Scînteia, februarie 1983 (Anul 52, nr. 12578-12601)

1983-02-01 / nr. 12578

PAGINA 2 (Urmare din pag. I) reducerea consumurilor de materii prime şi materiale.­­ Aceste rezultate se datoresc conştiinciozităţii, aş putea spune ab­negaţiei cu care s-au ocupat colecti­vele din unităţile de producţie şi cercetare pentru a transpune in prac­tică indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul analizei activi­tăţii industriei uşoare in primăvara anului trecut. Am fost criticaţi, atunci, pentru că producem cu con­sumuri mari, dîndu-ni-se chiar şi sugestii concrete, ca domenii şi mo­dalităţi de reducere a acestora. Acum, intr-adevăr, putem vorbi de rezultate, ceea ce ne-a uşurat sim-.­ţitor sarcina de pregătire a pro­ducţiei pentru 1983, tehnologiile fiind gata pregătite, iar materia primă asigurată. — Ministerul dv. a acumulat o ex­perienţă valoroasă in această direc­ţie. Cu ce aţi început, de fapt ? — Aş putea spune că, intr-un fel, am „dat la o parte“ tot ce produse­serăm pînă atunci, pentru a concepe şi regindi altfel fiecare produs, fie­care familie de produse. Un sprijin deosebit în această privinţă am pri­mit din partea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, perso­nal, a tovarăşei preşedinte al consi­liului, academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Un mare număr de specialişti din întreprinderi şi insti­tuţii, din unităţile de cercetare au fost antrenaţi in această vastă acţiu­ne. A fost luat şi analizat întreg no­menclatorul, adică sute de mii de articole, cu reperele lor cu tot. Acţiu­nea a necesitat multă stăruinţă, multă migală. Dar rezultatul căutărilor a fost pe măsura efortului investit. Rezerve­le descoperite — care sunt departe de a fi epuizate — s-au dovedit a fi deo­sebit de importante, ceea ce a demon­strat cit de îndreptăţite au fost cri­­ticile aduse nouă de secretarul ge­neral al partidului pentru risipa de materiale. Am trecut apoi la aplica­rea in practică a soluţiilor propuse. Au fost reproiectate circa 60 la sută din produse, sporind simţitor coefi­cientul de utilizare a materiilor­ pri­­me şi materialelor prin îmbunătăţirea tehnologiilor, au fost create noi ar­ticole, noi modele, corespunzătoare cerinţei de a valorifica superior ma­teria primă. Aş dori să precizez că acţiunea de reducere a consumului de materiale pe un produs — pe care nu o considerăm încheiată — nu s-a făcut in mod simplist, prin scurtare, subţiere sau rarefiere, ci printr-o schimbare de structură, printr-un efort susţinut de elaborare, atit pe plan tehnologic, cit şi al creaţiei es­tetice. Am reluat, în cursul acestei analize, şi problema folosirii mate­rialelor recuperabile ; s-au căutat noi căi şi soluţii pentru a Înlocui, acolo unde este posibil, materia pri­mă nouă, adusă din import, prin ma­teriale aflate la indemînă chiar în unităţile noastre. — Ce efect au aceste măsuri asu­pra produsului­­! — Reducerea consumurilor ne-a obligat la eforturi suplimentare in domeniul creaţiei, ceea ce a dus la realizarea unor obiecte de calitate superioară, mai frumoase, mai mo­derne. Iată citeva exemple. Unele din ţesăturile de bumbac, destinate pieţei, îndeosebi cele pentru îmbră­cămintea de vară, sunt realizate acum din fire mai fine, deci mai răcoroa­se, măi plăcute la purtat ; gama ţe­săturilor de mătase s-a îmbogăţit cu 59 articole noi, mai uşoare (un me­tru pătrat ajunge uneori, la voaluri, să cintărească doar 25 de grame) ; chiar şi cinema, in urma aplicării unor tehnologii adecvate, a devenit utilizabilă pentru ţesături delicate ; tricotajele de iarnă sunt mai căldu­roase şi, totodată, mai uşoare; la în­călţăminte, uşurarea — mult dorită de cumpărători — s-a realizat prin crearea unor tălpi mai flexibile şi care „trag“ mai puţin la cintar, în domeniul sticlăriei şi al porţelanului de menaj, scăderea in greutate a produselor obligă la o mai mare fi­neţe în execuţie. Aş putea spune deci că, prin diminuarea greutăţii, multe produse au devenit mai va­loroase. O altă consecinţă estetică a economisirii materialelor — conse­cinţă favorabilă — decurge din re­ducerea consumului de coloranţi. Ea presupune promovarea, mai accen­tuată, a nuanţelor pastelate, punerea in valoare a culorii naturale a ţesă­turii (care, in asemenea cazuri, tre­­buie să fie ireproşabilă), evitarea în­cărcăturii de imprimeu. — Vă rugăm să ne relevaţi, pe pro­duse şi in ansamblu, citeva din ur­mările măsurilor de gospodărire ju­dicioasă a materiei prime şi mate­rialelor, economiile pe care acestea le asigură. — Scontăm pe o diminuare a con­sumurilor cu 25 la sută. Iată citeva exemple. Aş începe cu sectorul tex­til, cu pondere mare