Scînteia, noiembrie 1982 (Anul 51, nr. 12501-12525)

1982-11-02 / nr. 12501

SCI­NT­EIA — marți 2 noiembrie 1982 tv PROGRAMUL 1 11.00 Telex 11.05 Profesiunile cincinalului 11,30 Roman foileton : „Docherii“ — episodul 1 12.00 Muzică populară Instrumentală 12.25 Panoramic economic 12,50 Album coral 16.00 Telex 16.05 Viaţa şcolii 16.25 Clubul tineretului 17,15 Cabinet profesional­ 17,40 Muzică populară 17.50 1001 de seri 20.00 Telejurnal 20.20 Carnet electoral 20.25 Civica 20.45 Teatru în serial : „O scrisoare pierdută“ de I.L. Caragiale. Pre­mieră TV. Spectacol preluat de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“. 22.00 Telejurnal PROGRAMUL 2 20.00 Telejurnal 20.20 Carnet electoral 20.25 Salonul TV al artelor plastice 21.10 Mic dicţionar de operă şi balet. Litera F (V) 22.00 Telejurnal Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Survolind teritoriul Republicii Socialiste România, vă adresez dumnea­voastră şi poporului Republicii Socialiste România salutările mele cordiale şi frăţeşti şi vă doresc noi succese in activitatea dumneavoastră consacrată construirii societăţii socialiste şi prosperităţii Republicii Socialiste România. PAL LOSONCZI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am fost deosebit de mişcat de mesajul amabil şi cordial pe care mi l-aţi transmis, la 11 septembrie a. c., cu ocazia celei de-a 65-a aniversări a zilei mele de naştere şi vă mulţumesc din inimă pentru gestul dumneavoastră. Doresc să vă adresez, la rindul meu, cele mai bune urări de continuă sănă­tate şi fericire. FERDINAND E. MARCOS Preşedintele Filipinelor Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit cu multă satisfacţie mesajul de calde felicitări pe care aţi binevoit să mi-l transmiteţi cu ocazia investirii mele ca preşedinte constitu­ţional al Republicii Guineea Ecuatorială şi a Zilei noastre naţionale. Mulţumindu-vă din toată inima, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperare bazate pe egalitate, care există atit de fericit intre ţă­rile noastre, se vor întări tot mai mult în viitor. Vă­ rog să primiţi urările pe care vi le adresez pentru fericirea dumnea­voastră personală şi a distinsei dumneavoastră familii, precum şi pentru bunăstarea poporului frate român. Cu cea mai înaltă consideraţie, OBIANG NGUEMA MBAZOGO Preşedintele Republicii Guineea Ecuatorială • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT O nouă mărturie rugbiului Ne-am deprins cu faptul că echipa noastră poate s-o învingă pe aceea a Franţei, aşa că acest ultim succes, cu 13—9, nu mai are nimic surprinzător. Reprezentativa de rugbi a României este astăzi redutabilă pentru oricare altă formaţie reprezentativă de pe glob, iar un meci pe stadionul Ciu­leşti stimeşte cel puţin circumspecţie, dacă nu chiar temeri tuturor adver­sarilor. „Nu mergem la Bucureşti,ca să descoperim că românii sunt ca­pabili să joace de la egal la egal cu cei mai buni. Noi, francezii, ştim lucrul acesta de mult timp“ — declara antrenorul Jacques Fouroux, în urmă cu câteva zile, la plecarea echipei Franţei spre România. După încheie­rea partidei, acelaşi antrenor mărtu­risea: „Am pierdut în faţa unei înain­tări magnifice“... Duminică, rugbiştii români n-au jucat „de la egal la egal“, ci i-au dominat pe francezi, iar înaintarea a fost, într-adevăr, magnifică, prin forţă şi mobilitate, prin decizie şi simţ tactic. Se apropia sfîrşitul me­ciului şi era contrariant să observi că scorul de pe tabelă rămînea de­favorabil formaţiei noastre, în pofi­da puterii şi calităţii jo­cului acesteia. A fost deci „logic“, cum remarcau dealtfel şi francezii, ca scorul să re­devină „normal“ în ultimele minute ale jocului, pe măsura presiunii ex­traordinare exercitate de rugbiştii noştri. Eseul victoriei l-a marcat că­pitanul echipei, Paraschiv, acelaşi Mircea Paraschiv despre care, în pre­zentarea meciului România — Franţa din ziarul „Sportul“, Dimitrie Calli­­machi prevedea că este „jucătorul despre valoarea românesc care poate întoarce singur soarta unui meci, să sperăm că va prinde miine o zi de excepţie“... Să-i felicităm pe toţi jucătorii, au­tori ai noii victorii împotriva echi­pei Franţei, de la Paraschiv şi Da­raban, de la Aldea, Dumitru şi Podă­­rescu, pînă la Vasile Ion. A fost un risc pe care şi l-au asumat antrenorii Valeriu Irimescu şi Teodor Rădulescu cind l-au titularizat pe tînărul Ion. Din cauza acestuia, francezii înscriu un eseu mai mult decit norocos. Mingea l-a păcălit pe Ion, a mai avut ghinionul să şi alunece, dar ce frumoasă revanşă a obţinut con­­stănţeanul atunci cind a transformat o lovitură de pedeapsă de la 55 me­tri! Aşa se face că formaţia noastră naţională a mai cîştigat un jucător de talent, poate un nou „Penalty- King“, după faima lui Constantin... Meciul România — Franţa, 13—9, a fost un meci oficial, în campionatul european pentru „Cupa F.I.R.A.