Scînteia, noiembrie 1982 (Anul 51, nr. 12501-12525)
1982-11-02 / nr. 12501
SCINTEIA — marți 2 noiembrie 1982 tv PROGRAMUL 1 11.00 Telex 11.05 Profesiunile cincinalului 11,30 Roman foileton : „Docherii“ — episodul 1 12.00 Muzică populară Instrumentală 12.25 Panoramic economic 12,50 Album coral 16.00 Telex 16.05 Viaţa şcolii 16.25 Clubul tineretului 17,15 Cabinet profesional 17,40 Muzică populară 17.50 1001 de seri 20.00 Telejurnal 20.20 Carnet electoral 20.25 Civica 20.45 Teatru în serial : „O scrisoare pierdută“ de I.L. Caragiale. Premieră TV. Spectacol preluat de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“. 22.00 Telejurnal PROGRAMUL 2 20.00 Telejurnal 20.20 Carnet electoral 20.25 Salonul TV al artelor plastice 21.10 Mic dicţionar de operă şi balet. Litera F (V) 22.00 Telejurnal Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Survolind teritoriul Republicii Socialiste România, vă adresez dumneavoastră şi poporului Republicii Socialiste România salutările mele cordiale şi frăţeşti şi vă doresc noi succese in activitatea dumneavoastră consacrată construirii societăţii socialiste şi prosperităţii Republicii Socialiste România. PAL LOSONCZI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am fost deosebit de mişcat de mesajul amabil şi cordial pe care mi l-aţi transmis, la 11 septembrie a. c., cu ocazia celei de-a 65-a aniversări a zilei mele de naştere şi vă mulţumesc din inimă pentru gestul dumneavoastră. Doresc să vă adresez, la rindul meu, cele mai bune urări de continuă sănătate şi fericire. FERDINAND E. MARCOS Preşedintele Filipinelor Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit cu multă satisfacţie mesajul de calde felicitări pe care aţi binevoit să mi-l transmiteţi cu ocazia investirii mele ca preşedinte constituţional al Republicii Guineea Ecuatorială şi a Zilei noastre naţionale. Mulţumindu-vă din toată inima, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperare bazate pe egalitate, care există atit de fericit intre ţările noastre, se vor întări tot mai mult în viitor. Vă rog să primiţi urările pe care vi le adresez pentru fericirea dumneavoastră personală şi a distinsei dumneavoastră familii, precum şi pentru bunăstarea poporului frate român. Cu cea mai înaltă consideraţie, OBIANG NGUEMA MBAZOGO Preşedintele Republicii Guineea Ecuatorială • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT O nouă mărturie rugbiului Ne-am deprins cu faptul că echipa noastră poate s-o învingă pe aceea a Franţei, aşa că acest ultim succes, cu 13—9, nu mai are nimic surprinzător. Reprezentativa de rugbi a României este astăzi redutabilă pentru oricare altă formaţie reprezentativă de pe glob, iar un meci pe stadionul Ciuleşti stimeşte cel puţin circumspecţie, dacă nu chiar temeri tuturor adversarilor. „Nu mergem la Bucureşti,ca să descoperim că românii sunt capabili să joace de la egal la egal cu cei mai buni. Noi, francezii, ştim lucrul acesta de mult timp“ — declara antrenorul Jacques Fouroux, în urmă cu câteva zile, la plecarea echipei Franţei spre România. După încheierea partidei, acelaşi antrenor mărturisea: „Am pierdut în faţa unei înaintări magnifice“... Duminică, rugbiştii români n-au jucat „de la egal la egal“, ci i-au dominat pe francezi, iar înaintarea a fost, într-adevăr, magnifică, prin forţă şi mobilitate, prin decizie şi simţ tactic. Se apropia sfîrşitul meciului şi era contrariant să observi că scorul de pe tabelă rămînea defavorabil formaţiei noastre, în pofida puterii şi calităţii jocului acesteia. A fost deci „logic“, cum remarcau dealtfel şi francezii, ca scorul să redevină „normal“ în ultimele minute ale jocului, pe măsura presiunii extraordinare exercitate de rugbiştii noştri. Eseul victoriei l-a marcat căpitanul echipei, Paraschiv, acelaşi Mircea Paraschiv despre care, în prezentarea meciului România — Franţa din ziarul „Sportul“, Dimitrie Callimachi prevedea că este „jucătorul despre valoarea românesc care poate întoarce singur soarta unui meci, să sperăm că va prinde miine o zi de excepţie“... Să-i felicităm pe toţi jucătorii, autori ai noii victorii împotriva echipei Franţei, de la Paraschiv şi Daraban, de la Aldea, Dumitru şi Podărescu, pînă la Vasile Ion. A fost un risc pe care şi l-au asumat antrenorii Valeriu Irimescu şi Teodor Rădulescu cind l-au titularizat pe tînărul Ion. Din cauza acestuia, francezii înscriu un eseu mai mult decit norocos. Mingea l-a păcălit pe Ion, a mai avut ghinionul să şi alunece, dar ce frumoasă revanşă a obţinut constănţeanul atunci cind a transformat o lovitură de pedeapsă de la 55 metri! Aşa se face că formaţia noastră naţională a mai cîştigat un jucător de talent, poate un nou „Penalty- King“, după faima lui Constantin... Meciul România — Franţa, 13—9, a fost un meci oficial, în campionatul european pentru „Cupa F.I.R.A.