Scînteia, noiembrie 1982 (Anul 51, nr. 12501-12525)

1982-11-02 / nr. 12501

PAGINA 2 FAPTULI divers! I Noroc bun! ■ Minerii de la Lupoaia vor săr­bători în curînd ieşirea la pen­­­sie a şefului brigăzii lor din a­­­­batajul 73, Matei Aurelian. Deş- I tainicul miner a uimit insă ca I pină in ultimele zile de muncă in subteran să facă dovada ab­■ negaţiei, a dragostei faţă de me- I seria căreia i-a dedicat atiţia * ani de viaţă. Printr-o impresio­­­­nantă voinţă, el a reuşit să rea­lizeze, împreună cu ortacii săi, I in ultima lună de activitate in subteran, o producţie de 42 000 I tone cărbune şi o înaintare cu I complexul mecanizat in abataj * de 123 metri liniari. Ceea ce con­­­stituie recordul anului in mate-­­ rie, in bazinul Motrului. I Conducerea brigăzii a fost preluată de tinărul Nicuşor I Brăiloiu, care ţine acum sa nu I fie mai prejos decit înaintaşul său, realizînd şi el, cu aceiaşi ■ ortaci, o producţie record. ■ Acestei frumoase ştafete mi­• nereşti, un călduros „Noroc bun !“. Intru potolire lucrind ca mecanic de utilaj­­ greu la Oficiul judeţean de gos­­­podărire a apelor Covasna, Dinu I Apostol a crezut că trebuie să I aibă „greutate“ şi în cadrul că­minului de nefamilişti din mu-I nicipiul Sf. Gheorghe, unde le-I cuia. Intr-o zi a provocat un scandal de pomină pe coridoare-­­le şi pe casa scării din cămin, improşcind in dreapta şi-n stin­gă tot felul de injurii şi amenin­ţări. Acelaşi lucru l-a încercat şi la apariţia oamenilor legii,­­ dar acestora le-au sărit in aju­tor ceilalţi locatari şi l-au imo­­­­bilizat pe scandalagiu. A fost judecat şi condamnat la şase­­ luni închisoare. I Cui deschideţi­­ uşa ? I Soneria de la uşa unui apar­­­­tament dintr-un bloc din Piaţa ■ , Victoriei din Bir Iad îl face pe I copilul gazdei să deschidă uşa. I — Ce faci, puişor ? Nu ţi-e vrât singur-singurel acasă ? — îl I întreabă musafirul din uşă. I — Nu mi-e urit, nene ! — Bravo ! Mi-au spus mie tă-­­ ticu şi mămica ta că eşti un I băieţel curajos. Tocmai am venit din partea lor, că sunt prieten ■ cu amîndoi, să-mi dai ca să le I duc casetofonul, ceasul lui mă- ■ mica, ţigările şi bricheta. . Puştiul se uită o clipă nedu­­r­merit la „nenea“ din uşă, dar I acesta dă semne de nerăbdare : — Hai, puişor, hai repejor că I mă grăbesc, mă aşteaptă tăticu­­ şi mămica... Venind acasă, tăticu şi mămi- I ca au încremenit : „Care nene? ! Ce prieten ? Cum arăta ?“. • Răspunsul aveau să-l afle de ■ la miliţie. Nu era altul decit un­­ escroc din Tecuci, care se „spe- I cializase“ in astfel de vizite ne­poftite... ! Tulburelul I pe şosea I Pieton să fii, tulburelul tot te pune jos. Uneori chiar in mijlo- * cul şoselei. Cu consecinţe dintre­­ cele mai grave. Iată trei intîm­­plări din judeţul Alba. loan B. I din Cimpeni, băut zdravăn, a încercat să traverseze şoseaua , fără să se asigure. Izbit de un­­ autobuz, a ajuns la spital. Tot la spital a ajuns şi Creţu P., care­ a întrecut măsura şi a luat-o pe stradă ca pe islaz, izbindu-se de un autoturism. In schimb, loan F. din Alba lulia a intrat in plin intr-un autocamion şi izbitura i-a fost fatală. Lăsaţi tulburelul să se limpe­zească ! Apoi, cu măsură... Doftoroaia din Cîrlibaba N-avea Paraschiva Rusu din Cîrlibaba, judeţul Suceava, nici o meserie şi n-avea nici un clin, nici în mîrnecă cu medicina. Dar asta n-a împiedicat-o să dea sfoară-n ţară precum că e mare „specialistă“ in întreruperi de sarcini. Atît de... specialistă, in­cit unor femei le-a pus viaţa irt pericol şi a trebuit să intervină­ medicii, cu mari eforturi, pentru a le salva viaţa. Dar baba din­­ Cîrlibaba (deşi nu era chiar babă, dar nu-i displăcea că i se zicea aşa, considerind asta un I semn de recunoaştere a „expe­­­­rienţei“ sale) a fost depistată , tocmai cind se aştepta mai pu- I ţin. Şi astfel, doftoroaia din­­ Cîrlibaba a fost „internată“ in­­­­tr-un loc anume pentru un „tra­­t tament“ care s-o lecuiască. ­ Plus 461 de zile • Ieşind din închisoare cu 461 , de zile înainte de ispăşirea în­­t­­regii pedepse, Rudolf Gabor din I Tg. Mureş făgăduise că se va face băiat de treabă, că se va­­ apuca de o muncă cinstită.