Scînteia, iunie 1983 (Anul 52, nr. 12681-12706)

1983-06-01 / nr. 12681

PAGINA 2 --------------------- 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI-------------------­PENTRU TOŢI COPIII - DREPTUL LA VIAŢĂ, LA UN VIITOR FERICIT! Pentru formarea armonioasă a tinerei generaţii • PESTE 17,5 MILIARDE LEI sunt alocaţi, in 1983, de la bugetul de stat, pentru asigu­rarea procesului de invăţămînt, pentru dez­voltarea bazei sale materiale. • POPULAŢIA ŞCOLARA SE RIDICA LA 5,6 MILIOANE, ceea ce reprezintă UN SFERT DIN POPULAŢIA TARII ; în unităţile primare şi gimnaziale învaţă in acest an şcolar 3 140 000 DE ELEVI, iar IN LICEE - 1 205 000. Pe lingă numărul impresionant al elevilor este de reţinut că alţi PESTE 900 000 DE COPII SINT CUPRINSI IN INVA­­TAMINTUL PREŞCOLAR. • In cele 249 de case ale pionierilor şi şoimilor patriei funcţionează 3 788 DE CERCURI TEHNICO-APLICATIVE Şl ŞTIIN­ŢIFICE, CULTURAL-ARTISTICE Şl SPOR­TIVE, cuprinzînd 585 000 DE MEMBRI. • Anul trecut pionierii şi şcolarii au co­lectat şi predat MATERIALE RECUPERABILE ŞI REFOLOSIBILE IN VALOARE DE 120 MI­LIOANE LEI ; angajamentul acestui an este de 140 MILIOANE LEI, din care pina in prezent S-A ŞI REALIZAT 56 LA SUTA. • In apropiata vacanţă de vară. COLO­NIILE DE COPII DE LA MUNTE ŞI DE LA MARE VOR GĂZDUI 26 000 DE COPII. TABERELE DE ODIHNA - PESTE 262 000 ; circa 8 000 de copii cu aptitudini deosebite pentru unele discipline tehnice, artistice sau sportive vor beneficia de vacanţe in tabe­rele de creaţie tehnico-aplicativă, de artă şi sportive. Se mai estimează că la excursiile interjudeţene şi judeţene vor participa peste 650 000 de copii, iar expediţiile „Cutezăto­rii" vor antrena peste 26 000 de pionieri. Pictură de Zamfir Dumitrescu PARTIDULUI, recunoştinţa vie a copiilor ţârii (Urmare din pag. I) a educării lor patriotice, revoluţio­nare. Un rol deosebit îl au infor­mările politice, cercurile şi clubu­rile de dezbateri politico-ideologi­­ce, prin intermediul cărora copiii sânt ajutaţi să cunoască şi să în­ţeleagă politica partidului nostru, activitatea neobosită desfăşurată pe plan intern şi internaţional de secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Perma­nent, Organizaţia pionierilor ac­ţionează pentru educarea tuturor „ copiilor —.. români, maghiari,­, ger-­­ mani şi de alte naţionalităţi — in spiritul frăţiei si unităţii, al dra­gostei fată de patrie si popor, în scopul cunoaşterii si preţuirii tre­cutului glorios de luptă al poporu­lui nostru pentru independentă si neatîrnare. Prin spectacole-evoca­­re, vizite la muzee, locuri şi mo­numente istorice, acţiuni de muncă patriotică, copiii cunosc pagini glo­rioase din istoria poporului nostru, perspectivele de dezvoltare a pa­triei, participă efectiv, după pute­rile lor, la înflorirea României so­cialiste. Tinăra generaţie, pionierii şi şoimii patriei datorează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, crearea unui larg ca­dru de manifestare a capacităţilor creatoare, a aptitudinilor şi talen­telor, prin participarea la ample acţiuni ale Festivalului naţional al muncii şi creaţiei „Ciitarea Româ­niei“ şi la competiţia sportivă na­ţională „Daciada“. Prin grija conducerii partidului, copiii patriei beneficiază de con­diţii minunate de petrecere in­­structiv-educativă a timpului liber. S-a dezvoltat baza materială si s-a diversificat conţinutul activităţilor din taberele de odihnă si de profil, din colonii, precum si