în industria uşoară, care utilizează materie pri­mă din import. S-au găsit soluţii, prin îmbunătăţirea calităţii firelor, de diminuare a greutăţii unui me­tru pătrat de ţesătură de bumbac de la 151,7 grame la 125 grame, de lină pentru îmbrăcăminte­­ de la 292 de grame la 208 grame, iar de mătase — de la 113,5 grame la 85 de grame. In industria confecţiilor, care dispune de mijloace electronice de încadrare optimă a tiparelor, ţe­săturile sunt folosite in proporţie de 86 la sută. Raţionalizarea consumurilor de materiale s-a produs şi in sfera ne­textilelor , o piesă din porţelan de menaj a „pierdut“, in medie, 65 gra­me, iar vasele emailate cam 190 de grame, diminuări care, bineînţeles, nu afectează calitatea. Dimpotrivă. Se subţiază şi grosimea geamurilor pentru construcţii industriale, in a­­numite zone şi la locuinţe, precum şi cele destinate autoturismelor. Con­comitent, pentru eliminarea risipei, şantierele vor primi geamuri gata tăiate, potrivit cu dimensiunile di­feritelor tipuri de lemnărie La coloranţi şi alţi auxiliari chi­mici, diminuarea consumului este de circa 30 la sută. Aş dori să subliniez că promptitu­dinea cu care s-a acţionat a permis obţinerea unor rezultate pozitive încă din trimestrul IV al anului 1982 : la un număr de produse s-au atins chiar nivelurile consumurilor stabilite pentru 1985. Dar, începînd din acest an, măsurile se vor extin­de la toate consumurile, ceea ce va crea posibilitatea realizării unor im­portante economii suplimentare faţă de prevederile de plan : 12 700 tone de materii prime textile, 1 562 tone coloranţi, 15 000 tone sodă calcinată, 8 200 tone auxiliari şi produse chi­mice, precum şi 142 000 tone com­bustibil convenţional şi 82 milioane kWh energie electrică. — Aţi menţionat, la un moment dat, căutarea unor noi căi de folo­sire a materialelor reciclabile. Ce loc pot ocupa ele in balanţa materiilor prime ? — Acordăm in acest an o atenţie mult mai mare folosirii pe scară largă a materialelor reciclabile. In 1982, acestea au constituit 21,4 la sută din totalul materiilor prime. Acest procent va ajunge, in 1983, la aproape 30 la sută Nu este un sim­plu deziderat, ci o certitudine. Există tehnologii gata elaborate, pe baza unor cercetări proprii, și dispunem de capacităţile de prelucrare necesare. Unele, cum este cazul întreprinde­rii de textile neţesute de la Rîmni­­cu Vîlcea, vor intra în funcţiune in acest an. Sunt cunoscute modalităţile de valorificare superioară a mate­rialelor textile refolosibile. Mai pu­ţin se ştie însă despre ceea ce se face in sectorul netextil. In industria sticlăriei, de pildă, cioburile vor fi folosite in proporţie de 40—90 la sută in fabricarea ambalajelor. Din materialele auxiliare rezultate prin arderea porţelanului şi a cera­micii, printr-un procedeu oferit de cercetătorii noştri, se obţine o ce­ramică termorezistentă, care va fi folosită la vase pentru bucătărie. Căutările, în această direcţie, conti­nuă. Nu ne considerăm mulţumiţi de rezultatele obţinute pină-n prezent. Ne-am convins, pe baza experienţei proprii, că efortul de gîndire înves­tit in căutarea unor căi de utilizare a materialelor reciclabile este răs­plătit din plin. Socotim că, în felul acesta, gospo­dărind mai bine materia primă, ne vom putea achită, in condiţiile im­puse de exigenţele pieţei, de sarci­nile ce ne revin prin planul de stat, din programele adoptate la Confe­rinţa Naţională. Dorinţa noastră este ca, in continuare, şi in celelalte do­menii importante ale muncii noas­tre, in care mai persistă încă nea­junsuri, să putem raporta rezultate bune. Dispunem de toate condiţiile pentru aceasta : o bază materială modernă, experienţă valoroasă şi mai ales oameni minunaţi. ■ Convorbire realizată de Rodica ŞERBAN Bunuri de consum mai multe şi mai bune SÂNTEIA — marți 1 februarie 1983 Pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor dezvoltării economico-sociale a patriei MOBILIZATOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE TRUSTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE PITEŞTI către toate unităţile de construcţii-montaj­­ Oamenii muncii din Trustul de construc­ţii industriale Piteşti păşesc in cel de-al treilea an al cincinalului actual într-o at­mosferă de puternică mobilizare pentru în­făptuirea neabătută a obiectivelor Congre­sului al XH-lea al P.C.R., pentru realiza­rea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului şi a indicaţiilor pe care ni le-a dat secretarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Argeş. Anul trecut trustul nostru a pus in func­ţiune un număr de 61 capacităţi industria­le, agrozootehnice şi sociale, din