“, trofeu pe care-l va cîştiga, foarte probabil, tocmai echipa învingătoare in partida de la Bucureşti. Meciul Românie — Franţa a fost totodată şi un fel de „meci-test“, de confruntare a valorilor, aşa cum se obişnuieşte în lumea rugbiului. încă o dată, vom spune că acest „test“, şi altele asemenea, pledează pentru reprezentarea rugbiului românesc în „Turneul naţiunilor“. Noi nu ne rugăm să fim primiţi in acest turneu: pentru echipa noastră vorbesc faptele jucătorilor ei, clasa lor tehnică şi rezultatele de prestigiu... Valeriu MIRONESCU Presa franceză elogiază victoria şi jocul rugbiştilor români PARIS (Agerpres). — Ziarele apărute luni la Paris rezervă spaţii largi meciului de , rugbi România— Franţa de la Bucureşti, apreciind în unanimitate superioritatea „15“-lui român, care a obţinut o victorie meritată in faţa redutabilei formaţii a „cocoşului galic“. Astfel, cotidianul „LE FIGARO“ remarcă, intre altele, sub titlul „Tradiţie respectată“ : „Românii au meritat acest succes, imprimind de la începutul pînă la sfirşitulpartidei un ritm şi o încleştare fizică impresionante". Jucătorul Laurent Rodriguez declară aceluiaşi ziar : „Remarcabil pregătită, decisă şi sprijinită de o linie a treia fantastică, echipa României a ştiut să lupte pină la capăt pentru a obţine o victorie meritată". „Trebuie recunoscute progresele demonstrate de români in jocul lor , continuă „Figaro“. Ei sunt cei care au lansat cele mai multe atacuri la mină, pornind de la dominarea lor la tuşe şi in regrupări“. „LE MATIN DE PARIS“ notează, intr-un amplu comentariu : „La Bucureşti, cincisprezecele Franţei a fost debordat la sfirşitul meciului de români, care au dominat in special la margine şi in regrupări“. în cîteva • La Haskovo (Bulgaria) au început campionatele europene de haltere rezervate juniorilor, la care participă peste 100 de sportivi din 20 de ţări. La categoria 52 kg, halterofilul român Dorel Mateeş a obţinut trei medalii de argint: la totalul celor două stiluri — 222.500 kg (nou record naţional de seniori), la stilul „smuls“ — 97,500 kg şi la stilul „aruncat“ — 125 kg (nou record naţional de juniori). Pe locul întîi s-a clasat Neno Terzinski (Bulgaria), cu 235 kg. • La Gostyn (Polonia) s-a desfăşurat o nouă întîlnire amicală de popice dintre selecţionatele de la rînduri mari şi junioare ale României şi Poloniei. Şi de data aceasta victoria a revenit, în ambele meciuri, echipelor româneşti: la masculin cu 4 956— 4 716 popice doborite, iar la feminin cu 2 293—2 259 p.d. . • La Galaţi s-a disputat a doua Întîlnire amicală de box dintre echipele de juniori ale României şi R.D. Germane. Meciul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 6—6. • In runda a doua a Olimpiadei de şah de la Lucerna (Elveţia), echipa feminină a României a intilnit formaţia Columbiei, pe care a învins-o cu 2,5—0,5. • CINEMATOGRAFIA împotriva războiului. Adunarea Generală a O.N.U. a cerut, printr-o rezoluţie a sa, să se producă un film „care să suscite o veritabilă aversiune faţă de războaiele de orice fel“. Ca răspuns la această rezoluţie, Departamentul de informaţii al Naţiunilor Unite, în colaborare cu firma „D.G.M. Films“ din Toronto, a realizat cu prilejul „Săptămînii mondiale a dezarmării“ un film documentar intitulat „In the Minds of Men. („In conştiinţa oamenilor“). Filmul — o antologie cuprinzînd secvenţe din jurnale de actualităţi, desene animate ş.a. — prezintă, pe o durată de 30 de minute, ororile războiului din antichitate şi pînă în prezent , sunt inserate şi o serie de desene privind războiul, realizate de copii de diverse naţionalităţi, ca şi de victime ale bombei atomice lansate asupra Hiroshimei. • PEŞTI „COSMONAUŢI" Se ştie ca Pilot“ cosmonauţi sunt supuşi, in perioadele de antrenament, unor încercări în centrifuge. Specialiştii de la Institutul de biofizică al Academiei de ştiinţe din Uniunea Sovietică propun ca acelaşi lucru să se realizeze cu peştişori care urmează să efectueze