al excursi­ilor si expediţiilor, programul aces­tora râspunzînd mai bine opţiuni­lor si preferinţelor copiilor, nevoii lor de mişcare si de joc, ca si do­rinţei de a-şi satisface setea de cunoaştere. Crescuţi de către partid in spiri­tul dragostei fierbinţi faţă de pa­trie, faţă de cuceririle revoluţio­nare obţinute de poporul român in opera de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate si Înaintare a României spre comu­nism, pionierii, şoimii patriei sunt educaţi, totodată, în spiritul solida­rităţii internaţionale, al respectului pentru toate popoarele lumii, al idealurilor păcii şi socialismului. Dragostea şi grija conducerii partidului pentru creşterea şi edu­carea tinerei generaţii îşi găsesc o elocventă expresie în uriaşa acti­vitate pe care secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o desfăşoară în slujba celui mai important si mai nobil ţel al acestor timpuri — asi­gurarea păcii si colaborării in lume. Se poate spune că, de fapt, întreaga politică externă a parti­dului si a statului, elaborată si pro­movată cu atîta strălucire de tova­răşul Nicolae Ceausescu, este con­sacrată apărării bunului cel mai de preţ al oamenilor si al popoarelor, pacea, viata generaţiilor de azi si de mîine. In numele vieţii, in nu­mele existentei oamenilor, creaţia supremă a naturii, secretarul gene­ral al partidului a adresat din nou, chiar în aceste zile, un înflăcărat apel de a se face totul pentru a se îndepărta pericolul flăcărilor pusti­itoare ale unui război nuclear, pentru a se apăra pacea pe întrea­ga planetă. Alături de întregul po­por, copiii patriei, pionierii Româ­niei socialiste sunt mîndri că în frun­tea partidului şi a ţării se află un om ale cărui eforturi neobosite sunt­­îndreptate spre salvarea vieţii şi a civilizaţiei, spre oprirea distrugă­toarei curse a înarmărilor nuclea­re, spre folosirea uriaşelor fonduri irosite astăzi in scopuri militare in vederea dezvoltării economico-so­­ciale a tuturor popoarelor, inclusiv în vederea ridicării de şcoli, a răs­­pîndirii ştiinţei de carte, a eradi­cării foametei şi bolilor care seceră, pe întinse suprafeţe ale globului, atîtea şi atîtea vieţi nevinovate de copii. Eforturile pentru pace ale pre­şedintelui României i-au atras pre­tutindeni renumele de ,,erou al păcii“, tocmai pentru că prin tot ceea ce întreprinde răspunde aspi­raţiilor celor mai scumpe ale între­gii omeniri. „întotdeauna gindul meu e la copiii ţării mele. la tine­retul, la poporul nostru. Doresc ca tinerii, copiii, poporul meu să tră­iască în pace. Dar, deopotrivă, gindurile mele sunt îndreptate spre copiii tuturor popoarelor“ — spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Forumul tinerei generaţii. In acest spirit, copiii României socialiste adresează orga­nizaţiilor naţionale si internationa­le de copii, tinerei generaţii de pretutindeni chemarea de a-şi in­tensifica strădaniile în direcţia luptei pentru pace, pentru dezar­mare, pentru o copilărie liberă şi fericită, lipsită de spectrul răz­boiului. Manifestările ce vor avea loc în cadrul Anului Internaţional al Ti­neretului, sub deviza „Participare — Dezvoltare — Pace", eveniment chemat să ducă la unirea forţelor tineretului la scară mondială, pent­­ru o implicare şi o participare mai activă a tinerei generaţii la trans­formarea novatoare a societăţii contemporane, constituie pentru copiii patriei încă un prilej de a da glas dorinţei de pace, de înţele­gere şi