care 9 în de­vans. Am realizat un spor de producţie, faţă de anul precedent, de 93 milioane de lei producţie finită de construcţii-montaj şi 26 milioane de lei producţie netă, in con­diţiile încadrării în cheltuielile planificate la 1 000 lei producţie. Ferm hotărîţi să obţinem rezultate supe­rioare in cel de-al treilea an al acestui cincinal, personalul muncitor din cadrul Trustului de construcţii industriale Piteşti, in frunte cu comuniştii, adresează tuturor organizaţiilor de construcţii din ţară che­marea la întrecerea socialistă pe anul 1983, asumindu-ne următoarele angajamente : 1. Realizarea volumului producţiei nete planificate pe anul 1983 cu un devans de 10 zile şi obţinerea unei producţii suplimen­tare de 8,2 milioane lei. 2. Punerea în funcţiune. In devans cu 30 pînă la 80 de zile, a 14 capacităţi de pro­ducţie aflate în construcţie, printre care : la întreprinderea mecanică Muscel, noua capacitate de producţie a pieselor de schimb va fi dată în funcţiune cu 60 zile înainte de termen, iar cea pentru cutii de distribuţie, cu 30 de zile în devans ; depo­zitul şi complexul de valorificare a legume­lor şi fructelor de la Mărăcineni vor fi predate beneficiarului cu 37 de zile mai devreme, iar silozul de cereale de la Mi­roşi (ambele din judeţul Argeş) cu 60 de zile.­­ „ 3. Creşterea productivităţii muncii plani­ficate, calculată pe baza valorii producţiei nete, cu 1,2 la sută prin : — stabilirea, încă din faza de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice, a unor soluţii co­nstructive mai eficiente care să cuprindă utilizarea pe scară mai largă a materialelor şi elementelor de construc­ţii uşoare, obţinute din resurse locale cu cheltuieli reduse şi consumuri minime de energie şi combustibil. în acest sens, vom realiza închiderea halelor industriale şi ale complexelor agrozootehnice cu panouri fa­bricate din beton uşor, obţinut din steril ars de Schitu Goleşti şi cenuşă de termo­centrală, înlocuind peste 1 000 mc de zidă­rie din cărămidă şi elemente din B.C.A. — perfecţionarea profesională prin cursuri săptăminale a peste 1 400 de mun­citori din meseriile de bază, zidari, dul­gheri, zugravi şi alte meserii in scopul în­suşirii şi aplicării în practică a tehnologii­lor avansate de lucru ; — creşterea procentului de mecanizare a nivelărilor şi umpluturilor de pămint de la 90 la sută la 98 la sută, iar a săpăturilor mecanizate de la 95 la sută la 97 la sută, avindu-se în vedere reducerea mai accen­tuată a consumului de carburanţi, combus­tibili şi lubrifianţi ; — continuarea modernizării bazelor de producţie ale trustului in scopul asigurării creşterii volumului de producţie secundar­­industrială la capitolele „prefabricate be­ton“ şi „industrializarea elementelor de in­stalaţii“, realizarea la timp a noilor baze de producţie pentru obiectivele prevăzute să înceapă în 1983. în acest mod, vom asigu­ra realizarea a 4 000 de rigle din beton ar­mat precomprimat pentru închiderea hale­lor industriale, precum și a peste 30 000 ml tuburi prefabricate din beton pentru cana­lizări cu diametrul de la 200 la 1 200 mm. — creșterea gradului de folosire a echi­pamentelor SECOM prin reducerea dura­telor de imobilizare şi prin creşterea pro­porţiei de utilizare cu 3 la Sută faţă de 1982 ; asigurarea întreţinerii şi a stării de funcţionare a acestor echipamente prin for­maţii permanente specializate şi destinate in acest scop ; — creşterea proporţiei de punere In ope­ră a betonului care se va turna cu pompa, cu 5 la sută peste nivelul realizat in 1982, asigurind o calitate sporită a betoanelor turnate în acest mod şi posibilităţi mai rapide de realizare a structurilor din beton şi beton armat. 4. Depăşirea beneficiului planificat cu 2,4 milioane lei, prin reducerea costurilor de producţie cu 2 lei la 1 000 lei producţie de construcţii-montaj. 5. Consumurile de materiale vor fi redu­se cu : 250 tone ciment ; 140 tone metal ; 50 MWh energie electrică ; 320 tone com­bustibil convenţional, prin valorificarea re­surselor noi de energie neconvențională, respectiv a energiei solare și a energiei termice reziduale de la turnurile de răcire, mod în care vom asigura prepararea a pes­te 150 mii t/zi apă caldă menajeră. 6. Vom repune suplimentar în circuitul productiv, prin recuperarea materialelor refolosibile, 20 tone oţel beton, 2 tone fon­tă, 0,5 tone plumb, 200 tone fier vechi şi 2 tone hîrtie. 7. Ridicarea nivelului calitativ al lucră­rilor de construcţii-montaj prin creşterea exigenţei în respectarea prescripţiilor teh­nice, a ordinii şi disciplinei tehnologice la toate punctele de lucru în acest scop, vom organiza pe platforma industrială a între­prinderii de autoturisme Piteşti şi pe cea din oraşul Drăgăşani şantiere model in ve­derea generalizării experienţei pozitive. 