zboruri cu elicopterele sau avioanele în alte locuri. Pentru a se adapta mai bine, peştii trebuie ca timp de o lună (o dată pe zi) să se invîrtească cu centrifuga cu o viteză de 24—35 turaţii pe minut. Durata „şedinţelor“ este de un minut pînă la 30 de minute. . • „INGRĂŞĂMÎNT NATURAL“. Sînt cunoscute calităţile rimelor ca factori de fertilizare a solului. Condiţia ca ele să producă humusul necesar culturilor este ca ele să existe in cantităţi suficiente. în acest scop, în Italia au luat fiinţă ferme profilate pe creşterea acestor utile vietăţi. Cu o voracitate şi viteză impresionante, ele transformă toate resturile organice în ingrăşămînt. Mai mult încă prolifica rimă este ea însăşi un „super-îngrăşămint“. Veritabil laborator chimic, ea transformă in ingrăşămînt orice substanţă perisabilă , reuşind să „recicleze“ resturile menajere (marea problemă a oraşelor) şi să ofere Îngrăşăminte pentru agricultură. • BALENE „SINUCIGAŞE“. Opt balene şi-au pierdut viaţa după ce au eşuat pe bancurile de nisip din zona Lincolnshire, in estul Angliei, dar alte 26 au putut fi salvate, fiind ghidate spre mare de membri ai organizaţiilor locale pentru protecţia animalelor. Nu se ştie exact din ce cauză au ajuns cetaceele ,,sinucigaşe“ nn ape puţin adinei de unde unele nu s-au mai putut salva. A fost înaintată ipoteza unei maladii care ar fi afectat capacitatea lor senzorială, perturbîndu-le astfel şi simţul de orientare. • SCULPTURĂ „MODERNA“. Sculptorul francez Arman şi-a inaugurat ultima sa contribuţie la arta modernă intr-un parc din orăşelul francez Jouy-en-Josas (la vest de Paris) — o structură înaltă de 18 metri alcătuită din autoturisme zidite in beton unul peste altul. Pentru construirea „edificiului“, care se ridică într-un parc, au trebuit două luni de muncă, 1 500 tone de ciment şi 60 de automobile, fiecare altă marcă. Arman susţine ca acesta reprezintă o alegorie a secolului XX, insă un comentator radio a declarat că este pur şi simplu „un lucru oribil“, părere împărtăşită de marea majoritate a locuitorilor oraşului. • COLECŢIE DE MICROORGANISME. ^ Institutul pentru biochimia şi fiziologia microorganismelor al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. a fost creată o colecţie de microorganisme (bacterii, ciuperci, drojdii) care să servească unor scopuri ştiinţifice şi practice (pentru nevoile agriculturii şi medicinii), dar care să constituie, totodată, şi un „genofond“ viu, o „bancă“ în care să se păstreze tot ce a creat viaţa, la acest nivel de dezvoltare, pe parcursul a milioane de ani. • ARIPILE AVIOANELOR SECOLULUI XXI vor fi rotunde. Aşa afirmă cel puţin specialiştii firmei aviatice americane „Lockhead“, care au elaborat un nou model de avion. Ei susţin că neobişnuita formă a aripilor pe care o propun va uşura decolarea şi aterizarea avionului şi va ameliora calităţile lui de zbor. • JENSEN URIAŞ. In taigaua ussuriană a fost descoperită o rădăcină de jensen cu o greutate de 390 de grame. Specialiştii afirmă că este vorba despre cea de-a treia ca mărime descoperită în acest secol. Cea mai mare a fost găsită în anul 1905 de cunoscutul călător şi scriitor rus Vladimir Arseniev şi cîntărea 600 de grame. • CATALOGUL LITERATURII MONDIALE. O „operă“ de 2,5 tone a fost editată recent la Londra. Este vorba despre cel mai amănunţit catalog al literaturii editate în lumea întreagă pe parcursul a patru secole — din anul 1556 pină in anul 1956. Catalogul are 754 de volume cu cite 527 de pagini fiecare, in el au fost incluse 11 340 000 titluri. Pentru a-l pregăti, un întreg colectiv a lucrat timp de 15 ani. PHETUTIMDEMI TELEGRAMĂ Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Constantin Dăscălescu, a primit o telegramă din partea cancelarului federal al Republicii Federale Germania, Helmut Kohl, prin care ii mulţumeşte cordial pentru felicitările transmise cu prilejul alegerii sale in această funcţie. în telegramă se exprimă, totodată, speranţa sinceră că relaţiile şi colaborarea dintre R.F.G. şi România se vor dezvolta in continuare pozitiv,spre binele popoarelor noastre şi vor contribui la o mai bună înţelegere reciprocă, la cauza păcii in Europa şi in lume. Cronica zilei Cu prilejul aniversării zilei forţelor de autoapărare ale Japoniei, ataşatul apărării al acestei ţări la Bucureşti, colonel Ichiu Inui, a oferit luni după-amiază, la Clubul diplomatic, o