prietenie cu toţi copiii lumii, de făurire a unei lumi mai bune si mai drepte. Sărbătorind ziua de 1 Iunie, pio­nierii şi şoimii patriei, toţi co­piii ţării aduc omagiul lor fierbin­te conducătorului partidului si sta­tului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru strălucita si neobosita activitate pusă in slujba înfloririi patriei, a nobilelor idea­luri ale socialismului, comunismu­lui şi păcii, angajîndu-se să invete şi să muncească fără preget, pentru a fi la înălţimea încrederii pe care partidul, secretarul său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, o ma­nifestă fată de tinăra generaţie a patriei — viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste. Foto : E. Dichiseanu Brav conducător de ţară O ţară-avem $i un pămlnt Udat cu singe de eroi Ce s-au legat cu jurămint Şi s-au lentit ieri pentru noi. Un crez avem şi o voinţă In Inimile de români Şi-ndeplinita pentru veci dorinţă ! Să Hm, aici, la noi stăpîni. O ţară-avem şi un popor Ce-şi apără de veacuri glia Şi-un înţelept conducător Iubit in toată România. O limbă-avem, dulce şi clară In inimi veşnică văpaie Şi-un brav conducător de ţară :­­ CEAUŞESCU NICOLAE l­e­f Ştefan CHELARU, pionier, Mogoşeşti - Iaşi Sub cer senin Istoria străbună din cărţi am învăţat Pe Ştefan, pe Nichai, pe Cuza domnitorul, Nenumărate zile pe care ani şi ani Şi-a scris eroii lui, de cronici vechi, Poporul. Azi, făurim istorii, cu alte cronici, noi, Purtîndu-i ţării drumul de mari izbînzi, firescul... Avem în fruntea ţării erau ales şi vrednic. Alesul tuturora, al ţării, CEAUŞESCU. Pe trepte mai înalte clădi-vom viitorul Şi-o înflori mereu, sub cer albastru, glia Căci comuniste fapte cu aur se vor scrie Şi pacea, hărnicia vor creşte-n România ! Nicolae TRIPON, pionier, Hărţăgani — Hunedoara SCINTEIA — miercuri 1 iunie 1983 Copiilor, copilăriei, un „La mulţi ani!“ Am scris cu drag, ani in şir, la 1 Iunie, tablete, după vorba meşterului Arghezi, de­dicate copiilor şi copi­lăriei. Cum eu n-am avut norocirea de a avea copii m-am socotit în­dreptăţit să le scriu şi să le iscălesc măcar in calitatea mea — efe­meră — de fost copil ori — ceva mai dura­bil — de copil profe­sionist, cum mi-a plă­cut cindva­ să­ mă­­alint intr-o poemă. De fiecare dată la acest 1 Iunie, așezat la confluenta împodobită floral dintre anotim­puri, mă trezesc tulbu­rat de gindul că scriind pentru ori despre co­pii încerc o conexiune cu viitorul, că imi a­­daug noi şanse exis­tenţiale de a mă ex­prima. Şi ce ar putea fi mai frumos decit floa­rea care nu veştejeşte niciodată ori fructul rodind perpetuu, in viitor­? Ţara i­şi ocroteşte copiii şi nu-i aici locul să evoc multele, ex­trem de multele reali­tăţi sociale ce confir­mă această afirmaţie. La rindu-ne, noi, oa­menii de rind (un fel de poeţi de rind), fa­cem astfel incit ei să crească fără griji, să­nătoşi şi bravi şi le veghem paşii sub care de pe acum distanţele devin supuse. Insă cel mai de preţ dar pe care il putem face copiilor e puterea exemplului nostru. Să le lăsăm amintirea u­­nor înaintaşi privind cu nobleţe spre a-şi face obştea mai puter­nică şi mai bogată. Oameni urînd minciu­na, gestul inert, bra­vada inutilă. Oameni Gheorghe TOMOZEI visind cu ochii des­chişi. Oameni legaţi prin tot ce au mai bun in ei de îndeplinirea unor inalte idealuri de viaţă. Să le dăruim copii­lor conştiinţa că sunt şi vor fi oameni li­beri. Să le dăruim cre­dinţa că aparţin unei nemuritoare