8. Extinderea muncii in acord global, de la 85,5 la sută la 89 la sută, cuprinzînd muncitori şi personal tehnic-productiv din activitatea de bază şi producţie industrială. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C, nud­ul literar şi cineclubul vor realiza lu­crări care să reflecte activitatea oamenilor muncii din combinat. Formaţiile artistice vor pregăti şi prezenta spectacole in faţa oamenilor muncii. Vom asigura cel puţin un spectacol cultural-artistic pe lună pentru oamenii muncii din­ combinat, organizarea a şase excursii in diferite zone din ţară. Colectivul de oameni ai muncii din ca­drul Institutului de cercetări metalurgice din Bucureşti, angajat cu toate forţele sale creatoare în efortul general al întregului popor consacrat înfăptuirii istoricelor hotă­­rîri ale Congresului al Xll-lea al partidu­lui, acţionînd pentru îndeplinirea neabătută a orientărilor şi indicaţiilor date de secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru efectuate anul trecut in institutul nostru, a încheiat cel de-al doilea an al cincinalului cu realizări de seamă. Astfel, în anul 1982 in institut s-au efectuat o serie de cercetări de o deosebită importanţă pen­tru valorificarea de noi resurse de materii prime, asimilarea de noi mărci de oţeluri şi aliaje cu caracteristici superioare, redu­cerea consumurilor specifice de materii pri­me, materiale şi energie, precum şi pentru reducerea importurilor, în activitatea de microproducţie s-au realizat peste 4 000 tone oţel şi aliaje speciale, care au dus la reducerea importurilor cu peste 110 mili­oane dolari. Puternic mobilizat de obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, pe deplin conştient de însemnătatea sarcinilor ce revin cercetării metalurgice in cel de-al treilea an al cincinalului, colectivul de muncă al Institutului de cercetări metalur­gice cheamă la intrecere toate unităţile de cercetare ştiinţifică din ţară pentru îndepli­nirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1983, asumindu-şi următoarele angajamente: 1. Valorificarea superioară a bazei de ma­terii prime din ţară, asigurindu-se utilizarea in proporţii tot mai mari a cărbunilor ro­mâneşti la fabricarea cocsului şi folosirea minereurilor sărace de fier si mangan in procesele siderurgice, ceea ce va duce la introducerea in circuitul economic a­ unor resurse materiale in valoare de 230 mili­oane lei. 2. Finalizarea, omologarea și aplicarea in industrie a 25 tehnologii noi, menite să asi­gure realizarea cocsului metalurgic, a ote­lurilor şi aliajelor de puritate Înaltă, utili­zate in industriile de vîrf, a materialelor refractare speciale, in concordanţă cu pro­gramele de tipizare. Aplicarea acestor teh­nologii va contribui la obţinerea, in 1983, a unor produse noi, de calitate superioară, pentru nevoile proprii și pentru export, in valoare de 600 milioane lei. 3. Reducerea mai accentuată a consumu­rilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și energie, prin valorificarea pregătirea și organizarea fazei de masă a concursului de protecţia muncii, organiza­rea fazei de masă a „Crosului tipografilor“. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. unor tehnologii privind recuperarea căldu­rii fizice a semifabricatelor şi a gazelor arse, extinderea turnării continue a oţelu­rilor, optimizarea unor formate de lingotie­­ră, imbunătăţirea calităţii materialelor re­fractare de turnare, ceea ce va asigura, in 1983, o economie de 100 000 tone combustibil convenţional şi de peste 100 000 tone oţel. 4. Intensificarea activităţii de micropro­­ducţie in staţiile pilot şi secţiile de produc­ţie în vederea diversificării şi realizării unei producţii cu 3 la sută mai mare faţă de planul pe anul 1983. Intre altele, va spori producţia de oţeluri de înaltă purita­te, oţeluri de scule, oţeluri m­au­ aliate, alia­je rezistive şi speciale, produse grafitice, produse refractare pentru turnarea conti­nuă a otelului, ceramică tehnică etc. 5. Creşterea productivităţii muncii prin încheierea in avans faţă de termenele pre­văzute in planul naţional unic a unor lu­crări sau faze de cercetare, creindu-se po­sibilitatea finalizării a 30 de cercetări su­plimentare. 3. Acordarea peste plan a 12 000 de ore asis­tență tehnică la implementarea unor teh­nologii moderne in întreprinderile și com­binatele metalurgice, asigurindu-se valori­ficarea mai rapidă a cercetărilor privind realizarea produselor solicitate urgent de economia naţională. 