Scînteia, mai 1983 (Anul 52, nr. 12655-12680)
1983-05-01 / nr. 12655
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ1 Anul III Nr. 12 655 Duminică 1 MAI 1983 6 PAGINI - 50 BANI TRAIASCA 1 MAI ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni! Fiecare 1 Mai reprezintă o nouă treaptă pe care poporul nostru, liber şi stăpîn pe destinele sale, o urcă pe drumul progresului, al bunăstării şi fericirii, NICOLAE CEAUŞESCU ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, ieri a avut loc în Capitală MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, au participat, sîmbată dupâ-amiaza, la marea adunare populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. in cinstea zilei de 1 Mai. Sărbătorirea tradiţionalei zile de 1 Mai, zi a primăverii şi a muncii, a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a constituit pentru toţi cetăţenii patriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — un nou moment deosebit, prilej de a aduce un fierbinte omagiu Partidului Comunist Român, continuatorul celor mai înalte tradiţii revoluţionare din ţara noastră, care a făcut din împlinirea aspiraţiilor fundamentale ale poporului român suprema raţiune a existenţei sale, călăuzind destinele naţiunii pe drumul glorios şi luminos, al libertăţii, demnităţii şi progresului, al edificării noii orînduiri, socialiste. In acelaşi timp, ea a prilejuit reafirmarea vibrantă a dragostei, stimei şi recunoştinţei nutrite de toţi fiii pămîntului românesc faţă de revoluţionarul şi conducătorul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care şi-a dedicat întreaga viaţă, incă din fragedă tinereţe, cauzei nobile a partidului, patriei şi poporului, luptind cu abnegaţie şi neînfricare împotriva exploatării şi asupririi, pentru dreptate socială şi naţională, pentru independenţa, suveranitatea şi înflorirea ţării, pentru bunăstarea şi fericirea naţiunii, pentru triumful socialismului şi comunismului în România, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune — o lume fără arme şi fără războaie, o lume a păcii, înţelegerii şi colaborării între popoare. Desfăşurindu-se sub semnul acestor sentimente profunde, intr-o atmosferă de intensă satisfacţie şi mindrie pentru măreţele împliniri din viaţa ţării, cinstirea zilei de 1 Mai a pus pregnant in lumină hotărîrea tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, de a urma, strins uniţi, cu devotament şi încredere, eroicul nostru partid comunist, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele şi activitatea căruia se leagă cea mai strălucită şi rodnică perioadă din istoria României, acţionînd fără preget pentru înfăptuirea grandioaselor obiective stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Toate aceste gînduri şi simţăminte, cu care oamenii muncii, întreaga naţiune întimpină ziua de 1 Mai şi-au găsit o semnificativă expresie în primirea entuziastă făcută conducătorului partidului și statului nostru incă din primele momente ale sosirii la (Continuare în pag. a IV-a) I ÎNTÎIA ZI DE MAI Sub cerul însorit al primăverii, Zidesc mait uzine, şantiere, Armindenul, intiia zi de Mai ! Şi-aduc belşugul holdei îndoit, Um trunchiuri urcâ sevele puterii In true string milioane cai putere In frunze şi-n al florilor alai. Din noaptea subterană de-antracit iar peste ţară cîntec nou străbate E-un freamăt a vieţii bucurie Slăvind partidul marilor victorii, Prin sate şi oraşe, in tot locul, Pe cei ce-avint dau munci în libertate Şi inimi de bărbaţi la datorie Şi noii vremi ii sunt făuritorii. Pe vetre de furnal peren ţin focul. Spre comuniste zări privind nainte In faptă trecem visurile mari Şi de-ntii Mai trimitem un fierbinte, Frăţesc salut spre-ai lumii proletari. Vlaicu BÂRNA CINSTIRE ŢÂRII, CINSTIRE MUNCII! O nouă primăvară de muncă, de creaţie s-a aşternut peste ţară. Veştile sosite din toate judeţele, din toate localităţile patriei aduc