colecti­vităţi pe care, curind, vor fi chemaţi s-o slujească la rindu-le. Şi să le dăruim pa­cea ! Ne-am dovedit-o prin veacuri : stă in puterea marelui nostru popor să cucerească pacea si s-o impună ! Pentru a asigura du­rabilitatea firească a faptelor noastre avem nevoie ca in lutul scump al ţării să le facem să răsară, ală­turi de seminţele griu­lui, seminţele păcii. Ale liniştii. Ale crea­ţiei lor fundamentale. Cind pe sub geamul meu trec copiii, eu văd nu atît colorata lor lume, cit o virtua­litate. Ei sint Mîine, Miinele in care cre­dem. Un grup de copii e un dicţionar care... cintă. Personajele de-o şchioapă sint personalităţile ce ne vor face să fim plini ■ de faimă in lume. Acesta e omagiul cel mai, potrivit pe care­ un poet il poate adu­ce virstei cu palate de porţelan şi cu păduri de turtă-dulce : încre­derea în statura vii­toare a ţării noastre. Cu acest gind aşez pe fruntea copiilor lu­mina cireşelor şi vi­braţia petalelor ro­zei... Cu acest gind, de 1 Iunie, zi a copiilor de pretutindeni, imi scriu — pe foi liniate şco­lăreşte — tandrele scrisori de iubire pe care, fără cutie poşta­lă, le văd poposind in braţele gingaşe ce ştiu, să primească darurile poeziei şi ale emoţiei izvorite din inimi ce niciodată nu ies cu to­tul din copilărie. La mulţi ani, can­doare ! La mulţi ani, suri­­turi curate ! La mulţi ani, copi­lărie ! Pentru surîsul ■copiilor... Însemnări dintr-o instituţie destinată unei nobile meniri Ocrotirea mamei si copilului constituie o problemă majoră a socie­tăţii noastre, aflată permanent in, atenţie, urmărită cu deosebită grijă de conducerea partidului si statului. Unul din principalele rezultate obţi­nute in acest domeniu — aşa cum se releva si la una din recentele şedinţe ale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — este acela că, in anul 1982, mortalitatea infantilă a înregistrat cea mai scăzută cifră din întreaga istorie a ţării ! La acest rezultat s-a ajuns prin eforturi constante din partea statului, a societăţii, prin activitatea stăruitoare a instituţiilor şi specialiştilor care o­ ocupă de sănătatea tinerei generaţii. Unuia dintre eşaloanele de „primă linie" a luptei pentru apărarea sănătăţii copiilor — Institutul pentru ocrotirea mamei şi copilului — ii este consacrat reportajul de faţă ...O încăpere luminoasă, plină de flori. In faţa unor aparate, asemă­nătoare cu cele de proiecţie, doi copii, aşezaţi pe scaune cărora li se poate regla înălţimea, pentru a se asigura o poziţie cit mai comodă, privesc cu interes diapozitivele : o pisică, un fluituraş, un ursuleţ... Pri­vesc şi-şi potrivesc ei insist imagi­nea pinâ la perfecta claritate. Nu, nu este o joacă, cum s-ar părea. Copiii fac aici, cu ajutorul sinopto­­foarelor — căci aşa se numesc apa­ratele produse azi cu succes şi în ţara noastră — gimnastica medicală a ochilor. Gimnastică pentru corec­tarea deviaţiilor de vedere. După cum ne asigură tovarăşa dr. Gabrie­la Popescu, medic primar oftalmo­log, se obţin astfel rezultate deose­bite in corectarea strabismului la copii, iar cu ajutorul altor aparate, chiar in recuperarea vederii scăzute. ...Copilul stă întins pe un pat. E perfect liniştiit şi nu simte vreo du­­rere. Dimpotrivă, urmăreşte cu aten­ţie aparatul care-l „fotografiază“. Cu ce scop ? Pentru a depista vreo eventuală afecţiune internă. Avem în faţă un ecograf, aparat dintre cele mai moderne, de precizare a diagnosticului prin ultrasunete. Iar instantaneele