7. Efectuarea unor cercetări, Împreună cu specialişti din invăţămînt şi producţie, pen­tru realizarea de produse noi, cu caracteris­tici superioare, destinate satisfacerii nece­sităţilor economiei naţionale, ale industrier­ilor aeronautice, nucleare, electronică şi ale construcţiilor de maşini, produse care vor contribui la reducerea cu 800 milioane lei pe an a importurilor. 8. Realizarea unor cercetări originale, ast­fel incit in anul 1983 să fie înregistrate la O.S.I.M. 12 invenţii, asigurindu-se in ace­­laş timp condiţiile necesare valorificării acestora in economie. 9. Desfăşurarea unor intense acţiuni po­litico-educative si de ridicare a calificării tuturor lucrătorilor institutului nostru, ur­­mărindu-se formarea unor cercetători cu înalte calităţi politice şi profesionale, con­secvenţi promotori ai noului, ai progresu­lui tehnic, al celor mai inalte cuceriri ale ştiinţei. CONSILIUL ŞTIINŢIFIC COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. spaţiilor proprii, introducerea de noi pro­cedee tehnice ca urmare a stimulării in cadrul mişcării de invenţii-inovaţii a capa­cităţii creatoare a personalului muncitor. 7. Prin efectuarea la un inait nivel cali­tativ a lucrărilor de întreţineri şi reparaţii la tractoare şi maşini agricole, vom asigura depăşirea indicelui planificat de folosire a acestora cu 10 la sută. 8. Colectivul de oameni ai muncii din Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Sinnicolau Mare va acţiona cu o deosebi­tă atenţie in vederea reducerii consumului normat de motorină, prin folosirea la lucrări a agregatelor de maşini complexe şi combinate care să execute mai multe lucrări la o singură trecere, efectuarea transportului de produse agricole cu două remorci la un tractor şi cu echipamente pentru mărirea capacităţii, eliminarea de­plasărilor în gol atit prin organizarea tabe­relor în cimp, cit şi prin înlăturarea ori­cărui fel de risipă. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII BIROUL ORGANIZAŢIEI DE BAZA P.C.R. comitetul Sindicatului ORGANIZAŢIA U.T.C. INSTITUTUL DE CERCETĂRI METALURGICE DIN BUCUREŞTI către toate unităţile de cercetare ştiinţifică din ţară COMBINATUL POLIGRAFIC „CASA SCÎNTEII“ BUCUREŞTI către toate întreprinderile poligrafice Integrîndu-se in efortul întregii noastre naţiuni, colectivul de munca de la Combi­natul poligrafic „Casa Scînteii“ a acţionat in anul 1982 pentru realizarea hotăririlor stabilite de Congresul al Xll-lea al parti­dului, a sarcinilor reieşite din cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, asigurind imprimarea presei de partid şi executînd un important volum de lucrări ideologice, de informare, propagandă, carte şcolară şi alte tipări­turi. în cel de-al doilea an al actualului cin­cinal, oamenii muncii din Combinatul poli­grafic „Casa Scînteii“ au obţinut succese importante în realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă. Astfel, s-au realizat peste plan 9,2 milioane lei la producţia-marfă, peste 4 milioane lei la producţia netă şi 1,5 mi­lioane lei la producţia marfă vindută şi în­casată ; productivitatea muncii planificată a fost depăşită cu 2,5 la sută, iar cheltuie­lile planificate la 1 000 lei producţie-marfă au fost reduse cu 3 lei, obţinîndu-se, tot­odată, un beneficiu suplimentar de peste 3 milioane lei. Colectivul de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni din Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“, acţionind cu hotărire şi spirit revoluţionar pentru transpunerea ne­abătută in viaţă a obiectivelor şi sarcinilor cuprinse in documentele adoptate de Con­ferinţa Naţională a partidului, a orientări­lor şi indicaţiilor cuprinse in magistralul Raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează o entuziastă chemare la întrecerea socialistă tuturor întreprinde­rilor poligrafice din ţară, luindu-şi urmă­toarele angajamente de depăşire a princi­palilor indicatori de plan pe anul 1983 : — producţia-marfă vindută şi încasată cu 5 milioane lei ; — producţia netă cu 2 milioane lei ; — depăşirea prevederilor de plan la ex­port cu 3 la sută ; — depăşirea productivităţii muncii cu 700 lei pe fiecare om al muncii ; — indicele de utilizare a timpului de lucru va creşte în anul 1983 cu 1 la sută faţă de anul precedent ; — reducerea cel puţin cu 2 lei a chel­tuielilor totale la 1 000 lei producţie-marfă; — realizarea, peste prevederile de plan, a unui beneficiu de 1 milion lei. Pentru realizarea acestor depăşiri a sar­cinilor de plan ne propu­nem să aplicăm următoarele măsuri tehnico-organizatorice : 1. Asimilarea tehnologiilor de lucru şi folosirea in producţia curentă a materiale­lor produse in ţară (filme fototehnice, hir­­tie fotografică alb-negru şi color, soluţii pentru prelucrarea materialelor fotosensi­­bile, folie transparentă pentru montaj, di­ferite materiale pentru legătorie). 