“, trofeu pe care-l va cîştiga, foarte pro­babil, tocmai echipa învingătoare in partida de la Bucureşti. Meciul Românie — Franţa a fost totodată şi un fel de „meci-test“, de confruntare a valorilor, aşa cum se obişnuieşte în lumea rugbiului. încă o dată, vom spune că acest „test“, şi altele ase­menea, pledează pentru reprezentarea rugbiului românesc în „Turneul na­ţiunilor“. Noi nu ne rugăm să fim primiţi in acest turneu: pentru echi­pa noastră vorbesc faptele jucători­lor ei, clasa lor tehnică şi rezultate­le de prestigiu... Valeriu MIRONESCU Presa franceză elogiază victoria şi jocul rugbiştilor români PARIS­­ (Agerpres). — Ziarele a­­părute luni la Paris rezervă spaţii largi meciului de , rugbi România— Franţa de la Bucureşti, apreciind în unanimitate superioritatea „15“-lui român, care a obţinut o victorie me­ritată in faţa redutabilei formaţii a „cocoşului galic“. Astfel, cotidianul „LE FIGARO“ remarcă, intre altele, sub titlul „Tradiţie respectată“ : „Românii au meritat acest succes, imprimind de la începutul pînă la sfirşitul­­partidei un ritm şi o încleş­tare fizică impresionante". Jucătorul Laurent Rodriguez de­clară aceluiaşi ziar : „Remarcabil pre­gătită, decisă şi sprijinită de o linie a treia fantastică, echipa României a ştiut să lupte pină la capăt pentru a obţine o victorie meritată". „Trebuie recunoscute progresele demonstrate de români in jocul lor , continuă „Figaro“. Ei sunt cei care au lansat cele mai multe atacuri la mină, pornind de la dominarea lor la tuşe şi in regrupări“. „LE MATIN DE PARIS“ notează, intr-un amplu comentariu : „La Bucureşti, cincisprezecele Franţei a fost debordat la sfirşitul meciului de români, care au dominat in special la margine şi in regrupări“. în cîteva • La Haskovo (Bulgaria) au în­ceput campionatele europene de hal­tere rezervate juniorilor, la care participă peste 100 de sportivi din 20 de ţări. La categoria 52 kg, halterofilul român Dorel Mateeş a obţinut trei medalii de argint: la totalul celor două stiluri — 222.500 kg (nou record naţional de seniori), la stilul „smuls“ — 97,500 kg şi la stilul „aruncat“ — 125 kg (nou record naţional de ju­niori). Pe locul întîi s-a clasat Neno Terzinski (Bulgaria), cu 235 kg. • La Gostyn (Polonia) s-a desfă­şurat o nouă întîlnire amicală de popice dintre selecţionatele de la­ rînduri m­ari şi junioare ale României şi Po­loniei. Şi de data aceasta victoria a revenit, în ambele meciuri, echipe­lor româneşti: la masculin cu 4 956— 4 716 popice doborite, iar la feminin cu 2 293—2 259 p.d. . • La Galaţi s-a disputat a doua Întîlnire amicală de box dintre e­­chipele de juniori ale României şi R.D. Germane. Meciul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 6—6. • In runda a doua a Olimpiadei de şah de la Lucerna (Elveţia), echipa feminină a României a intilnit for­maţia Columbiei, pe care a învins-o cu 2,5—0,5. • CINEMATOGRAFIA împotriva războiu­lui. Adunarea Generală a O.N.U. a cerut, printr-o rezolu­ţie a sa, să se producă un film „care să suscite o veritabilă a­­versiune faţă de războaiele de orice fel“. Ca răspuns la­­ a­­ceastă rezoluţie, Departamentul de informaţii al Naţiunilor Uni­te, în colaborare cu firma „D.G.M. Films“ din Toronto, a realizat cu prilejul „Săptămînii mondiale a dezarmării“ un film documentar intitulat „In the Minds of Men. („In conştiinţa oamenilor“). Filmul — o anto­logie cuprinzînd secvenţe din jurnale de actualităţi, desene a­­nimate ş.a. — prezintă, pe o du­rată de 30 de minute, ororile războiului din antichitate şi pînă în prezent , sunt inserate şi o serie de desene privind războ­iul, realizate de copii de diverse naţionalităţi, ca şi de­­ victime ale bombei atomice lansate asupra Hiroshimei. • PEŞTI „COSMO­NAUŢI" Se ştie ca Pilot“ cos­­monauţi sunt supuşi, in perioa­dele de antrenament, unor în­cercări în centrifuge. Specialiştii de la Institutul de biofizică al Academiei de ştiinţe din Uniu­nea Sovietică propun ca acelaşi lucru să se realizeze cu peşti­şori care urmează să efectueze zboruri cu elicopterele sau a­­vioanele în alte locuri. Pentru