au fost reţinute in citeva cabinete ale Institutului pen­tru ocrotirea mamei şi copilului. Si­tuat in moderna zonă a bulevardu­lui Lacul Tei din Capitală , acesta dispune de numeroase cabinete şi specialişti care stau astăzi la dispo­ziţia micilor pacienţi din orice colţ al ţării ar veni. S-a format la institut un nucleu de medici pediatri­ci obstetricieni care, în echipă cu sociologi şi psi­hologi, activează intens în probleme de sănătate a familiei, de pregătire premaritală a viitorilor soţi şi de in­fluenţare a comportamentului lor. Au­ fost şi sunt vizitate şcoli, cămine de nefamilişti, întreprinderi, au loc conferinţe, discuţii, proiecţii de fil­me, sunt elaborate broşuri, materiale pentru orele de dirigenţie ale cla­selor mari, îndrumarea premaritală fiind una din principalele direcţii de perfecţionare a activităţii in pe­rioada imediat următoare, cu spriji­nul institutului vor fi create cabi­nete de medicină a familiei pe lingă unele policlinici, insistîndu-se in mod deosebit asupra activităţii de educaţie sanitară, incit femeia să do­rească să devină mamă, iar acest lu­cru să se producă intr-un cadru fa­milial bine statornicit şi armonios. Institutului ii revin totodată sar­cini deosebite pe tărîm metodologic şi tehnic, in sprijinul îndeplinirii programelor de profil elaborate de Ministerul Sănătăţii. De aceste preocupări se leagă ac­ţiunile vizind promovarea unei bune stări de sănătate a familiei tinere. Îndeosebi cele îndreptate spre pro­filaxia sterilităţii, activitatea de cer­cetare şi investigare in vederea de­pistării precoce a bolilor neoplazice la femei, institutul aducind astfel o contribuţie valoroasă la examinarea si tratarea din timp a mii si mii de paciente in fiecare an. Dar, înainte de toate, institutul isi indreaptă preocupările spre cerceta­rea medicală şi asigurarea sănătăţii copiilor. Ii stau la dispoziţie in acest scop o bază materială modernă — un spital cu 800 de paturi şi alte circa 130 de paturi la maternitatea Polizu şi la Casa copilului nr. 1 din Capitală ; dispune de colective de înaltă specialitate în domeniile boli­lor digestive şi metabolice, hemato­logiei şi imunologiei, explorărilor funcţionale, terapiei intensive, pre­cum şi de mijloace­ fizic şi psiho­­terapeutice utilizate în tratamentul recuperator al unor afecţiuni. Un program propriu de cercetare pola­rizează atenţia specialiştilor de aici în primul rind intr-un domeniu de un deosebit interes social : stabilirea si incetăţenirea, în familie si colec­tivităţi, a­­ unei alimentaţii corecte, începind din primele zile de viaţă a copilului. Este tărimul pe care — cum arăta dr. Georgeta Palicari, me­dic primar — s-au unit forţele a numeroase foruri centrale, mizîn­­du-se totodată pe colaborarea activă a populaţiei. In cadrul unui colectiv interdisci­­plinar, alcătuit din specialişti ai in­stitutului, Ministerului Sănătăţii, Mi­nisterului Agriculturii şi Industriei Alimentare, academiilor de ştiinţe medicale şi de ştiinţe agricole se elaborează, în momentul de faţă, un proiect de norme privind cerinţele impuse alimentelor industriale des­tinate sugarului şi copilului mic, norme menite să stea la baza tutu­ror produselor de acest fel fabricate la noi. In acelaşi timp, prin stabili­rea ştiinţifică a necesităţilor speci­fice diferitelor categorii şi virste, pe temeiul studiilor concrete, pe eşan­tioane largi, se acţionează şi în di­recţia stabilirii unor norme corecte de