recepţie. Au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Externe, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă şi cultură. Au fost prezenţi ataşaţi militari aero şi navali acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La Teatrul Foarte Mic din Capitală a fost deschisă, luni la amiază, expoziţia fotodocumentară „Michel de Ghelderode sau comedia aparenţelor“, manifestare ce vine să marcheze împlinirea a două decenii de la moartea dramaturgului belgian. Imagini fotografice, volume din creaţia scriitorului, traduceri în alte limbi, studii critice, afişe oferă o imagine reprezentativă a vieţii şi operei lui Ghelderode. Au rostit alocuţiuni scriitorul Dinu Săraru, directorul Teatrului Mic, şi Yves Vercauteren, ambasadorul Belgiei la Bucureşti. La vernisaj au luat parte Ion Găleteanu, secretar de stat la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de, teatru, un numeros public. Au fost prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră şi membri ai corpului diplomatic. In aceeaşi zi, Teatrul Foarte Mic a fost gazda unui simpozion consacrat vieţii şi creaţiei lui Michel de Ghelderode. ★ Luni, în sala Teatrului dramatic din Galaţi, s-adeschis cea de-a cincea ediţie a „Colocviului naţional despre arta comediei“ — manifestare cultural-educativă şi artistică înscrisă în Festivalul naţional „Cîntarea României“, organizată sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, de forurile culturale locale, in colaborare cu A.T.M. Avind ca generic : „Virtuţile civice şi estetice ale comediei“, actuala ediţie a colocviului, ce se va desfăşura in perioada 1—7 noiembrie a.c. va beneficia de participarea unor teatre de renume din Capitală şi din alte centre ale ţării. (Agerpres) ★ PLENARA COMITETULUI DE CONDUCERE AL UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR Luni a avut loc plenara Comitetului de conducere al Uniunii compozitorilor şi muzicologilor, consacrată dezbaterii responsabilităţilor ce revin muzicienilor în lumina documentelor adoptate de Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 12 iunie a.c. şi de cel de-al II-lea Congres al Educaţiei Politice şi Culturii Socialiste. A fost discutat şi aprobat, de asemenea, programul de activitate al uniunii, în încheiere, într-o atmosferă de înalt spirit de responsabilitate faţă de sarcinile specifice slujitorilor artei muzicale, participanţii, în numele tuturor compozitorilor şi muzicologilor din ţara noastră, au adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, o telegramă în care se spune, între altele: Ne angajăm să punem Întreaga noastră putere de muncă in slujba dezvoltării culturii muzicale ca una dintre valorile reprezentative ale Festivalului naţional „Cintarea României“, iniţiat de dumneavoastră, stimulare de o amploare fără precedent a talentului şi creativităţii poporului nostru. Ca artişti ai României de astăzi, punem la temelia creaţiei muzicale generoasele dumneavoastră indicaţii privind afirmarea pe planeta noastră a idealurilor de pace, echitate şi colaborare internaţională, a principiului participării active a tuturor popoarelor mari şi mici la salvgardarea şi înflorirea culturii şi civilizaţiei umane. Bogata istorie de luptă pentru neatîrnare şi progres a poporului nostru, tezaurul nepieritor al folclorului naţional, modelele permanente ale culturii româneşti, orientările de o importanţă inestimabilă pe care le aflăm in opera dumneavoastră de strălucit militant pentru înflorirea continuă a patriei, pentru cauza socialismului şi a luptei revoluţionare pe plan mondial sunt pentru toţi muzicienii din ţara noastră, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, fundamentul gîndirii şi sensibilităţii, punctele cardinale ale orizontului creator. Analizînd în spirit critic şi autocritic rezultatele muncii noastre, vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom face totul pentru a răspunde înaltelor imperative ale culturii noastre socialiste, străduindu-ne să contribuim la îmbogăţirea tezaurului culturii naţionale cu noi valori demne de marea epocă pe care o trăim. VĂ INFORMĂM DESPRE: LACURILE CAPITALEI - SURSĂ DE ENERGIE Un studiu hidrologic detaliat efectuat pe întreg teritoriul ţării a scos la iveală potenţialul hidroenergetic valoros al apelor curgătoare mici. Studiul relevă că şi în raza municipiului Bucureşti există un asemenea potenţial. Toate lacurile de acumulare şi agrement de