a se adapta mai bine, peştii tre­buie ca timp de o lună (o dată pe zi) să se invîrtească cu cen­trifuga cu o viteză de 24—35 tu­raţii pe minut. Durata „şedinţe­lor“ este de un minut pînă la 30 de minute. . • „INGRĂŞĂMÎNT NATURAL“. Sînt cunoscute calităţile rimelor ca factori de fertilizare a solului. Condiţia ca ele să producă humusul necesar culturilor este ca ele să existe in cantităţi suficiente. în acest scop, în Italia au luat fiinţă fer­me profilate pe creşterea acestor utile vietăţi. Cu o voracitate şi viteză impresionante, ele trans­formă toate resturile organice în ingrăşămînt. Mai mult încă pro­lifica rimă este ea însăşi un „super-îngrăşămint“. Veritabil laborator chimic, ea transformă in ingrăşămînt orice substanţă perisabilă , reuşind să „recicle­ze“ resturile menajere (marea problemă a oraşelor) şi să ofere Îngrăşăminte pentru agricultură. • BALENE „SINUCI­GAŞE“. Opt balene şi-au pier­dut viaţa după ce au eşuat pe bancurile de nisip din zona Lincolnshire, in estul­­ Angliei, dar alte 26 au putut fi salva­te, fiind ghidate spre mare de membri ai organizaţiilor locale pentru protecţia animalelor. Nu se ştie exact din ce cauză au ajuns cetaceele ,,sinucigaşe“ nn ape puţin adinei de unde unele nu s-au mai putut salva. A fost înaintată ipoteza unei maladii care ar fi afectat capacitatea lor senzorială, perturbîndu-le astfel şi simţul de orientare. • SCULPTURĂ „MO­DERNA“. Sculptorul francez Arman şi-a inaugurat ultima sa contribuţie la arta modernă in­tr-un parc din orăşelul francez Jouy-en-Josas (la vest de Paris) — o structură înaltă de 18 me­tri alcătuită din autoturisme zi­dite in beton unul peste altul. Pentru construirea „edificiului“, care se ridică într-un parc, au trebuit două luni de muncă, 1 500 tone de ciment şi 60 de auto­mobile, fiecare altă marcă. Ar­man susţine ca acesta reprezin­tă o alegorie a secolului XX, insă un comentator radio a de­clarat că este pur şi simplu „un lucru oribil“, părere împărtăşită de marea majoritate a locuitori­lor oraşului. • COLECŢIE DE MI­CROORGANISME. ^ In­­stitutul pentru biochimia şi fi­ziologia microorganismelor al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. a fost creată o colecţie de micro­organisme (bacterii, ciuperci, drojdii) care să servească unor scopuri ştiinţifice şi practice (pentru nevoile agriculturii şi medicinii), dar care să consti­tuie, totodată, şi un „genofond“ viu, o „bancă“ în care să se păstreze tot ce a creat viaţa, la acest nivel de dezvoltare, pe parcursul a milioane de ani. • ARIPILE AVIOANE­LOR SECOLULUI XXI vor fi rotunde. Aşa afirmă cel puţin specialiştii firmei aviatice ame­ricane „Lockhead“, care au ela­borat un nou model de avion. Ei susţin că neobişnuita formă a aripilor pe care o propun va uşura decolarea şi aterizarea a­­vionului şi va ameliora calităţile lui de zbor. • JENSEN URIAŞ. In taigaua ussuriană a fost desco­perită o rădăcină de jensen cu o greutate de 390 de grame. Spe­cialiştii afirmă că este vorba despre cea de-a treia ca mărime descoperită în acest secol. Cea mai mare a fost găsită în anul 1905 de cunoscutul călător şi scri­itor rus Vladimir Arseniev şi cîntărea 600 de grame. • CATALOGUL LI­TERATURII MONDIALE. O „operă“ de 2,5 tone a fost e­­ditată recent la Londra. Este­­ vorba despre cel mai amănunţit catalog al literaturii editate în lumea întreagă pe parcursul a patru secole — din anul 1556 pină in anul 1956. Catalogul are 754 de volume cu cite 527 de pagini fiecare, in el au fost incluse 11 340 000 titluri. Pentru a-l pre­găti, un întreg colectiv a lucrat timp de 15 ani. PHETUTIMDEMI TELEGRAMĂ Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Constantin Dăscălescu, a primit o te­legramă din partea cancelarului fe­deral al Republicii Federale Germa­nia, Helmut Kohl, prin care ii mul­ţumeşte cordial pentru felicitările transmise cu prilejul alegerii sale in această funcţie. în telegramă se ex­primă, totodată, speranţa sinceră că relaţiile şi colaborarea dintre R.F.G. şi România se vor dezvolta in con­tinuare pozitiv,­­spre binele popoare­lor noastre şi vor contribui la o mai bună înţelegere reciprocă, la cauza păcii in Europa şi in lume. C­ronica zile­­i Cu prilejul aniversării zilei forţe­lor de autoapărare ale Japoniei, ata­şatul apărării al acestei ţări la Bucu­reşti, colonel Ichiu Inui, a oferit luni după-amiază, la Clubul diplomatic, o recepţie. Au luat parte reprezentanţi ai Mi­nisterului Apărării Naţionale şi Mi­nisterului