­­ Dar „băiatul“ a zis, el a ui­tat. La cei 24 de ani ai săi nu­­ numai că n-a încercat să-şi facă­­ încă un rost, dar a rivnit şi la bunul altuia. Mai exact — după­­ cum ne scrie procurorul Mircea­­ Paşca — „s-a furişat intr-o cen- I trală termică şi i-a sustras din buzunarul fochistului László Al­bert retribuţia pe care acesta o I primise in ziua aceea. Făptaşul a fost prins ascuns in holul unui­­ bloc din apropiere. Ajuns din­­ nou in faţa instanţei de judeca- ■ tă, a fost condamnat, fiind reci­­divist, la 3 ani şi 3 luni închi­soare, la care se adaugă şi „res- • tul“ de 461 de zile din preceden­ta pedeapsă. Rubrică realizată de­ Petre POPA şi corespondenţii „ScinteiPS! Prezenţe active şi absenţe „motivate“? însemnări din municipiul Vaslui privind modul în care participă unele cadre de conducere din întreprinderi la activitatea organizaţiilor de bază din care fac parte „Orice director de întreprindere trebuie să poată fi şi activist de partid ; trebuie asigurată participarea sa la activitatea de partid, astfel in­cit oricind să poată să fie promovat în activul de partid“ — sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu într-una din cuvîntările sale. Pornind de la o asemenea cerinţă, ne propunem să ne ocupăm în anche­ta de faţă de modul cum participă cadrele de conducere din unele în­treprinderi ale municipiului Vaslui la viaţa de organizaţie, în ce măsură raportează ele în faţa comuniştilor asupra felului în care îşi îndeplinesc îndatoririle ce le revin. Aşadar, cum sunt repartizate ca­drele de conducere pe organizaţii de bază ? Care este eficienţa activităţii lor în aceste organizaţii ? Unul din­tre interlocutorii noştri, tovarăşul Viorel Gologan, director tehnic la întreprinderea mecanică, ne propune să discutăm mai întîi despre reparti­zarea cadrelor . „Se acoperă, prin a­­ceastă repartizare cu cadre de condu­cere economice şi tehnice, pe cit po­sibil, organizaţiile mari, din sectoarele de bază ale unităţii noastre. Este nor­mal să fie aşa. Participarea noastră ca membri de partid la viaţa de or­ganizaţie din aceste secţii e un bun prilej de a ne întilni şi conlucra mai des şi mai strins cu ceilalţi comunişti spre a examina împreună situaţia în­deplinirii sarcinilor de plan, a tutu­ror celorlalte sarcini şi a căuta, tot împreună, prin folosirea celor mai bune metode şi mijloace ale muncii politico-organizatorice şi educative, să asigurăm aplicarea soluţiilor asu­pra cărora am convenit“. Aici, ca şi în alte unităţi economi­ce din Vaslui, membrii de partid cu funcţii de conducere nu se limitează numai la a participa regulat la adu­nările organizaţiilor de bază, la a lua cuvintul in cadrul acestora pentru a dezvălui lipsuri şi greşeli, a propune soluţii de înlăturare a acestora ; ei s-au integrat în eforturile comunişti­lor de a rezolva sarcini concrete, pun umărul şi participă direct, nemijlocit la depăşirea unor dificultăţi. Astfel, directorul tehnic, care face parte din organizaţia de bază debitare, a coor­donat întreaga activitate de mutare a secţiei intr-un nou spaţiu, a con­ceput noi dispozitive, scule de lucru, care au fost executate prin autodo­­tare şi care au dus la creşterea pro­ductivităţii muncii. In calitatea sa de secretar adjunct al, comitetului de partid din întreprindere a informat întotdeauna pe comuniştii din orga­nizaţia de bază din care face parte despre