Scînteia, mai 1983 (Anul 52, nr. 12655-12680)

1983-05-01 / nr. 12655

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ1 Anul III Nr. 12 655 Duminică 1 MAI 1983 6 PAGINI - 50 BANI TR­AI­ASC­A 1 MAI ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni! Fiecare 1 Mai reprezintă o nouă treaptă pe care poporul nostru, liber şi stăpîn pe destinele sale, o urcă pe drumul progresului, al bunăstării şi fericirii, NICOLAE CEAUŞESCU ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, ieri a avut loc în Capitală MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, au participat, sîmbată dupâ-amiaza, la marea adunare populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. in cinstea zilei de 1 Mai. Sărbătorirea tradiţionalei zile de 1 Mai, zi a primăverii şi a muncii, a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a constituit pentru toţi cetăţenii patriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — un nou moment deosebit, prilej de a aduce un fierbinte omagiu Partidu­lui Comunist Român, continuatorul celor mai înalte tradiţii revoluţiona­re din ţara noastră, care a făcut din împlinirea aspiraţiilor fundamentale ale poporului român suprema raţiu­ne a existenţei sale, călăuzind des­tinele naţiunii pe drumul glorios şi luminos, al libertăţii, demnităţii şi progresului, al edificării noii orîn­­duiri, socialiste. In acelaşi timp, ea a prilejuit reafirmarea vibrantă a dragostei, stimei şi recunoştinţei nu­trite de toţi fiii pămîntului româ­nesc faţă de revoluţionarul şi con­ducătorul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care şi-a dedicat întrea­ga viaţă, incă din fragedă tinereţe, cauzei nobile a partidului, patriei şi poporului, luptind cu abnegaţie şi neînfricare împotriva exploatării şi asupririi, pentru dreptate socială şi naţională, pentru independenţa, su­veranitatea şi înflorirea ţării, pentru bunăstarea şi fericirea naţiunii, pen­tru triumful socialismului şi comu­nismului în România, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune — o lume fără arme şi fără războaie, o lume a păcii, înţelegerii şi colabo­rării între popoare. Desfăşurindu-se sub semnul aces­tor sentimente profunde, intr-o at­mosferă de intensă satisfacţie şi min­­drie pentru măreţele împliniri din viaţa ţării, cinstirea zilei de 1 Mai a pus pregnant in lumină hotărîrea tuturor cetăţenilor patriei, fără deo­sebire de naţionalitate, de a urma, strins uniţi, cu devotament şi încre­dere, eroicul nostru partid comunist, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele şi ac­tivitatea căruia se leagă cea mai strălucită şi rodnică perioadă din is­toria României, acţionînd fără preget pentru înfăptuirea grandioaselor obiective stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Toate aceste gînduri şi simţăminte, cu care oamenii muncii, întreaga na­ţiune întimpină ziua de 1 Mai şi-au găsit o semnificativă expresie în pri­mirea entuziastă făcută conducătoru­lui partidului și statului nostru incă din primele momente ale sosirii la (Continuare în pag. a IV-a) I ÎNTÎIA ZI DE MAI Sub cerul însorit al primăverii, Zidesc m­ait uzine, şantiere, Armindenul, intiia zi de Mai ! Şi-aduc belşugul holdei îndoit, Um trunchiuri urcâ sevele puterii In true string milioane cai putere In frunze şi-n al florilor alai. Din noaptea subterană de-antracit iar peste ţară cîntec nou străbate E-un freamăt a vieţii bucurie Slăvind partidul marilor victorii, Prin sate şi oraşe, in tot locul, Pe cei ce-avint dau munci î­n libertate Şi inimi de bărbaţi la datorie Şi noii vremi ii sunt făuritorii. Pe vetre de furnal peren ţin focul. Spre comuniste zări privind nainte In faptă trecem visurile mari Şi de-ntii Mai trimitem un fierbinte, Frăţesc salut spre-ai lumii proletari. Vlaicu BÂRNA CINSTIRE ŢÂRII, CINSTIRE MUNCII! O nouă primăvară de muncă, de creaţie s-a aş­ternut peste ţară. Veştile sosite din toate judeţele, din toate localităţile pa­triei aduc mărturii despre