Afacerilor Externe, gene­rali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă şi cultură. Au fost prezenţi ataşaţi militari aero şi navali acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului di­plomatic. La Teatrul Foarte Mic din Capitală a fost deschisă, luni la amiază, expo­ziţia fotodocumentară „Michel de Ghelderode sau comedia aparenţe­lor“, manifestare ce vine să marcheze împlinirea a două decenii de la moar­tea dramaturgului belgian. Imagini fotografice, volume din creaţia scriitorului, traduceri în alte limbi, studii critice, afişe oferă o imagine reprezentativă a vieţii şi operei lui Ghelderode. Au rostit alocuţiuni scriitorul Dinu Săraru, directorul Teatrului Mic, şi Yves Vercauteren, ambasadorul Belgiei la Bucureşti. La vernisaj au luat parte Ion Găleteanu, secretar de stat la Consi­liul Culturii şi Educaţiei Socialiste, reprezentanţi ai Ministerului Afaceri­lor Externe, oameni de, teatru, un nu­meros public. Au fost prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră şi membri ai corpului diplomatic. In aceeaşi zi, Teatrul Foarte Mic a fost gazda unui simpozion consacrat vieţii şi creaţiei lui Michel de Ghel­derode. ★ Luni, în sala Teatrului dramatic din Galaţi, s-a­­deschis cea de-a cin­­cea ediţie a „Colocviului naţional despre arta comediei“ — manifestare cultural-educativă şi artistică înscri­să în Festivalul naţional „Cîntarea României“, organizată sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste, de forurile culturale locale, in colaborare cu A.T.M. Avind ca generic : „Virtuţile civice şi estetice ale comediei“, actuala edi­ţie a colocviului, ce se va desfăşura in perioada 1—7 noiembrie a.c. va beneficia de participarea unor teatre de renume din Capitală şi din alte centre ale ţării. (Agerpres) ★ PLENARA COMITETULUI DE CONDUCERE AL UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR Luni a avut loc plenara Comitetu­lui de conducere al Uniunii compo­zitorilor şi muzicologilor, consacrată dezbaterii responsabilităţilor ce re­vin muzicienilor în lumina documen­telor adoptate de Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie a.c. şi de cel de-al II-lea Congres al Edu­caţiei Politice şi Culturii Socialiste. A fost discutat şi aprobat, de ase­menea, programul de activitate al u­­niunii, în încheiere, într-o atmosferă de înalt spirit de responsabilitate faţă de sarcinile specifice slujitorilor artei muzicale, participanţii, în numele tu­turor compozitorilor şi muzicologilor din ţara noastră, au adresat tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, o telegramă în care se spune, între altele: Ne angajăm să punem Întreaga noastră putere de muncă in slujba dezvoltării culturii muzicale ca una dintre valorile reprezentative ale Festivalului naţional „Cintarea Româ­niei“, iniţiat de dumneavoastră, sti­mulare de o amploare fără prece­dent a talentului şi creativităţii po­porului nostru. Ca artişti ai României de astăzi, punem la temelia creaţiei muzicale generoasele dumneavoastră indicaţii privind afirmarea pe planeta noastră a idealurilor de pace, echitate şi co­laborare internaţională, a principiu­lui participării active a tuturor po­poarelor mari şi mici la salvgardarea şi înflorirea culturii şi civilizaţiei umane. Bogata istorie de luptă pentru ne­­atîrnare şi progres a poporului nos­tru, tezaurul nepieritor al folclorului naţional, modelele permanente ale culturii româneşti, orientările de o importanţă inestimabilă pe care le aflăm in opera dumneavoastră de strălucit militant pentru înflorirea continuă a patriei, pentru cauza so­cialismului şi a luptei revoluţionare pe plan mondial sunt pentru toţi mu­zicienii din ţara noastră, români, maghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi, fundamentul gîndirii şi sensi­bilităţii, punctele cardinale ale ori­zontului creator. Analizînd în spirit critic şi auto­critic rezultatele muncii noastre, vă asigurăm, mult iubite şi stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că vom face totul pentru a răspunde înaltelor im­perative ale culturii noastre socia­liste, străduindu-ne să contribuim la îmbogăţirea tezaurului culturii na­ţionale cu noi valori demne de marea epocă pe care o trăim. VĂ INFORMĂM DESPRE: LACURILE CAPITALEI - SURSĂ DE ENERGIE Un studiu hidrologic detaliat efectuat pe întreg teritoriul ţării a scos la iveală potenţialul hidro­energetic valoros al apelor curgă­toare mici. Studiul relevă că şi în raza municipiului Bucureşti există