preocupările comitetului de partid, hotărîrile adoptate de acesta, concluziile diferitelor colective de control venite în întreprindere ş.a. La secţia prelucrări manometre in­dustriale de la întreprinderea de a­­parate de măsură şi control, unde, la un moment dat, costurile de produc­ţie erau ridicate, contabilul-şef, Con­stantin Zaharia, şi directorul comer­cial, Iulian Brăescu, au primit sarci­na să efectueze analize economice, să explice detaliat, convingător co­lectivului secţiei, prin prisma exi­genţelor noului mecanism economi­­co-financiar, direcţiile de acţiune, ceea ce a şi determinat încadrarea în consumurile admise, realizarea de importante economii de materii pri­me şi energie. Pentru intensificarea participării cadrelor de conducere din întreprin­deri la întreaga viaţă a organizaţiilor de bază din care fac parte este sem­nificativă preocuparea comitetelor de partid de la I.A.M.C. şi I. M. Vaslui care s-au îngrijit să le încredinţeze acestora diferite sarcini concrete pe linia muncii lor ca membri de partid. VIAŢA DE PARTID ca propagandişti, membri de partid cu diferite sarcini in organizaţiile de masă şi obşteşti, în consiliul oame­nilor muncii şi altele. Pe parcursul documentării noastre am întîlnit şi cazuri în care cadrele cu munci de răspundere sunt „gru­pate“ într-o singură organizaţie de bază, de regulă, cuprinzind membrii de partid din categoria de personal aşa-numit C.A.F. — conducere, admi­nistrativ, funcţionari. Spre exempli­ficare ne vom referi la întreprinderea „Textila“ şi întreprinderea de con­fecţii. Acest mod de repartizare a ca­drelor de conducere în cadrul unei singure organizaţii de bază ne de­termină să revenim la o remarcă pe care a făcut-o, la un moment dat, directorul tehnic de la întreprinde­rea mecanică . „Nu cred că e normal ca toate cadrele de conducere să facă parte din aceeaşi organizaţie de bază. S-ar ajunge la situaţia necorespun­zătoare in care acestea se intilnesc în consiliul oamenilor muncii, in biroul executiv, in şedinţe operative şi a­­poi şi în şedinţe de partid şi de sin­dicat“. O experienţă pozitivă în privinţa aspectului la care ne referim există — aşa cum am relatat — pe platfor­ma industrială din zona Rediu a Vasluiului. Rămîne însă ca această experienţă, cu foloase evidente în munca de partid, să fie extinsă şi în cealaltă zonă industrială a oraşului , la textile şi confecţii. Iar mijlocitor şi factor răspunzător de acest lucru poate şi trebuie să fie comitetul mu­nicipal de partid. Crearea condiţiilor organizatorice de participare a cadrelor cu funcţii de răspundere la viaţa internă a or­ganizaţiei de bază din care fac parte nu rezolvă­­ problemele de la sine. Este necesară, absolut necesară şi obligatorie,­­ angajarea respon­sabilă, intr-un înalt spirit de disci­plină de partid, a fiecărui membru de partid investit cu funcţie de con­ducere in activitatea organizaţiei de bază din care face parte, punerea In valoare în cadrul acesteia a pregăti­rii profesionale şi politice, a compe­tenţei, spiritului de organizare şi de iniţiativă al fiecărui cadru de condu­cere in parte. Ceea ce nu am întîlnit insă la Combinatul de fire sintetice, împreună cu secretarul organizaţiei de bază de la mecano-energetic, schimb de zi, tovarăşul Georgel Pos­­tirnac, am încercat să desluşim in ce constă participarea directorului unităţii, tovarăşul Mircea Ciobanu, la viaţa organizaţiei al cărei membru este. Am răsfoit împreună registrul cu procesele verbale de la adunările generale de partid. Au rezultat doar două prezenţe la două adunări : in luna ianuarie, cind a luat şi cuvin­tul, şi in luna februarie, cind a fost desemnat candidat pentru a fi ales in comitetul de partid din combinat, încolo, doar menţiuni de genul : „în­voit“, „in delegaţie“, „a fost anun­ţat“, menţiuni care apar mereu în convocatoare sau in procesele verba­le, învoit — de cine ? în delegaţie — de ce tocmai atunci cind are loc adunarea generală de partid, planifi­cată, dealtfel, din timp ? Astfel de absenţe nu sunt decit — o spunem clar, răspicat — incălcări ale unora din îndatoririle elementare ce revin din „Statutul partidului“ fiecărui membru de partid, indiferent de funcţia pe care o deţine. Şi apoi pro­blemele dezbătute în organizaţie, precum repararea la timp şi de cali­tate a maşinilor şi utilajelor, ridica­rea calificării profesionale, amplifi­carea acţiunii de economisire a ma­teriilor prime şi energiei, întărirea disciplinei muncii şi de partid nu se află oare şi pe agenda de lucru a directorului ? Intervenţia din inte­riorul organizaţiei de bază, prin mo­bilizarea tuturor forţelor acesteia l-ar fi ajutat pe director să-şi îndepli­nească mai bine chiar propriile În­datoriri. In discuţia avută cu tovarăşul Mircea Ciobanu, la comitetul de partid din combinat, in prezenţa to­varăşului Dumitru Rădescu, secretar al comitetului municipal de partid, s-a subliniat că absenţelor de la adu­nările generale, cit şi din munca cu­rentă a organizaţiei din care face parte li se adaugă şi participarea sa sporadică la şedinţele biroului comi­tetului de partid din combinat, pre­zenţa sa la asemenea şedinţe fiind certă doar atunci cind la ele partici­pă şi activişti ai comitetelor judeţean sau municipal de partid. Afirmaţia pe care a făcut-o : „Sunt alături de viaţa de partid, particip de fiecare dată şi mă implic in viaţa de orga­nizaţie la toate nivelurile“ poate fi considerată nu mai mult decit o sim­plă afirmaţie. Tocmai de aceea în carnetul de reporter cuvintul alături apare scris intre ghilimele : „alături“ şi nu in miezul vieţii­ de organizaţie. Deocamdată, desigur, VIrgil GHEORGHIŢA HANURI ŞI CABANE TURISTICE ÎN JUDEŢUL MUREŞ In judeţul Mureş, una dintre cele mai pitoreşti şi interesante zone tu­­­­ristice din ţara noastră, atrăgătoare hanuri şi cabane îşi aşteaptă oas­peţii în tot timpul anului. La 8 km de Tg. Mureş, pe şoseaua interna­ţională E 15 spre Braşov, lingă o pădure seculară, se află hotelul „Stejăriş“ cu 50 locuri de cazare, cu încălzire centrală şi restaurant. Pe aceeaşi rută, la 23 km de Tg. Mureş, în localitatea Bălăuşeri, in­tr-o regiune viticolă, hanul „Dealul viilor“ dispune, de asemenea, de Camere confortabile, cu încălzire centrală, un restaurant şi o bra­serie. In localitatea Sovata-sat se află renumitul han „Ursul negru“ cu 80 de locuri de cazare in cele 36 ca­mere dotate cu încălzire centrală, restaurant, cafe-bar şi cofetărie. In apropierea localităţii Râstoliţa, situată in splendidul defileu al Mu­reşului, pe drumul naţional Tg. Mu­reş — Topliţa, km 63, cabana „Gă­­lăoaia" este un loc de popas liniş­tit şi reconfortant. De asemenea, in oraşul Luduş, cabana „Stejarul“ — situată intr-un cadru natural pitoresc — oferă tu­riştilor o bună găzduire. Hotelul „Stejăriş“ PORUMBUL TULCEA: Culesul s-a încheiat, acum trebuie intensificat transportul! In judeţul Tulcea, recoltarea po­rumbului s-a încheiat. Există insă un decalaj mare între recoltare şi transportul producţiei din cimp. Luni, 1 noiembrie, se mai aflau sub cerul liber 56 766 tone porumb. Duminică, 31 octombrie, am urmă­rit in unităţile agricole din consiliul agroindustrial Dăeni cum se desfă­şoară transportul porumbului. „Mai avem în cimp, depozitat in grămezi pe coceni, aproximativ 6 000 tone po­rumb ştiuleţi , ne spunea tovară­şul Vasile Dumitriu, preşedintele consiliului unic. Şi astăzi, cu toate că e duminică, în toate unităţile se lucrează din plin la transportul pro­ducţiei din cimp“. Intr-adevăr, pe solele cooperativei agricole