2. Realizarea, prin efort propriu, a unui număr de peste 100 repere — piese de schimb pentru utilaje din dotare, realizîn­­du-se astfel o economie de peste 50 000 dolari. 3. Reducerea normelor de consum la prin­cipalele materiale tehnologice (hirtie, cer­neluri, materiale pentru finisare), in scopul creșterii eficienței economice. 4. Printr-o mai bună organizare a pro­cesului de producţie, printr-o judicioasă gospodărire a locurilor de muncă, aplicind iniţiativa muncitorească „contul de econo­mii al grupei sindicale“, vom obţine urmă­toarele economii faţă de consumurile nor­mate : 500 000 kWh energie electrică, re­­prezentind consumul Combinatului poligra­fic „Casa Scînteii“ pe 12 zile lucrătoare ; 300 000 lei la materiale pentru finisaje; 120 tone la hirtie şi cartoane ; 250 000 lei prin recondiţionarea şi refolosirea unor piese de schimb ; 200 mp film fototehnic. 5. Recuperarea, peste prevederile de plan, a 7 tone deşeuri de hirtie şi carton. Ridicarea nivelului calitativ al produse­lor prin perfecţionarea profesională a oa­menilor muncii în forme organizate în acest Scop pe fiecare loc de muncă ; aplicarea iniţiativei muncitoreşti — controlul şi auto­controlul pe fiecare fază de producţie ; pregătirea şi organizarea la un nivel su­perior a fazei de masă a concursului pro­fesional „Cartea de aur“, la care vor parti­cipa peste 600 tineri. Pentru continua îmbunătăţire a condiţii­lor de muncă şi viaţă, precum şi a acti­vităţii cultural-educative vom asigura : mecanizarea unor operaţii la balotarea de­şeurilor de hîrtie şi cartoane ; realizarea unor amenajări şi reparaţii la vestiare, grupurile sociale, cantină, bufet, baza spor­tivă ; funcţionarea in bune condiţii a că­minelor de nefamilişti, în cadrul concursu­lui „Făclia tipografului“, ca parte integran­tă a Festivalului naţional „Cintarea Româ­niei“, vom organiza : expoziţii de creaţie tehnică, de artă plastică, de fotografii. Ce- STAŢIUNEA PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII SINNICOLAU MARE, JUDEŢUL TIMIŞ către toate staţiunile pentru mecanizarea agriculturii In lumina sarcinilor izvorite din docu­mentele Conferinţei Naţionale a partidu­lui, puternic mobilizaţi de măreţele în­demnuri şi orientări date de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Gospodăririi Ape­lor, animaţi de dorinţa de a realiza şi de­păşi toţi indicatorii de plan prevăzuţi pen­tru anul 1983, colectivul de muncă din Sta­ţiunea pentru mecanizarea agriculturii 2. Creşterea cu 5 la sută faţă de plan a producţiei nete şi a volumului de lucrări prin folosirea cu randament sporit a mijloacelor mecanice din dotare, a timpu­lui de lucru, diversificarea lucrărilor etc. 3. Sporirea productivităţii muncii plani­ficate cu 5 la sută, ca urmare a extinderii procedeelor de executare simultană a mai multor lucrări prin utilizarea maşinilor complexe şi agregatelor, creşterea nivelu­lui profesional al mecanizatorilor, organi­zarea muncii in schimburi in toată perioa­da campaniilor agricole. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă, atit în timpul campaniilor agricole, cit şi in perioada executării repa­raţiilor, vom acţiona pentru asigurarea la taberele din cimp ale formaţiilor de trac­Sinnicolau Mare, judeţul Timiş, adresează tuturor oamenilor­­ muncii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii o înflăcă­rată chemare la intrecere, luindu-şi urmă­toarele angajamente: 1. Depăşirea producţiilor planificate prin executarea tuturor lucrărilor agricole la un înalt nivel calitativ şi in perioadele opti­me. Vom contribui in cadrul consiliului unic agroindustrial la depăşirea producţiilor planificate la principalele culturi in teren neirigat, după cum urmează: toate cazare şi masă corespunzătoare, iar in secţiile de mecanizare, prin resurse lo­cale, amenajări care să permită conserva­rea in cele mai bune condiţii a utilajelor din dotare, stocarea carburanţilor şi lubri­­fianţilor şi executarea reviziilor tehnice in perioadele planificate. 4. Reducerea cheltuielilor totale de pro­ducţie planificate cu 3 la sută. 5. Diminuarea consumurilor normate de materii prime, materiale, carburanţi, lubri­­fianţi şi energie electrică cu 6 la sută, ca urmare a organizării temeinice a procese­lor tehnologice de lucru. 