pe cursul riului Colentina — de la Buftea pînă la Cernica şi Fundeni — au diferenţe de nivel care pot fi utilizate pentru producerea de energie electrică. Pe riul Dîmboviţa se prevede realizarea unor acumulări de apă ce urmează să fie amenajate şi din punct de vedere energetic, incepînd cu acest an, în luna octombrie au început lucrările de construcţie la microhidrocentrala Herăstrău, in spaţiul restrins dintre stăvilarul de pe lac şi Bulevardul Aviatorilor. Zona de amplasare, cvasicentrală, de agrement şi, în acelaşi timp, de exploatare piscicolă, pretinde, cum este si firesc, restrîngerea la maximum a şantierului, menţinerea nealterată a peisajului şi păstrarea curăţeniei în parc şi pe drumurile de acces. Aceste exigenţe, ca şi cele de economicitate, au fost luate in calcul la întocmirea proiectului de către specialiştii Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice Bucureşti. S-a optat pentru un sistem de aducţiune a apei tip „sifon“, aplicat prima dată in ţara noastră la amenajările hidrotehnice şi care ne explică un specialist in acest gen de aducţiune, dr. inginer Vergilă Dădu, şeful proiectului, se încadrează in parametri de economicitate foarte buni. Prin soluţia constructivă adoptată nu sunt afectate digurile existente, se reduc volumele de excavaţii şi umpluturi, consumurile de confecţii metalice şi, implicit, durata de execuţie. Totodată, centrala se poate realiza fără să fie nevoie de secarea lacurilor din amonte şi aval, care sunt populate permanent cu puiet de peşte şi fără să necesite măsuri speciale de închidere a incintei de lucru. Iată şi cîteva date tehnice : microhidrocentrala Herăstrău va avea o putere instalată de 183 kW şi va produce 760 000 kWh energie electrică. Este o cantitate suficientă pentru a satisface necesităţile energetice pe un an de zile a circa 500 de familii. întregul obiectiv, inclusiv refacerea spaţiilor plantate ale parcului, trebuie să fie gata in luna mai anul viitor. Altă microhidrocentrală — Tei — amplasată pe barajul existent între lacurile Tei şi Plumbuita şi proiectată, pe acelaşi principiu de aducţiune a apei, în cadrul atelierului de specialitate al I.D.E.R., se află intr-un stadiu destul de avansat de construcţie. Au fost executate „la roşu“ clădirea centralei, canalele de fugă şi jumătate din canalele de aducţiune, iar inaugurarea este prevăzută în primăvara viitoare. Şi aici işi spun cuvîntul condiţiile grele de amplasament, pe fundul lacului Plumbuita, unde a fost necesară execuţia unui batardou pentru crearea incintei uscate în zona de turnare a betoanelor şi utilizarea zilnică a pompelor de scoatere a apei de infiltraţie. Energia produsă de această microhidrocentrală, circa 600 000 kWh pe an, va fi dirijată in reţeaua de joasă tensiune din apropiere pentru alimentarea cartierului de locuinţe Petricani. Sîntem informaţi că şi la microhidrocentrala Buftea au început lucrările de betonare. Aceste obiective, ca şi cel de la Pantelimon II, al cărui proiect de execuţie se află în curs de avizare, sunt considerate cele mai avantajoase. Pentru celelalte lacuri de pe riul Colentina şi din zona Capitalei — Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila, Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Fundeni, Cernica şi Pantelimon I, care au diferenţe de nivel sub 3 metri, se află în studiu realizarea unor grupuri menite să utilizeze eficient şi aceste trepte cu căderi mai mici. Potrivit calculelor, lacurile existente sau proiectate în raza Capitalei însumează o diferenţă de nivel de circa 50 metri, la un debit de 3,7 mc de apă pe secundă. Microhidrocentralele ce se vor amenaja pe aceste lacuri vor totaliza o putere instalată de circa 1 300 kW şi vor realiza o producţie medie de energie electrică de 5 milioane kWh pe an. La multiplele valenţe ale lacurilor bucureştene — sursă de alimentare cu apă a oraşului şi de irigaţii, bază piscicolă şi de agrement — se va adăuga şi aceea de furnizor de lumină şi căldură. Gabriela BONDOC CRONICĂ Prin Decret prezidenţial, tovarăşul Emilian Dobrescu se eliberează din funcţia de preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, pentru motive de sănătate. Tovarăşul Ştefan Birlea se numeşte in funcţia de preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării. Tovarăşul Gheorghe Stoica se eliberează din funcţia de viceprim-ministru al guvernului. Tovarăşul Ion M. Nicolae se eliberează din funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, şef al Departamentului cooperării economice internaţionale, şi se numeşte în funcţia de viceprim-ministru al guvernului. Tovarăşul Ioan Totu se numeşte in funcţia de viceprim-ministru al guvernului. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Muzeului literaturii române Muzeul literaturii române marchează în aceste zile, printr-o amplă suită de manifestări cultural-educative, împlinirea unui sfert de veac de la înfiinţare. Intrat în patrimoniul spiritual al ţării, datorită grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru o manifestă pentru îmbogăţirea, ocrotirea şi valorificarea tezaurului cultural naţional. Muzeul literaturii române îşi aduce o importantă contribuţie la păstrarea şi popularizarea fondului documentar inedit al literaturii române, înfăţişînd publicului evoluţia valorilor creaţiei literare româneşti. într-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către conducerea muzeului se spune, între altele : Putem afirma că cele mai de preţ realizări ale instituţiei noastre, care i-au conferit prestigiu şi un specific aparte in contextul culturii actuale, au stat şi stau sub semnul gindirii dumneavoastră, al indicaţiilor, sugestiilor şi orientărilor pe care, cu atîtea prilejuri, cu neobosită pasiune, le-aţi dat literaturii, procesului de valorificare a patrimoniului cultural naţional, instituind şi in acest domeniu spiritul revoluţionar, înnoitor care caracterizează întreaga viaţă social-politică a patriei noastre socialiste. Acest ceas de bilanţ e pentru noi un nou prilej de a reflecta în profunzime la fertilele dumneavoastră îndemnuri, de a contribui şi noi, cu toate puterile noastre, la opera de înălţare a poporului român pe noi culmi de civilizaţie şi cultură. Cu inimile pline de bucurie pentru succesele obţinute, cu sentimentul datoriei pe care o avem faţă de masele de oameni ai muncii, vă asigurăm, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort şi vom acţiona pe mai departe cu acelaşi devotament pentru a fi demni de încrederea şi sprijinul pe care ni le-aţi acordat, pentru a face astfel din muzeul nostru un lăcaş in care flacăra verbului românesc, întrupat in cele mai frumoase opere ale scriitorilor, să continue să ardă, să lumineze și să Încălzească. vremea Timpul probabil pentru intervalul 7 noiembrie, ora 20 — 5 noiembrie, ora 20. In vară : Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin în primele zile. Innorări mai accentuate se vor produce în Banat, Crişana, Maramureş şi nordul Moldovei în a doua parte a intervalului, unde, izolat, va burniţa. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat. Temperatura aerului va marca o creştere uşoară, in Bucureşti . Vremea va fi frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla in general slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între zero şi 3 grade, iar maximele între 17 şi 20 de grade. Dimineaţa şi seara se va mai produce ceaţă. In zonă — condiţii de formare a brumei. (Liana Cazacioc, meteorolog de serviciu). Vaslui municipiul reşedinţă de judeţ s-a desfăşurat, timp de două zile, cea de a doua ediţie a Festivalului-concurs interjudeţean de muzică populară şi uşoară „Ţară nouă, cîntec tînâr“. Organizată de comitetul judeţean al U.T.C. şi consiliul judeţean al sindicatelor, in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, această reuşită manifestare a reunit participanţi din peste 20 de localităţi din ţară. (Petru Necula) Harghita Cunoscuta tabără de creaţie „Prietenia“ de la Lăzarea şi-a reluat activitatea. Şi-au dat întîlnire aici 80 de creatori populari harghiteni — sculptori în lemn, fierari, ceramişti, ţesătoare şi brodeze — care, timp de o lună de zile, sub îndrumarea unor cercetători şi etnografi, vor aprofunda probleme legate de conservarea şi perpetuarea valorilor autentice din comoara folclorului românesc şi al naţionalităţilor conlocuitoare, creînd, totodată, noi opere demne de marile tradiţii ale înaintaşilor. (I. D. Kiss) C lui In suita manifestărilor dedicate Conferinţei Naţionale a partidului, la clubul Teatrului de stat din Turda a avut loc simpozionul „Umanismul socialist — trăsătură esenţială a literaturii române contemporane“, urmat de o şezătoare literară cu genericul „Rostim un imn fierbinte, unanim“, la care şi-au dat concursul scriitori, poeţi şi ziarişti