii de organizaţie. Deocamdată, desigur, VIrgil GHEORGHIŢA HANURI ŞI CABANE TURISTICE ÎN JUDEŢUL MUREŞ In judeţul Mureş, una dintre cele mai pitoreşti şi interesante zone turistice din ţara noastră, atrăgătoare hanuri şi cabane îşi aşteaptă oaspeţii în tot timpul anului. La 8 km de Tg. Mureş, pe şoseaua internaţională E 15 spre Braşov, lingă o pădure seculară, se află hotelul „Stejăriş“ cu 50 locuri de cazare, cu încălzire centrală şi restaurant. Pe aceeaşi rută, la 23 km de Tg. Mureş, în localitatea Bălăuşeri, intr-o regiune viticolă, hanul „Dealul viilor“ dispune, de asemenea, de Camere confortabile, cu încălzire centrală, un restaurant şi o braserie. In localitatea Sovata-sat se află renumitul han „Ursul negru“ cu 80 de locuri de cazare in cele 36 camere dotate cu încălzire centrală, restaurant, cafe-bar şi cofetărie. In apropierea localităţii Râstoliţa, situată in splendidul defileu al Mureşului, pe drumul naţional Tg. Mureş — Topliţa, km 63, cabana „Gălăoaia" este un loc de popas liniştit şi reconfortant. De asemenea, in oraşul Luduş, cabana „Stejarul“ — situată intr-un cadru natural pitoresc — oferă turiştilor o bună găzduire. Hotelul „Stejăriş“ PORUMBUL TULCEA: Culesul s-a încheiat, acum trebuie intensificat transportul! In judeţul Tulcea, recoltarea porumbului s-a încheiat. Există insă un decalaj mare între recoltare şi transportul producţiei din cimp. Luni, 1 noiembrie, se mai aflau sub cerul liber 56 766 tone porumb. Duminică, 31 octombrie, am urmărit in unităţile agricole din consiliul agroindustrial Dăeni cum se desfăşoară transportul porumbului. „Mai avem în cimp, depozitat in grămezi pe coceni, aproximativ 6 000 tone porumb ştiuleţi , ne spunea tovarăşul Vasile Dumitriu, preşedintele consiliului unic. Şi astăzi, cu toate că e duminică, în toate unităţile se lucrează din plin la transportul producţiei din cimp“. Intr-adevăr, pe solele cooperativei agricole Dăeni erau un furnicar de oameni, numeroase autocamioane, tractoare cu remorci şi atelaje. ..Anul acesta — ne spunea Simion Rîciu, preşedintele cooperativei — avem o producţie foarte bună. Depăşim planul pe cele peste 1 000 hectare cultivate cu porumb cuaproximativ 1 000 kg la hectar. Este şi motivul pentru care transportul nu a putut ţine pasul cu recoltarea. Cu toate că am încheiat culesul, mai avem în cimp aproape 900 tone de porumb ştiuleţi. Astăzi însă transportăm porumbul cu 5 autocamioane, 13 tractoare cu cîte două remorci şi 20 de atelaje. Numai astăzi, pină la căderea serii, vom căra din cimp peste 200 tone porumb. Am organizat transportul şi pe timpul nopţii. In cel mult trei zile, tot porumbul va ajunge în baza de recepţie şi în păture“. Nu în acelaşi fel se lucra la cooperativa Ostrov din acelaşi consiliu agroindustrial. La ora prinzului, pe cîmp, la încărcarea celor cîteva mijloace de transport se aflau doar cîţiva cooperatori. Satul era insă plin de oameni care se plimbau de colocolo. La sediul cooperativei i-am intilnit pe preşedintele Ioan Ocneru şi pe inginerul şef Victor Staicu. întocmeau nişte situaţii cerute de banca agricolă. Dacă nimeni nu se ocupă de organizarea muncii, e firesc ca oamenii să lucreze după bunul lor plac. Pe solele acestei cooperative se află peste 500 tone porumb netransportat. Duminică s-au cărat doar câteva zeci de tone, deci s-a pierdut o zi bună de lucru. Pentru a se intensifica transportul porumbului, comandamentul județean pentru agricultură a luat măsuri de suplimentare a mijloacelor de transport, repartizind pentru această lucrare încă 100 de autocamioane din unităţile industriale ale judeţului. Acestea au fost dirijate spre unitâţile agricole din consiliile agroindustriale Mihail Kogălniceanu, Mahmudia şi Babadag, unde mai sunt cantităţi mari de porumb în cimp. Bazele de recepţie funcţionează in aceste zile 24 din 24 ore. S-au organizat platforme înclinate pentru grăbirea descărcării mijloacelor de transport nebasculabile. De asemenea, la transportul producţiei din cimp sunt folosite aproape 1 000 atelaje ale cooperativelor şi ale membrilor cooperatori. Se apreciază că în 4—5 zile întreaga cantitate de porumb va fi pusă la adăpost. Neculai AMIHULESEI