6. în vederea reducerii cheltuielilor pen­tru reparaţii cu 10 la sută,, vom extinde gama de repere şi subansamble recondiţio­nate prin folosirea mai bună a utilajelor şi Cultura U/M Plan Angajament plan % Griu + orz — producţia medie kg/ha 4 239 4 639 109 — producţia totală tone 36 600 40 058 109 Porumb — producţia medie kg/ha 5 427 5 927 109 — producţia totală tone 32 860 35 883 109 Sfeclă de zahăr — producţia medie kg/ha 35 500 40 500 114 — producţia totală tone 31 955 36 450 114 Floarea-soarelui — producţia medie kg/ha 2 370 2 520 106 — producţia totală tone 1 660 1 765 106 Soia — producţia medie kg/ha 2 425 2 600 107 — producţia totală tone 2 290 2 455 107 Cincpă — producția medie kg/ha 6 000 6 300 105 — producția totală tone 3 900 4 095 105 ..................... - - - - - ..................... - ■ ■ ÎNTREPRINDEREA de transporturi auto gorj către toate întreprinderile de transporturi auto Puternic stimulaţi de tezele şi orientările cuprinse in magistralul raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la Conferinţa Na­ţională a Partidului Comunist Român, colectivul de oameni ai muncii de la între­prinderea de transporturi auto Gorj cheamă la întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1983 toate colectivele de oameni ai muncii din între­prinderile de transporturi auto din ţară cu următoarele obiective: 1. Depăşirea producţiei nete planificate din activitatea de transport cu 2,5 la sută, respectiv cu 4 milioane lei. 2. Depăşirea volumului planificat de mărfuri transportate cu 200 mii tone. 3. Depăşirea productivităţii muncii plani­ficate in transporturi, calculată pe baza producţiei nete, cu 2,5 la sută. 4. Depăşirea parcursului mărfurilor trans­portate cu 30 milioane tone km şi a parcursului călătorilor transportaţi cu 17 milioane călători km. 5. Depăşirea planului de recuperare a materialelor refolosibile cu 120 tone fier vechi, 50 tone fontă, 3 tone aluminiu ;­­­e asemenea, vor fi reeşapate peste plan 600 bucăţi anvelope. 6. Recondiţionarea pieselor şi subansam­­blelor peste plan in valoare de 1 milion lei. 7. Depăşirea indicelui planificat de utili­zare a unei tone capacitate din parcul inventar de autovehicule marfă cu 1 la sută. 8. Depăşirea indicelui de utilizare al unui loc capacitate din parcul inventar de auto­buze cu 2 la sută, reprezentind 300 mii călă­tori sin. 9. Realizarea unei economii faţă de co­tele planificate de 320 tone combustibil convenţional prin : folosirea intensivă a parcului de remorci, astfel incit toate ca­mioanele apte pentru tractare să ruleze cu 1 sau 2 remorci ; aplicarea iniţiativelor muncitoreşti „Contul de economii al gru­pei sindicale“, „Să lucrăm o zi din lună cu combustibil şi materiale economi­site“ ; dotarea tuturor autovehiculelor cu instalaţii de recuperare a motorinei ; do­tarea autobuzelor cu recuperatoare a căl­durii gazelor arse pentru încălzirea aces­tora. 10. Depășirea volumului de venituri din activitatea de transport marfă și călători cu 3 la sută, prin executarea unui volum de prestaţii suplimentare în valoare de 10 milioane lei. 11 Depăşirea planului de beneficii cu 3 milioane lei, pe seama depăşirii veniturilor şi a reducerii cheltuielilor planificate la 1 000 lei venituri brute cu peste 2 lei. Sub conducerea organizaţiei de partid vom aplica un complex de măsuri politico­­organizatorice şi tehnico-economice care vor asigura sporirea contribuţiei fiecărui om al muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin prin folosirea la ca­pacitate a tuturor mijloacelor de transport, în condiţii de deplină siguranţă a circu­laţiei şi a securităţii muncii. De asemenea, vom desfăşura o intensă muncă politică şi cultural-educativă în vederea întăririi ordinii şi disciplinei în rindul personalului muncitor pentru îmbu­nătăţirea calităţii transporturilor, acordîn­­du-se prioritate satisfacerii cerinţelor din bazinele carbonifere Metru, Rovinari, Se­­ciuri şi Albeni , vom acţiona mai hotărît pentru terminarea lucrărilor la calea ferată Tg. Cărbuneşti — Albeni, iar împreună cu celelalte unităţi similare din ţară ne vom aduce o contribuţie sporită la înfăptuirea programului stabilit de conducerea de partid şi de stat privind dezvoltarea bazei energetice a ţării noastre, în vederea realizării acestor angajamente vom mobiliza toate colectivele de muncă din autobuze la aplicarea fermă a cerinţelor mecanismului economico-financiar, la Întă­rirea autoconducerii și autogestiunii mun­citorești. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C ÎNTREPRINDEREA DE TURISM, HOTELURI­­ ŞI RESTAURANTE BUCUREŞTI către toate Întreprinderile de turism însufleţiţi dig o înflăcărată chemare a se­cretarului general al partidului, adresată întregii naţiuni la Conferinţa Naţională a partidului,­ de a lupta cu­ fermitate pentru realizarea unei calităţi noi, superioare in toate domeniile de activitate, oamenii mun­cii de la întreprinderea de turism, hoteluri şi restaurante Bucureşti, hotăriţi să con­tribuie activ la înfăptuirea programului partidului privind creşterea nivelului de trai, material şi spiritual, al întregului popor, cheamă la intrecere socialistă toate întreprinderile de turism in vederea de­păşirii sarcinilor de plan pe anul 1983, cu următoarele obiective : 1. Depăşirea volumului planificat de în­casări din turismul intern cu 7 milioane lei prin : — îmbunătăţirea programelor turistice în vederea valorificării depline a potenţialu­lui turistic al Capitalei şi împrejurimilor acesteia, a tuturor zonelor turistice ale ţării ; — extinderea activităţii de excursii in­terne prin atragerea în acţiunile şi progra­mele turistice de sfirşit de săptămină şi de scurtă durată a unui număr de turişti cu 4 la sută mai mare decit in anul 1982 ; — utilizarea integrală a locurilor de ca­zare contractate în staţiuni, prin desfăşu­rarea de acţiuni pentru promovarea în mai mare măsură a turismului in întreprinderi, instituţii şi alte colectivităţi ; — întărirea relaţiilor cu unităţile cu care colaborăm, pentru creşterea calităţii ser­viciilor prestate turiştilor bucureşteni şi valorificarea operativă a eventualelor dis­ponibilităţi de locuri care apar in staţiuni pe parcursul anului. 2. Depăşirea planului de prestări servicii turistice pentru populaţie cu 2,5 milioane lei prin : diversificarea gamei serviciilor de agrement şi a altor servicii in toate unităţile de cazare ; creşterea cu 1 la sută a coeficientului planificat de utilizare a capacităţii de cazare prin folosirea deplină a acesteia pe toată durata anului ; sporirea nivelului calitativ al tuturor serviciilor prestate turiştilor ; vom executa un volum de lucrări de reparaţii şi întreţinere a bazei materiale cu 10 la sută mai mare faţă de anul trecut. 3. Depăşirea planului de desfacere a măr­furilor cu amănuntul prin unităţile de ali­mentaţie publică, cu 18,7 milioane lei prin: asigurarea la timp a fondului de marfă şi materii prime şi valorificarea superioară a acestuia, diversificarea gamei de preparate culinare, în concordanţă cu cerinţele ali­mentaţiei raţionale, realizind minimum 70 noi reţete proprii care să îmbine armonios specificul bucătăriei tradiţionale româneşti cu cerinţele actuale ale turismului interna­ţional ; organizarea unui număr sporit de expoziţii de artă culinară cu vînzare ; dez­voltarea comerţului stradal. 4. Depăşirea planului la producţia-marfă industrială cu 2,1 milioane lei, prin diver­sificarea gamei produselor de cofetărie-pa­­tiserie, de îngheţată şi băuturi răcoritoare, realizind minimum 30 noi reţete proprii. 5. Ridicarea pe o treaptă superioară a calităţii produselor şi serviciilor şi impri­marea unei atitudini corecte şi demne a lucrătorilor, în spiritul normelor eticii şi echităţii socialiste prin : asigurarea la timp a necesarului de cadre calificate pentru toate activităţile întreprinderii şi perfec­ţionarea profesională a unui număr de peste 1 500 de lucrători ; întărirea ordinii şi disciplinei, eliminarea absenţelor nemoti­vate şi folosirea deplină a fondului de timp de muncă al personalului; organizarea concursului profesional intern „Arta in gastronomia I.T.H.R. Bucureşti“, care va cuprinde bucătarii, cofetarii şi ospătarii, precum şi a unui concurs profesional pen­tru personalul hotelier ; extinderea meto­delor şi iniţiativelor înaintate in muncă, a brigăzilor de bună servire şi dezvoltarea autocontrolului individual şi colectiv in toate unităţile operative. 6. Depăşirea beneficiului planificat cu 1 la sută prin : reducerea cu 1,5 la sută a cheltuielilor de circulaţie planificate la 1 000 Iei desfacere ; utilizarea raţională a forţei de muncă şi creşterea, peste plan, a productivităţii muncii cu minimum 1,5 la sută; diminuarea cu cel puţin 0,3 la sută a cheltuielilor administrativ-gospodăreşti, a consumului de energie şi combustibil ; ac­celerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante proprii cu cel puţin 2 zile. 7. Depăşirea planului de recuperare a materialelor refolosibile din hirtie şi car­toane, plută, textile, uleiuri uzate, cioburi de sticlă, cu 2,5 la sută; 8. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor prin : extinderea elementelor de mică mecanizare ; asigurarea echipa­­mentului de protecţie şi de lucru şi a echi­pamentului vestimentar tipizat; îmbunătă­ţirea sistemelor de ventilaţie la unităţile de alimentaţie publică şi hoteliere, precum şi la locurile de producţie. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.

Next