Dăeni erau un furnicar de oameni, nume­roase autocamioane, tractoare cu re­morci şi atelaje. ..Anul acesta — ne spunea Simion Rîciu, preşedintele coo­perativei — avem o producţie foarte bună. Depăşim planul pe cele peste 1 000 hectare cultivate cu porumb cu­­aproximativ 1 000 kg la hectar. Este şi motivul pentru care transportul nu a putut ţine pasul cu recoltarea. Cu toate că am încheiat culesul, mai avem în cimp aproape 900 tone de po­rumb ştiuleţi. Astăzi însă transpor­tăm porumbul cu 5 autocamioane, 13 tractoare cu cîte două remorci şi 20 de atelaje. Numai astăzi, pină la că­derea serii, vom căra din cimp peste 200 tone porumb. Am organizat trans­portul şi pe timpul nopţii. In cel mult trei zile, tot porumbul va ajun­ge în baza de recepţie şi în păture“. Nu în acelaşi fel se lucra la coo­perativa Ostrov din acelaşi consiliu agroindustrial. La ora prinzului, pe cîmp, la încărcarea celor cîteva mij­loace de transport se aflau doar cîţi­­va cooperatori. Satul era insă plin de oameni care se plimbau de colo­­colo. La sediul cooperativei i-am in­­tilnit pe preşedintele Ioan Ocneru şi pe inginerul şef Victor Staicu. întoc­meau nişte situaţii cerute de banca agricolă. Dacă nimeni nu se ocupă de organizarea muncii, e firesc ca oame­nii să lucreze după bunul lor plac. Pe solele acestei cooperative se află pes­te 500 tone porumb netransportat. Duminică s-au cărat­ doar câteva zeci de tone, deci s-a pierdut o zi bună de lucru. Pentru a se intensifica transportul porumbului, comandamentul jude­țean pentru agricultură a luat măsuri de suplimentare a mijloacelor de transport, repartizind pentru această lucrare încă 100 de autocamioane din unităţile industriale ale judeţu­lui. Acestea au fost dirijate spre u­­nitâţile agricole din consiliile agroin­dustriale Mihail Kogălniceanu, Mah­­mudia şi Babadag, unde mai sunt cantităţi mari de porumb în cimp. Bazele­ de recepţie funcţionează in aceste zile 24 din 24 ore. S-au orga­nizat platforme înclinate pentru gră­birea descărcării mijloacelor de trans­port nebasculabile. De asemenea, la transportul producţiei din cimp sunt folosite aproape 1 000 atelaje ale coo­perativelor şi ale membrilor coope­ratori. Se apreciază că în 4—5 zile întreaga cantitate de porumb va fi pusă la adăpost. Neculai AMIHULESEI corespondentul „Scinteii“ SCINTEIA — marți 2 noiembrie 1982 La 21 noiembrie­­ alegerile de deputaţi in consiliile populare Intr-un climat de responsabilitate socială şi angajare civică AU ÎNCEPUT ÎNTÎLNIRILE DINTRE CANDIDAŢI ŞI ALEGĂTORI Ieri, 1 noiembrie, au inceput să se desfăşoare in întreaga ţară intilnirile dintre alegători şi candidaţi pentru alegerile de deputaţi de la 21 noiembrie. Pri­lej de analiză deschisă, democratică a implinirilor cu care se încheie actualul mandat al consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi de sector, intilnirile se consti­tuie, totodată, in dialoguri concrete, active asupra per­spectivelor dezvoltării localităţilor, bunei îngrijiri, apli­cării fructuoase in viaţă a principiilor autoconducerii, autogospodaririi, autofinanţării şi autoaprovizionării te­ritoriale. Ideea centrală ce se desprinde încă de la primele intilniri ce au avut loc este aceea a conlucrării cit mai largi şi cit mai directe intre viitorii deputaţi şi ce­tăţeni pentru stabilirea unor acţiuni de ordin practic, a unor soluţii concrete cit mai eficiente vizînd progresul fiecărei localităţi, precum şi pentru aplicarea acestor soluţii, cu forţe unite, cu o largă participare a mase­lor de alegători, in condiţiile afirmării cit mai puterni­ce a spiritului critic şi răspunderii patriotice a fiecărui cetăţean. Dialogul care a avut loc ieri (1 noiembrie) în ca­drul întîlnirii desfăşurate in circumscripţia electora­lă