mărturii despre rodnicia acestei munci ce semnifică o întrecere eroică a poporului nostru cu timpul şi cu el însuşi. In aceste zile premergătoare inceputului de armindeni, aceste veşti au avut un numitor comun: „Fapte de muncă harnică in intîmpinarea zilei muncii, a zilei de 1 Mai". Aceasta pune în lumină un adevăr ce s-a întipărit puternic in conştiinţa întregii noastre naţiuni : acela că cea mai inalta cinstire adusă ZILEI MUNCII este munca. E 1 Mai şi, ca in fiecare an, în această luminoasă zi din anotimpul regenerării naturii, ţara întreagă şi-a îmbrăcat hainele de sărbătoare. Poporul nostru, înzestrat cu vocaţia "tsjKW? " deţegat, prin remarcabile realizări in toate domeniile vieţii economico-sociale, dreptul de a se bucura din toată inima de această sărbătoare. Bilanţul întreceri in cinstea zilei de 1 Mai 1983 este rodnic. In spiritul hotărîrilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, al însufleţitoarelor chemări şi îndemnuri adresate naţiunii noastre socialiste de cel mai iubit fiu al poporului, al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au înregistrat,in numeroase unităţi economice importante depăşiri de plan. Au fost realizate produse noi, avind caracteristici tehnico-calitative superioare. Au fost introduse tehnologii avansate, care să determine considerabile reduceri ale consumurilor energetice şi de materii prime. Investiţiile de energie umană sunt tot mai mult şi tot mai bine corelate cu efortul creator, cu gîndirea cutezătoare. E 1 Mai şi ţara întreagă şi-a îmbrăcat hainele de sărbătoare. O sărbătoare a muncii, a păcii, a bucuriei de a trăi într-o societate nouă, a demnităţii şi a dreptăţii. Desigur, nu a fost dintotdeauna aşa. Deceniu după deceniu, incepînd din 1890, de la prima demonstraţie de 1 Mai ce a avut loc în România, pînă în zorii revoluţiei şi construcţiei socialiste. Ziua muncii, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a fost cu precădere zi de luptă pentru o viaţă nouă, pentru o societate făra exploatatori şi fără exploatare. An după an, incepînd din 1921, partidul comunist a luptat pentru ca sărbătorirea zilei de 1 Mai să dobîndească in primul rind un conţinut politic, să fie expresia conştiinţei muncitorimii privind forţa sa, rolul său de factor determinant al cursului istoriei. E 1 Mai şi ţara întreagă şi-a îmbrăcat hainele de sărbătoare. O sărbătoare ce a dobîndit în aceşti ani glorioşi ai edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, art şi mai pregnant conţinut politic. Pentru că şi acum Ziua muncii este zi de luptă. Desigur, o luptă cu un conţinut nou, desfăşurată în condiţii absolut noi : lupta pentru o nouă calitate a muncii şi a vieţii, pentru o atitudine înaintată faţă de muncă, faţă de răspunderile ce revin fiecărui cetăţean al patriei la locul său de muncă. S-au înscris, toţi aceşti ani ai revoluţiei şi construcţiei socialiste intr-o etapă de istorie densă, de mari înfăptuiri , spiritul revoluţionar a devenit starea firească a întregii societăţi, a întregului nostru popor. Cu deosebire în perioada de după cel de-al IX-lea Congres al partidului, cînd s-au pus bazele celei mai rodnice etape din întreaga existenţă a patriei, cind s-au prefigurat marile deschideri ale României pe înalte trepte de progres şi civilizaţie socialistă, tabloul economic, politic, social şi cultural al ţării a cunoscut profunde prefaceri înnoitoare. Prin munca poporului, condus de partid, s-au dezvoltat cu rapiditate oraşele şi satele. Au fost ridicate, din toate judeţele, numeroase obiective industriale ce definesc actualul destin al ţării. Multe riuri au fost abătute din cursul lor secular, tăindu-şi noi albii. S-au înălţat pretutindeni complexe moderne de locuinţe, instituţii de invâţămint şi cultură, spitale, baze turistice şi sportive. Iar oamenii, stăpînii a tot ceea ce s-a clădit, oamenii au cunoscut cele (Continuare in pag. a V-a)