corespondentul „Scinteii“ SCINTEIA — marți 2 noiembrie 1982 La 21 noiembrie alegerile de deputaţi in consiliile populare Intr-un climat de responsabilitate socială şi angajare civică AU ÎNCEPUT ÎNTÎLNIRILE DINTRE CANDIDAŢI ŞI ALEGĂTORI Ieri, 1 noiembrie, au inceput să se desfăşoare in întreaga ţară intilnirile dintre alegători şi candidaţi pentru alegerile de deputaţi de la 21 noiembrie. Prilej de analiză deschisă, democratică a implinirilor cu care se încheie actualul mandat al consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi de sector, intilnirile se constituie, totodată, in dialoguri concrete, active asupra perspectivelor dezvoltării localităţilor, bunei îngrijiri, aplicării fructuoase in viaţă a principiilor autoconducerii, autogospodaririi, autofinanţării şi autoaprovizionării teritoriale. Ideea centrală ce se desprinde încă de la primele intilniri ce au avut loc este aceea a conlucrării cit mai largi şi cit mai directe intre viitorii deputaţi şi cetăţeni pentru stabilirea unor acţiuni de ordin practic, a unor soluţii concrete cit mai eficiente vizînd progresul fiecărei localităţi, precum şi pentru aplicarea acestor soluţii, cu forţe unite, cu o largă participare a maselor de alegători, in condiţiile afirmării cit mai puternice a spiritului critic şi răspunderii patriotice a fiecărui cetăţean. Dialogul care a avut loc ieri (1 noiembrie) în cadrul întîlnirii desfăşurate in circumscripţia electorală nr. 22 din sectorul 3 al Capitalei intre alegători şi candidaţii F.D.U.S. pentru alegerile de la 21 noiembrie — Nicolae Meiu, strungar la întreprinderea de maşini-unelte şi agregate Bucureşti, şi Ştefan Poteră, sticlar la întreprinderea de sticlă Bucureşti — a cuprins un evantai larg de probleme de un deosebit inters cetăţenesc : de gospodărire şi înfrumuseţare a domeniului public, de aprovizionare şi prestări servicii, de întreţinere a fondului locativ, de curăţenie şi igienă, de păstrare a ordinii publice, de respectare a disciplinei in construcţii etc. Schimbul de opinii — deschis, democratic —a cuprins atît bilanţul realizărilor de pină acum, de la precedentele alegeri, cit mai ales propuneri pentru viitor. Din bilanţul realizărilor am reţinut : amenajarea şi întreţinerea a două parcuri şi 4 terenuri de joacă pentru copii ; prestarea mai multor ore de muncă patriotică la curăţenia şi gospodărirea străzilor şi aleilor, la plantarea de pomi, flori şi arbuşti ; colectarea a 12 tone de fier vechi şi deşeuri de hîrtie. Dintre propuneri am notat : prezenţa mai activă a deputatului şi a reprezentanţilor serviciilor de specialitate din cadrul primăriei de sector la rezolvarea problemelor de interes general din circumscripţie (Vasile Ioniţa, membru in comitetul de cetăţeni) ; repararea trotuarelor şi a gurilor de Canal, acţiune la care să participe şi cetăţenii din cartier (Gheorghe Cosmescu, pensionar) ; un control mai sistematic din partea activului consiliului popular asupra activităţii comerciale, în special în legătură cu sortarea prealabilă a mărfurilor la I.L.F. şi respectarea graficelor de aprovizionare la magazinele alimentare (Gh. Vasiluţă, instructor voluntar în cadrul circumscripţiei) ; participarea oamenilor muncii din întreprinderile din zonă la întreţinerea bazei materiale din parcurile şi locurile de joacă (Ştefania Ghirdu, secretar al unei organizaţii de partid de la întreprinderea de sticlărie Bucureşti) ; antrenarea tuturor cetăţenilor la acţiunile obşteşti în cadrul circumscripţiei (Ion Barbu, preşedintele comitetului de cetăţeni) ; I.C.R.A.L.-ul să se angajeze doar la atîtea lucrări cite poate executa ; acum se incep multe lucrări, dar puţine sint terminate, intîrziindu-se efectuarea reparaţiilor (Mircea Florian, strada Năzuinţei nr. 6). Participanţii la adunare nu s-au mulţumit însă cu simpla formulare a propunerilor a căror listă e mult mai lungă. Ei au conturat şi măsuri concrete de îndeplinire a lor. Dintre primele acţiuni stabilite cu acest prilej am reţinut : prima duminică din această lună să fie declarată, în cadrul circumscripţiei, ca zi de curăţenie, urmînd să fie antrenată la această acţiune întreaga populaţie din cartier; cetăţenii din