rodnicia acestei munci ce semnifică o întrecere ero­ică a poporului nostru cu timpul şi cu el însuşi. In aceste zile premergătoare inceputului de armindeni, aceste veşti au avut un numitor comun: „Fapte de muncă harnică in intîmpi­­narea zilei muncii, a zilei de 1 Mai". Aceasta pune în lumină un adevăr ce s-a întipărit puternic in con­ştiinţa întregii noastre na­ţiuni : acela că cea mai inalta cinstire adusă ZILEI MUNCII este munca. E 1 Mai şi, ca in fiecare an, în această luminoasă zi din anotimpul regene­rării naturii, ţara întrea­gă şi-a îmbrăcat hainele de sărbătoare. Poporul nostru, înzestrat cu voca­ţia "tsjKW? " deţe­gat, prin remarcabile realizări in toate domeniile vieţii economico-sociale, dreptul de a se bucura din toată inima de această sărbă­toare. Bilanţul întrecer­i in cinstea zilei de 1 Mai 1983 este rodnic. In spi­ritul hotărîrilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, al însufleţitoa­­relor chemări şi îndemnuri adresate naţiunii noastre socialiste de cel mai iubit fiu al poporului, al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au înre­gistrat,­in numeroase u­­nităţi economice impor­tante depăşiri de plan. Au fost realizate produse noi, avind caracteristici tehni­­co-calitative superioare. Au fost introduse tehnolo­gii avansate, care să de­termine considerabile re­duceri ale consumurilor e­­nergetice şi de materii prime. Investiţiile de ener­gie umană sunt tot mai mult şi tot mai bine core­late cu efortul creator, cu gîndirea cutezătoare. E 1 Mai şi ţara întreagă şi-a îmbrăcat hainele de sărbătoare. O sărbătoare a muncii, a păcii, a bucu­riei de a trăi într-o socie­tate nouă, a demnităţii şi a dreptăţii. Desigur, nu a fost dintotdeauna aşa. Deceniu după deceniu, incepînd din 1890, de la prima demonstraţie de 1 Mai ce a avut loc în România, pînă în zorii re­voluţiei şi construcţiei so­cialiste. Ziua muncii, ziua solidarităţii­ internaţiona­le a celor ce muncesc, a fost cu precădere zi de luptă pentru o viaţă nouă, pentru o societate făra exploatatori şi fără explo­­atare. An după an, ince­pînd din 1921, partidul comunist a luptat pentru ca sărbătorirea zilei de 1 Mai să dobîndească in primul rind un conţinut politic, să fie expresia conştiinţei muncitorimii privind forţa sa, rolul său de factor determinant al cursului istoriei. E 1 Mai şi ţara întrea­gă şi-a îmbrăcat hainele de sărbătoare. O sărbă­toare ce a dobîndit în aceşti ani glorioşi ai edi­ficării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, art şi mai pregnant conţinut politic. Pentru că şi acum Ziua muncii este zi de luptă. Desigur, o luptă cu un conţinut nou, desfăşu­rată în condiţii absolut noi : lupta pentru o nouă calitate a muncii şi a vie­ţii, pentru o atitudine îna­intată faţă de muncă, faţă de răspunderile ce revin fiecărui cetăţean al patri­ei la locul său de muncă. S-au înscris, toţi aceşti ani ai revoluţiei şi con­strucţiei socialiste intr-o etapă de istorie densă, de mari înfăptuiri , spiritul revoluţionar a devenit starea firească a întregii societăţi, a întregului nostru popor. Cu deosebi­re în perioada de după cel de-al IX-lea Congres al partidului, cînd s-au pus bazele celei mai rodnice etape din întrea­ga existenţă a patriei, cind s-au prefigurat ma­rile deschideri ale Româ­niei pe înalte trepte de progres şi civilizaţie socia­listă, tabloul economic, politic, social şi cultural al ţării a cunoscut profunde prefaceri înnoitoare. Prin munca poporului, condus de partid, s-au dezvoltat cu rapiditate oraşele şi satele. Au fost ridicate, din toate judeţele, numeroase obiective industriale ce definesc actualul destin al ţării. Multe riuri au fost abătute din cursul lor se­cular, tăindu-şi noi albii. S-au înălţat pretutindeni complexe moderne de locuinţe, instituţii de invâ­­ţămint şi cultură, spitale, baze turistice şi sportive. Iar oamenii, stăpînii a tot ceea ce s-a clădit, oa­menii au cunoscut cele (Continuare in pag. a V-a)

Next