alimentaţie. Cercetările, ca şi ac­ţiunile de masă in rindul populaţiei, desfăşurate­ printr-un evantai diver­sificat de metode şi mijloace educa­tive, se îmbină şi cu acelea privind prevenirea anomaliilor dentare, pro­filaxia cariilor , în cadrul cărora este solicitată şi realizată colaborarea cu medicul a zeci de mii de copii. Această activitate de amploare, în­cununată periodic de sesiuni ştiin­ţifice cu o largă participare, reprezintă un aport direct la reali­zarea programului naţional de ali­mentaţie raţională. O a doua direcţie importantă de acţiune a Institutului se referă la prevenirea şi depistarea precoce a unor maladii. Pornind de la realita­tea , că debutul aterosclerozei si hi­pertensiunii arteriale are loc în co­pilărie, colective ale institutului efectuează cercetări in colectivităţi de copii si in familii cu risc, facin­­du-se totodată eforturi pentru depis­tarea precoce a unor deficienţe de creştere şi dezvoltare. Se mai înscrie în preocupările institutului desfăşu­rarea unor programe de stimulare a dezvoltării fizice şi psihice a copiilor din unităţile preşcolare, elaborarea unor caiete de jocuri şi chiar crea­rea unor jucării — ca premise ale formării unor copii sănătoşi şi inte­ligenţi. Ceea ce impresionează şi mai mult pe vizitatorul institutului este dorin­ţa de perfecţionare a cadrelor sale. ..Aş vrea să spun — preciza prof. dr. M­­ircea Maiorescu, directorul institu­tului — că sunt cu totul îndreptăţite criticile formulate in şedinţa Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 23 aprilie a.c. cu privire la reducerea sporului natural al populaţiei, considerind că şi noi am făcut incă prea puţin in direcţia sti­mulării unui comportament demo­grafic activ in rindul populaţiei. In­teresele dezvoltării naţiunii, îndepli­nirea programelor pe care ni le-am propus presupun şi din partea cetă­ţenilor o atitudine conştientă şi res­ponsabilă, în crearea căreia medicul obstetrician şi pediatru, de a cărui orientare răspundem şi noi, are un cuvint greu de spus" Prin tot ceea ce a Întreprins pînă acum şi Prin îndeplinirea la un ni­vel mai înalt a sarcinilor ce-i revin. Institutul pentru ocrotirea mamei şi copilului se înscrie cu contribuţii valoroase la îmbunătăţirea asistenţei materne, la dezvoltarea medicinii co­pilului sănătos şi reducerea neîntre­ruptă a mortalităţii infantile, la creşterea unor generaţii tinere, ca­pabile să poarte pe umeri viguroşi viitorul ţării. Maria BABOIAN Din marile fapte ale micilor cetăţeni Pentru un popor este, in­­tr-adevăr, un semn al demni­tăţii putinţa de a-şi oglindi viitorul in generaţia căreia îi hărăzeşte acest viitor. Dar şi mai pregnantă apare această demnitate atunci cînd benefi­ciarii viitorului participă ne­mijlocit la edificarea lui, in­­văţind şi muncind, însuşin­­du-şi de la părinţii lor dragos­tea de patrie, setea de cunoş­tinţe, pasiunea de a munci, omenia. Aceşti beneficiari ai viitorului ne sunt pionierii şi şoimii patriei, toţi copiii ţării, înconjuraţi cu neasemuită grijă şi iubire de întregul nos­tru partid şi popor, la care ei răspund cu fapte ce îmbină re­zultatele bune şi foarte bune la învăţătură cu fapte de muncă, de omenie, demne de societatea care-i creşte. Spi­cuim doar cîteva din aceste fapte ce alcătuiesc luminosul portret al copiilor patriei. • „Busola de aur", marele premiu al ediţiei 1982 a expediţiilor „Cutezătoruil", a fost cîştigată de echipajul „Vultur-4" din Craiova. Peste 1 800 