nr. 22 din sectorul 3 al Capitalei intre alegători şi candidaţii F.D.U.S. pen­tru alegerile de la 21 no­iembrie — Nicolae Meiu, strungar la întreprinderea de maşini-unelte şi agre­gate Bucureşti, şi Ştefan Poteră, sticlar la între­prinderea de sticlă Bucu­reşti — a cuprins un evan­tai larg de probleme de un deosebit inters cetăţe­nesc : de gospodărire şi înfrumuseţare a domeniu­lui public, de aproviziona­re şi prestări­ servicii, de întreţinere a fondului lo­cativ, de curăţenie şi igie­nă, de păstrare a ordinii publice, de respectare a disciplinei in construc­ţii etc. Schimbul de opinii — deschis, democratic —a cuprins atît bilanţul rea­lizărilor de pină acum, de la precedentele alegeri, cit mai ales propuneri pentru viitor. Din bilanţul reali­zărilor am reţinut : ame­najarea şi întreţinerea a două parcuri şi 4 terenuri de joacă pentru copii ; prestarea mai multor ore de muncă patriotică la cu­răţenia şi gospodărirea străzilor şi aleilor, la plantarea de pomi, flori şi arbuşti ; colectarea a 12 tone de fier vechi şi de­şeuri de hîrtie. Dintre pro­puneri am notat : prezen­ţa mai activă a deputatu­lui şi a reprezentanţilor serviciilor de specialitate din cadrul primăriei de sector la rezolvarea pro­blemelor de interes gene­ral din circumscripţie (Vasile Ioniţa, membru in comitetul de cetă­ţeni) ; repararea trotua­relor şi a gurilor de Ca­nal, acţiune la care să participe şi cetăţenii din cartier (Gheorghe Cos­­mescu, pensionar) ; un control mai sistematic din partea activului consiliu­lui popular asupra acti­vităţii comerciale, în spe­cial în legătură cu sorta­rea prealabilă a mărfuri­lor la I.L.F. şi respectarea graficelor de aproviziona­re la magazinele alimen­tare (Gh. Vasiluţă, in­structor voluntar în ca­drul circumscripţiei) ; participarea oamenilor muncii din întreprinde­rile din zonă la întreţi­nerea bazei materiale din parcurile şi locurile de joacă (Ştefania Ghirdu, secretar al unei organi­zaţii de partid de la în­treprinderea de sticlărie Bucureşti) ;­­ antrenarea tuturor cetăţenilor la ac­ţiunile obşteşti în ca­drul circumscripţiei (Ion Barbu, preşedintele co­mitetului de cetăţeni) ; I.C.R.A.L.-ul să se anga­jeze doar la atîtea lu­crări cite poate executa ; acum se incep multe lu­crări, dar puţine sint ter­minate, intîrziindu-se e­­fectuarea reparaţiilor (Mircea Florian, strada Năzuinţei nr. 6). Participanţii la adunare nu s-au mulţumit însă cu simpla formulare a pro­punerilor­­ a căror listă e mult mai lungă. Ei au conturat şi măsuri con­crete de îndeplinire a lor. Dintre primele acţiuni stabilite cu acest prilej am reţinut : prima dumi­nică din această lună să fie declarată, în cadrul circumscripţiei, ca zi de curăţenie, urmînd să fie antrenată la această acţiu­ne întreaga populaţie din cartier; cetăţenii din cir­cumscripţie să colecteze şi să predea la întreprin­derea de valorificare a materialelor recuperabile şi refolosibile cantităţile de 300 kilograme deşeuri de hîrtie, 4 000 kg fier vechi şi deşeuri textile. Aceste prime acţiuni, denotă că dialogul de ieri a fost un dialog al fapte­lor, toţi participanţii an­­gajindu-se să participe la îndeplinirea propunerilor formulate, garanţia ma­joră a faptului că ideile de astăzi vor deveni realizările de mîine. Mihai IONESCU Propunerile edilitare de azi — realizările de mîine Instantanee de la întîlnirea candidaţilor cu alegătorii din circumscripţia electorală nr. 3 din sectorul 1 Foto : E. Dichiseanu Cu sprijinul activ al cetăţenilor O circumscripţie electorală obiş­nuită din Bucureşti , nr. 4 din sec­torul 2. Adică, o zonă veche a ora­şului (Tunari), in care noul a pă­truns — şi va pătrunde în conti­nuare — odată cu construcţiile de blocuri moderne, cu ansamblurile social-culturale ce-i îmbogăţesc