un asemenea potenţial. Toate lacu­rile de acumulare şi agrement de pe cursul riului Colentina — de la Buftea pînă la Cernica şi Fun­­deni — au diferenţe de nivel care pot fi utilizate pentru producerea de energie electrică. Pe riul Dîm­boviţa se prevede realizarea unor acumulări de apă ce urmează să fie amenajate şi din punct de ve­dere energetic, incepînd cu acest an, în luna octombrie au început lu­crările de construcţie la microhi­­drocentrala Herăstrău, in spaţiul restrins dintre stăvilarul de pe lac şi Bulevardul Aviatorilor. Zona de amplasare, cvasicentrală, de agre­ment şi, în acelaşi timp, de ex­ploatare piscicolă, pretinde, cum este si firesc, restrîngerea la maximum a şantierului, menţinerea nealterată a peisajului şi păstrarea curăţeniei în parc şi pe drumurile de acces. A­­ceste exigenţe, ca şi cele de econo­micitate, au fost luate in calcul la întocmirea proiectului de către specialiştii Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice Bucu­reşti. S-a optat pentru un sistem de aducţiune a apei tip „sifon“, aplicat prima dată in ţara noastră la amenajările hidrotehnice şi care­ ne explică un specialist in acest gen de aducţiune, dr. inginer Ver­­gilă Dădu, şeful proiectului, se în­cadrează in parametri de econo­micitate foarte buni. Prin soluţia constructivă adoptată nu sunt afec­tate digurile existente, se reduc volumele de excavaţii şi umplu­turi, consumurile de confecţii me­talice şi, implicit, durata de exe­cuţie. Totodată, centrala se poate realiza fără să fie nevoie de se­carea lacurilor din amonte şi aval, care sunt populate permanent cu puiet de peşte şi fără să necesite măsuri speciale de închidere a in­cintei de lucru. Iată şi cîteva date tehnice : microhidrocentrala He­răstrău va avea o putere instalată de 183 kW şi va produce 760 000 kWh energie electrică. Este o can­titate suficientă pentru a satisface necesităţile energetice pe un an de zile a circa 500 de familii. întregul obiectiv, inclusiv refacerea spaţiilor plantate ale parcului, trebuie să fie gata in luna mai anul viitor. Altă microhidrocentrală — Tei — amplasată pe barajul existent în­tre lacurile Tei şi Plumbuita şi proiectată, pe acelaşi principiu de aducţiune a apei, în cadrul atelie­rului de specialitate al I.D.E.R., se află intr-un stadiu destul de avan­sat de construcţie. Au fost execu­tate „la roşu“ clădirea centralei, canalele de fugă şi jumătate din canalele de aducţiune, iar inaugu­rarea este prevăzută în primăvara viitoare. Şi aici işi spun cuvîntul condiţiile grele de amplasament, pe fundul lacului Plumbuita, unde a fost necesară execuţia unui ba­­tardou pentru crearea incintei us­cate în zona de turnare a betoane­­lor şi utilizarea zilnică a pompe­lor de scoatere a apei de infiltra­ţie. Energia produsă de această microhidrocentrală, circa 600 000 kWh pe an, va fi dirijată in re­ţeaua de joasă tensiune din apro­piere pentru alimentarea cartieru­lui de locuinţe Petricani. Sîntem informaţi că şi la micro­hidrocentrala Buftea au început lucrările de betonare. Aceste obiec­tive, ca şi cel de la Pantelimon II, al cărui proiect de execuţie se află în curs de avizare, sunt conside­rate cele mai avantajoase. Pen­tru celelalte lacuri de pe riul Co­lentina şi din zona Capitalei — Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila, Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Fun­­deni, Cernica şi Pantelimon I, care au diferenţe de nivel sub 3 metri, se află în studiu realizarea unor grupuri menite să utilizeze eficient şi aceste trepte cu căderi mai mici. Potrivit calculelor, lacurile exis­tente sau proiectate în raza Capi­talei însumează o diferenţă de ni­vel de circa 50 metri, la un debit de 3,7 mc de apă pe secundă. Microhidrocentralele ce se vor a­­menaja­ pe aceste lacuri vor tota­liza o putere instalată de circa 1 300 kW şi vor realiza o producţie medie de energie electrică de 5 milioane kWh pe an. La multiplele valen­ţe ale lacurilor bucureştene — sur­să de alimentare cu apă a oraşului şi de irigaţii, bază piscicolă şi de agrement — se va adăuga şi aceea de furnizor de lumină şi căldură. Gabriela BONDOC CRONICĂ Prin Decret prezidenţial, tovarăşul Emilian Dobrescu se eliberează din funcţia de preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, pentru motive de sănătate. Tovarăşul Ştefan Birlea se numeş­te in funcţia de preşedinte al Comi­tetului de Stat al Planificării. Tovarăşul Gheorghe Stoica se eli­berează din funcţia de viceprim-mi­­nistru al guvernului. Tovarăşul Ion M. Nicolae se elibe­rează din funcţia de ministru secre­tar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, şef al Departamentu­lui cooperării economice internaţio­nale, şi se numeşte în funcţia de viceprim-ministru al guvernului. Tovarăşul Ioan Totu se numeşte in funcţia de viceprim-ministru al gu­vernului. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Muzeului literaturii române Muzeul literaturii române mar­chează în aceste zile, printr-o amplă suită de manifestări cultural-educa­tive, împlinirea unui sfert de veac de la înfiinţare. Intrat în patrimo­niul spiritual al ţării, datorită grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru o manifestă pentru îmbogă­ţirea, ocrotirea şi valorificarea te­zaurului cultural naţional. Muzeul li­teraturii române îşi aduce o impor­tantă contribuţie la păstrarea şi popularizarea fondului documentar inedit al literaturii române, înfăţi­­şînd publicului evoluţia valorilor creaţiei literare româneşti. într-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către conducerea muzeului se spune, între altele : Putem afirma că cele mai de preţ realizări ale insti­tuţiei noastre, care i-au conferit prestigiu şi un specific aparte in contextul culturii actuale, au stat şi stau sub semnul gindirii dumnea­voastră, al indicaţiilor, sugestiilor şi orientărilor pe care, cu atîtea prile­juri, cu neobosită pasiune, le-aţi dat literaturii, procesului de valorificare a patrimoniului cultural naţional, instituind şi in acest domeniu spiri­tul revoluţionar, înnoitor care ca­racterizează întreaga viaţă social-po­­litică a patriei noastre socialiste. Acest ceas de bilanţ e pentru noi un nou prilej de a reflecta în profun­zime la fertilele dumneavoastră în­demnuri, de a contribui şi noi, cu toate puterile noastre, la opera de înălţare a poporului român pe noi culmi de civilizaţie şi cultură. Cu inimile pline de bucurie pen­tru succesele obţinute, cu sentimen­tul datoriei pe care o avem faţă de masele de oameni ai muncii, vă asi­gurăm, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort şi vom acţiona pe mai de­parte cu acelaşi devotament pentru a fi demni de încrederea şi sprijinul pe care ni le-aţi acordat, pentru a face astfel din muzeul nostru un lă­caş in care flacăra verbului româ­nesc, întrupat in cele mai frumoase opere ale scriitorilor, să continue să ardă, să lumineze și să Încălzească. v­remea Timpul probabil pentru intervalul 7 noiembrie, ora 20 — 5 noiembrie, ora 20. In vară : Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin în primele zile. Innorări mai ac­centuate se vor produce în Banat, Cri­­şana, Maramureş şi nordul Moldovei în a doua parte a intervalului, unde, izo­lat, va burniţa. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat. Temperatura aerului va marca o creştere uşoară, in Bucu­reşti . Vremea va fi frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vîntul va su­fla in general slab. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între zero şi 3 grade, iar maximele între 17 şi 20 de grade. Dimineaţa şi seara se va mai produce ceaţă. In zonă — condiţii de formare a brumei. (Liana Cazacioc, meteorolog de serviciu). Vaslui municipiul reşedin­ţă de judeţ s-a desfăşurat, timp de două zile, cea de a doua ediţie a Festivalului-concurs interjudeţean de muzică populară şi uşoară „Ţară nouă, cîntec tînâr“. Organizată de comitetul judeţean al U.T.C. şi consiliul judeţean al sindicatelor, in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, această reuşită mani­festare a reunit participanţi din peste 20 de localităţi din ţară. (Pe­tru Necula) Harghita Cunoscuta tabără de creaţie „Prietenia“ de la Lăza­­rea şi-a reluat activitatea. Şi-au dat întîlnire aici 80 de creatori populari harghiteni — sculptori în lemn, fierari, ceramişti, ţesătoare şi brodeze — care, timp de o lună de zile, sub îndrumarea unor cer­cetători şi etnografi, vor aprofunda probleme legate de conservarea şi perpetuarea valorilor autentice din comoara folclorului românesc şi al naţionalităţilor conlocuitoare, cre­­înd, totodată, noi opere demne de marile tradiţii ale înaintaşilor. (I. D. Kiss) C lui In suita manifestărilor dedicate Conferinţei Naţionale a partidului, la clubul Teatrului de stat din Turda a avut loc simpo­zionul „Umanismul socialist — tră­sătură esenţială a literaturii române contemporane“, urmat de o şeză­toare literară cu genericul „Rostim un imn