de echipaje, totalizînd mai bine de 26 000 indrazneţi, au străbătut pe jos aproape 200 000 ki­lometri prin cele mai frumoase zone ale patriei. Simplă plimbare ? Nu. Mii de fotografii, sute de ierbare şi insectare, zeci de studii de un real interes istoric, arheologic, hidrologic etc. Acesta este bilanţul „un mare“ al ediţiei 1982. Nu ne putem abţine să nu aruncăm o privire în „trecu­tul istoric" (de 14 ani) al expedi­ţiilor pioniereşti. Consemnăm doar două rezultate din anul 1981 : echi­pajul „Flora" din Vîlcea a depistat două plante ce se credeau pierdute pentru flora noastră, iar echipajul „Burebista" din Cugir a descoperit urmele unei cetăţi a cărei existenţă fusese bănuită de marele savant Vasile Pârvan. Fără a ,,amănunţi* roadele acestor expediţii, redăm cu­vintele pionierului Marius Poenaru, „căpitanul" echipajului laureat in ediţia '82 : „Ca să-ţi iubeşti patria trebuie să o cunoşti". Reţinem şi versul spus de el : „Copile, iubeşte cu sete pămintul străbunilor tăi". • Opt clase in „banca de onoare". Pionierii Marta Clip şi Ana-Maria Jurcă de la şcoala ge­nerală din Deva se pregătesc s-o dea-n primire altora, la fel de buni, pentru că trec un alt ciclu. Ce e „banca de onoare" ? Iniţiativă ge­neralizată de unităţile pionie­reşti cu sprijinul revistei lor, „Cute­zătorii". Conţinutul — autodepăşirea, autoperfecţionarea. Purtătorii a sute de mii de cravate roşii cu tricolor ocupă asemenea bănci care, in unele şcoli, reprezintă majoritatea. Ca Şcoala generală nr. 2 din Drobeta-Turnu Severin, Şcoala ge­nerală nr. 1 din Oţelul Roşu şi altele. Elevi de „elită" ? Nicidecum. O noutate : la iniţiativa „băncii de onoare", elevii Şcolii generale din comuna Valea Vinului - Satu Mare au hotărit : „Nici o notă sub şase. Cum învăţăm, aşa vom şi munci. Da nouă şi de zece". • De nouă şi zece muncesc şi învaţă şi şcolarii comunei Cîn­­deşti, judeţul Vrancea, scrie pionie­ra Tatiana Stoinoiu. „Notelor din catalog li se adaugă faptele din livezi. Am altoit 100 de nuci cu soiul «Nuca uriaşă» şi 100 cireşi cu soiul «Pletoasa». Cireşii vor rodi, dar nucii vor fi trimişi prietenilor din alte judeţe. Acum încercăm să adaptăm nucul simplu pe terenuri erodate ale comunei. Suntem­ siguri că vom izbuti. Iar peste ani şi ani ne vom vedea ni ei copilăria". Dar cei din Cîndeşti nu-s singurii care gîndesc şi procedează astfel. Ni se relatează că, bunăoară, mii şi mii de copaci prind vigoare şi in pădurile Rodnei. Toţi sădiţi de pionierii din comunele Rodna, Şanţ, Tîrlişua (locul de naştere a lui Re­­breanu) ş.a. Ni se mai relatează des­pre livada celor 500 de meri, pruni şi cireşi, sădiţi de pionierii din Albac (comuna lui Horea) şi des­pre cei 7 800 duzi sădiţi de pionie­rii din comunele bihorene Cerni­­şoara, Husasău de Criş, Ponoarele etc. Păduri întregi de pui de pomi apărute in toate colţurile patriei cresc odată cu cei ce i-au sădit şi-i îngrijesc. • Şi copiii creează pîinea alături de părinţii lor. Nu e meta­foră, ei o realitate vie, confirmată, printre alţii, de pionierii din comuna Costeşti, judeţul Argeş . De trei ani ei lucrează la perfecţionarea a patru soiuri de grîu pe bază de contract cu Staţiunea de cercetări agricole Albota. Acestea sunt faptele, citeva din atîtea şi atitea, ale copiilor patriei, portret minunat al patriei însăşi. Fapte ale copiilor crescuţi cu neslă­bită iubire de întreaga noastră so­cietate, sub luminosul zîmbet al preşedintelui ţării. Laurenţiu DUŢA

Next