clujeni. Timiş Sub genericul „Sâptămî- CARNET CULTURAL na ştiinţei şi tehnicii tineretului timişean“, lăcaşurile de cultură ale tineretului din Timişoara, Lugoj şi din celelalte oraşe din judeţ au găzduit o suită de simpozioane, expuneri, , dezbateri şi alte manifestări menite să stimuleze participarea tinerilor din această parte a ţării la promovarea progresului tehnic, la însuşirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. Au fost organizate, totodată, vizite de documentare şi schimburi de experienţă privind integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia în unităţi reprezentative industriale, agricole, de învăţămînt şi cercetare. (Cezar Ioana). Iaşi Sala „Rotonda“ a Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi găzduieşte pentru a doua oară o interesantă expoziţie de ceramică de Horezul Vilcea a cunoscuţilor meşteri olari Aurelia şi Stelian Ogrezeanu. Piesele, de o rară frumuseţe, se bucură de aprecierea unanimă a vizitatorilor. (M. Corcaci). Satu Mare. Secția română a Teatrului de Nord a prezentat premiera comediei muzicale „Soldatul de plumb“, adaptare după piesa cu același nume a dramaturgului cehoslovac Saşa Lichi. Regia spectacolului este semnată de Gyöngyösi Gabor, scenografia de Aurel Cordea, muzica de Dumitru Capoianu, iar versurile cîntecelor de Vasile Chiriţă. (Octav Grumeza), Botoşani. Primul cor muncitoresc înfiinţat în municipiul Botoşani aparţine întreprinderii textile „Moldova“ şi este dirijat de prof. Theodor Bîtă. Spectacolul de debut al noii formaţii, consemnat zilele trecute pe scena teatrului „Mihai Eminescu“, s-a bucurat de un remarcabil succes. (Silvestri Ailenei).Bacău »Risipitorii In alertă". Aşa se intitulează noul film realizat de membrii cineclubului „Unirea“ al Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, la iniţiativa secţiei de propagandă a comitetului judeţean de partid. Prin imagini sugestive, Înregistrate la combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea metalurgică, C.P.L., trustul de construcţii şi în alte unităţi industriale, filmul combate risipa şi critică pe risipitorii de materii prime, materiale, energie electrică şi combustibil, oferind, totodată, soluţii pentru închiderea robinetelor şi canalelor prin care se scurg pe apa sîmbetei însemnate valori materiale. Filmul a fost prezentat în faţa activiştilor de partid, a cadrelor de conducere din economie, urmînd să ruleze în toate întreprinderile şi instituţiile judeţului. (Gh. Baltă), Vrancea. In sala Teatrului municipal din Focşani s-a desfăşurat festivalul-concurs interjudeţean de muzică uşoară românească intitulat : „Să cînte tinereţea“. (Dan Drăgulescu). PAGINA 3 relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scînteii“ ■ De la începutul anului pînă în prezent, in judeţul Botoşani s-a realizat o economie de energie electrica însumînd 16 milioane kWh. Aceasta echivalează cu consumul casnic al judeţului pe timp de aproape trei luni. ■ La întreprinderea de vigonie din Bîrlad, profilată pe valorificarea superioară a materialelor textile refolosibile, a intrat în funcţiune, înainte de termen, o capacitate de producţie de 1,5 milioane metri pătraţi ţesături pe an. ■ In acest an, zestrea urbanistică a oraşelor şi centrelor muncitoreşti din judeţul Timiş a sporit cu 3 800 de apartamente şi 448 locuri în cămine pentru nefamilişti, un internat şcolar cu 300 locuri, creşe şi grădiniţe cu aproape 500 de locuri, trei dispensare umane, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii însumînd 7 900 mp. ■ Urarea „Bun venit în şcoală nouă !" pare tardivă la această dată. Ea a avut loc totuşi în Orăştie, unde 1 000 de elevi au preluat de la constructorii şantierului nr. 5 din localitate o şcoală nouă cu 24 săli de clasă, laboratoare, ateliere-şcoală şi o sală de gimnastică. O precizare : constructorii au predat noua şcoală cu aproape un an înainte de termen. Fapt pentru care merită şi ei nota 10 ! ■ In cartierul Ioşia-Nord din Oradea a fost dat în folosinţă complexul de locuinţe şi servicii al Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din oraşul de pe Crişul Repede. El reuneşte 148 garsoniere, o cantină-restaurant, un dispensar medical şi o spălătorie chimică. ■ Specialiştii de la Staţiunea de cercetări şi producţie legumicolă din Bacău au obţinut, pentru prima dată în cultură, soiuri de varză care poate fi păstrată în stare