circumscripţie să colecteze şi să predea la întreprinderea de valorificare a materialelor recuperabile şi refolosibile cantităţile de 300 kilograme deşeuri de hîrtie, 4 000 kg fier vechi şi deşeuri textile. Aceste prime acţiuni, denotă că dialogul de ieri a fost un dialog al faptelor, toţi participanţii angajindu-se să participe la îndeplinirea propunerilor formulate, garanţia majoră a faptului că ideile de astăzi vor deveni realizările de mîine. Mihai IONESCU Propunerile edilitare de azi — realizările de mîine Instantanee de la întîlnirea candidaţilor cu alegătorii din circumscripţia electorală nr. 3 din sectorul 1 Foto : E. Dichiseanu Cu sprijinul activ al cetăţenilor O circumscripţie electorală obişnuită din Bucureşti , nr. 4 din sectorul 2. Adică, o zonă veche a oraşului (Tunari), in care noul a pătruns — şi va pătrunde în continuare — odată cu construcţiile de blocuri moderne, cu ansamblurile social-culturale ce-i îmbogăţesc zestrea edilitară, cu magazinele şi pieţele spaţioase, cu străzile şi bulevardele largi, permiţînd o circulaţie fluentă, cu locuri altădată părăginite care au devenit spaţii verzi ori cultivate cu legume. Pe fondul reliefării schimbărilor care s-au produs în aspectul şi viaţa cartierului, în condiţiile de trai ale oamenilor, s-a desfăşurat ieri întîlnirea dintre alegători şi cei doi candidaţi la mandatul de deputat în consiliul popular al sectorului — Victor Jugănaru, directorul filialei Băncii Naţionale, şi ing. Ion Andronache, şef de şantier la Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice. A fost o adevărată întîlnire de lucru, în cadrul căreia numeroşii vorbitori au adus în atenţia viitorului deputat — indiferent care dintre cei doi va fi ales— o sumedenie de propuneri, oferindu-şi ei înşişi sprijinul activ pentru soluţionarea lor. Un exemplu : amenajarea spaţiilor din jurul unor blocuri recent terminate, pe care constructorii şantierului nr. 2 au lăsat urmele neglijenţei. „Propun — a susţinut tovarăşul Vasile Olteanu, preşedintele comitetului de cetăţeni — cu ridicarea resturilor de materiale lăsate de constructor pe strada Năstase Pamfil să fie efectuată operativ, incă înainte de alegeri, cu sprijinul nostru, al tuturor“. „Oricare dintre deputaţi va fi ales, va trebui să muncească serios pentru a se înfăptui propunerile formulate. Va avea în acest sens sprijinul şi participarea noastră, a tuturor“ , a adăugat, în numele cetăţenilor din circumscripţia nr. 4, alegătorul Gheorghe Ştefănescu. Aşa cum s-a precizat în cursul adunării, propunerile formulate de cetăţeni sunt evidenţiate neîntîrziat, pe probleme, la comitetul executiv al consiliului popular de sector, urmărindu-se îndeaproape soluţionarea lor operativă. Mai mult, autorii lor vor fi informaţi, în cel mai scurt timp, asupra modalităţilor adoptate în acest scop. Maria BABOIAN mai repede din cîmp la adăpost giurgiu . Prioritate livrărilor la fondul de stat în seara zilei de 30 octombrie, după datele centralizate la Direcţia agricolă a judeţului Giurgiu se mai afla in cimp o cantitate de peste 23 000 tone de porumb, ce-i drept bine pus pe paturi de coceni, cu pază asigurată. Pină la această dată se livrase la fondul de stat o cantitate de 135 000 tone, marea majoritate a cooperativelor agricole care au terminat recoltarea achitîndu-se în primul rind de această îndatorire patriotică. Ba mai mult, ca răspuns la sprijinul generos al statului, foarte multe unităţi, ţinind cont de producţia bună realizată, au livrat mari cantităţi în plus. Printre acestea se numără cele de la Vlad Ţepeş, Vieru, Putineiu, Braniştea, Valea Bujorului, Greaca, Cucuruzu, Vidra, Ogrezeni. De exemplu, C.A.P. Câlugăreni, care a realizat o producţie de peste 10 000 kg porumb la hectar, a livrat suplimentar la fondul de stat o cantitate aproape dublă faţă de cea contractată. Intrucit recoltarea porumbului este pe sfirşite şi in judeţul Giurgiu, in aceste zile se impune un efort suplimentar la transportul producţiei din cîmp, în consiliile agroindustriale Frăţeşti, Giurgiu, Putineiu, Izvoarele şi Ghimpaţi există pe cimp, sub cerul liber, aproape 20 000 tone, cantitate ce reclamă o maximă operativitate la