fierbinte, unanim“, la care şi-au dat concursul scriitori, poeţi şi ziarişti clujeni. Timiş Sub genericul „Sâptămî- CARNET CULTURAL na ştiinţei şi tehnicii tineretului ti­­mişean“, lăcaşurile de cultură ale tineretului din Timişoara, Lugoj şi din celelalte oraşe din judeţ au găzduit o suită de simpozioane, ex­puneri, , dezbateri şi alte mani­festări menite să stimuleze partici­parea tinerilor din această parte a ţării la promovarea progresului tehnic, la însuşirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. Au fost orga­nizate, totodată, vizite de documen­tare şi schimburi de experienţă pri­vind integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia în unităţi reprezentative industriale, agricole, de învăţămînt şi cercetare. (Cezar Ioana). Iaşi Sala „Rotonda“ a Institu­tului de medicină şi farmacie din Iaşi găzduieşte pentru a doua oară o interesantă expoziţie de ceramică de Horezu­l Vilcea a cunoscuţi­lor meşteri olari Aurelia şi Stelian Ogrezeanu. Piesele, de o rară fru­museţe, se bucură de aprecie­rea unanimă a vizitatorilor. (M. Corcaci). Satu Mare. Secția română a Teatrului de Nord a prezentat pre­miera comediei muzicale „Soldatul de plumb“, adaptare după piesa cu același nume a dramaturgului cehoslovac Saşa Lichi. Regia spec­tacolului este semnată de Gyöngyö­si Gabor, scenografia de Aurel Cordea, muzica de Dumitru Capo­ianu, iar versurile cîntecelor de Vasile Chiriţă. (Octav Grumeza), Botoşani. Primul cor munci­toresc înfiinţat în municipiul Bo­toşani aparţine întreprinderii texti­le „Moldova“ şi este dirijat de prof. Theodor Bîtă. Spectacolul de debut al noii formaţii, consemnat zilele trecute pe scena teatrului „Mihai Eminescu“, s-a bucurat de un remarcabil succes. (Silvestri Ai­­lenei).Bacău »Risipitorii In alertă". Aşa se intitulează noul film reali­zat de membrii cineclubului „U­­nirea“ al Casei de cultură a sindi­catelor din Bacău, la iniţiativa secţiei de propagandă a comitetu­lui judeţean de partid. Prin ima­gini sugestive, Înregistrate la com­binatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea metalurgică, C.P.L., trustul de construcţii şi în alte u­­nităţi industriale, filmul combate risipa şi critică pe risipitorii de materii prime, materiale, energie electrică şi combustibil, oferind, totodată, soluţii pentru închiderea robinetelor şi canalelor prin care se scurg pe apa sîmbetei însemnate valori materiale. Filmul a fost pre­zentat în faţa activiştilor de par­tid, a cadrelor de conducere din e­­conomie, urmînd să ruleze în toate întreprinderile şi instituţiile jude­ţului. (Gh. Baltă), Vrancea. In sala Teatrului municipal din Focşani s-a desfăşu­rat festivalul-concurs interjudeţean de muzică uşoară românească in­titulat : „Să cînte tinereţea“. (Dan Drăgulescu). PAGINA 3 relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scînteii“ ■ De la începutul anului pînă în prezent, in judeţul Botoşani s-a rea­lizat o economie de energie elec­trica însumînd 16 milioane kWh. Aceasta echivalează cu consumul casnic al judeţului pe timp de aproape trei luni. ■ La întreprinderea de vigonie din Bîrlad, profilată pe valorifi­carea superioară a materialelor textile refolosibile, a intrat în func­ţiune, înainte de termen, o capaci­tate de producţie de 1,5 milioane metri pătraţi ţesături pe an. ■ In acest an, zestrea urbanistică a oraşelor şi centrelor muncitoreşti din judeţul Timiş a sporit cu 3 800 de apartamente şi 448 locuri în cămine pentru nefamilişti, un inter­nat şcolar cu 300 locuri, creşe şi grădiniţe cu aproape 500 de locuri, trei dispensare umane, unităţi co­merciale şi prestatoare de servicii însumînd 7 900 mp. ■ Urarea „Bun venit în şcoală nouă !" pare tardivă la această dată. Ea a avut loc totuşi în Orăştie, unde 1 000 de elevi au pre­luat de la constructorii şantierului nr. 5 din localitate o şcoală nouă cu 24 săli de clasă, laboratoare, ateliere-şcoală şi o sală de gimnas­tică. O precizare : constructorii au predat noua şcoală cu aproape un an înainte de termen. Fapt pentru care merită şi ei nota 10 ! ■ In cartierul Ioşia-Nord din Oradea a fost dat în folosinţă com­plexul de locuinţe şi servicii al Casei de ajutor reciproc a pensio­narilor din oraşul de pe Crişul Repede. El reuneşte 148 garsoniere, o cantină-restaurant, un dispensar medical şi o spălătorie chimică. ■ Specialiştii de la Staţiunea de cercetări şi producţie legumicolă din Bacău au obţinut, pentru prima dată în cultură, soiuri de varză care poate fi păstrată