proaspătă pe tot timpul iernii. Totodată, ei au creat un soi autohton de varză denumit „Siretul", care poate fi conservată in stare proaspătă din noiembrie, de la recoltare, şi pînă in vara anului următor. ■ Aflăm de la IRVMR Bucureşti că în perioada care a trecut din acest an s-au colectat direct de la populaţie şi de la organizaţiile obşteşti 23 000 tone fier vechi, 10 500 tone hîrtie, 140 tone textile, 15 000 tuburi spray etc. O noutate: se pot colecta şi preda întreprinderii bateriile uzate şi becurile arse. ■ Marele magazin universal „Trivale" din Piteşti a trecut la organizarea tuturor raioanelor de vînzare pe principiul autoservirii. . Manifestări consacrate centenarului naşterii lui Aurel Vlaicu In cadrul manifestărilor organizate pentru sărbătorirea centenarului naşterii lui Aurel Vlaicu, în unităţi militare şi instituţii aparţinînd Ministerului Apărării Naţionale se desfăşoară activităţi omagiale în care sunt evocate viaţa genialului inventator, constructor şi zburător, contribuţia sa la formarea şi afirmarea aripilor româneşti. La Comandamentul aviaţiei militare, ca şi, la Casa centrală a armatei şi Spitalul militar central a avut loc simpozionul „Aurel Vlaicu — pionier de seamă al aviaţiei româneşti şi mondiale“, care a scos în evidenţă locul pe care eminentul inventator şi pilot îl ocupă in galeria iluştrilor cuceritori ai văzduhului. A fost relevată, de asemenea, ingeniozitatea soluţiilor constructive propuse şi realizate de Vlaicu, aportul său la dezvoltarea aviaţiei mondiale. Cu acelaşi prilej, Studioul de arte plastice al armatei a deschis, la Casa centrală a armatei, expoziţia de lucrări de pictură, grafică şi sculptură, semnate de pictorul Ion Ţarălungă şi sculptorul Vladimir Şulţchi, inspirate din viaţa şi activitatea piloţilor militari, din faptele eroice ale aviatorilor români in războiul antihitlerist. Adunările generale ale oamenilor muncii (Urmare din pag. I) se va pune pe stabilirea măsurilor necesare pentru creşterea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, a eficienţei economice. în acest sens, direcţiile de acţiune sunt clare : încadrarea strictă in normele şi normativele de consum, reducerea tot mai accentuată a consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie, creşterea susţinută a productivităţii muncii, înfăptuirea neabătută a programului de înnoire şi modernizare a produselor la nivelul performanţelor mondiale, creşterea indicelui de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor, organizarea cit mai judicioasă a muncii şi proceselor de producţie, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile ş.a. Concomitent, adunările generale trebuie să examineze şi să contureze modalităţile concrete pentru ridicarea pregătirii profesionale a personalului muncitor, în strînsă legătură cu dotarea tehnică a fiecărei unităţi şi cele mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii. Fireşte, o bună pregătire a producţiei anului viitor este de neconceput fără soluţionarea tuturor problemelor privind relaţiile de colaborare dintre unităţile industriale. Este important deci ca şi în cadrul dezbaterilor din adunările generale, al programelor de măsuri stabilite să se acorde o atenţie deosebită acţiunilor concrete întreprinse pentru încheierea la timp a contractelor economice atît cu beneficiarii interni, cit şi cu partenerii externi, definitivării programelor de colaborare, asigurării întregii baze tehnice şi materiale necesare îndeplinirii ritmice a planului de producţie încă din primele zile ale anului viitor. Participarea cadrelor de conducere din centrale şi ministere la adunările generale trebuie să se concretizeze într-un sprijin substanţial în soluţionarea practică a tuturor problemelor legate de pregătirea temeinică a producţiei anului viitor, întreaga răspundere pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale revine organelor şi organizaţiilor de partid, comitetelor sindicatelor şi consiliilor oamenilor muncii. Esenţial este ca pretutindeni, în fiecare întreprindere şi centrală industrială, să se asigure toate condiţiile pentru dezbaterea exigentă, deschisă, realistă a tuturor problemelor de care depinde buna pregătire a producţiei anului 1983, pentru afirmarea şi mai puternică a iniţiativei şi răspunderii muncitoreşti, in scopul ridicării pe o treaptă calitativ superioară a întregii activități economice.