transport. Situaţia amintită nu se datorează unor defecţiuni de organizare faţă de alte consilii, unde, in cea mai mare parte, porumbul a fost pus la adăpost. In unităţile amintite s-a realizat cea mai mare producţie de porumb şi, firesc, cantitatea de transportat este mult mai mare. Sunt însă unităţi unde ritmul transportului este extrem de lent. La C.A.P. Răsuceni sunt in cimp aproape 2 500 tone de porumb. Dacă ar trebui ca această cantitate să se transporte numai cu atelajele — toate maşinile au fost concentrate la sfecla de zahăr — se va mai căra porumb şi pe zăpadă. O situaţie la fel de nesatisfăcătoare se constată şi la C.A.P. Stoeneşti. Aici, pentru ca întreaga recoltă să ajungă repede în magazii ar trebui ca ritmul de lucru să fie dublat. Destul de lent se desfăşoară transportul porumbului din cimp şi in cooperativele agricole Tomuleşti şi Cucuruzu. Se munceşte intens şi la I.A.S. Prundu. Totuşi, aici este nevoie de o mai mare concentrare de forţe, pentru că, la primele ploi, transportul porumbului de pe terenurile din fosta baltă Greaca devine aproape imposibil. Comandamentul judeţean pentru agricultură a transferat în zonele amintite mijloace suplimentare de transport ; totodată, au fost aduse din unităţile industriale ale oraşului Giurgiu maşini de încărcat. S-a stabilit, de asemenea, ca majoritatea maşinilor ce transportă porumbul să aibă posibilităţi de basculare pentru ca fiecare să facă cite 4 şi chiar 5 drumuri pe zi. In cursul zilei de luni, 1 noiembrie, s-a ajuns la o viteză de transport de 8 700 tone, fapt ce dă garanția că în câteva zile bune de lucru va fi pusă la adăpost întreaga recoltă de porumb. Petre CRISTEA corespondentul „Scinteii“ COMPETIŢIA RECOLTEI Drumurile Bărăganului ialomiţean par in aceste zile de aur, s-au transformat in riuri pe care curge preţiosul metal. Se transportă porumbul de pe ultimele suprafeţe din cele 86 774 hectare pentru a fi depozitat in hambarele ţării. Aceste zile de finiş, cind fiecare cooperativă agricolă de producţie sau I.A.S. se pregătesc să tragă linia şi să adune pentru a raporta producţia obţinută, au ceva din finalul curselor cicliste, cind plutonul cu evadaţii din caravană se urmăresc cu coada ochiului pentru a găsi culoarul cel mai favorabil spre linia de sosire... Cert este că din primăvară, de la semănat şi pină mai acum citeva zile, cei din Munteni Buzău urmăreau cum cresc lanurile vecinilor din Sărăţei, cei din Grindu urmăreau pină unde vor urca ştacheta cei din Girbovi, iar cei din Smirna vor să ciştige bătălia cu cei din Miloşeşti. Opţiune pentru un loc pe podium au luat şi cooperatorii din Gheorghe Doja. Acestora li se mai adaugă şi alţii care vor trece de 8 000 kilograme porumb boabe la hectar. Intre unităţile de stat se pare că I.A.S. Balaciu nu va mai putea fi prins, cele aproape 9 000 kilograme conîn Bărăganul ialomiţean stituind un avantaj ce nu poate fi remontat uşor, dar deşi o toamnă „bobocii“ nu s-au numărat incă in totalitate. Lupta cea mai strinsă va fi insă intre consiliile unice agroindustriale. Cine va ieşi primul ? Griviţa sau Balaciu, Cocora ori Girbovi ?... Cosimireştiul are şi el şansele sale. Cine va ciştiga această bătălie, desfăşurată sub semnul celei mai depline sportivităţi, vom afla în curind. Cert este că in această toamnă multe recorduri vor fi doborite. Pe mii de hectare, pămintul Bărăganului ialomiţean va da peste 10 000 kilograme de porumb la hectar. Cind treci prin Grindu eşti intrebin dacă cei din Munteni Buzău vor face peste 9 000... Întrebarea ţi-a mai fost pusă şi la Cocora, şi la Balaciu, şi la Smirna. Fiecare preşedinte de C.A.P. sau director de I.A.S. iţi spune o cifră (una de ultimă oră : la Smirna — 11 000 kg porumb boabe la ha /), o cifră care are in spatele ei rezervele necesare finişului. Pină cind se va ajunge la punctul de sosire nu mai este mult, iar această competiţie a muncii şi hărniciei este la fel de pasionantă ca orice întrecere şi are frumuseţea ei. Este de aur in aceste zile Bărăganul ialomiţean, dar din cel mai preţios metal sunt oamenii săi, oameni ce vor să pună in uriaşul hambar al ţării cu mai multe roade pentru a imbelşuga viaţa tutu■ror. Mihai VIŞOIU