în stare proas­pătă pe tot timpul iernii. Totodată, ei au creat un soi autohton de varză denumit „Siretul", care poate fi conservată in stare proaspătă din noiembrie, de la recoltare, şi pînă in vara anului următor. ■ Aflăm de la IRVMR Bucureşti că în perioada care a trecut din acest an s-au colectat direct de la populaţie şi de la organizaţiile ob­şteşti 23 000 tone fier vechi, 10 500 tone hîrtie, 140 tone textile, 15 000 tuburi spray etc. O noutate: se pot colecta şi preda întreprinderii ba­teriile uzate şi becurile arse. ■ Marele magazin universal „Tri­vale" din Piteşti a trecut la orga­nizarea tuturor raioanelor de vînza­­re pe principiul autoservirii. . Manifestări consacrate centenarului naşterii lui Aurel Vlaicu In cadrul manifestărilor organiza­te pentru sărbătorirea centenarului naşterii lui Aurel Vlaicu, în unităţi militare şi instituţii aparţinînd Mi­nisterului Apărării Naţionale se des­făşoară activităţi omagiale în care sunt evocate viaţa genialului inventa­tor, constructor şi zburător, contri­buţia sa la formarea şi afirmarea aripilor româneşti. La Comandamentul aviaţiei mili­tare, ca şi, la Casa centrală a arma­tei şi Spitalul militar central a avut loc simpozionul „Aurel Vlaicu — pio­nier de seamă al aviaţiei româneşti şi mondiale“, care a scos în evidenţă locul pe care eminentul inventator şi pilot îl ocupă in galeria iluştrilor cuceritori ai văzduhului. A fost re­levată, de asemenea, ingeniozitatea soluţiilor constructive propuse şi realizate de Vlaicu, aportul său la dezvoltarea aviaţiei mondiale. Cu acelaşi prilej, Studioul de arte plastice al armatei a deschis, la Casa centrală a armatei, expoziţia de lu­crări de pictură, grafică şi sculptură, semnate de pictorul Ion Ţarălungă şi sculptorul Vladimir Şulţchi, inspi­rate din viaţa şi activitatea piloţilor militari, din faptele eroice ale avia­torilor români in războiul antihitle­rist. Adunările generale ale oamenilor muncii (Urmare din pag. I) se va pune pe stabilirea măsurilor necesare pentru creşterea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, a eficienţei economice. în acest sens, direcţiile de acţiune sunt clare : înca­drarea strictă in normele şi normati­vele de consum, reducerea tot mai accentuată a consumurilor specifice de materii prime, materiale, combus­tibil şi energie, creşterea susţinută a productivităţii muncii, înfăptuirea neabătută a programului de înnoire şi modernizare a produselor la nivelul performanţelor mondiale, creşterea indicelui de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor, organizarea cit mai ju­dicioasă a muncii şi proceselor de producţie, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile ş.a. Conco­mitent, adunările generale trebuie să examineze şi să contureze modalită­ţile concrete pentru ridicarea pregăti­rii profesionale a personalului mun­citor, în strînsă legătură cu dotarea tehnică a fiecărei unităţi şi cele mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii. Fireşte, o bună pregătire a produc­ţiei anului viitor este de neconceput fără soluţionarea tuturor problemelor privind relaţiile de colaborare dintre unităţile industriale. Este important deci ca şi în cadrul dezbaterilor din adunările generale, al programelor de măsuri stabilite să se acorde o aten­ţie deosebită acţiunilor concrete în­treprinse pentru încheierea la timp a contractelor economice atît cu benefi­ciarii interni, cit şi cu partenerii ex­terni, definitivării programelor de co­laborare, asigurării întregii baze teh­nice şi materiale necesare îndeplini­rii ritmice a planului de producţie încă din primele zile ale anului viitor. Participarea cadrelor de conducere din centrale şi ministere la adunările generale trebuie să se concretizeze într-un sprijin substanţial în soluţio­narea practică a tuturor problemelor legate de pregătirea temeinică a pro­ducţiei anului viitor, întreaga răspundere pentru organi­zarea şi desfăşurarea adunărilor ge­nerale revine organelor şi organiza­ţiilor de partid, comitetelor sindicate­lor şi consiliilor oamenilor muncii. Esenţial este ca pretutindeni, în fie­care întreprindere şi centrală indus­trială, să se asigure toate condiţiile pentru dezbaterea exigentă, deschisă, realistă a tuturor problemelor de care depinde buna pregătire a producţiei anului 1983, pentru afirmarea şi mai puternică a iniţiativei şi răspunderii muncitoreşti, in scopul ridicării pe o treaptă calitativ superioară a întregii activități economice.

Next