zestrea edilitară, cu magazinele şi pieţele spaţioase, cu străzile şi bulevardele largi, permiţînd o cir­culaţie fluentă, cu locuri altădată părăginite care au­ devenit spaţii verzi ori cultivate cu legume. Pe fondul reliefării schimbărilor care s-au produs în aspectul şi via­ţa cartierului, în condiţiile de trai ale oamenilor, s-a desfăşurat ieri întîlnirea dintre alegători şi cei doi candidaţi la mandatul de deputat în consiliul popular al sectorului — Victor Jugănaru, directorul filialei Băncii Naţionale, şi ing. Ion Andro­­nache, şef de şantier la Institutul de studii şi proiectări hidroenergeti­ce. A fost o adevărată întîlnire de lucru, în cadrul căreia numeroşii vorbitori au adus în atenţia viitoru­lui deputat — indiferent care dintre cei doi va fi ales­­— o sumedenie de propuneri, oferindu-şi ei înşişi sprijinul activ pentru soluţionarea lor. Un exemplu : amenajarea spaţiilor din jurul unor blocuri recent terminate, pe care construc­torii şantierului nr. 2 au lăsat ur­mele neglijenţei. „Propun — a sus­ţinut tovarăşul Vasile Olteanu, preşedintele comitetului de cetă­ţeni — cu ridicarea resturilor de materiale lăsate de constructor pe strada Năstase Pamfil să fie efec­tuată operativ, incă înainte de ale­geri, cu sprijinul nostru, al tuturor“. „Oricare dintre deputaţi va fi ales, va trebui să muncească serios pen­tru a se înfăptui propunerile for­mulate. Va avea în acest sens spri­jinul şi participarea noastră, a tu­turor“ , a adăugat, în numele cetă­ţenilor din circumscripţia nr. 4, alegătorul Gheorghe Ştefănescu. Aşa cum s-a precizat în cursul adunării, propunerile formulate de cetăţeni sunt evidenţiate neîntîrziat, pe probleme, la comitetul execu­tiv al consiliului popular de sector, urmărindu-se îndeaproape soluţio­narea lor operativă. Mai mult, au­torii lor vor fi informaţi, în cel mai scurt timp, asupra modalităţi­lor adoptate în acest scop. Maria BABOIAN mai repede din cîmp la adăpost­ giurgiu . Prioritate livrărilor la fondul de stat în seara zilei de 30 octombrie, după datele centralizate la Direcţia agrico­lă a judeţului Giurgiu se mai afla in cimp o cantitate de peste 23 000 tone de porumb, ce-i drept bine pus pe paturi de coceni, cu pază asigurată. Pină la această dată se livrase la fondul de stat o cantitate de 135 000 tone, marea majoritate a cooperative­lor agricole care au terminat recol­tarea achitîndu-se în primul rind de această îndatorire patriotică. Ba mai mult, ca răspuns la sprijinul generos al statului, foarte multe unităţi, ţinind cont de producţia bună realizată, au livrat mari cantităţi în plus. Printre acestea se numără cele de la Vlad Ţepeş, Vieru, Putineiu, Braniştea, Valea Bujorului, Greaca, Cucuruzu, Vidra, Ogrezeni. De exemplu, C.A.P. Câlugăreni, care a realizat o produc­ţie de peste 10 000 kg porumb la hec­tar, a livrat suplimentar la fondul de stat o cantitate aproape dublă faţă de cea contractată. Intrucit recoltarea porumbului este pe sfirşite şi in judeţul Giurgiu, in aceste zile se impune un efort supli­mentar la transportul producţiei din cîmp, în consiliile agroindustriale Fră­ţeşti, Giurgiu, Putineiu, Izvoarele şi Ghimpaţi există pe cimp, sub cerul liber, aproape 20 000 tone, cantitate ce reclamă o maximă operativitate la transport. Situaţia amintită nu se da­torează unor defecţiuni de organizare faţă de alte consilii, unde, in cea mai mare parte, porumbul a fost pus la adăpost. In unităţile amintite s-a rea­lizat cea mai mare producţie de po­rumb şi, firesc, cantitatea de trans­portat este mult mai mare. Sunt însă unităţi unde ritmul transportului este extrem de lent. La C.A.P. Răsuceni sunt in cimp aproape 2 500 tone de porumb. Dacă ar trebui ca această cantitate să se transporte numai cu atelajele — toate maşinile au fost concentrate la sfecla de zahăr — se va mai căra porumb şi pe zăpadă. O si­tuaţie la fel de nesatisfăcătoare se constată şi la C.A.P. Stoeneşti. Aici, pentru ca întreaga recoltă să ajungă repede în magazii ar trebui ca ritmul de lucru să fie dublat. Destul de lent se desfăşoară transportul porumbului din cimp şi in cooperativele agricole Tomuleşti şi Cucuruzu. Se munceşte intens şi la I.A.S. Prundu. Totuşi, aici este nevoie de o mai mare con­centrare de forţe, pentru că, la pri­mele ploi, transportul porumbului de pe terenurile din fosta baltă Greaca devine aproape imposibil. Comandamentul judeţean pentru agricultură a transferat în zonele amintite mijloace suplimentare de transport ; totodată, au fost aduse din unităţile industriale ale ora­şului Giurgiu maşini de încăr­cat. S-a stabilit, de asemenea, ca majoritatea maşinilor ce transportă porumbul să aibă posibilităţi de basculare pentru ca fiecare să facă cite 4 şi chiar 5 drumuri pe zi. In cursul zilei de luni, 1 noiembrie, s-a ajuns la o viteză de transport de 8 700 tone, fapt ce dă garanția că în câteva zile bune de lucru va fi pusă la adăpost întreaga recoltă de po­rumb. Petre CRISTEA corespondentul „Scinteii“ COMPETIŢIA RECOLTEI Drumurile Bărăga­nului ialomiţean par in aceste zile de aur, s-au transformat in riuri pe care curge preţiosul metal. Se transportă porumbul de pe ultimele supra­feţe din cele 86 774 hectare pentru a fi de­pozitat in hambarele ţării. Aceste zile de finiş, cind fiecare coo­perativă agricolă de producţie sau I.A.S. se pregătesc să tragă linia şi să adune pen­tru a raporta produc­ţia obţinută, au ceva din finalul curselor ci­cliste, cind plutonul cu evadaţii din caravană se urmăresc cu coada ochiului pentru a gă­si culoarul cel mai fa­vorabil spre linia de sosire... Cert este că din pri­măvară, de la semă­nat şi pină mai acum citeva zile, cei din Munteni Buzău ur­măreau cum cresc la­nurile vecinilor din Sărăţei, cei din Grin­­du urmăreau pină un­de vor urca ştacheta cei din Girbovi, iar cei din Smirna vor să ciştige bătălia cu cei din Miloşeşti. Opţiune pentru un loc pe po­dium au luat şi coo­peratorii din Gheor­ghe Doja. Acestora li se mai adaugă şi al­ţii care vor trece de 8 000 kilograme po­rumb boabe la hectar. Intre unităţile de stat se pare că I.A.S. Ba­­laciu nu va mai putea fi prins, cele aproape 9 000 kilograme con­în Bărăganul ialomiţean stituind un avantaj ce nu poate fi remontat uşor, dar deşi o toam­nă „bobocii“ nu s-au numărat incă in tota­litate. Lupta cea mai strinsă va fi insă in­tre consiliile unice agroindustriale. Cine va ieşi primul ? Gri­­viţa sau Balaciu, Co­­cora ori Girbovi ?... Cosimireştiul are şi el şansele sale. Cine va ciştiga această bătălie, desfăşurată sub sem­nul celei mai depline sportivităţi, vom afla în curind. Cert este că in această toamnă multe recorduri vor fi doborite. Pe mii de hectare, pămintul Bă­răganului ialomiţean va da peste 10 000 ki­lograme de porumb la hectar. Cind treci prin Grin­­du eşti intrebin dacă cei din Munteni Bu­zău vor face peste 9 000... Întrebarea ţi-a mai fost pusă şi la Cocora, şi la Balaciu, şi la Smirna. Fiecare preşedinte de C.A.P. sau director de I.A.S. iţi spune o cifră (una de ultimă oră : la Smirna — 11 000 kg porumb boabe la ha /), o cifră care are in spatele ei rezervele necesare finişului. Pi­nă cind se va ajunge la punctul de sosire nu mai este mult, iar această competiţie a muncii şi hărniciei este la fel de pasio­nantă ca orice între­cere şi are frumuse­ţea ei. Este de aur in aceste zile Bărăganul ialomi­ţean, dar din cel mai preţios metal sunt oa­menii săi, oameni ce vor să pună in uriaşul hambar al ţării cu­ mai multe roade pentru a imbelşuga viaţa tutu­­■ror. Mihai VIŞOIU

Next